Sunteți pe pagina 1din 69

TEORIA GENERAL A OBLIGAIILOR:

Obligatia este acea componenta a raportului juridic prin


care o persoana numita debitor, este tinuta fata de alta
persoana, numita creditor, sa execute o prestatie care
poate consta n a da, a face sau a nu face ceva (dare,
facere, non facere).
obligatie
naturala (obligatie
civila
imperfecta),
respectiv acea obligatie care este executata de catre
debitor de buna voie, n sensul ca acesta nu poate cere
restituirea prestatiei, dar n schimb creditorul nu poate
aduce ndeplinirea prin forta de constrngere a statului,
n cazul n care aceasta nu este adusa la ndeplinire de
buna-voie.
Elementele raportului juridic de obligatii Structura
obligatiei:
Ca orice raport juridic civil, si aportul de obligatie are
cunoscutele elemente structurale:- subiectele, continutul
si obiectul.
1).- Subiectele raportului juridic de obligatii:
att persoane fizice, ct si persoane juridice.
regula este ca att subiectul activ - creditorul -, ct si
subiectul pasiv - debitorul, se determina n momentul
nasterii acestor raporturi
Exceptii: - sunt raporturi juridice obligationale la care, n
momentul nasterii lor, numai unul dintre subiecte este
determinat, celalalt fiind doar determinabil.
Subiectul activ se numeste creditor, iar subiectul pasiv
se numeste debitor.
Subiectele raporturilor obligationale au o dubla calitate,
fiecare fiind, n acelasi timp, creditor al unei prestatii si
debitor al altei prestatii.

n raporturile unilaterale, o parte este numai creditor, iar


cealalta parte, numai debitor.
De asemenea, la obligatiile solidare, cnd exista mai
multi
creditori
(solidaritate
activa),
ei
se
numesccocreditori iar cnd exista mai multi debitori
(solidaritate pasiva), ei se numesc codebitori
2).- Continutul raportului juridic de obligatii:
Coninutul raportului juridic obligaional este alctuit din
dreptul de crean care aparine creditorului i obligaia corelativ
acestui drept, care incumb debitorului.
Raportul de obligaie poate fi, din punct de vedere al coninutului,
simplu, atunci cnd o parte are numai drepturi, iar cealalt parte numai
obligaii sau complex, atunci cnd ambele subiecte au att drepturi ct i
obligaii.
Coninutul raporturilor juridice de obligaii este
determinat prin voina prilor, atunci cnd izvorul
obligaiei este contractul civil, respectiv legea, n cazul n
care izvorul obligaiei este fapta juridic ilicit cauzatoare
de prejudicii
3).- Obiectul raportului juridic de obligatii:
Obiectul raportului juridic obligational, consta n actiunile
sau inactiunile la care partile sunt ndrituite sau de care
sunt tinute.
Aceste actiuni reprezinta executarea uneia dintre cele trei
obligatii principale, si anume obligatia de a da, a face si a
nu face ceva.
Clasificarea obligatiilor:
1).- Clasificarea obligatiilor dupa izvorul lor:
sunt obligatii nascute din acte
contracte;b).- acte juridice unilaterale;

juridice,

a).-

obligatii nascute din fapte juridice.


c).- fapte ilicite cauzatoare de prejudicii;
d).- mbogatirea fara just temei;
e).- gerarea intereselor altei persoane;
f).- plata nedatorata.
2).- Clasificarea obligatiilor dupa obiectul lor:
A).- O prima clasificare distinge ntre cele trei categorii
de obligatii:
A).- Obligatia de a da (dare):- nseamna obligatia de a
constitui sau a transmite un drept real, care nu se
confunda cu obligatia de a preda, care este o obligatie de
a face
B).- Obligatia de a face (facere): - este ndatorirea
subiectului pasiv dea efectua o lucrare, un serviciu si, n
general, orice prestatie pozitiva n favoarea subiectului
activ, cu exceptia transmiterii sau constituirii unui drept
real.
si obligatia de a face poate fi cu executare dintr-o
data,
cu executare
succesiva,
cu executare
continua,
C).- Obligatia de a nu face - consta ntr-o conduita
negativa, adica n abtinerea debitorului de la ceva ce ar fi
putut face daca nu s-ar fi obligat fata de creditor.
Obligatia de a nu face, are ca obiect o abtinere, sau cum
i se mai spune, o prestatie negativa.
Obligatia de a nu face este prin natura ei, numai cu
executare continua,
B).- dupa continut:

a).- Obligatii pozitive ( obligatia de a da si de a face);


b).- Obligatii negative (obligatia de a nu face).
C).- O a treia clasificare dupa efecte, o reprezinta:
Obligaia determinat (sau de rezultat) este o
obligaie strict personal, sub aspectul obiectului i
scopului urmrit, debitorul asumndu-i ndatorirea de a
obine, un rezultat bine determinat, desfurnd o
anumit activitate.
De exemplu, n cazul contractului de vnzare
cumprare, obligaia vnztorului de a transmite dreptul
de proprietate asupra unui lucru determinat sau, n cazul
unui contract de transport, obligaia cruului de a
transporta marfa la o anumit destinaie.
Obligaia de diligent (sau de mijloace) const n
ndatorirea debitorului de a depune toat struina pentru
obinerea unui anumit rezultat, fr a se obliga la
realizarea acelui rezultat.
De exemplu, obligaia medicului nscut din contractul
dintre medic i pacient, prin care medicul se oblig s
acioneze cu toat prudena i diligena pentru
nsntoirea pacientului
3).- Clasificarea obligatiilor dupa sanctiunea lor:
Sanctiunea obligatiei:este definita ca fiind dreptul
creditorului de a recurge la forta de constrngere a
statului pentru realizarea dreptului sau.Actiunea n justitie
consta n posibilitatea creditorului de a obtine o hotarre
judecatoreasca prin care debitorul sa fie obligat la
executarea prestatiei ce o datoreaza.
a).- Obligatii civile sau perfecte este acea obligaie a
crei executare este asigurat, n caz de neexecutare de
ctre debitor, printr-o aciune n justiie i obinerea unui
titlu executor ce poate fi pus n executare silit.

b).- Obligatii naturale sau imperfecte numit i


obligaie natural, este acea obligaie care nu poate fi
executat silit, dar dac a fost executat de bun voie,
debitorul nu mai are posibilitatea s cear restituirea
prestaiei.
Obligatii naturale se clasifica n 2 categorii:
a) Obl. Degenerate- care i-au pierdut sanciunea n
urma expirarii termenului de prescripie;
b) Obl. Avortate- care se nasc fr sanciune (jocuri
n cri, pariu, etc.)
4).- Clasificarea obligatiilor dupa opozabilitatea
lor:
a).- Obligatii obisnuite - sunt cele care alcatuiesc
regula;
b).- Obligatii reale (propter rem) - apar ca un acesoriu
ale unui drept real, ca adevarate sarcini reale, cum sunt
cele prevazute pentru detinatorii de terenuri agricole, de
a asigura cultivarea acestora
c).- Obligatiile opozabile tertilor - sunt strns legate
de posesia lucrului, corespunznd unor drepturi de
creanta. Este cazul obligatiei ce revine unui locator de a
asigura locatarului folosinta lucrului nchiriat.
Izvoarele obligatiilor: sau temeiul aparitiei
obligatiilor
Prin izvor de obligatii, ntelegem acel fapt juridic - n sens
larg -, care da nastere unui raport juridic de obligatii.
Temeiul apariiei a obligaiilor:
Sunt acte juridice i fapte juridice sau temeiul
apariiei
sunt
contractul,
cvasicontractele,
delictele i cvasidelictele.

a).- Contractul - este un acord de vointa ntre doua sau


mai multe persoane, prin care se nasc, se modifica sau
sting, drepturi subiective i obligaiuni juridice.
b).- Cvasicontractul:- sunt nite fapte legale, licite, care
duc la naterea, modificarea sau stingerea drepturilor
subiective i a obligaiunilor juridice.
c).- Delictul - este fapta ilicita savrsita cu intentie, prin
care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care
obliga pe autorul sau la reparatie.
d).- Cvasidelictul - este o fapta ilicita cauzatoare de
prejudiciu, savrsita fara intentie, ce duce la naterea,
modificarea sau stingerea drepturilor subiective i a
obligaiunilor juridice.
Deosebirea dintre delict i cvasidelict const n
forma vinoviei. Astfel, delictul este o fapt ilicit
cauzatoare de prejudicii svrit cu intenie, n timp ce
cvasidelictul este o fapt ilicit svrit fr intenie, din
neglijen sau impruden.
e)Legea
este considerat izvor de obligaie n
msura n care prin lege se nasc, direct i nemijlocit,
obligaii civile. De exemplu, obligaia de ntreinere
reglementat de art. 86 Codul familiei. 1
Avnd n vedere criticile formulate, s-a impus
clasificarea izvoarelor de obligaii n:
Acte juridice civile:
a).- Contractul;
b).- Actul juridic unilateral.
Faptele juridice:
a).- Gestiunea de afaceri;
b).- Plata nedatorata;
1

Art. 86 alin. 1 Codul familiei dispune c obligaia de ntreinere exist ntre so i soie, prini i copii, cel care
adopt i adoptat, bunici i nepoi, strbunici i strnepoi, frai i surori, precum i ntre celelalte persoane prevzute
de lege.

c).- mbogatirea fara just temei;


d).- Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.
Teoria general a contractului civil
Reiesind din prevederile art. 666 al. 1 CC RM Contractul civil- se subnelege ca un acord de voint
ncheiat ntre doua sau mai multe persoane, prin care se
nasc, se modifica sau sting, drepturi subiective i
obligaiuni juridice.
Vointa juridica: se ntelege ntlnirea concordanta a
doua sau mai multe vointe individuale, cu intentia partilor
de a produce efecte juridice.
Vointa juridica, alaturi de cauza actului juridic, formeaza
consimtamntul, care reprezinta una dintre conditiile de
validitate ale oricarei conventii.
1. Principiul libertatii de vointa, se poate concretiza
astfel:
a).- fundamentul fortei obligatorii a contractului l
constituie vointa partilor;
b).- orice contract este just si legitim, daca este
rezultatul vointei partilor;
c).acest
principiu
asigura
deplina
libertate
contractuala, att n ceea ce priveste libertatile de fond,
respectiv de a introduce tot felul de clauze, ct si n ceea
ce priveste libertatile de forma;
d).- contractele au putere de lege ntre partile
contractante, conform regulii pacta sunt servanda.
Reiesind din art. 667 CC fa de contracte se aplic
un
principiu
fundamental
i
acest
este
principiu numit principiul libertatii contractuale,
conform caruia, persoanele sunt libere, prin simpla lor
vointa, sa ncheie orice fel de contracte si sa creeze orice

fel de obligatii, cu conditia de a nu se aduce atingere


ordinii publice si bunelor moravuri.
Clasificarea contractelor civile
1.).- Clasificarea contractelor
lor:dupa voina prilor.

dupa

continutul

A).- Contracte sinalagmatice (bilaterale):partile se obliga reciproc, una catre alta".

cnd

B).- Contractele unilaterale:- unde este manifestarea


de voin ale ambilor pri, doar ca numai o parte are
drepturi i obligaii, cealalta parte are numai drepturi.
importanta
a).- cazul contractul sinalagmatic, trebuie ntocmit n
attea exemplare cte parti cu interese contrarii sunt
b).- contractele sinalagmatice
- exceptia de neexecutare a contractului
- rezolutiunea sau rezilierea contractului
- riscurile neexecutarii contractului 2.).- Clasificarea contractelor dupa scopul urmarit
de parti:
A).- Contracte cu titlu oneros:- fiecare parte
urmresc obinerea unui profit sau un avantaj
patrimonial. Se mpart n 2 categorii:1).- Contracte
comutative:- sunt acele contracte unde ntinderea
drepturilor i obligaiilor este cunoscut la momentul
ncheierii, semnrii contractului,
2).- Contracte aleatorii:- Avantajele pe care le vor
obtine partile nu sunt cunoscute deoarece, acestea s-au
obligat una fata de cealalta n functie de un eveniment
viitor si nesigur n ceea ce priveste realizarea.
B).- Contracte cu titlu gratuit:- "contractul gratuit sau
de binefacere este acela n care una din parti voieste a
procura, fara echivalent, un avantaj celeilalte". Una din

parti se obliga sa-i procure celeilalte un folos patrimonial,


fara a primi ceva n schimb, astfel ca una dintre parti a
fost determinata sa contracteze animus donandi.
Se impart n 2 categorii: 1).-Liberalitati:- sunt acelea
prin care una din parti transmite un drept din patrimoniul
sau n patrimoniul celeilalte parti, una din parti
nsarcinndu-se, iar cealalta mbogatindu-se. intra n
aceasta categorie, n principal, contractul de donatie.
2).- Contractele dezinteresate:- unde o parte
contractatnt face un serviciu celelaltei pri fara a se
nsaraci pe sine si nici n scopul mbogatirii celeilalte
parti. -comodatul, mandatul gratuit, depozitul gratuit, etc.
3.).- Clasificarea
formare:

contractelor

dupa

modul

de

A).- Contracte consensuale: - acele contracte care se


ncheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi
necesara ndeplinirea vreunei conditii de forma, precum
nscrisul constatator sau act autentic.
Aceste contracte sunt regula,
B).- Contractele solemne:- sunt acelea pentru a caror
ncheiere se cere respectarea unei anumite forme, care,
ca regula, este forma autentica. nscrisul, n cazul
contractelor solemne, este cert. Nerespectarea formei
solemne, atrage nulitatea absoluta a contractului.
solemnitatea poate consta n alte formalitati dect forma
autentica, cum este cazul contractului de arenda, care
este valabil numai daca este ncheiat n scris si
nregistrat la consiliul local.
C).- Contractele reale:- se caracterizeaza prin aceea
ca, pentru formarea lor nu este suficienta simpla
manifestare de vointa a partilor, ci trebuie sa aiba loc si
remiterea materiala a lucrului.

4.).- Clasificarea
executare:

contractelor

dupa

modul

de

A).- Contracte cu executare instantanee ( imediat


dintr-o data)
B).- Contracte cu executare succesiva
5.).- Clasificarea
reglementgare:

contractelor

dupa

modul

de

A).contracte
numite:- sunt
acele
contracte
reglementate prin dispozitii exprese ale Codului civil si ale
altor legi
B).- Contracte nenumite:- neprevzute de lege.
6.Clasificarea contractelor dupa corelaia ntre ele:
A).- Contracte principale-au existen
B).- Contracte accesorii
7.).- Clasificarea contractelor dupa modul n care
se exprima vointa partilor contractante:
A).- Contracte negociate-unde ambele pri negociaz
prile
B).- Contracte de adeziune- contracte cu clauze
standarte
C).- Contracte forate
ncheierea contractului:
1).- Acordul de vointe:
Prin
ncheierea
contractului
ntelegem
realizarea
acordului de vointa al partilor asupra clauzelor
contractului, Acest acord se realizeaza prin ntlnirea
concordanta a unei oferte de a contracta, cu acceptarea
acestei oferte.

2.) - Rolul vointei juridice - Vointa juridica este formata din


consimtamnt si din cauza sau scopul contractului
A).- Principiul libertatii actelor juridice:- conform caruia partile pot
ncheia orice acte juridice civile, prevazute sau neprevazute de lege, nsa
permise de aceasta, le pot modifica sau pot dispune ncetarea lor.
B).- Principiul vointei interne sau reale:
a).- Vointa interna:
Vointa este, n ultima instanta, un act psihologic, dar pentru a avea valoare
juridica, este nevoie sa fie exteriorizata.
- elementul interne (vointa propriu-zisa a partilor), adica aceea ce ele au
vrut cu adevarat, sensul exact si ntinderea acestui act psihologic;
- elementul extern, exteriorizarea vointei, considerarea ei n sensul si n
limitele date de forma de exprimare.
b).- Vointa declarata:
Este necesar ca vointa sa fie exteriorizata pentru a fi apta de a produce
efecte juridice.
Vointa juridica este formata din vointa interna si vointa declarata. Ori
de cte ori declaratia de vointa (vointa exteriorizata) nu exprima exact
vointa reala (interna), suntem n prezenta unei discordante ntre elementul
intern, psihologic si cel extern, situatie care se cere solutionata prin a decide
care dintre cele doua elemente are preponderenta sau, mai exact, care
dintre ele ( vointa interna- reala sau cea externa- declarata) produce efecte
juridice, pentru ca, pe baza acestei decizii, se va determina continutul
contractului.
Codul nostru civil a adoptat conceptia subiectiva, a vointei interne.

