Sunteți pe pagina 1din 6

Analiza de continut calitativa

Analiza de continut moderna vizeaza atat


dimensiunea calitativa cat si cea cantitativa. Abordarea
din 2 unghiuri a matererialului asigura bogatia si
aprofundarea informatiilor textuale. T. Rotariu subliniaza ca
in cadrul analizei de continut aspectele calitative si cantitative se
impletesc mai strans decat in orice alta metoda sau tehnica de
cercetare sociologica.
Materialul recomandat pentru analiza de continut calitativa il
reprezinta intrebarile deschise din interviurile
semistructurate si interviurile calitative in profunzime,
nestructurate.
In cercetarea calitattiva cel mai des de foloseste
esantionarea teoretica ce presupune selectarea textelor si
documentelor in concordanta cu criterii concrere referitoare la
continuturile acestora sau dupa nevoia de satisfacere a
variabilelor.
De exemplu. lnregistrm pentru nceput trei reclame de
televiziune despre o tem similar - de pild, promovarea unui
produs nou, s zicem, un detergent. Analizm nregistrrile, folo
ind mai nti analiza cantitativ de ontinut. in acest scop,
numrm de cte ori apare orice problem ociologi . um ar fi folo
irea produ ului de ctre familia nuclear. Cercetm da unt
prezente unele nelesuri latente n reclame.
Mai nregistrm a emenea reclame pn nu mai descoperim teme
sociologice i nelesuri a cunse, adic pn cnd ajungem la
sarurarea teoretic a conceptelor i ternelor. Evident. putem
prezenta rezultatele att n form cantitativ, ct i n form
calitati
Punctul central al tehnicii de analiz calitativ de coninut e te
elaborarea
unei teorii prin codarea textelor. Ea i are rdcinile n

imperativele
cercetrii tiinifice a socialului i implic:
-

eantionarea teoretic
Folosirea categoriilor analitice
analiza comparativ i cumulativ
formularea tipurilor sau categoriilor conceptuale.

Ideea principala a tehnicii de analiza este prezervarea


avantajelor analizei de continut cantitative si transfererea mai
departe a acesteia in cadrul etapelor analizei calitativinterpretative. In acest scop , tenica diferentiaza nivelurile
continutului de analizat dupa cum urmeaza:
- Temele si ideile textului reprezinta continutul primar
manifest
- Informatiile contextului reprezinta continutul latent.
Trasaturi principale ale analizei de continut cantitative care
trebuie prezervate pentru a realiza o mai buna interpretare
calitativa a textului :
1. Incadrarea materialului intr-un model al comunicarii
trebuie sa determine pa ce parte a comunicarii vor fi
facute inferentele: pe comunicator (experientele ,
opiniile acestuia), pe situatia producerii mesajului
(textului), pe contextul socio-cultural, pe text ori pe
efectul mesajului
2. Respectarea regulilor analizei materialul sa fie analizat
etapa cu etapa , urmand regulile procedurii, care
presupun divizarea materialului in unitati analitice de
continut
3. Categoriile sa se afle in centrul analizei interpretarea
textului ce urmareste intrebarile cercetarii se

adreseaza categoriilor care au fostfundamentate cu


grija si revizuite atent in procesul de analiza iterativa
4. Aplicarea criteriilor validitatii si fidelitatii procedura cere
sa fie comprehensiva intersubiectiv, sa compare
rezultatele obtinute cu cele ale altor studii si sa
permita verificarea fidelitatii
Tehnica analizei
Face parte din proceduri clasice de analiza a materialelor
textuale. Scopul analizei de continut este reducerea materialului
empiric..
Este utilizat in principal pentru a analiza opinii, puncte de
vedere ale indivizilor, colectate prin ntrebrile deschise din
interviurile semistructurate i interviurile calitative. Abordarea
urmrete in principiu o analiz reductiv a textelor ample,
complexe.
O caracteristica consta in utilizarea unor categorii
care de cele mai multe ori deriva din teorii , categorii ce
sunt aplicate materialului empiric
Avantaje. Gradul de formalizare a procedurii genereaz o
schem omogen de categorii care uureaz compararea
diferitelor cazuri la care se aplic.
Modelul procedural de analiza a lui Ph. Mayring :
1. Definirea materialului si selectarea continuturilor relevante
pentru cercetare
2. Analiza situaiei datelor colectate prin obinerea
rspunsurilor la un set de intrebri: Cum a fost generat
materialul? Cine l-a produs? Cine a fost implicat n
situatia de
interviu? De unde provin documentele care vor fi
analizate?

3. Caracterizarea formala a materialului - Materialul este o


nregistrare sau un protocol seri ? Cum a fost
editat/redactat?
4. Se definete direcia, orientarea analizei pentru textele
selectate i "ce se poate interpreta din ele".
5. Diferentierea problematicii studiului pe baza teoriilor
6. Definirea tehnicii de analiza si aplicarea corecta a acesteia
7. Precizarea unitatilor de analiza : - unitatea de codare cel
mai mic element al
materialului care poate fi
analizat, sau cel mai mic fragment
- unitatea
contextual cel mai mare element din material ce
poate fi incadrat intr-o categorie
- unitatea de
analiz arata ce pasaje din text dunt analizate unul
dupa altul
Tehnica analizei cuprinde 3 proceduri
- Analiza de continut rezumativa pasajele mai putin
relevante sunt excluse , iar cele similare sunt
grupate si rezumate.
- Analiza de continut explicativa clarifica pasajele
difuze, ambigue sau contradictorii prin includerea
materialului contextual in analiza.
- Analiza de continut structurata urmareste
evidentierea de tipuri de structuri formale in
materialul analizat. Analistul urmareste sa
descopere trasaturi unice, deosebie in material, si
sa le descrie cat mai exact
Dezavantaje
- Interpretarea textului se face schematic , mai ales cand se
cand se foloseste tehnica analizei de continut explicative,
fara a se ajunge cu adevarat in profunzimea textului.
- Utilizarea parafrazelor, la care se recurge pentru a explica
textul de baza si la substituirea acestuia in cazul analizei
de continut rezumative

Analiza de continut structurata a lui Ph. Mayring sau


modelul pasului are 2 aspecte centrale : dezvoltarea
categoriei inductive si aplicarea categoriei deductive.
1. Dezvoltarea categoriei inductive formularea unor
categorii care sa derive din intrebarea
cercetarii si din teoriile care determina
aspectele materialului textulal supus analizei
2. Aplicarea categoriei deductive - Principala idee
este s dm definitii explicite, exemple i
reguli de codare pentru fiecare categorie
deductiv,
determinnd cu exactitate n ce mprejurri un
pasaj de text poate fi codat
cu o categorie.
Analiza calitativa contemporana Grounded Theory ce 2
componente aflate in relatie reciproca :
- Descoperirea sistematica a teoriei din date
- Aplicarea teoriei date.
Exemplu
De exemplu, cercettorul examineaz orientrile ziarelor fa de
schimbarea isternului de impozitare.
- Mai nti citete fiecare articol i se ntreab care
sunt fa orabile i
care sunt defavorabile noului sistem
- Decizia de a eticheta un articol pro sau contra s-a.
bazat pe folosirea
anumitor termeni, pe prezentarea rezultatelor unor
studii de specialitate sau pe afirmaiile fcute de
anumite persoane particulare (care?)?

Poziiile articolelor indicate au fu t mai clare prin


coninutul lor
manifest sau prin coninutul implicit

Raspunsurile la aceste intrebari conduc la categorii inductive


formate din unitati variate de continut si la aplicarea
categoriilor deductive care la randul lor genereaza mai multe
categorii inductive