Acest acord poate fi realizat prin 2 modaliti:


1.Prile negociaz contractul cu privire la toate
clauzele acestuia.
2.O parte face o propunere /ofert/ celelaltei pri care
fie acceptat, fie respinge propunerea.
Oferta de a contracta: Oferta (policitatiunea) este
propunerea pe care o persoana o face altei
persoane sau publicului n general, de a ncheia un
contract n anumite conditii.
Forma ofertei este libera, ca si aceea a ntregului
consimtamnt
Oferta se poate face n scris, verbal sau n mod tacit.
Nu se cere nici o conditie speciala de forma pentru
valabilitatea ofertei.
Conditiile ofertei:
a).- Oferta trebuie sa fie ferma, reala, serioasa,
constienta,
neviciata, neechivoca, precisa si completa,

Forta obligatorie a ofertei. Raspunderea pentru


revocarea ofertei:
Se pune problema daca oferta, dupa ce a fost lansata, dar
nainte de a fi acceptata, da nastere vreunei obligatii n
sarcina ofertantului, iar n caz de raspuns afirmativ, care
este natura si ct timp dureaza aceasta obligatie.
pna n momentul ncheierii contractului, oferta si
acceptarea sunt revocabile.
n rezolvarea fortei obligatorii a ofertei, trebuie sa avem
n vedere doua ipoteze:
A).- Oferta este facuta unei persoane prezente: - n
acest caz, oferta trebuie acceptata pe loc. Daca oferta nu
este acceptata imediat, ofertantul nu are nici o obligatie.
B).- Oferta este facuta unei persoane absente:
a).- daca oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul o
poate revoca n mod liber,
b).- daca oferta a ajuns la destinatar, urmeaza sa
distingem alte doua situatii:
- daca oferta este cu termen, ofertantul este dator sa o
mentina pna la expirarea termenului.
- daca oferta este fara termen, se admite ca ofertantul
este obligat sa o mentina un timp rezonabil.
Oferta devine caduc n dou cazuri: --- dac nu a fost acceptat n
termen expres stabilit de ofertant sau n termenul necesr schimbului propunerii i
acceptrii ofertei, conform circumstanelor cazului, practicii stabilite ntre pri i
uzanelor. --- dac oferta este respns de destinatarul ei. Acest mod de caducitate
se va aplica doar n cazul ofertelor adreste unor persoane determinate, deoarece n
cazul ofertelor adreste publicului respngerea ei de ctre o persoan nedetermnat
nu poate avea efect caducutatea ei.

Retragerea ofertei naintea termenului de expirare,


atrage raspunderea raspunderii civile a ofertantului.
Teoria raspunderii delictuale - raspunderea pentru
revocarea nainte de termen a ofertei, are la baza art.998
Daca ofertantul si-a retras n mod intempestiv oferta si
prin aceasta a cauzat un prejudiciu moral destinatarului,
acesta va fi obligat la plata de daune catre destinatar,
Cea mai eficienta reparatie a prejudiciului ncercat de cel
care a acceptat oferta, rezida n aceea n a se considera
caci contractul a luat fiinta, acordul de vointa al partilor

realizndu-se
prin
acceptarea
ofertei
de
catre
destinatarul ei.
Acceptarea ofertei:
Acceptarea consta n manifestarea de vointa a unei
persoane de a ncheia un contract n conditiile stabilite n
oferta ce i-a fost adresata n acest scop. Ca si oferta,
acceptarea se poate face n orice forma, scris sau verbal.
De asemenea, ea poate fi expresa, sau tacita - legea
admite tacita relocatiune (art.1437), primirea mandatului
poate fi tacita
Conditiile acceptarii: - sa fie pura si simpla, adica
sa concorde cu oferta, sa fie nendoielnica, oferta
adresata unei anumite persoane poate fi acceptata numai
de catre aceasta. Oferta adresata publicului, poate fi
acceptata de oricine;
--- acceptarea s nu fie tardiv. Aceptarea este
tardiv doar n cazul n care ea a ajuns la cunotna
ofertantului dup expirarea termenului. Acceptarea nu
este tardiv dac oferta a fost retractat. deoarece n
acest caz, i avnd n vedere situaia cnd poate oferta fi
retractat, se consider c ea nu a ajuns niciodat s-i
produc efectele juridice, deoarece ea nu a ajuns s fie
cunoscut de destnatarii ei. Acceptarea exprimt dup
expirarea termenului valoreaz o nou ofert, art. 691
alin. 1, C. civ. Totui o astfel de acceptare va fi
productoare de efecte juridice dac ofertantul comunic
nentrziat c el consider acceptarea parvenit n
termen. n situaia n care, destinatarul a rspuns la timp,
dar ea ajunge la cunotna ofertantului dup expirarea
termenului, din motive ndependente de voina
destinatarului, (greva cruului), acceptarea va fi
considerat c a ajunst la timp la ofertant, dac
ofertantul nu comunic imediat faptul ntrzierii art. 692
alin. 2 C. civ
Momentul si locul ncheierii contractului:
Momentul ncheierii contractului: - acela n care se
realizeaz acordul de voin prin ntlnirea acceptrii cu
oferta de a contracta.

A).- Contractul ncheiat ntre prezenti: - momentul


ncheierii contractului este acela n care ei cad de acord
asupra ncheierii acestuia.
B).- Contractul ncheiat prin telefon: - este
considerat perfectat n momentul n care ofertantul si
acceptantul au cazut de acord asupra ncheierii sale.
C).- Contractul ncheiat prin corespondenta (ntre
absenti):
a).- Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii:potrivit caruia contractul se considera ncheiat n
momentul n care destinatarul ofertei s-a hotart sa o
accepte, chiar daca vointa de acceptare nu a fost
expediata ofertantului,
b).- Sistemul receptiunii acceptarii:- unde contractul se
considera ncheiat n momentul n care raspunsul
acceptantului a ajuns la ofertant, fiind indiferent de faptul
ca ofertantul a luat sau nu cunostinta de cuprinsul lui.
Regimul juridic al contractelor la distanta:
Definitie - contractul la distanta este contractul de
furnizare de servicii sau produse ntre un comerciant si un
consumator, n cadrul unui sistem de vnzare organizat
de catre comerciant, care utilizeaza n mod exclusiv,
nainte si la ncheierea acestui contract, una sau mai
multe tehnici de comunicatie la distanta.
ncheierea contractului la distanta:
A).- Obligatia de informare - Din dispozitiile art.3 si 4
din O.G.nr.130/2000 rezulta cu claritate ca obligatia
comerciantului de a informa consumatorul exista nu
numai nainte de ncheierea contractului la distanta, ct si
n timpul executarii acestuia.
Fundamentul obligatiei de informare - n directivele
europene si n cteva acte normative recent aparute, din
aplicarea principiului echitatii, sau din lege, deoarece "
conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres ntrnsele, dar la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau
legea da obligatiei, dupa natura sa".
Obiectul si continutul obligatiei de informare Obiectul obligatiei de informare poarta asupra tuturor
informatiilor necesare a influenta intentia potentialului

contractant/consumator de a achizitiona un produs sau


serviciu util folosintei acestuia.
Partile contractante:
Obligatia de informare se aplica n toate raporturile
juridice, gasindu-si aplicarea cea mai frecventa n
raporturile dintre comercianti si consumatori.
Obiectul derivat al contractului:- informatiile se pot
referi la calitati inerente obiectului derivat al contractului,
iar din punct de vedere subiectiv, informatiile trebuie sa
vizeze scopul urmarit de creditorul obligatiei de
informare, adica debitorul acestei obligatii trebuie sa se
intereseze daca acesta corespunde cerintelor clientului si
sa-l sfatuiasca pe acesta n legatura cu utilizarea lucrului.
Natura juridica a obligatiei de informare - obligatia
de a comunica creditorului acestei obligatii, un pachet de
cunostinte necesare unui consimtamnt valid la
ncheierea contractului , executarii n bune conditii a
contractului, sau folosirii bunului achizitionat n mod
corespunzator.
Sanctiunea neexecutarii obligatiei de informare:
Sanctiuni extracontractuale, cum sunt nulitatea
relativa si daunele interese,
Sanctiuni contractuale: daune-interese pe temei
contractual rezultnd din raspunderea pentru vicii
ascunse, pentru evictiune, etc.
B).- Momentul ncheierii contractului n regimul
O.G.nr.130/2000 - Potrivit art.5 din, daca partile nu au
convenit altfel, momentul ncheierii contractului la
distanta l constituie momentul primirii comenzii de catre
comerciant
a).- Oferta cu termen si momentul ncheierii
contractului - raspunsul de acceptare trebuie primit n
interiorul termenului stabilit
b).- Situatii particulare: - cnd ofertantul cere
executarea imediata a contractului
- n contractele unilaterale, propunerea este obligatorie
ndata ce ajunge la cunostinta partii careia i este facuta.
C).- Locul ncheierii contractului:

Cnd contractul se ncheie ntre partile prezente, locul


ncheierii este acela n care partile se gasesc.
n cazul ncheierii contractului prin telefon, locul
ncheierii lui este acela unde se afla ofertantul.
Cnd contractul se ncheie prin corespondenta, locul
ncheierii lui este localitatea unde se afla ofertantul si
unde i-a fost adresata corespondenta.
Semnatura electronica. Momentul si locul ncheierii
contractului:
Desi toate semnaturile electronice sunt reprezentate
digital (adica prin seria de cifre 1 si 0), ele pot mbraca si
alte forme, create prin diverse tehnologii. Conditii:
- identifica n mod unic semnatarul;
- este creata cu mijloace aflate sub controlul exclusiv al
semnatarului;
- identifica n mod unic documentul ce contine
informatiile autentificate;
- este legata de informatii pe care le autentifica n asa fel
nct orice modificare a acestora este detectabila.
Momentul ncheierii contractului prin mijloace
electronice: este cel n care "acceptarea ofertei de a
contracta a ajuns la cunostinta ofertantului".
situatie speciala, dispunnd ca atunci cnd "contractul
care, prin natura sa, ori la cererea beneficiarului, impune
o executare imediata a prestatiei caracteristice, se
considera ncheiat n momentul n care debitorul acesteia
a nceput executarea doar daca ofertantul nu a cerut, n
prealabil, sa i se comunice acceptarea ".
Oferta sau acceptarea ofertei, precum si confirmarea
primirii ofertei sau acceptarii ofertei, se considera primite
atunci cnd partile carora le sunt adresate, pot sa le
acceseze.
Coninutul contractului:
Prin coninutul contractului se subnelege totalitatea
clauzelor asupra crora prile au czut de acord i care
reglementeaz drepturile i obligaiile contractuale.
Legiitorul
nostru
evideniaz
urmtoarele
categorii de clauze contractuale:

1. n funcie de importana i impactul acestora supra


existenei contractului: a)clauze eseniale i
b)clauze neinseniale.
2. n funie de includerea clauzelor n contract: a)
clauze expuse i b)clauze implicite- SUNT ACELE
CARE DESI NU SUNT PREZENTE contract, acestea se
aplic fa de contract n baza legii sau n baza
uzantelor comerciale. La o anumita categorie de
contracte.
3. dup modul de negociere a clauzelor: a) contr.
Negociate; b)contr. Cu clauze standarte.
EFECTELE CONTRACTULUI
Contractele civile snt ncheiate cu scopul de a poduce
efecte juridice, adica pentru a da natere, a modifica,
transmite sau stinge raporturi juridice obligaonale.
Obligaia civil ca raport juridic, poate fi privit i
analizat din trei puncte de vedere: n ce privete
naterea ei, existena s dup ce e a lut fin, i, n
sfrit, stingerea s, n strns legtur cu mijloacele
juridice care produc acest efect. Efectele contractului
snt domnate de dou principii: principiul forei
obligatorii a contractului care guverneaz efectele
acestuia ntre prile contractante i principiul relativitii
efectelor
contractului
care
guverneaz
efectele
contractului fa de terele persoane, persoane care nau
pricipat, n calitate de pri, la ncheierea contractului.
Interpretarea contractului: - interpretarea contractului
este operatia prin care se determina ntelesul exact al
clauzelor contractului, prin cercetarea manifestarii de
vointa a partilor, n strnsa corelatie cu vointa lor interna.
interpretarea este necesara atunci cnd apar neclaritati si
dificultati n determinarea ntelesului exact al unui
contract.
Reguli de interpretare a contractelor nu
imperative, ci numai sfaturi sau ndrumari,

sunt
sunt

subsidiare, au caracter subiectiv, scopul acestor reguli


fiind descoperirea vointei reale a partilor.
Reguli generale de interpretare a unui contract:
A).- Prioritatea vointei reale a partilor - interpretarea
contractelor se face dupa intentia comuna a partilor
contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor
Vointa reala trebuie dovedita, iar pna la proba contrara,
forma care corespunde manifestarii de vointa, se
considera ca ea corespunde vointei reale
B).- Contractul produce, pe lnga efectele expres
aratate si alte efecte - ele obliga nu numai la ceea ce
este expres stipulat ntr-nsele, dar la toate urmarile, ce
echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa
C). - Clauzele obisnuite ntr-un contract
subnteleg, desi nu sunt exprese ntr-nsul".
Reguli speciale
contractului:

de

A).Interpretarea
contractului
- toate
interpreteaza, unele prin

interpretare

se

clauzelor

coordonata
a
clauzelor
clauzele
conventiilor
se

B).- Interpretarea clauzelor ndoielnice:


a).- Cnd o clauza este primitoare de doua ntelesuri, se
va interpreta n sensul ce poate avea un
b).- Termenii susceptibili de
interpreteaza n sensul care
contractului

doua ntelesuri, se
rezulta din natura

c).- Clauzele ndoielnice se interpreteaza dupa obiceiul


locului ncheierii contractului (art.980):

d).- Atunci cnd exista ndoiala, clauzele se


interpreteaza n favoarea celui care se obliga, adica a
debitorului
e). Orict de generali ar fi termenii unui contract, acesta
are ca obiect numai prestatiile la care partile s-au
obligat f).- Atunci cnd n contract se da exemplu pentru
explicarea mai bine a obligatiilor, nu se restrnge
numarul si ntinderea acestora la exemplul dat si al
neaplicarii contractului la cazurile neprevazute (art.985
Cod civil).
Principiul fortei obligatorii a contractului - Art.969 Cod civil
dispune "conventiile legal facute, au putere de lege ntre partile
contractante", potrivit adagiului pacta sunt servanda.
Consecintele acestui principiu sunt urmatoarele:
- contractul are forta obligatorie pentru toate partile;
- contractul priveste n primul rnd partile contractante, deci se
refera la relativitatea efectelor contractului;
- forta obligatorie a contractului este aceeasi si pentru instantele
de judecata care au sarcina de a asigura executarea lui.
Intre parti - Consecinte
1.).- Obligatia partilor de a executa ntocmai contractul:
2.).- Executarea cu buna-credinta a contractului:
a).- Obligatia de loialitate:- care reprezinta ndatorirea partilor de
a se informa reciproc, pe toata durata contractului;
b).- Obligatia de cooperare:- care consta n ndatorirea partilor de
a facilita executarea contractului pentru a se asigura echilibrarea
prestatiilor.
3.).- Irevocabilitatea contractului prin vointa unei parti. Simetria
n contracte: - Principiul irevocabilitatii contractului exprima ideea
ca un contractul nu poate fi revocat dect prin acordul partilor.
Exceptiile, cnd este posibila denuntarea unilaterala a
contractului, trebuie sa fie prevazute n mod expres de lege sau
de contract.
Revocarea
contractului
prin
consimtamntul
mutual produce efecte numai pentru viitor, opernd ca o reziliere
amiabila,
- partile sunt obligate sa plateasca taxele de contract;
Revocarea unilaterala a contractului :Pot fi reziliate pe cale
unilaterala, de exemplu, urmatoarele tipuri de contracte:
contractul de nchiriere fara termen, contractul de mandat,
contractul de depozit, contractul de asigurari, Partile pot sa

prevada n contractul lor, posibilitatea denuntarii unilaterale, dar


cu respectarea anumitor conditii, si anume:
- clauza de denuntare unilaterala nu se poate introduce ntr-un
contract daca legea prevede ca el este irevocabil,
- clauza de denuntare unilaterala nu trebuie sa fie o conditie pur
potestativa din partea celui care se obliga
Rezilierea fortata a contractelor:
ncetarea contractului pentru viitor, poate avea loc si fortat,
mpotriva vointei unei persoane. Este cazul contractelor intuituu
personae, care se caracterizeaza prin aceea ca se ncheie n
considerarea calitatilor unei anumite persoane.
Contractele pot fi si modificat fortat, independent de vointa
partilor, cum este cazul prorogarii legale a acestora, Contractele
pot fi si suspendate temporar n mod fortat, cnd pe parcursul
existentei unui contract cu executare succesiva, intervine un caz
de forta majora, care mpiedica pentru un timp, executarea
obligatiilor
Forta obligatorie a contractului n raport cu instanta de
judecata:
Forta obligatorie a contractului se impune si instantei
judecatoresti, nu numai partilor contractante.
Singurul lucru pe care-l poate face judecatorul este acordarea
pentru debitor, a unor termene de gratie cu obligatia sa arate
motivele pentru care se ncuviinteaza aceste termene.
Corelatia dintre forta obligatorie a contractului si forta
legii
Conform art.969 Cod civil, contractul este legea partilor, dar
numai n situatia n care este valabil ncheiat
Contractul nu poate deroga de la legea imperativa
Contractul se deosebeste de lege, prin urmatoarele aspecte:
- contractul obliga numai partile si avnzii lor cauza,
- contractul, specie a actului juridic civil, reglementeaza raportul
juridic civil concret,
- contractul, fiind opera vointei comune a partilor (art.977 Cod
civil), nglobeaza vointa acestora,
- contractul este opera partilor, care pot fi persoane fizice sau
juridice
Interventia legiuitorului n contracte:
Legea noua cuprinde norme dispozitive care nu modifica
contractele n curs.
Interventia legiuitorului pentru modificarea duratei contractului se
concretizeaza prin procedura prorogarii legale,
Interventia legiuitorului pentru modificarea modalitatii de
executare, se realizeaza prin moratoriul legal. Moratoriul este un

termen acordat de legiuitor tuturor debitorilor sau unor categorii


de debitori
Teoria impreviziunii:
Sunt cunoscute trei forme de revizuire:
a).- revizuirea conventionala a contractelor, realizata prin clauze
contractuale de revizuire, care pot fi:
- clauze rebus sic stantibus, prin care partile contractante
prevad ca fiecare dintre ele va putea invoca revizuirea
contractului n caz de schimbare a circumstantelor economice;
- clauze de variatie automatica, care au ca tipar clauza de
indexare, prin care, n obligatiile pecuniare, suma datorata va
varia n functie de variatia indicelui ales.
b).- revizuirea legala a contractelor, la care s-a recurs n unele
cazuri n vederea prelungirii contractelor
c).- revizuirea judiciara a contractelor, admisa n practica
judiciara, mai ales n privinta obligatiilor pecuniare succesive.
Doua sunt problemele care apar n cazul impreviziunii:
- impreviziunea este o problema de ordin economic
- paguba rezultata din dezechilibrul prestatiilor apare dupa
ncheierea contractului.
Se pune problema daca instantele de judecata pot dispune
modificarea unui contract, pe motiv de impreviziune. n istorie, sau format doua opinii diametral opuse.
Practica judiciara respinge teoria impreviziunii, readaptarea
contractului putnd avea loc prin acordul de vointa al partilor.
Forta obligatorie a contractelor si principiul libertatii si
egalitatii partilor - forta obligatorie a contractelor fata de
partile contractante, avnzii lor cauza si instanta de judecata,
este o consecinta a principiului libertatii si egalitatii partilor
contractante
Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice:
Principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor
partilor n contractele sinalagmatice:
a).- n situatia n care, desi una dintre parti nu si-a executat
propria obligatie, pretinde totusi celeilalte parti sa si-o execute pe
a sa, aceasta din urma poate invoca exceptia de neexecutare a
contractului;
b).- daca una dintre parti nu-si executa n mod culpabil obligatiile,
cealalta parte poate sa ceara n justitie rezolutiunea contractului;
c).- daca o parte se afla n imposibilitate de a executa contractul,
acesta nceteaza, punndu-se si problema suportarii riscurilor
contractului.
Exceptia de neexecutare a contractului (exceptio non
adimpleti contractus) - Exceptia de neexecutare a contractului

este mijlocul juridic prin intermediul caruia, una dintre partile


contractului sinalagmatic, refuza sa-si execute propriile obligatii,
pe motiv ca cealalta parte contractanta i solicita acest lucru fara
ca aceasta din urma sa si fi executat propriile obligatii.
Conditiile pentru invocarea exceptiei de neexecutare a
contractului:
a).- Obligatiile reciproce si interdependente ale partilor sa-si aiba
temeiul n acelasi contract:
b).- Sa existe o neexecutare, chiar partiala, dar suficient de
importanta, din partea celuilalt cocontractant:
c).- Neexecutarea sa nu se datoreze faptei nsesi a celui care
invoca exceptia, fapta ce l-a mpiedicat pe celalalt sa-si execute
obligatia:
d).- Partile sa nu fi convenit un termen de executare a uneia
dintre obligatiile reciproce:- prin urmare partile sa nu fi renuntat la
simultaneitatea executarii obligatiilor.
Efectele exceptiei de neexecutare a contractului:
Exceptia de neexecutare suspenda (provizoriu) executarea
prestatiei celui care o invoca, contractul ramnnd temporar
neexecutat
Aceasta exceptie de neexecutare a contractului permite
autorului sau sa faca presiune asupra partenerului sau
contractual.

Exista 3 modalitati de desfiintare a contractelor:


1.Rezolutiunea, Rezilierea si revocarea contractului
Rezolutiunea-consta in desfiintarea retroactiv a contr cu
executarea instantanee si repunerea partilor in situatia
existenta anterior incheierii lui.
Rezilierea-consta in desfiintarea contr cu executarea
succesiva avind efecte numai pt viitor.
Revocarea-consta in desfiintarea de catre consumator a
contr incheiat cu un intreprinzator in cazul in care ii
revine un asemenea drept conform legii.
1.2
Identificati
conditiile
exercitarii
rezolutiunii.Conditiile:1-una din parti sa nu-si fi onorat
obligatiile asumate.Neexecutare include orice inkalcare a
oblig,
inclusiv
executat
necorespunzatoare
sau
tardiva.Insa nu orice neexecutare a oblig da temei pt
rezolutiunea contr, o parte poate rezolvi contr doar daca

exista o neexecut esentiala din partea celeilalte parti.Pt a


determina in fiecare caz aparte dac neexecuatr este
neesentiala trebuie a fi luate in vedere urmatoarele
circumstanete:a)neececuaar
sa
priveze
substantial
creditorul de ceea ce a cesta se astepta de la executarea
contr.b)- executarea in tocmai a oblig tine de esenta
contr- aceasta circumstanta nu tine de gravitatea reala a
neexecutarii,ci de natura obligatiei contractuale,a carei
stricta execuatare poate fiesentiala.c)-neexecutarea sa fie
intentioanta sau din culpa gravad)-neexecuatarea sa dea
temei creditorului sa presupuna ca nu poate conta pe
executarea inviiot a contr. 2-neexecutarea sa fie
imputabilA partii care nu sia indeplinit obligatia- daca
neexecutarea este consecinta unor cauze neimputabile
celeilalte parti incetarea contr are loc pt imposibilitatea
fortuita de executare.In cazurile in care nu sunt intrunite
conditiile enumerate mai sus creditorul va avea dreptul la
o reducere proportionala a obligatiei sale corelativa.
1.3 Indicati efectele rezilierii si rezolutiunii. Efectele
rezolutiunii:a)contr este desfiintat si partile sunt eliberate
de obligatia de a presta in viitor b) partile sunt repuse in
situatia anterioara inkeierii contr, restiutuind una alteia
prestatiile executate si veniturile realizabile in temeiul
contractului desfiintat.Rezolut se aplica numai pt
neexecuatrea contr cu executarea instantanee(de ex:in
contr de vinzare-cumparare).Exista cazuri in care
restituirea prestatiei in natura nu este posibila, in asa
cazuri repunerea partilor in situatia anterioara are loc prin
ofeririea compenstiei in bani(de ex:obiectul primit este
instrainat,transformat, grevat sau obiectul primit este
deteriorat sau a pierit).Pe linga restituirea in natura sau
prin ekivalent banesc aprestatiilor primite debitorul este
obligat sa restituie si veniturile realizate din folosirea
bunului care constituie obiect al prestatiei.Pe linga faptul
ca rezolutiunea are ca efect incetarea contr exista unele
clauze care pot supravetui rezolutiunii, acestea sunt de
regula clauze care prin natura lor sunt destinate sa
produca efecta si dupa rezolutiunea contr(de ex:contr

poate sa contina o clauza care prevede obligat uneia


dintre parti sa nu divulge informatia confidentialacare a
primito in cadrul raporturilor contractuale, kiar si dupa
incetarea contr). Efectele rezilierii:a)ca si in cazul
rezolutiunii partile sunt eliberate de obligat de a prsta in
viitor.b)spre deosebire de rezolutiune in cazul rezilierii
partile nu sunt repuse in situatia anteriaoara inkeierii
contr si nusi restituie ana alteia prestatiile executate si
veniturile
realizate
in
temeiul
contractului
desfiintat.Rezilieraea se aplica numai pt neexecutarea
contr cu executare succesiva(de ex:contr de locatiune),
lasinduse neatinse prestatiile care au avut loc inaintea
rezilierii.
Modificarea contractului
modificare poate fi de dou feluri: modificare
legal i convenional. Modificarea legal- legal
atunci cnd dreptul de modificare a contractului este
prevzut de lege fie prin stabilirea lui n mod expres fie
prin reglemetarea mprejurrilor n care poate nterveni
un astfel de drept C. civ stabilete dreptul de modificare a
depozitarului a condiiilor de depozitare, 2.dreptul
organizatorului de servicii turistice de a modifica clauzele
eseniale ale contractului de servicii turistice, 3.dreptul
creditorului n contractul de credit bancar s-l modifice
dac au intervenit mprejurrile prevyute de lege. O
mprejurarea care este direct reglementat de lege i
care acord dreptul prilor de a proceda la modificarea
contractului o reprezint schimbarea considerbil a
condiiilor economice din momentul n care a fost ncheat
contractul. Atunci cnd prile contractante stabilesc
clauzele contractului pe care l ncheiie, ele se oblig n
considerrea circumstanelor economice existente n acel
moment. Pentru modificarea contractului, este
necesr s fie ndeplinite urmtoarele condiii: a.)
mprejurrile care au intervenit s se fi schimbat dup
ncheierea contractului. b.) mprejurrile care au survenit
dup ncheierea contractului s fie considerbile. c.)
mprejurrile intervenite s nu fi reprezentat o cauza de
risc asumt contractual de ctre una din pri. Altfel

spus mprejurarea s nu fi reprezentat o condiie aliatorie


a acesteia.
Modificarea convenional Modificarea contractului poate avea
loc ori de cte ori prile se nleleg n acest sens, sau cnd au
survenit mprejurrile stabilite n contract care acord prile
dreptul de a cere modificarea lui. Trebuie de spus c existena
acestui drept rezult n mod ndirect din principiul forei obligatorii
a contractului. Astfel, dac, potrivit acestui principiu, un contract
nu poate fi modificat n mod unilateral de ctre pri, rezult c el
va putea fi modificat prin acordul lor de von. De asemenea
principiul imetriei n actele juridice explic existena acestui
drept. Dac contractul este formt prin acordul de von a
prilor, tot prin acordul de von a prilor poate fi modificat sau
desfinat. Modificarea contractului fiind un act adional, acordul
de voni va fi supus acelorai condiii de fond i de form ca i
contractul modificat, art. 734 alin. 2 C. civil. Modificarea
contractului poate fi realizat pe mai multe ci: a.) Prin
mnifestarea de von de ctre ambele pri dup ncheierea
contractului; b.) Printr-o clauz nserat n cuprinsul contractului
(clauza de revizuire) prin care prile se oblig c la survenirea
unor anumite mprejurri s reexamneze condiiile contractului i
s procedeze la ajustarea lui. O specie aparte de clauz de
revizuire o reprezint clauza de hardship care reprezint ajustarea
contractului n cazul modificrilor mprejurrilor. Totui o astfel de
clauz i va produce efectele chear dac prile nu au prevzut-o
n mod expres prin contract. Aceasta deoarece, fiind prevzut de
lege se consider c orice contract o conne nn mod tacit. c.)
Prin mnifestarea de von a uneia dintre pri dac o asemenea
posibilitate este prevzut prin clauzele contractului, sau au
intervenit circumstanele prevzute n contract care acord prii
dreptul de a modifica contractul modificarea unilateral.

RASPUNDEREA CIVILA
Raspunderea civila este o forma a raspunderii juridice
care consta intr-un raport de obligatii in temeiul caruia o
persoana este indatorata sa repare prejudiciul cauzat
altuia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege,
prejudiciul pentru care este raspunzatoare
Principiile raspunderii civile
Principiul repararii integrala a prejudiciului
Principiul repararii in natura a prejudiciului
Functiile raspunderii civile delictuale

Functia preventiv - educativa indeplineste o functie


preventiv -educativa prin influenta pe care o exercita
asupar constiintei oamenilor, insufla o anumita teama
Functia reparatorie esenta raspunderii civile consta
in ideea de reparare a unui prejudiciu
Raspunderea civila delictuala (art. 998-999)
Terminologie
Codul civil distinge ntre delictul civil, care este o fapta
ilicita savrsita cu intentie (art. 998) si cvasidelict, care
este o fapta ilicita savrsita prin imprudenta sau
neglijenta(art. 999).
Raspunderea civila delictuala este o sanctiune civila care
se aplica n cazul savrsirii faptei ilicite cauzatoare de
prejudicii, prin urmare avnd un caracter reparator,
Felurile raspunderii civile delictuale
Raspunderea civila delictuala este de mai multe feluri si
anume:
A. Raspunderea civila delictuala directa sau
pentru fapta proprie. C. civ., care consacra regula de
principiu ca fiecare persoana raspunde numai pentru
faptele sale proprii.
B. Raspunderea pentru fapta altei persoane.
a) raspunderea parintilor pentru faptele ilicite savrsite
de copiii lor minori b) raspunderea instituitorilor si
mestesugarilor, pentru prejudiciile cauzate de elevii si
ucenicii aflati sub supravegherea lor ];c) raspunderea
comitentilor pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor,
C. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri,
animale si ruina edificiului
Raspunderea pentru fapta proprie
Definitie orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un
prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a
ocazionat, a-l repara", iar conform c. civ., "omul este
responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin
fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau
imprudenta sa",
Pentru a se putea angaja raspunderea civila delictuala
este
necesara
ntrunirea
cumulativa
a
urmatoarelor conditii:

a) existenta unui prejudiciu;


b) existenta unei fapte ilicite;
c) existenta unui raport de cauzalitate ntre fapta
ilicita si prejudiciu;
d) existenta vinovatiei celui care a cauzat
prejudiciul;
e) existenta capacitatii delictuale a celui ce a
savrsit fapta ilicita.
Prejudiciul- rezultatul, n efectul negativ suferit de o
anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savrsite de
o alta persoana sau ca urmare a "faptei" unui animal sau
lucru, pentru care este tinuta sa raspunda o anumita
persoana.
- ncalcarea unui drept subiectiv,
- ncalcarea unui interes legitim
n situatia n care s-a adus atingere unui simplu interes
rezultat dintr-o situatie de fapt, este necesara ndeplinirea
a doua conditii pentru existenta prejudiciului:
a) situatia de fapt sa fi avut un caracter de
stabilitate,o permanenta ndestulatoare
b) sa fie vorba de vatamarea unui interes licit si moral.
Clasificarea prejudiciilor
Prejudiciile sunt susceptibile de mai multe clasificari:
a) prejudicii patrimoniale si ne patrimoniale.
b) prejudicii cauzate direct persoanei umane si prejudicii
cauzate direct bunurilor sale
c) prejudicii previzibile si prejudicii imprevizibile.
d) prejudicii instantanee si prejudicii succesive.
e) prejudicii provocate personalitatii (bolile, leziunile,
infirmitatile,) si prejudicii provocate personalitatii alective constnd in suferinte psihice cauzate, spre exemplu
de decesul unei rude apropiate, moartea unui animal,
Prejudiciul patrimonial
ntotdeauna despagubirea care se acorda n cazul
raspunderii civile delictuale este patrimoniala, fie ca este
vorba despre o reparare n natura a pagubei, fie ca este
vorba despre repararea prin echivalent banesc.
Prejudiciul moral - Prin dauna morala se .ntelege
prejudiciul care rezulta dintr-o atingere adusa intereselor

personale si care se manifesta prin suferintele fizice sau


morale pe care le resimte victima.
- daunele morale sunt rezultatul vatamarii unor drepturi
extrapatrimoniale;
daunele
morale nu
cauzeaza
pierderi
materiale, pecuniare;
- daunele morale se caracterizeaza prin suferintele fizice
sau psihice pe care le resimte persoana vatamata;
- daunele morale nu sunt susceptibile de o evaluare
pecuniara.
Reglementare. Actualmente, prejudiciile morale nu se
bucura de o reglementare unitara, ele fiind disparate n
diverse acte normative.
art. 998-999 C. civ., se refera la prejudiciu, fara a
distinge ntre prejudiciul patrimonial si cel nepatrimonial,
de unde rezulta obligatia de despagubire a ambelor feluri
de prejudicii.
Clasificare prejudiciilor morale
a) prejudicii rezultate din vatamarea integritatii corporale
sau a sanatatii
b) prejudicii afective provenite dintr-o leziune fizica
constnd n suferinte psihice
c) prejudicii constnd n atingeri aduse cinstei, onoarei,
demnitatii sau reputatiei unei persoane,
d) prejudicii constnd n atingeri aduse dreptului la nume,
la pseudonim sau la de numire
e) prejudicii constnd n atingeri aduse drepturilor
nepatrimoniale din cuprinsul dreptului de autor si al
dreptului de inventator
Repararea daunelor morale prin mijloace de natura
nepatrimoniala
- obligarea celui care a lezat, ntr-o publicatie
demnitatea, onoarea, reputatia unei persoane, prin
afirmatii mincinoase, de a-si retracta afirmatiile, tot prin
publicare, n aceeasi publicatie;
- obligarea editurii care a publicat opera unui autor cu
modificari pe care acesta nu le-a acceptat, sa retraga din
circulatie exemplarele n cauza;

- obligarea editurii care a publicat o opera fara numele


autorului sa completeze aceasta omisiune.
Repararea daunelor morale prin masuri patrimoniale
a) repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor
morale rezultate din leziuni sau vatamari fizice.
n acordarea despagubirilor morale pentru dureri fizice,
instantele se ntemeiaza pe caracteristicile leziunilor
descrise de catre medici n expertizele medico-legale n
care se consemneaza suferintele fizice, natura, durata si
intensitatea durerilor.
b) repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor
morale pur afective. n aceasta categorie se ncadreaza
toate prejudiciile morale ce constau n suferinte pur
psihice, independente de leziunile sau vatamarile fizice.
Criterii de evaluare a despagubirilor banesti
pentru daune morale
a) referitor la durerea fizica, aceasta este posibil a fi
masurata.
b) n cazul prejudiciilor estetice situatia se prezinta intrun mod corespunzator, insa cu luarea in considerare si a
altor elemente referitoare la sex, vrsta, stare familiala,
conditie sociala si profesionala a victimei.
c) prejudiciul
fiziologic rezultnd
din
vatamari
corporale, consta in privarea persoanei de avantajele
unei vieti normale.
d) prejudiciul de agrement, consta n imposibilitatea de
a continua, din anumite activitati sportive, artistice sau
distractive pe care victima trebuie sa dovedeasca ca le-a
practicat si anterior, si care include privarea victimei de
aptitudinea de a desfasura astfel de activitati n viitor.
Daunele pe care le pot cere si obtine pacientii in cazul
intentarii unei actiuni impotriva medicului care l-a tratat
in mod necorespunzator, sunt de mai multe categorii,
astfel:
a) daune actuale - compensatie pentru cheltuielile
medicale trecute si viitoare
b) daune nominale - acordate cnd victima a probat
elementele constitutive ale cazului sau, dar nu poate
dovedi daune actuale;

c) daune punitive - sunt acordate pentru a pedepsi


autorul prejudiciului
Conditii cerute pentru repararea prejudiciului
A. Prejudiciul cert presupune att existenta lui sigura,
nendoielnica, ct si posibilitatea evaluarii lui in prezent.
Prejudiciul trebuie sa fie direct, practica judiciara cernd
constant, n materie de raspundere delictuala, ca
pagubele sa fie o consecinta directa a faptei pagubitoare.
Prejudiciul asa-numit prin ricoseu este tot un prejudiciu
direct, reparabil n masura in care se stabileste ca este
consecinta aceleiasi fapte ilicite
Prejudiciul indirect iese din sfera de aplicare a
raspunderii deoarece el nu are legatura cauzala cu fapta
ilicita
Prejudiciul viitor si cert nu trebuie confundat cu
prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine si prin
urmare nu poate justifica acordarea de despagubiri.
B. Prejudiciul sa nu fi fost reparat
Victima este ndreptatita la o singura reparatie integrala
a prejudiciului suferit, ea neputnd cumula mai multe
despagubiri pentru aceeasi paguba.
Pot aparea asemenea situatii n urmatoarele cazuri:
a) Victima prejudiciului primeste pensie de la asigurarile
sociale.
b) Victima prejudiciului primeste despagubiri de la o
societate de asigurari.
- victima avea calitatea de persoana asigurata, n cazul
unei asigurari de persoane, victima va primi de la
societate de asigurare suma asigurata, care se va cumula
cu despagubirile datorate pentru repararea pagubei de
catre cel raspunzator de producerea ei.
n
cazul asigurarii
de
bunuri, victima
va
primi
indemnizatia de asigurare atunci cnd se produce riscul
asigurat, care are caracter de despagubire si care nu se
poate cumula cu despagubirile datorate de autorul
prejudiciului. Daca prejudiciul este mai mare dect
indemnizatia de asigurare, victima are dreptul de a
pretinde diferenta de la autorul prejudiciului.

- n cazul n care autorul prejudiciului este asigurat de


raspundere civila, victima prejudiciului poate primi
despagubire de la societate de asigurare.
c) victima prejudiciului primeste despagubiri de la o
terta persoana. si n acest caz avem doua situatii:
- cnd terta persoana plateste in locul autorului
prejudiciului, victima va putea urmari pe autor numai
pentru diferenta de prejudiciu neacoperit.
- cnd terta persoana plateste cu intentia de a veni in
ajutorul victimei, aceasta si pastreaza neatins dreptul de
a obtine despagubiri de la autorul prejudiciului.
Principiile care guverneaza repararea prejudiciului
Principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat
Autorul prejudiciului va repara att prejudiciul
efectiv, ct si beneficiul nerealizat
Autorul raspunde att pentru prejudiciile previzibile, ct
si pentru prejudiciile imprevizibile
Principiul repararii in natura
n principiu, prejudiciul se repara n natura, care consta
n activitatea de nlaturare a prejudiciilor suferite de o
persoana, prin modalitatile: restituirea bunurilor sustrase,
inlocuirea bunurilor distruse cu altele de acelasi fel,
distrugerea lucrarilor executate, spre exemplu in cazul
incalcarii obligatiilor de a nu face etc.
Repararea prin echivalent a prejudiciului
Repararea n natura a prejudiciului nu se poate realiza n
toate situatiile, cum ar fi spre exemplu n cazul mortii,
pierderii capacitatii totale sau partiale de munca a unei
persoane
A. Cuantumul repararii prin echivalent al pagubelor
materiale este cel din momentul pronuntarii hotarrii,
B. Stabilirea prejudiciului n caz de vatamare a
integritatii unei persoane, presupune mai multe ipoteze:
a) vatamarea integritatii corporale are efecte de scurta
durata - pentru determinarea reparatiei se iau n calcul
toate cheltuielile rucute cu nsanatosirea, diferenta de
retribuire pe perioada concediului medical etc. Cuantumul
despagubiri lor se va acorda si n functie de dauna morala

suferita, ca prejudiciu estetic, dureri fizice etc. De obicei


despagubirile se acorda sub forma unei sume globale;
b) n cazul n care vatamarea sanatatii ori a integritatii
corporale are ca efect pierderea sau diminuarea
capacitatii de munca cu caracter permanent
- situatia n care persoana vatamata era ncadrata n
munca si a suferit o diminuare a veniturilor pe care le
primea, este ndreptatita sa primeasca, sub forma unor
prestatii periodice, diferenta dintre pensia sau ajutorul
social, platite de asigurarile sociale, si veniturile lunare de
care a fost lipsita ca urmare a vatamarii
- situatia n care persoana vatamata era ncadrata n
munca si nu a suferit diminuari ale veniturilor pe care le
primea, se vor acorda despagubiri banesti, deoarece
victima trebuie sa depuna eforturi mai mari pentru
realizarea aceluiasi randament, are nevoie de cheltuieli
suplimentare
- situatia n care persoana vatamata era ncadrata n
munca si ulterior stabilirii despagubirilor au survenit
modificari n capacitatea de munca a victimei, fie prin
nrautatirea, fie prin mbunatatirea acesteia. n aceasta
situatie, daca victima prejudiciului si-a recapatat total sau
partial capacitatea de munca, este posibila reducerea sau
chiar sistarea despagubirilor acordate, tinndu-se cont si
de posibilitatea victimei de a se putea ncadra sau
rencadra n munca.
- n situatia n care persoana vatamata era la data
vatamarii o persoana majora, nsa nencadrata n
munca, n stabilirea despagubirilor urmeaza sa se tina
cont de un criteriu concret, prin care sa se evalueze
daunele suferite efectiv de victima.
- n situatia n care persoana vatamata era la data
vatamarii o
persoana
minora,
nencadrata
n
munca, stabilirea despagubiri lor se face tinnd cont de
toate mprejurarile de fapt, de situatia concreta, de
ngrijirile pe care trebuie sa le primeasca,
Stabilirea prejudiciului n cazul n care prin fapta ilicita sa cauzat moartea unei persoane

a) cei ndreptatiti la despagubire au dreptul la pensie de


urmas, vor putea pretinde si despagubiri pentru
diferenta dintre pensie si valoarea ntretinerii pe care o
primeau.
b) cei indreptatiti la despagubire nu au dreptul la pensie
de urmas din partea asigurarilor sociale, astfel ca pot
aparea mai multe situatii, si anume:
- vor avea dreptul la despagubiri si persoanele care nu
aveau drept la intretinere, dar se aflau n fapt n
ntretinerea victimei, daca aceasta ntretinere avea caracter de stabilitate, situatie care presupune ca ar fi
existat si n viitor.
Nu vor putea nsa pretinde despagubiri, persoanele care
la data decesului, nu se aflau n nevoie si nu erau n
incapacitate de a munci [art. 86 alin. (2) C fam.].
- "copiii au dreptul la pensie de urmas pna la vrsta de
16 ani sau, daca si continua studiile, pna la terminarea
acestora, dar fara a depasi vrsta de 25 de ani, respectiv
de 26 de ani, n cazul acelora care urmeaza studii
superioare cu o durata de scolarizare mai mare de cinci
ani".
Plata prestatiilor periodice este datorata incepnd cu
data savrsirii faptei ilicite si nu cu data pronuntarii
hotarrii.
Fapta ilicita - fapta contrara normelor juridice si
regulilor de convietuire sociala, are ca rezultat, de regula
si ncalcarea unui drept subiectiv al unei persoane, dar n
unele situatii si atingerea unor interese legitime ale unei
persoane.
Trasaturi caracteristice ale faptei ilicite
a) fapta are caracter obiectiv, n sensul ca reprezinta o
manifestare exterioara a unei atitudini de constiinta si de
vointa a unei persoane,
b)
fapta
ilicita
este rezultatul
unei
atitudini
psihice, subiective,
c) fapta este contrara ordinii sociale, fiind reprobata de
societate.
De cele mai multe ori fapta ilicita consta dintr-o actiune

Este insa de retinut ca nu numai actiunea poate fi fapta


ilicita, ci si in actiune a, nendeplinirea unor activitati sau
neluarea unor masuri, atunci cnd aceasta activitate,
potrivit legii, trebuie sa fie intreprinsa de o anumita
persoana.
Raspunderea civila contractuala
Raspunderea civila contractuala a fost definita ca fiind
obligatia debitorului de a reparaea prejudiciului cauzat
creditorului
sau
prin
neexecutarea,
executarea
necorespunzatoare ori cu intrziere a obligatiilor sale
contractuale.
Conditiile raspunderii contractuale
- trebuie ca intre cel chemat sa raspunda si cel fata de
care se raspunde, sa existe un contract, o legatura
contractuala.
Daca exista un contract, pentru a se naste raspunderea
civila contractuala, este necesar sa fie ntrunite cele
patru conditii ale raspunderii civile: fapta ilicita, existenta
ui prejudiciu, existenta raportului de cauzalitate dintre
fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia debitorului.
Prejudiciul
Prejudiciul consta in consecintele daunatoare de natura
patrimoniala sau netrimoniala, efecte ale incaicarii de
catre debitor a dreptului de creanta apartinnd
creditorului
sau
contractual,
prin
neexecutarea,
executarea cu intrziere sau necorespunzatoare a
prestatiilor la care s-a ndatorat.
Fapta ilicita
Fapta ilicita a debitorului consta in nerespectarea
,dreptului de creanta al creditorului prin neexecutarea
obligatiilor contractuale
A. Neexecutarea obligatiei, asa cum am aratat, poate fi
totala sau partiala,culpabila si neculpabila(imposibilitate
materiala de executare).
n cazul obligatiilor de rezultat, raspunderea debitorului
este angajata prin simplul fapt material al neobtinerii
rezultatului urmarit. Aici creditorul va face dovada numai
a neatingerii rezultatului, culpa debitorului neconstituind
o conditie necesara a raspunderii sale.

Pentru obligatiile
de
mijloace, raspunderea
pentru
neexecutare se angajeaza numai in cazul in care
debitorul nu a depus diligenta la care s-a indatorat.
B. Executarea necorespunzatoare consta n executarea
acesteia de catre debitor, cu nerespectarea conditiilor de
calitate determinate, fie prin inserarea n contract a unor
clauze specifice, fie prin standardele uzuale.
C. Executarea cu mtrziere a obligatiilor contractuale,
consta n executarea n natura a obligatiei dupa
mplinirea termenului suspensiv stabilit de catre parti n
contract.
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si
prejudiciu - art. 1086 C. civ., care dispune ca "daunele
interese nu trebuie sa cuprinda dect ceea ce este o
consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei"
Vinovatia debitorului
a) debitorul va fi obligat la plata despagubiriior nu
numai atunci cnd actioneaza cu intentia de a-l pagubi
pe creditor, dar si atunci cnd i produce acestuia un
prejudiciu actionnd din culpa, prin urmare ori de cte ori
nu-si executa obligatia din vina sa;
b) n sarcina debitorului opereaza o prezumtie de vina,
ceea ce face sa se spuna ca n materie contractuala vina
debitorului este prezumata. Pentru a putea fi exonerat de
raspundere, potrivit art. 1083 C. civ., debitorul trebuie sa
faca dovada ca nu si-a executat obligatia datorita unui
caz fortuit sau fortei majore.
Asupra urmarilor raporturilor juridice contractuale,
"cauza straina" prevazuta de art. 1082 C. civ. va putea:
- sa faca imposibila executarea, ceea ce la contractele
unilaterale duce la stingerea obligatiei
- sa suspende temporar executarea obligatiei, debitorul
executnd-o cu ntrziere, dar fara a plati penalitati
pentru aceasta.
n cazul obligatiilor de rezultat, vinovatia debitorului
este prezumata
n cazul obligatiilor de mijloace, situatia este opusa,
deoarece debitorul nu se oblige sa obtina un anumit

rezultat, ci numai sa depuna toate diligentele necesare


pentru obtinerea acestuia.
Daunele interese - despagubirile in bani pe care
debitorul este indatorat sa le plateasca in scopul repararii
prejudiciului in momentul n care cele patru conditii ale
raspunderii civile contractuale sunt ntrunite
Daunele-interese ntotdeauna se stabilesc n bani,
Conditia punerii in intrziere a debitorului
n cazul n care debitorul nu-si ndeplineste la termen
obligatia,
el
trebuie
sa
fie
pus
n
intrziere, in mora. ntrzierea
presupune
o
culpa
comisa fie de creditor fie de debitor
Punerea in intrziere este manifestarea unilaterala de
vointa a creditorului,de a pretinde debitorului,
executarea prestatiei pe care acesta o datoreaza.
Modalitatile punerii in ntrziere
a) Notificarea prin intermediul executorului judecatoresc
b) cererea de chemare in judecata a debitorului, prin
care se cere executarea obligatiei prin actiune in justitie.
B. Cazuri n care punerea n ntrziere
opereaza de drept
a) cazurile anume determinate de lege
b) cnd partile au prevazut expres n contract ca
debitorul este n ntrziere la implinirea termenului de
executare, fara notificare n acest sens.
c) cnd obligatia, prin natura sa, nu putea fi ndeplinita
dect ntr-un termen determinat, pe care debitorul nu l-a
respectat
d) n cazul obligatiilor continue, cum sunt obligatiile de
furnizare a apei
e) n cazul ncalcarii obligatiei de a nu face.
Efectele punerii n ntrziere
a) de la data punerii n ntrziere debitorul datoreaza
creditorului daune-interese moratorii, caci qui in mora est
culpa non vocat - cine este n ntrziere nu este lipsit de
culpa
b) de la data punerii n ntrziere se constata refuzul
debitorului de a executa obligatia, ceditorul fiind
ndreptatit sa ceara daune-interese compensatorii

c) daca obligatia are ca obiect prestatia de a da un bun


individual
determinat,
ca
efect
al
punerii
in
intrziere, riscul se stramuta asupra debitorului
d) daca lucrul care nu a fost predat la timp a devenit
inutil pentru creditor acesta poate
cere rezolutiunea judiciara a contractului.
Efectele punerii in intrziere inceteaza in cazul in care
debitorul recurge la oferta de plata urmata de
consemnatiune, atunci cnd creditorul refuza sa
primeasca plata. De la data consemnarii bunului sau a
sumei de bani, inceteaza pentru debitor obligatia de a
plati daune-interese moratorii si de a suporta riscul pieirii
fortuite a lucrului.
Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei
Legitima aparare art. 44 alin. (2) C. pen.,
Pentru ca fapta sa fie considerata ca a fost savrsita n
legitima aparare trebuie ndeplinite urmatoarele conditii:
a) atacul sa fie material, sa fie direct, sa fie imediat, si
sa fie injust,
b) atacul sa fie ndreptat asupra unei persoane sau
a drepturilor acesteia ori mpotriva unui interes obstesc;
c)
atacul
sa
puna
n pericol
grav persoana
sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;
d) apararea sa fie proportionala cu gravitatea
pericolului si cu mprejurarile n care s-a produs atacul. Va
exista totusi legitima aparare, daca depasirea unei
aparari proportionale s-a datorat tulburarii sau temerii n
care se gasea persoana n cauza (exces justificat).
Starea de necesitate- art. 45 alin. (2).
Fapta cauzatoare de prejudicii a fost savrsita "pentru a
salva de la un pericol iminent si care nu putea fi nlaturat
altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a
altuia sau un bun important al sau, al altuia sau un
interes obstesc".
conditii:
a) sa fie vorba de un pericol grav si iminent;
b) pericolul sa nu poata fi nlaturat n alt mod;

c) pericolul sa ameninte viata, integritatea corporala sau


sanatatea unei persoane, un bun important sau un
interes obstesc.
ndeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege
ori a ordinului superiorului
conditiile:
a) ordinul sa fie pus n executare de persoanele care au
aceasta obligatie. Asadar, ordinul trebuie sa emane de la
autoritatea legitima, adica de la organul competent;
b) ordinul sa fie emis cu respectarea dispozitiilor legale,
de regula n scris si sa fie semnat; .
c) ordinul sa nu aiba caracter vadit ilegal si abuziv;
d) modul de executare a ordinului sa nu fie ilicit si
savrsit din culpa.
Exercitarea unui drept. Abuzul de drept
Exercitiul normal al unui drept subiectiv, chiar daca
aduce unele restrngeri sau prejudicii dreptului subiectiv
al altei persoane, nu are caracter ilicit, daca el este
exercitat n conditii normale
Abuzul de drept poate fi inteles n doua sensuri:
a) exercitarea dreptului subiectiv prin depasirea
limitelor acestuia,
b) exercitarea dreptului subiectiv fara a se depasi
limitele sale, dar nu in vederea scopului pentru care a
fost recunoscut dreptul, ci cu intentia de a cauza altuia un
prejudiciu
Consimtamntul victimei - Atunci cnd victima consimte
la desfasurarea unei activitati care contine un potential
pericol, n sensul ca-i poate pricinui o paguba, chiar daca
ulterior se produce vatamarea, fapta cauzatoare de
prejudicii este lipsitade caracter ilicit.
Consimtamntul trebuie dat anterior savrsirii faptei
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si
prejudiciu
Necesitatea raportului de cauzalitate - Ca si
prejudiciul raportul de cauzalitate este o cerinta generala
a raspunderii civile fie ea contractuala sau delictuala
Specificul raportului de cauzalitate - Raportul de
cauzalitate
este
dedus
din
dispozitiile art.

1086 C. civ., care prin enuntul "daunele interese nu


trebuie sa cuprinda dect ceea ce este o consecinta
directa si necesara a neexecutarii obligatiei",
a)
intereseaza nu raportul de cauzalitate n general,
ci cel specific dintre actiune sau inactiunea
omeneasca cu caracter ilicit si prejudiciu,
b.
pentru
analizarea
raportului
de
cauzalitate
intereseaza numai actiunea omeneasca respectiva, ceea
ce da raportului de cauzalitate un caracter obiectiv
c) fapta ilicita poate fi ori o actiune ori o inactiune, daca
are importanta pentru producerea prejudiciului;
d) trebuie sa se tina cont de faptul ca orice fapta umana
se desfasoara n societate si prin urmare se afla
e) cnd se procedeaza la izolarea artificiala a corelatiilor
necesare
determinarii
raportului
de
cauzalitate,
selectarea factorilor trebuie sa tina cont si de criteriul
oferit de lege, cerinta pe care aceasta o impune
comportamentului uman,
f) raportul de cauzalitate nu este ntotdeauna un raport
direct ntre fapta si prejudiciu, ci, n foarte multe cazuri,
acesta este un raport mediat,
Sisteme propuse pentru determinarea raportului
de cauzalitate n dreptul romnesc
B. Sistemul unitatii indivizibile dintre cauza si conditii.- la
stabilirea raportului cauza trebuie avut in vedere ca
fenomenul cauza nu actioneaza singur si izolat, ci ca
desfasurarea lui este conditionata de anumiti factori,
care, fara a produce ei efectul pagubitor, favorizeaza
producerea acestui efect "nlesnind nasterea procesului
cauzal, grabind si favoriznd dezvoltarea procesului sau
agravndu-i ori asigurndu-i rezultatele negative"
A. Forta majora ,care este o mprejurare de origine
externa ,cu caracter exceptional ,care este imprevizibila
si inevitabila . Forta majora este necesar sa ndeplineasca
trei conditii:
a) sa fie externa ,
b) sa fie imprevizibila ,
c)sa fie inevitabila sau irezistibila

d)cauza straina sa nu-i fie imputabila celui chemat sa


raspunda .
B .Cazul fortuit este o mprejurare interna care si are
originea n campul de activitate a celui chemat sa
raspunda sau ntr-o mprejurare externa care nu are
caracter extraordinar si poate fi prevazuta si evitata cu
diligenta si prudenta de care este n stare omul cel mai
capabil .
a) mprejurari interne , intrinseci lucrurilor si animalelor
b)mprejurari externe , - cazul fortuit exclude
raspunderea civila.
Raspunderea civila delictuala a persoanei juridice
pentru fapta proprie
- actele juridice facute de organele personei juridice , n
limitele puterilor care le-au fost conferite , sunt actele
persoanei juridice sesi
Conditiile angajarii raspunderii persoanei juridice
pentru fapta proprie
a)fapta sa fi fost savrsita de catre organele personei
juridice
b) fapta ilicita sa fi fost savrsita de organele
persoanei juridice cu prilejul exercitarii functiei lor
Raspunderea proprie a personelor fizice care intra n
componenta organelor persoanei juridice
Faptul ca persoana juridica raspunde pentru prejudicile
cauzate prin savrsirea faptei ilicite de catre organele
sale , nu exclude raspunderea proprie a persoanei sau
persoanelor fizice ce alcatuiesc organul de conducere ,
raspundere care functioneaza att de fata de persoana
juridica ,ct si fata de victima prejudiciului.
Din prevederile art.35 din Decretul 31/1954 decurg doua
consecinte :
a)victima prejudiciului poate chema n judecata pentru
despagubiri , fie persoana juridica singura , fie numai
persoanele fizice care alcatuiesc organul de conducere ,
fie persoana juridica n solidar cu persoanele fizice care
alcatuiesc organul sau de conducere .

b) persoana juridica platind despagubirea , are o actiune


n regres mpotriva persoanelor fizice care alcatuiesc
organul sau de conducere ,
RSPUNDEREA PENTRU FAPTA ALTEi PEROANE
Raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate
de Copiii lor minori
Raspunderea apartine n primul rnd parintilor ,
indiferent daca filiatia este casatorie sau din afara
casatoriei . Raspunderea revine ambilor parinti , deoarece
Constitutia consacra principiul deplinei egalitati ntre sexe
. Fundamentarea
raspunderii
parintiilor - n
fundamentarea raspunderii parintilor pentru faptele
copiilor minori , se porneste de la constatarea existentei
unei relatii cauzale ntre felul n care acestea si-au
ndeplinit ndatoririle parintesti si faptele copiilor minori .
Se declanseaza o tripla prezumtie n privinta parintilor
si anume :
- prezumtia ca au existat abateri n ndeplinirea
ndatoririlor parintesti , care s-au dopvedit a fi adevarate
actiuni sau inactiuni ilicite , de natura a angaja
raspunderea parintilor ;
- prezumtia vinovatiei parintilor , de obicei n forma
neglijentei , n ndeplinirea ndatoririlor care le reveneau ;
- prezumtia raportului de cauzalitate ntre ndeplinirea
de catre parinti a ndatoririlor care le reveneau si
savrsirea de catre copilul lor minor a faptei ilicite.
Conditiile raspunderii parintilor pentru fapta
copiilor minori .
Conditii generale
Victima prejudiciului trebuie sa faca dovada cu privire la
:
existenta prejudiciului ;
existenta faptei ilicite a minorului ;
existenta raportului de cauzalitate ntre
fapta ilicita a minorului si prejudiciul produs .
Conditii speciale
A.Minoritatea
Parintii raspund chiar daca ulterior savrsirii faptei
copilul devine major .

B . Comunitatea de locuinta cu parintii sai


a)minorul are locuinta legala la parintii sai , dar ,
temporar , se afla n alta parte , cu consimtamntul
parintilor . Ei sunt prezumati n culpa nu numai pentru
lipsa de supraveghere , ci si de lipsa n educatie sau
educatia necorespunzatoare pe care au dat-o minorilor lor
.
b. Minorul a parasit locuinta fara voia parintilor sai ,
Parintii vor fi exonerati de raspundere numai daca au
exercitat osupraveghere corespunzatoare , iar n caz de
disparities-au depus depus toate diligentele necesare
pentru readucerea minorului la domiciliu sau n cazul n
care se va dovedi ca si-au ndeplinit n mod corespunzator
obligatia de supraveghere si totusi nu au putut
mpiedicarea savrsirii unei infractiuni .
c) Minorul are locuinta legala la parintii sai , dar se afla
internat n spital , n timpul savrsirii faptei ilicite . n cast
caz se va angaja raspunderea parintilor
d) Minorul este internat ntr-o scoala de munca si
reeducare , printr-o hotarre judecatoreasca , iar fiind
fugit , savrseste o fapta ilicita prejudiciabila. Au fost
pronuntate decizii n sensul angajarii raspunderii
parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii
savrsite de minor ,
e)Minorul nu locuiette cu parintii sai , deoarece acestia
se aflau n executarea unei pedepse privative de liberare
ori erau arestati preventiv, - se considera ca nu sunt
aplicabile prevederile art. 1000 alin. (2) deoarece
lipseste att comunitatea de locuinta ct si posibilitatea
supravegherii de catre parinti minorului .
f) Minorul are locuinta n alta parte , n scopul
desavrsirii nvataturii , pregatirii profesionale ori ca
urmare a ncadrarii n munca , situatie n care savrseste
o fapta prejudiciabila . Schimbarea locuintei n acest caz
nu duce la ncetarea drepturilor si ndatoririlor parintesti ,
motiv pentru careva fi angajata raspunderea parintilor
g) Minorul are locuinta la unul dintre parintii, n situatia
n care acestia nu au locuinta comuna . ipoteza n care
parintii sunt divortati , despartiti n fapt sau an cazul

copilului nascut din afara casatoriei. n principiu , pentru


fapta minorului va raspunde parintele caruia acesta i-a
fost ncredintat
Probleme speciale referitoare la raspunderea
parintilor pentru prejudiciile cauzate de copii lor
minori n domeniul informaticii.
H.G. nr. 490/1991
- accesul neautorizat , att la un anumit calculator , ct si
ntr-un sistem informatic ;
- alterarea programelo informatice , constnd n
introducerea n calculator a unor programe virus ;
- utilizarea sau reproducerea neautorizata a unui program
informatic ocrotit de lege ;
- frauda informatica care se realizeaza prin introducerea
n ordinatoare a unor informatii false ;
- interceptarea neautorizata a unor informatii n curs de
trasmitere , aducndu-se atingere unor interese
economice, militare , comerciale industriale.
nlaturarea prezumtiilor stabilite de lege
nlaturarea raspunderii parintilor are loc atunci cnd nu
sunt ndeplinite conditiile generale si speciale prevazute
de lege pentru existenta acesteia , cum ar fi : lipsa
prejudiciului , fapta minorului nu are caracter ilicit ,
prejudiciului se datoreaza n totalitate unei cauze straine
Parintii sunt aparati de raspundere daca probeaza ca nau putut mpiedica faptul prejudiciabil. Daca nu au reusit
sa rastoane prezumtiie facand dovada contrara, partintii
pot fi exorenati de raspundere numai daca:Fac dovada ca
un fapt exterior copilului, a determinat cauzal savirirea
de catre acesta a faptei, fac dovada lipsei lor de
discernamnt pe o perioada mai lunga de timp de natura
a nlatura vinovatia pentru nendeplinirea ndatoririlor
parintesti.
Efectele raspunderii
"Parintii vor raspunde integral fata de victima
prejudiciului cauzat de minor.
Daca repararea, voluntar sau n temem unei
hotarri judedecatoresti, a fost acordata de un singur
parinte,.acesta
are drept
de regres mpotriva
celuilalt parinte pentru partea sa de contributie,

Actiunea in regres - Parintele care a achitat


integral despagubirea va avea o actiune n regres
impotriva celuilalt parinte,
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de
animale
Animalele pentru care se raspunde
Textul art 1001 C. civ. se refera la animalele care pot fi
apropriate ntr-o forma oarecare si care pot fi efectiv
supravegheate. intra n aceasta categorie, n primul rnd,
animalele domestice, indiferent de specie, precum si
animalele salbatice aflate n captivitate din gradinile
zoologice, circuri etc.
Persoanele care sunt chemate sa raspunda
Principiul este ca raspunderea pentru prejudiciile
cauzate de animale, revine persoanei care are paza
juridica a
acestuia,
in
momentul
producerii
prejudiciului.Paza juridica decurge din dreptul pe care-l
are o persoana de a se folosi de animalul respectiv,
Persoanele care sunt indreptatite sa pretinda
repararea prejudiciului in temeiul arte 1001 C. civ.
n principiu, si pot sprijini cererea de reparatiune pe
acest text toti cei care au suferit o paguba patrimoniala
prin fapta unui animal
Conditiile raspunderii
a) existenta prejudiciului produs de catre animal;
b)
existenta
raportului
de
cauzalitate
ntre
"comportamentul" animalului si prejudiciu;
c) la data producerii prejudiciului, animalul se afla n
paza juridica a unei persoane.
Cauze de exonerare de raspundere
a) fapta victimei, care a provocat reactia animalului
b) fapta unei terte persoane pentru care cel ce are paza
juridica a animalului nu este tinut a raspunde
c) cazul deforta majora, nu insa si
cazul fortuit.
Efectele raspunderii
Victima prejudiciului poate sa urmareasca pe cel care
are paza juridica a animalului temeiul art. 1001 C. civ. De

asemenea, aceasta poate urmari direct pe cel care are


paza materiala a animalului, temeiul art. 998-999 C. civ.
Daca cel care are paza juridica a platit despagubirile, el
are dreptul la o actiune n regres, pe temeiul art. 998-999
C. civ., mpotriva celui care a avut paza materiala a
animalului n momentul n care acesta a cauzat paguba,
daca din culpa acestei persoane, animalul s-a aflat n
situatia de a produce paguba.
STINGEREA OBLiGAIILOR.
Noiunea i
obligaiilor.

clasificarea

mijloacelor

de

stingere

Prin stingerea obligaiilor nelegem ncetarea


raporturilor juridice dintre subiectele acestora care
pier drepturile i obligaiile subiective ce rezut
din coninutul raportului obligaional.
CC RM reglementeaz raportul de stingere a
obligaiilor n cap. 7 i le enumer expres
modalitile de stingere:
1. Executarea; 2. consemnarea; 3. confuziunea;
remiterea pe datorie; 4. imposibilitatea fortuit; 5.
Novaia; 6. decesul persoanei fizice sau lichidarea
persoanei juridice.
CC RM stabilete o anumit durat de timp n
intermediul cruia debitorul urmeaz s execute prestaia
creditorului. Acesta este termenul de prescripie (3ANI).
La expirarea termenului de prescripie titularul dreptului
nu mai este ocrotit de lege i respective nu mai are
posibilitatea de a contstrnge debitorul la executarea
obligaiilor, dei debitorul poate s o execute voluntar.
CC RM prevede posibilitatea stingerii obligaiei prin
intermediul i a unei alte instituii juridice ce se ntlnete
n cazul nulitii i rezoluiunii care prin efectul su duc la
desfiinarea retroactiv juridic. Unii doctrinari afirm c
nu toate modurile d stingere a obligaiei prevzut de CC
RM sunt moduri propriu zise de stingere a obligaiilor.
Astfel sunt moduri de stingere a obligaiilor acele moduri

care satisfac creana principal, ca executarea n natur


exact i la termen a prestaiei. Sunt situaii cnd raportul
juridic obligaional se stinge, ns fr a fi executat
prestaia debitorului. Este vorba de remiterea datoriei,
imposibilitatea fortuit de executare sau decesul
persoanei fizice i lichidarea persoanei juridice.
Reieind din
cele spuse, putem meniona c
modalitile de stingere a obligaiilor pot fi clasificate n
funcii de 2 puteri: 1. rolul voinei prilor n ncetarea
raportului juridic obligaional: a)modul voluntar de
stingere a obligaiilor; b) modul forat de stingere a
obligaiilor; 2. Criterii: faptul realizrii i nerealizrii
creanei creditori:a)modul de stingere a obligaiilor care
duc la realizarea creanei (exec. Confuziunii); b) modurile
de stingere a obligaiilor care nu duc la realizarea
creanei(decesul persoanei, executarea forutuit).
1. Stingerea obligaiilor prin executare.
Raportul juridic obligaional este raportul prin care
creditorul are dreptul de a pretinde de la debitor
prestarea de a da, a face, sau a nu face prestaii pe care
ultimul este ndatorat s-o execute sub sanciunea
constrngerii de stat.
Respectnd executarea acestui raport are ca effect
realizarea dreptului de crean al creditorului, respective
eliberarea debitorului de datorie.
Att legiitorul, ct i doctrina de specialitate a stability
faptul, c executarea obligaiei poate fi efectuat n 2
modaliti: a)executarea direct (natur)-atunci cnd
debitorul se oblig; executarea indirect (prin echivalent).
Plata i darea n plat.
Reieind din prevederile art. 644 CC RM debitorul n
urma executrii obligaiilor are dreptul de a primi chitan
din partea creditorului sau dreptul de a cere tiplul
original.
CONSEMNAREA mijloc juridic aflat la dispoziia
debitorului pentru a se elibera de datorie n cazul n care
creditorul refuz s primeasc prestaia fr temei legal
sau dac pntru executarea prestaiei se cere o aciune din
partea creditorului, iar acesta nu dorete s-o efectuieze.

Reiein din prevederile art. 645 CC RM Consemnarea


stinge obligaia din momentul depunerii bunurilor sau a
echivalentului acestora la banc, la notar, sau la oficiul
potal.
Pentru ca obligaia s se sting prin consemnare, prile
trebuie s respecte ntocmai prevederile legale.
Reieind din aceasta, dac ambele sau macar una dintre
pri ncalc prevederile legale privind consemnarea,
obligaia nu se stinge, dar se complic prin impunerea
penalitii.
Reieind din prevederile CC RM una din modalitile
principale de recurgere la consemnare este situaia cnd
debitorul nu cunoate despre sediul sau domiciliul actual
al creditorului i respective consemneaz bunurile la
banc, notar, sau oficiul potal.
Odat ce au fost consemnate bunurile la subiectele sus
indicate, acetea au obligaia de constatare i de gsire a
creditorului.
CC RM prevede faptul, c debitorul poate n orice
moment cere restituirea bunurilor consemnate. Excepie
sunt cazurile prevzute de art. 648 CC RM i anume: 1.
debitorul a renunat expres la momentul consemnrii la
dreptul de a constitui; 2. creditorul a declarat instituiei la
care sunt depuse bunurile sau banii, c le primete; 3. La
instituia la care sunt depuse bunurile este prezent o
hotrre judectoreasc definitiv prin care consemnarea
este recunoscut legal; 4. mpotriva debitorului a fost
intentat un proces de insolvabilitate.
Stingerea obligaiilor prin COMPENSARE este
stingerea reciproc a uneia obligaii i a unei
creane opuse, certe, lichide, de aceia natur i
exigibile.
Pentru a recurge la compensare este necesar ca s
existe un raport ntre 2 persoane, unde fiecare persoan
este concomitant i creditor i debitor a aceleia persoane.
Prin aplicarea compensrii se evit efectuarea a 2 pli
cu cheltuielile respective.
CC RM prevede ntrunirea urmtorelor condiii
cumulative pentru a se opera compensarea i anume: 1.

prile s participle la 2 obligaii reciproce i de aceia


natur, avnd una fa de cealalt, att calitate de
debitori, ct i calitate de creditor; 2. Obiectul obligaiei
s fie sume de bani sau sume de aceia natur, n aa
mod nct s nu fie nevoie de acordul prii privind
schimbarea obiectului prestaiei.
3.Creanele trebuie s fie certe(existena acestora s nu
fie puse la ndoial; 4.s fie lichide (s fie determinate
sau determinabile pentru a putea deduce cea mai mic
valoare a acestora. 5. Creana s fie exigibil (scadente
sau s fie cerut executarea).
Atunci cnd prin compensare se pretinde stingerea mai
multor creane solicitantul poate stabili care anume
creane vor fi compensate.
Dac nu exist o astfel de concretizare, se aplic regulile
privind prioritatea efecturii plilor.
Art. 659 CC RM prevede, situaiile cnd nu este
admis compensarea creanelor i anume: 1. cnd
creanele sunt cu termen de prescripie expirat, dar
aceast regul nu se aplic n cazul n care termenul de
prescripie a expirat dup data la care creanele urmau a
fi compensate.
1. Creanele privind repararea prejudiciului cauzat prin
vtmarea sntii sau prin cauzarea morii.
2. Creanele privind plata pensiei alimentare;
3. Creanele privind ntreinerea pe via;
4. Dac obiectul prestaiei este un bun insesizabil (nu
poate fi urmrit n instana de judecat);
5. cnd obligaia s-a nscut dintr-o fapt ilicit
intenionat.
CONFUZIUNEA
Reieind din prevederile art. 660 CC RM confuziunea
este un mijloc de stingere a obligaiilor ce const n
faptul c o persoan ntrunete calitatea de creditor, ct
i calitatea de debitor.
n cazul peroanelor juridice legate ntre ele prin
raporturi obligaionale, confuziunea intervine n procesul
reorganizrii acestora prin comasare sau divizare.

Confuziunea stinge obligaia integral sau parial. n


cazul n care raportul obiligaional se stinge n integral,
se sting i toate garaniile acestora.
CC RM stabilete faptul, c raportul juridic
obligaional nu se stinge prin confuziune atunci cnd
aceia persoan ntrunete calitatea att de creditor, ct
i calitatea de fidijusor. Dat fiind faptul c debitorul pn
la urm va fi obligat s execute prestaia sa.
Remiterea de datorie
Remiterea de datorie- un voluntar de stingere a
obligaiei ce const n renunarea creditorului cu
consimmntul debitorului la dreptul su de
crean (art.662 CC RM).
Din definiia sus menionat rezult faptul, c
remiterea de datorie nu este un act juridic unilateral, ci
un contract unde este necesar consimmntul ambilor
pri.
Reieind din prevederile CC RM, nu se cere o anumit
form pentru exprimarea consimmntului.
Reieind din faptul art. 662 CCRM, remiterea de
datorie poate mbrca att form scris, ct i cea
verbal, expres, ct i cea tcit.
Remiterea de datorie fa de debitorul principal are
efecte fa de garant, iar remiterea de datorie de fa de
un farant, care ca effect fa i de cellalt garant.
Este interzis remiterea de datorie, dac acesta
ncalc drepturile de crean ale terilor fa de creditor.
Aceast situaie poate aprea n cazul cnd creditorul
a fost declarat insolvabil, iar remiterea de datorie
ncalc drepturile persoanelor crora le este dator
creditorul.
NOVAIA
Obligaia se poate stinge n baza unei nelegeri dintre
pri de a nlocui vechea obligaie cu o alt obligaie.
Spre deosebire de alte acorduri ale prilor care duc la
stingerea obligaiilor (darea n plat sau remiterea de
datorie), NOVAIA nu nceteaz raportul juridic , dat fiind
faptul c obligaia care se stinge este nlocuit cu o alt
obligaie, ce urm. a fi executat.

Reieind din al. 2 art. 665 CC RM, voina de a fi


nlocuit obligaia cu o alt obligaie, t/b stipulat n mod
expres n contract.
Doctrina de specialitate evideniaz urm caractere
juridice ale novaiei: 1. prezena acordului dintre pri
prin care se nltur litigiul privind existena obligaiei
anterioare i privind condiiile obligaiei noi. 2. ncetarea
obligaiei anterioare; 3. ncetarea tuturor obligaiilorsuccesorii
care
garantau
executarea
obligaiei
veche,dac prile n-au stipulat expres altceva. 4.
Naterea ntre acelea persoane a unei noi obligaii ce
conine condiia nlocuirii obiectului prestaiei anterioare
cu un alt obiect. 5. Novaia poate fi admis doar n
privina obligaiilor valabile, ceia ce nsemn c dac
se stabilete c obligaia anterioar a fost nevalabil, va
fi considerat i nou obligaie nevalabil. 6. Este
decesul persoanei fizice i lichidarea persoanei juridice.
Art. 664 CCRM stabilete, c dac persoana a
decedat nu mai exist raport execuional.
Imposibilitatea fortuit de executare.
Reieind din prev. art. 663 CCRM obligaia se poate
stinge prin imposibilitatea fortuit de executare dac
aceast imposibilitate se datoreaz unor mprejurri
pentru care debitorul nu poart nici o vin (nu
rspunde).
Att legiitorul expres n cod, ct i doctrina de
specialitate evideniaz urm.condiii cumulative,
prezena creia este necesar pentru a fi considerat
imposibilitatea fortuit i anume:
1. imposibilitatea fortuit de executare s apr dup
contractarea obligaiilor, din care fapt rezult c ea nu
a putut fi prevzut;
2. Impos. De executare fortuit trebuie s fie obiectiv,
ceia ce nseamn c a aprut n aa mod nct nici
creditorul i nici debitorul nu putea s-o prentmpine.
3. Imposibilit. De executare fortuit trebuie s fie
ntmpltoare, ceia ce nseamn existena lipsei
vinoviei ambilor pri.
Trsturile:

Sarcina de probare a imposibilitii fortuite de


executare revine ntotdeauna debitorului.
CC RM stabilete c obligaia nu se vas tinge, dac n
momentul peirii lucrului, din cauza de for major,
debitorul era deja pus n ntrziere, cu excepia cazului
cnd debitorul va dovedi (proba), c lucrul r fi pierit i la
creditor.
Dac debitorul a executat parial obligaia, care a
devenit imposibil de executat, creditorul este inut s
execute obligaia corelativ pn la concurena
mbogirii sale (art. 663 CC RM). Imposibilitatea
fortuit de executare stinge obligaiile cu toate
garaniile i accesoriile acestora.
MODURILE DE TRANSMITERE A OBLIGAIILOR

1.Cesiunea de crean
Cesiunea de crean este acea convenie prin
care creditorul transmite dreptul sau de crean,
cu titlu oneros sau gratuit, unei alte persoane.
Creditorul care transmite creana se numete cedent,
persoana care dobndete creana se numete
ceionar, debitorul creanei transmise se numete
debitor cedat. Aa dar prile conveniei care are c
obiect cesiunea unei creane snt cedentul i
cesionarul. Prin aceast convenie se transmite creana
pe care o are cedentul fa de debitorul cedat. Prin
efectul cesiunii, cesionarul va fi noul creditor al
debitorului cedat.
Condiiile cesiunii de crean Cesiunea de crean
fiind o convenie, ea va trebui s ndeplineasc toate
condiiile de valabilitate ale contractului. n ce privete
form conveniei aceasta trebuie s fie ncheiat n
form cerut pentru actul juridic n al crui temei s-a
nscut creana cesionat, art. 556 alin. 4, C. civil. Dac
cesiunea de crean reprezint o donaie ea trebuie s
mbrace form cerut pentru donaii. n ce privete
obiectul conveniei, codul civil prevede c, aceasta
poate fi orice crean transmisibil (cesibil) i
sesizabil, art. 556 alin. 1, C. civil. De ex., creanele

nscute din contractul de v-c, lociune, de vnzarea de


bunuri viitoare. Exist ns categorii de creane
inceibile, n general acelea care au un caracter pur
personal ncasrea pensiei alimentare; repararea
prejudiciilor cauzate ntegritii corporale, etc, art. 556
alin. 4 C. civil. Pentru valabilitatea cesiunii nu se cere
consimmntul debitorului cedat, deoarece el este un
ter fa de contractul de cesiune. Totui, codul civil
prevede obligativitatea unui astfel de conimmnt
dac exist un interes legitim al debitorului, dac lips
consimmntului ar contraveni esenei obligaiilor, n
considerarea calitilor personale ale creditorului
(intuitu personaie).
Efectele cesiunii de crean Din punct de vedere al
efectelor juridice trebuie s spunem c ea va produce
efectele specifice contractelor utilizate pentru a
efectua o astfel de transmisiune: v-c, donaia,
mprumut etc. Ea ns va produce i efecte specifice
cesiunii de crean. Din acest punct de vedere
distingem dup cum cesiunea produce efecte
ntre prile contractante i efecte fa de terile
persoane. A. ntre prile contractante cesiunea
transfer dreptul de crean ctre cesionar din chiar
momentul n care ea ndeplinete condiiile de
valabilitatea a cesiunii. Creana trece n patrimoniul
cesionarului aa cum aexistat n momentul cesiunii, art.
558 alin. 1, C. civil, cu toate drepturile i garaniile ce
nsoeau creana cedentului, art. 558, alin. 2, C. civil.
De reinut c cesionarul devine creditor pentru
valoarea nominal a creanei, ndiferent de preul care
l-a pltit cedentului. El nu poate dobndi mai multe
dreptruri de ct creditorul cedent. n ce privete
obligaia de garanie, unele precizri se impun. Prin
efectul conveniei cedentul este obligat s garanteze
cesionarului existena actual a creanei i a
mijloacelor de garantare a acesteia, art. 559 alin. 1
partea ntia, C. civil. Deci, cedentul va fi obligat s
garanteze c n momentul cesiunii, creana cedat
exista n mod valabil, c titularul ei este cedentul i c

ntre timp nu a intervenit nici o cauza de stingere a


cesiunii. Cedentul, ns, nu va rspunde de
solvabilitatea debitorului cedat, art. 559 alin 1, ultim
parte, C. civil. Totui dispoziiile din materia garaniei
de drept snt supletive, fapt pentu care prile pot s le
modifice. O astfel de posibilitate este prevzut de
codul civil atunci cnd stabilete c, cedentul poate si asume obligaia de garanie privnd solvabilitatea
debitorului, art. 559, alin. 1, partea fnal, C. civil.
Considerm c n acest caz cedentul va rspunde fa
de cesionar n limita preului cesiunii i nu n limita
valorii nominale a creanei. B.) Fa de terle
persoane cesiunea de crean produce efecte doar din
momentul notificrii cesiunii, art. 564, C. civil. Teri n
materia cesiunii de crean snt succesorii universali
sau cu titlu universali, cesionarii ulteriori i succesivi ai
aceiai creane, debitorul cedat i creditorii cedentului.
Pn n momentul notificrii cesiunii, debitorul cedat
poate s-o ignore, cu toate consecinele ce pot decurge
de aici. Ceia ce nseamn c debitorul cedat poate
efectua o plat valabil cedentului, art. 561 C. civil,
poate invoca compensaia ca mod de stingerea a
obligaiilor. Dup notificare debitorul cedat va putea si sting obligaia fcnd o plat valabil cesionarului.
n cazul n care cedentul nstrineaz creana la mai
muli cesionar, creditor al obligaiei va deveni
cesionarul care a notifict mai nti cesiunea debitorului,
art. 562, C. civil. Notificarea despre cesiune va putea fi
retras doar cu consimmntul celui desemnat c nou
creditor.
Preluarea datoriei- datoriei este acea operaiune
juridic care reprezint un mijloc de transmitere
a unei obligaii, consimit de creditor sau
debitor ctre o ter persoan. Potrivit codului civil
snt cunoscute dou modaliti de preluare a
datoriei: --- Preluarea datoriei consimit de creditor,
art. 567 alin. 1, C. civil. Aceasta reprezint convenia
prin care creditorul accept c o alt persoan de ct
debitorul sau s execute prestaia la care s-a obligat

acesta din urm. Este un contract ce poate s se


ncheie valabil far a fi necesar consimmntul
debitorului. Totui el are posibilitatea de a se opune
unui astfel de acord prin executarea prestaiei la care sa obligat i care a fcut obiectul conveniei de preluare
a datoriei. ---Preluarea datoriei consimit de debitor i
acceptat de creditor, art. 568, C. civil. Debitorul poate
s se elibereze de executarea obligaiei dac aduce
consimmntul unei alte persoane care se oblig s
execute prestaia n locul sau. Totui o astfel de
convenie va fi productoare de efecte juridice numai
dac creditorul a acceptat aceast modalitate de
transmitere a obligaie, art. 568 partea fnal, C. civil. O
astfel de manifestare de voin din partea creditorului
este necesar deoarece creana pe care o are
creditorul
este
un
raport
personal,
n
care
personalitatea creditorului prezint un caracter
primordial. Un asemena consimmnt este cu atat mai
mult necesar n cazul obligaiilor ntuitu personaie. n
ce privete form prelurii datoriei codul civil prevede
c ea trebuie s fie fcut n form cerut pentru actul
juridic n al crui temei s-a nscut datoria, art. 569, C.
civil. Noul creditor va putea opune creditorului
excepiile care rezult din raportul dintre creditor i
debitorul niial. El va putea opune compensaia cu o
obligaie ce rezult dintr-un raport juridic anterior cu
creditorul. ns nu va putea prezenta spre compensare
o crean ce aparinea debitorului iniial. Prin preluarea
datoriei codul civil prevede c garaniile stabilite
asupra creanei se vor stinge n msura n care
meninerea lor nu este ncuviinat de ctre cei ce leau constituit. Este firesc s fie aa deoarece ei s-au
legat prin raportul juridic respectiv n considerrea
persoanei debitorului, de aceia ei nu snt inui s
garanteze pe un nou debitor, mpotriva voinei lor.
GARANTAREA EXECUTRII OBLIGAIILOR
Raiunea fnal a existenei oricarei obligaii este
executarea ei. O msur de asigurare a acestei
executri o constiruie garantarea obligaiei. Creitorul

este interesat s fie asigurat mpotriva riscului


insolvabilitrii debitorului. Cea mai general garanie
pe care o are creditorul l reprezint dreptul de gaj
general al creditorilor chirografari asupra patrimoniul
debitorului. ns, n acest caz, executarea obligailor
debitorului este garantat pn la limita valorii pe care
o are patrimoniul, care n unele cazuri poate fi
nsuficient pentru a asigura executarea deplin a
obligaiei. Pentru acest motiv legiuitorul a prevzut o
serie de mijlooace de garantare a executrii obligaiilor
debitorului. Fa de cele artate, garaniile pot fi
defnite c fnd acele mijloace juridice care confer
creditorului garantat anumite prerogative suplimentare,
dincolo de dreptul de gaj general, prerogative care
constu fie n posibilitatea de a-i satisface creana cu
prioritate fa de ceilali creditori, fie n posibilitatea de
a urmri pe o alt persoan care s-a angajat s execute
obligaia debitorului dac acesta din urm refuz sau
se afl n imposibilitatea executarii ei.
Clasificarea garaniilor
n doctna de specialitatea garaniile au fost clasificate
n:
--garanii
personale
care
reprezint
angajamentul pe care i-l asum fa de creditor o alt
persoan de ct debitorul su, de a executa obligaia n
situaia n care debitorul sau nu o va face. De ex.
fidejusiunea.
--- gartanii reale constu n afectarea special a
unui bun pentru garantarea obligaiei, prin instiruirea
unui drept real accesoriu cu privire la acel bun. De ex.
gajul, ipotec, privilegiile reale i dreptul de retenie.
Ali autori consacr o alt clasificare a garaniilor: --garanii preventive, - dreprul de retenie; --- garanii ale
executrii reale, - clauza penal, arvuna; --- garanii
propriuzise sau reparatorii, - fidejusiunea, garaniile
reale, privilegiile.
Fidejusiunea
Fidejusiunea este contractul prin care o parte numit
fidejusor se oblig fa de alt parte numit creditor s
execute integral sau parial, gratuit sau oneros,

obligaia debitorului. Acest contract se ncheie ntre


creditor i o alt persoan de ct debitorul su.
Propunerea persoanei care urmeaz s garanteze
obligaia de regul, este fcut la iniiativa debitorului,
care trebuie s fie o persoan cu domiciliul sau
reedina n Rep. Moldova. Dac nu este acceptat,
debitorul trebuie s propun o alt persoan. Regula
propunerii persoanei de ctre debitor nu se va aplic
dac creditorul a propus n calitate de fidejusor o
anumit persoan. Ca temei juridic fidejusiunea
reglementeaz trei modalitai: ---prin
acordul
prilor, convenional (unilateral) cnd nsi prile
raportului obligaional ce urmeaz a fi garantat, convin
c debitorul s aduc angajamentul unei persoane de a
executa obligaia n cazul n care debitorul nu o va face.
--- n baza legii, atunci cnd aducerea angajamentului
unei persoane de a se obliga solidar cu debitorul este
impus de lege. ---printr-o hotrre judectoreasc, cnd
o astfel de obligaie este impus de nstana de
judect.
Contractul de fidejusiune are urmtoarele
caractere juridice:
a.) Este un contract solemn deoarece pentru
valabilitatea lui se cere form scris. Potrivit art. 1147, C.
civil, contractul de fidejusiune, pentru a fi valabil, trebuie
ncheiat n form scris. Trebuie s spunem c lips unei
astfel de forme nu va atrage nevalabilitatea lui dac el a
fost confirmt prin executarea de ctre fidejusor a
obligaiei principale.
b.) Este un contract accesoriu fa de obligaia
principal pe care o are debitorul fa de creditor. Din
acest caracter decurg o serie de consecine: --fidejusiunea va urm soarta obligaiei principale att sub
aspectul condiiilor de valabilitate ct i sub aspectul
naterii, existenei i a ncetrii ei. n ce privete naterea
fidejusiunii ea este determinat de apariia unei obligaii
principale. Aa fiind efectele fidejusiuni se vor produce
odat cu apariia unei astfel de obligaii. ns ea poate

lua natere i naintea apariiei obligaiei principale cum


ar fi obligaiile viitoare sau afectate de modaliti, art.
1146 alin. 2, C. civil. n ce privete existena acesteia ea
va avea aceiai soart c i obligaia principal, cu
condiia c orice modificare n coninutul obligaei
principale s se fac cu acordul fidejusoului. n caz
contrar fidejusiunea va nceta, art. 1167 alin. 2, C. civil. n
ce privete stingerea ei C. civil prevede c ea se va stinge
odat cu stingerea obligaiei garantate, art. 1167 alin. 1.
---fidejusiunea nu poate fi mai mare i mai oneroas de
ct datoria garantat. Fidejusiunea este valabil numai n
limita valorii obligaiei principale. Fidejusiunea ns, poate
privi doar o parte din valoarea obligaiei, art. 1152 alin. 1,
2, 3, C. civil. --- fidejusiunea se ntinde la toate accesoriile
obligaiei principale. Deci, fidejusorul va fi nut nu numai
la executarea obligaiei principale ci i la cele ce rezult
din nendeplinirea unei astfel de obligaii, de ex.,
rezoluiunea contractului. Cheltuielile de judect, cele
ocazionate din procedura executrii silite, art. 1153, C.
civil. ---fidejusorul va putea opune toate excepiile pe
care le putea opune creditorului debitorul principal. De
ex., prescripia, compensaia, viciile de conimmnt, art.
1157 alin. 1, C. civil. Fidejusorul va avea un astfel de
drept chear dac debitorul principal renun la aceste
excepii, art. 1157 alin. 2, C. civil.
c.) Este un contract unilateral deoarece genereaz o
singur oblgaie, cea a fidejusorului fa de creditor de a
garanta obligaia debitorului. El va fi sinalagmatic dac
creditorul va datora o remuneraie fidejusorului. d.) Este
un contract cu titlu gratuit sau oneros. Deci
fidejusiunea poate fi gratuit sau oneroas, art. 1146 alin
1, C. civil. f.) Este un contract aliatoriu. n ipoteza n care
este un contract cu titlu oneros, el este aliatoriu,
deoarece naterea obligaiei fidejusorului depinde de un
eveniment ncert neexecutarea obligaiei principale de
ctre debitor. Condiiile cerute n persoana
fidejusorului
Fidejusiunea fiind un contract prin care se pune
problem garantrii unei obligaii, analiza problemei

valabilitii condiiilor fidejusiunii se va pune doar n


privina prii fidejusorului. a.) Fidejusorul s aib
capacitate deplin de exerciiu. Nu pot garanta
persoanele lipsite de capacitatea de exerciiu, cu
capacitate limitat sau restrns.
b.) Fidejusorul trebuie s fie o persoan solvabil.
Aceast persoan trebuie s aib bunuri suficiente pentru
a garanta obligaia n limita asumrii ei prin contractul de
fidejusiune. Dac fidejusorul nu prezint aceste garanii
creditorul poate refuza pe fidejusor. n acest caz debitorul
va trebui s propun o alt persoan, art. 1150, C. civil.
Totui aceast condiie nu va fi luat n consideraie dac
fidejusorul este propus de ctre creditor. c.) Fidejusorul
s aib domiciliul n ar. Nu vor putea garanta o
asemenea obligaie de ct persoanele, fizice sau juridice
cu domiciliul, reedina sau sediul n Rep. Moldova, art.
1150 alin. 1, C. Civil.
Obligaiile ce pot fi garantate
n principiu, poate fi garantat orice fel de obligaie. De
regul snt garantate obligaiile bneti. Pot fi garantate
obligaii prezente, obligaii viitoare, precum i obligaii
afectate de modaliti. Deasemenea, obiectul trebuie
s fie determinat sau determinabil, s fie n
circuitul civil, s fie licit i moral.
Efectele fidejusiunii
nstituirea fidejusiunii produce efecte, care pot fi privite
din trei puncte de vedere: al raporturilor dintre creditor
i fidejusor; dintre fidejusor i debitorul principal; i
dintre fidejusori, dac snt mai muli.
Gajul
Potrivit art. 454 alin. 1, C. civ: gajul este un drept real n
al crui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde
satisfacerea creanelor sale cu preferin fa de ceilali
creditori, inclusiv statul, din valoare bunurilor depuse n
gaj, n cazul n care debitorul (debitorul gajist) nu execut
obligaia garantat prin gaj. Potrivit altei definiii, gajul
este o garanie n al crui temei creditorul gajist poate
urmri bunul gajat, avnd priorietate fa de ali creditori,
inclusiv fa de stat, la satisfacerea creanei garantate.

Caracterele gajului.
Din dispoziiile ce reglementeaz contractul de gaj
rezult c acesta este un contract accesoriu, real, i
bilateral. a.) Este un contract accesoriu deoarece el
presupune existena unei obligaii principale valabile. Prin
gaj poate fi garantat orice obligaie principal pur i
impl; sub condiie, cu termen. b.) Este un contract
real sau nregistrat deoarece, n unele cazuri se ncheie
valabil prin remiterea material a bunului gajul cu
deposedare, iar n alte cazuri, pentru valabilitatea lui,
este necesr nregistrarea gajului cjul fr deposedare.
c.) Este un contract unilateral deoarece creditorul
gajist, n cazul gajului cu deposedare, are obligaia de a
pstra bunul i a-l restitui debitorului cnd acesta -i va
executa obligaia. Acela caracter unilateral l are
contractul de gaj fr deposedare, nregistrat, dar n
acest caz obligaia de a pstra bunul o are debitorul
gajist.
Clasificarea sau tipurile gajului.
Legislaia civil cunoate urmtoarele criterii de
clasificare a contractului de gaj: a.) Un prim criteriu este
cel al formrii contractului de gaj care poate fi de
dou
tipuri

gajul
nregistrat
(gajul
fr
deposedare) i amanetul (gajul cu deposedare).
--- Gajul nregistrat va aprea n momentul
nregistrrii lui conform normelor stabilite de C. civil.
Prticularitatea acestui tip de gaj este c obiectul gajului
va rmne n posesia debitorului gajist sau a unui ter
care acioneaz n numele debitorului gajist. ---Amanetul este acel contract care apare n momentul
transmiterii obiectului gajului, dac n contractul de gaj
nu este prevzut altfel. Pn n momentul transmiterii
bunului, acordul realizat ntre pri va mbrc form unui
antecontract, care constituie o promisiune c bunul gajat
va fi remis creditorului. Particularitatea amanetului este
c bunul gajat se va transmite n posesiunea creditorului
gajist sau unui ter care acioneaz n numele creditorului
gajist. b.) Un al doilea criteriu de clasificare a
gajului este cel al temeiului de constituire, care

poate fi legal sau convenional. --- Gajul este


convenional atunci cnd este rezultatul acordului de
von prin care prile convin asupra necesitii
constituirii gajului. --- Gajul este legal atunci cnd legea
oblig anumite persoane s constituie un gaj, n vederea
executrii unei obligaii. Legea specific creanele din
care se pot nate gajul legal: --- creanele statului,
pentru sumele datorate conform legislaiei fiscale; --creanele persoanelor care au pricipat la construcia
imobililor; --- creanele care rezult dintr-o hotrre
judectoreasc; c.) Un al treilea criteriu este n
funcie de natura raporturilor juridice ce constituie
obiectul gajului, legea distinge: --- Ipotec, gajarea
pmntului, construciilor, altor imoile legate nemijlocit de
pmnt, mpreun cu terenul afereant necesr asigurrii
funcionale a obiectului gajat sau cu drept de folosin a
acestui obiect. Constituie ipotec i grevarea chiriilor,
prezente i viitore pe care le produce un imobil. --Ipoteca de ntreprinztor, gajul ntreprinderii care se
extinde asupra ntregului ei patrimoniu, inclusiv asupra
fondurilor fixe i circulante, asupra altor bunuri i drepturi
patrimoniale reflectate n bilanul ntreprinderii, dac
legea sau contractul nu prevede altfel. --- Gajul
mrfurilor care se afl n circulaie sau n proces de
prelucrare; --- Gajul bunurilor pe care debitorul
gajist le va dobndi n viitor.
Natura juridic a gajului
Potrivit legislaeii noastre natura juridic a gajului este
una bivalent, gajul este o garanei ct i un drept real.
a.) Gajul este o garanie. Aceasta rezul din dispoziiile
Legii 449 din 2001 cu privire la gaj. Gajul se nstiuie n
legtur cu un alt raport juridic, raportul juridic de baz,
avnd menirea s asigure executarea cuvenit a acestuia.
Creditorul obligaiei principale, prin constituirea gajului
adaug un alt raport juridic obligaional. ns al doilea
raport juridic va avea caracter complimentar, n sensul c
obligaia se va nate numai dac debitorul obligaiei
principale nu o execut n conformitate cu condiiile
acesteia. Pn la executarea obligaiei principale, dreptul

de gaj comport doar o limitare a dreptului de proprietate


a debitorului gajist asupra bunului. n cazul gajului fr de
posedare se limiteaz doar dreptul de dispoziie a
debitorului, iar n cazul gajului cu deposedare toate
atributele dreptului de proprietate. Dac debitorul gajist
nu-i execut obligaia principal creditorul va putea s-i
exercite efectiv dreptul su de gaj prin urmrirea bunului
gajat n vederea satisfacerii creanei sale.
b.) Gajul este un drept real, adic un drept subiectiv
n virtutea cruia titularul poate s-i exercite
mputernicirile asupra unui bun n mod direct i
nemijlocit. Din calitatea de drept real al gajului, titularul
sau poate exercita atributele acestuia, dintre care: -Dreptul de urmrire adic dreptul de a pretinde
exercitarea dreptului de gaj indiferent n mna cui s-ar afla
bunulu. Deci, gajul va subzista chear dac bunul a fost
transmis de debitor unei tere persoane. De la aceast
regul legea nstiuie unele excepii: --- Cnd creditorul
gajist acord o autorizare de nstrinare a bunului liber de
gaj, art. 478, C. civ; --- Cnd terul dobnditor este de
bun credin. Dobnditor de bun credin este
prezumt persoana care: --- dobndete bunuri
grevate cu gaj sub form de mrfuri care se afl n
circulaie i n proces de fabricaie; --- dobndete bunuri
grevate cu gaj a cror vnzare la licitaie a fost anunat
n mijloacele de nformre n ms, cu excepia bunurilor
imobile i a drepturilor asupra bunurilor imobile; --dobndete documente de plat, conosmente, aciuni,
titluri de crean, valori mobiliare grevate cu gaj, cotate
la burs, art. 486 alin. 3, C. civ. --- cnd bunul este
dobndit de la persoana care-l nstrineaz n cadrul unei
activiti obinuite, art. 59 alin. 2 din L. nr. 449/2001. --Dreptul de preferin adic de a fi pltit cu prioritate
din bunul gajat fa de ali creditori. n cazul n care bunul
a format obiectul unor gajuri ulterioare, satisfacerea
creanelor ca urmare a vnzrii bunului se va face n
ordinea consecutivitii apariiei drepturilor de gaj, art.
481 alin. 1, C. civ. Prile, prin acordul lor, pot modific

ordinea, gradului de prioritate, n vederea satisfacerii


creanei din bunul gajat.
n ce privete creana garantat prin gaj legea
stabilete anumite reguli: --- s fie determnat sau
determnabil; --- s fie exprimt ntr-o sum de
bani --- gajul garantez creana n volumul existent
la momentul satisfacerii ei, dac prile nu au
prevzut altfel. --- cu acordul prilor poate avea loc o
schimbare a creanei niiiale cu una nou.
Clauza penala
- reieind din prevederile art. 624 CC clauza penal
este o prevedere contractual prin care prile evaluiaz
anticipat prejudiciul stipulind c debitorul n cazul
neexecutrii prestaiei, urmeaz s remit creditorului o
sum de bani sau un bun.
Obiectul clauzei penale consta fie intr-o suma de bani,
fie ntr-un alt obiect.
Prevederile art. 625 CC prevede c clauza penal trebuie
s aib o form scris obligatorie. Nerespectarea formei
scrise duce la nulitate.
Doctrina de specialitate evideniaz urmtoarele
caractere (functii, trsturi ale cl. Pen.):
6. o modalitate de evaluare anticipat a prejudiciului
suferit de creditor; 2. un mijloc de garantare a executrii
obligaiei ; 3. C.P.- un mijloc de evaluare anticipat a
despgubirilor creditorului n cazul n care debitorul nu-i
execut prestaia.
La stabilirea Clauzei penale fa de o crean
pecuniar trebuie s se in cont de prevederile art. 619
CC RM.
Clauza penala este obligatorie intre parti, astfel inct
instanta de judecata nu are dreptul sa-i reduca sau
mareasca cuantumul
Se cere ca neexecutarea sa provina din vina debitorului,
aceasta sa-i fie imputabila, iar in situatia in care va
dovedi existenta unei cauze straine va fi exonerat de
plata clauzei penale.

Conventii
de
modificare
a
raspunderii
contractuale
Conventiile prin care partile stabilesc clauze de
modificare trebuie sa intervina nainte de producerea
prejudiciului pentru creditor.
A. Clauze exoneratoare de raspundere a debitorului
sunt admise numai n ipoteza n care vina acestuia
mbraca forma neglijentei sau imprudentei
B. Clauze de limitare sau plafonare a raspunderii sunt
acelea prin care partile stabilesc o limita maxima a
despagubirilor la care este obligat debitorul, chiar daca
prejudiciul suferit de creditor depaseste aceasta limita
C. Clauzele de agravare a raspunderii sunt cele prin care
debitorul poate sa-si asume raspunderea chiar si atunci
cnd neexecutarea a obligatiilor sale se datoreaza
cazului fortuit sau fortei majore.
Cumulul celor doua forme de raspundere - n nici
un caz victima prejudiciului, prin cumulul celor doua
raspunderi, nu poate primi doua despagubiri, una pe
temei contractual si alta pe temei delictual, despagubiri
care, cumulate, sa depaseasca cuantumul despagubirii
suferite.
ARVUNA
Reieinddin prevederile art. 631 CC RM arvuna
reprezint o sum de bani sau un alt bun pe care o
parte contractante o d ceilalte pri pentru a
confirima ncheierea contractului i a garantat
executarea acesteia.
Funciile arvunei: a) F. de plat-s-a pltit i ea
ntr n plat; b)f. de confirmare a ncheierii
contractului; c) F. de garanie; d) F. de compensare
n situaia n care partea culpbil de neexecutare este
inut s repare prejudicial cauzat.
Art. 631 al. 2CC RM stabilete forma scris
obligatorie a arvunei. n caz de dubii cnd suma pltit
este incertitudine cu privire la avans sau arvun, ea va fi
considerat ca avans (art. 631 al. 1 CC RM).

Reieind din prevederile art. 633 al. 1 CC RM, dac


pentru neexecutarea contractului rspunde partea care a
dat arvuna, aceasta rmne la cealalt parte, iar dac
pentru neexecutarea contractului rspunde partea care a
primit arvuna, ea va fi obligat s restituie mrimea
dubl a arvunei.
Arvuna n cele mai dese cazuri intr n cumprarea
mainilor.
RETENIA
Reieind din prevederile art. 637 CC RM dreptul de
retenie este dreptul care confer persoanelor care dein
un bun posibilitatea de a reine acest bun pn cnd
cealalt parte nu despgubete cheltuielile necesare i
utile, care li-a fcut cealalt parte cu privire la acest bun.
Reieind din prevederile CC RM drepturile de
retenie pot fi folosite la urmtoarele categorii de
contracte:
1.contractul de vnzare-cumprare;
2.contractul
de
antrepriz(antreprenorul
produce un bun p/t client);
3.contractul de transport;
4.contractul de mandate (este mandate i
mandatar);
5.contract de cmision;
6.contract de depozit.
Interpretarea: 1. ca ordonat a caluzelor; 2.
contractul s produc efecte juridice; 3.
principiul consualist.
Prin executarea obligaiilor
vom nelege ca fiind aciunile pe care debitorul trebuie
s le svreasc n vederea satisfacerii creanelor
debitorului, sau actele pe care debitorul trebuie s le
ndeplineasc n temeiul obligaiei asumate. Materia
executrii obligaiilor, potrivit codului civil este

guvernat de dou principii: --- principiul executrii


n natur a obligaiilor. Executarea n natur a
obligaiilor nseamn executarea prestaiei ni, la care
s-a obligat debitorul. Deci, el presupune ndeplinirea
acelei ndatoriri pe care prile i le-au asumat prin
ncheierea contractului. n acest sens s-a spus c
executarea obligaiilor, prin ndeplinirea exact a
prestaiilor la care s-a obligat reprezint o executare n
natur a acesteia. Fiind n prezena unui principiu acesta
se va aplic ori de cte ori vom fi n prezena executrii
obligaiilor. Prin excepie ns, se va proceda la plata prin
echivalent bnesc, numai cnd executarea lor n natur nu
mai este posibil. Existena unui astfel de principiu reiese
din dispoziiile art. 782; 620; 622 C. civil. --- principiul
executrii corespunztoare a obligaiilor. Obligaiile
vor fi executate n mod corespunztor dac vor fi
respectate toate condiiile prevzute n actul din care au
luat natere, precum ar fi cele privitoare la obiectul,
subiectele, locul, timpul i modul de executare. Este de
menionat c respectarea doar a unor condiii nu este
suficient pentru a consider obligaia executat n mod
corespunztor.
Plata. Executarea obligaiei se face de ctre debitor,
c regul, de bun voie, prin plat. Aadar, putem defni
plata c fiind executarea benevol a obligaiei de
ctre debitor, ndiferent de obiectul ei.
Condiiile plii
Pentru ca plata s fie valabil ea trebuie s ndeplineasc
anumite condiii cu privire la subiectele plii, obiectul
plii i posibilitatea de executare a ei.
Cine poate face plata. oricine poate face plata. Aceasta
reiese din dispoziiile art. 581 C. civil, care prevede c

plata poate fi efectuat i de o ter persoan. Totui


unele observaii se impun n legtur cu subiectul care
poate face plata: a.) Cel inut de a face plata este
debitorul, care o poate face personal sau prin
reprezentare. b.) Plata poate fi fcut i de o
persoan inut alturi de debitor (codebitor solidar)
sau pentru debitor (fidejusorul). c.) Plata poate fi
fcut de o persoan interesat. De ex., fidejusorul.
d.) Plata poate fi fcut i de o persoan
neinteresat, care acionez fie n numele debitorului,
n baza unui contract de mandat sau n cadrul unei
gestiuni de afaceri, fie n nume propriu, atunci cnd face o
liberalitate debitorului. De la regula c plata se poate
face n numele debitorului de ctre o ter
persoan exist cteva excepii: --- n cazul obligaiilor
de a face ntuitu personaie, plata nu poate fi fcut de ct
de debitorul acelei obligaii; --- cnd prile au stabilit n
mod expres c plata s nu fie fcut de altcineva de ct
debitorul; --- cnd legea prevede acest lucru n mod
expres dac prile nu au convenit altfel. Astfel potrivit
art. 1036 alin. 1 mndatarul este obligat s execute
mandatul personal, dac nu i se permite prin contract
transmiterea mandatului ctre un ter. Plata fiind un act
juridic este necesar c cel care face plata s aib
cpacitatea de exerciiu pentru a efectua operaiunea
respectiv. Astfel, ndeplinirea obligaiei de a da din
partea debitorului presupune c tera persoan s aib
cpacitatea de a transmite un astfel de drept real i s fie
proprietarul lucrului (bneneles n cazul bunurilor de
gen). 1.2.2. Cine poate primi plata Potrivit art. 579 alin. 1
C. civ, plata trebuie efectuat creditorului sau persoanei
mputernicite de acesta, prin lege sau hotrre
judectoreasc. Din aceste dispozii reiese c plata poate
fi fcut urmtoarelor categorii de persoane: --- n primul

rnd cel ndreptit s primeasc plata este creditorul.


Dup decesul lui plata poate fi fcut valabil
motenitorilor. --- plata poate s fie primit i de un
reprezentant legal (tutore), sau unul convenional,
mandatarul. --- ea poate fi fcut i unui ter, desemnat
de justiie pentu a primi plata. De ex. administratorii n
cadrul procedurii de nsolvabilitate. Dup cum se poate
observa plata este una valabil dac ea este fcut unei
persoane ce justific un nteres n acest sens. Exist
situaii cnd plata este una valabil chear dac s-a fcut
unei persoane ce nu poate justific o relaie contractual
cu cel obligat la executare a obligaiilor. Snt posibile
dou ipoteze: --- dac creditorul ratific plata fcut unei astfel de
persoane, art. 579 alin. 2 prim parte, C. civ. O astfel de ratificare atribuie retroactiv
calitatea de mandatar al creditorului. --- cnd plata a folosit creditorului. De ex., cnd
debitorul n loc de a plti creditorul su, pltete un creditor al acestuia (unui
creditor al creditorului). Pentu a fi valabil plata trebuie efectuat unei persoane cu
capacitate de exerciiu deplin. O plat fcut unei persoane incapabile este
sancionat cu nulitatea relativ, iar cel ce a efectuat plata poate fi obligat s
efectuieze din nou o plat ctre cel mputernicit a primi pentru incpabil. Unele
nuane se impun n cazul obligaiilor complexe divizibile i indivizibile. n cazul
obligaiilor divizibile cu pluralitate activ, fiecare creditor va putea cere plata dor n
limita prii sale, iar n cazul pluralitii pasive, fiecare debitor nu datoreaz i nu
este urmrit de ct pentru parte s. n cazul obligaiilor indivizibile cu pluralitate
activ plata va fi liberatorie dac ea este fcut oricruia dintre creditorii indivizibili,
iar n cazul pluralitii pasive, fiecare debitor va fi inut pentru plata ntregii datorii.
n ce privete obligaiile solidare fiind n principiu nite obligaii ndivizipile rezultte
dintrun act juridic, ntrebarea, cine poate face i primi plata se va pune n condiii
asemntoare. 1.3. Obiectul plii. Pentru c prestaia s fie considerat
corespunztoare, debitorul este obligat s plteasc creditorului exact ceia ce
datoreaz. Aceasta reiese din dispoziiile art. 588 C. civil, potrivit creia creditorul
nu este obligat s accepte o alt prestaie dect cea datorat, chiar dac prestaia
popus are o valoare mai mre. Creditorul poate accepta o alt prestaie de ct cea
datorat, dar n acest caz obligaia nu se mai stinge prin plat ci printr-un alt mod
de stingere i anume, darea n plat. Dac obiectul obligaiei l reprezint prestaia
de a da un bun cert, el se va elibera de obligaie prin predarea lui n starea n care
se gsea n momentul plii. El nu va rspunde dac imposibilitatea executrii unei
astfel de obligaii se datoreaz unui caz fortui sau fore mjore, cu excepia cazului
n care el a fost pus n ntrziere. Dac obiectul obligaiei l reprezint bunuri de gen
el va rspunde de neexecutarea obligaiei chiar dac imposibilitatea se datoreaz
forei majore, aceasta deoarece bunurile de gen, din punct de vedere juridic, nu
pier. 1.4. Principiul indivizibilitii plii. Cel care face plata trebuie s o fac n
ntregime. Debitorul nu poate sili pe creditor de a primi o parte din datorie chiar

dac obligaia este divizibil. Aceasta regul reiese din nterpretarea art. 587 alin.
1C. civil care prevede posibilitatea debitorului de a executa obligaia n rate doar
numai cu consimmntul creditorului. Per a contrario dac un astfel de
consimmnt lipsete, el nu poate executa n rate o astfel de obligaie, cu att mai
mult, impunerea ei. De la principiul indivizibilitii plii exist cteva excepii: --atunci cnd exist un consens ntre pri; --- n cazul decesului debitorilor care las
mai muli motenitori; --- n cazul stingerii obligaiei prin compensaie. --- n cazul n
care exist un proces cu privire la o parte din obligaie, cu privire la cealalt parte
creditorul nu poate refuza plata fcut de debitor. --- n cazul imputaiei plii. Cnd
datoriile snt scadente, deopotriv oneroase, avnd aceiai vechime, plata se va
imputa proporional asupra fiecruia dintre ele, ceia ce constituie o excepie legal
de la principiul indivizibilitii plii.
Dovada plii Plata are drept efect liberarea debitorului de obligaia asumat. Se
poate ntmpla ca creditorul s conteste plata debitorului, caz n care se va pune
problem probei plii. n primul rnd trebuie s spunem c cel ce face o propunere
n faa judecii trebuie s o dovedeasc n al doilea rnd, dup cum putem observa,
operaia plii este un act juridic, ndiferent de izvorul din care s-a nscut obligaia.
Prin urmare mijloacele de prob vor fi cele din materia actelor juridice. Deci, pentru
prestaiile mai mri de 1000 de lei, dovada plii se va face numai prin nscris.
Data plii Plata urmeaz a se face atunci cnd datoria a ajuns la scden. Adic a
devenit exigibil. Terebuie s facem distncie dup cum obligaia de executare este
cu sau fr termen. a.) n cazul obligaiilor cu termen, trebuie s facem deosebirea
dup cum termenul este determinat sau nedeterminat.
--- n primul caz att debitrorul ct i creditorul au dreptul s execute sau s cear
plata n orice moment n cursul perioadei stabilite cu referire la contract. Cu
precizare c n cazul n care plata este cerut de creditor atunci obligaia debitorului
devine una determinat, astfel, el va fi obligat s o execute n termen de 7 zile,
dac datoria de a executa imediat nu rezult din lege, contract sau din natura
obligaiei. --- n cel de-al doilea caz, plata va fi exigibil la termenul stabilit de pri.
Creditorul nu va pute cere plata nainte de ndeplinirea acestui termen. Unele
precizri se impune cu privire la termenul n care se poate efectua plata. Astfel
trebuie s facem deoasebirea dup cum termenul este stipulat n favoarea unei
pri, a celeilalte pri sau a ambelor pri. --- Principiul care funcioneaz n aceast
materie este c termenul este stipulat n favoarea debitorului. De aiaci i
consecinele pe care le antreneaz: creditorul nu va putea cere efecuarea plii
nainte de termen, iar debitorul va putea face o plat valabil chear i nainte c
obligaia s fi ajuns la termen. --- Termenul poate fi stipulat i n favoare creditorului,
cnd creditorul va putea cere executarea obligaiei nainte de termen. De ex. n
cazul contractului de depozit, deponentul are dreptul de a-i ridic bunul depozitat,
chiar i naintea termenului stabilit. --- Termenul poate fi stipulat i n favoarea
ambelor pri, de ex., contractul de mprumut cnd debitorul are nteresul s
plteasc numai la scaden, iar creditorul s nu primeasc plata cu anticipaie.
Importana stabilirii n nteresul cruia s-a stipulat termenul se situeaz sub
aspectul analizei posibilitii renunrii la termen. Deci o atare renunare va putea fi
fcut valabil numai de ctre persoana n favoarea cruia s-a stipulat termenul.
Dac partea n favoarea cruia a fost stabilit termenul, are dreptul de a refuza la el,
legislaia civil prevede i posibilitatea pierderii acestui beneficiu prin decderea din

termen. Decderea din termen se va produce atunci cnd exist urmtoarele


temeiuri: --- ncpacitatea de plat a debitorului, art. 2 din Legea insolvabilitii nr.
632/2001. --- Reducerea garaniilor (convenionale) anterior convenite; --Neprezentarea garaniilor convenite --- Alte cazuri prevzute de lege. b.) n cazul
obligaiilor fr termen, obligaia va fi susceptibil de executare imediat. 1.10.
Locul plii Potrivit art. 572 alin. 2, C. civ, plata trebuie s fie efectuat la locul
convenit de pri. Dac prile nu au convenit locul plii, codul civil, prevede
posibilitatea c ea s fie efectuat la domiciliul debitorului, n acest caz se spune c
plata este cherabil. Aceasta rezult din dispoziiile art. 573 lit. C. civ, care prevede
c plata se va face la locul unde acesta i desfoar activitatea iar n lips lui la
domiciliul sau sediul debitorului. Aceast regul comport unele excepii: --- n cazul
obligaiilor pecuniare la sediul sau domiciliul creditrorului, art. 573 lit. a. C. civ. Caz
n care plata este una portabil. --- la locul aflrii bunului n momentul naterii
obligaiei, art. 573 lit. b, C. civ.
2. Executarea silit n natur a obligaiilor contractuale Dac debitorul nu-i
execut de bunvoie obligaia, deci nu efectuiaz plata, creditorul pentru
valorificarea dreptului sau subiectiv poate recurge la mijloacele pe care legea i le
pune la dispoziie pentru a-l sili la executare. n acest caz creditorul va cere
executarea silit.