FORMULE DIN ANALIZA MATEMATICA LLIMITE REMARCABILE Lim(« O,daca: grad f) < grad(g) daca grad f)= grad(g) x,daca grad( f)> grad) In +x) x =Ina; 9) tim — iy 14) tims =1; 12) tim2S** =; 13) tim =1; OBS. : In limitele 6),7),8), 9), 10),11),12),13),14) variabila x poate fi inlocuita printr-o functie wD —U cu proprietatea : lim m(x)=0, pentru. x, <¢D, valoarea limitei ranwanand aceeasi. i. FUNCTI| CONTINUE Definitie : O functie ¢:D>0,D 0 este continua intr-un punct x, este continua intr-un punct x, 0,Dc1) este derivabila intr-un punct x, <«D, daca este indepliinita conditia: £(x,)= /,(x,), unde prin f,, f,,intelegem derivatele laterale ale functiei date. Reguli de dlerivare : Fie date functiile /,¢:D >0,D<(0 , daca cele doua functii sunt derivabile pe domeniul lor de definitie atunci si suma lor,produsul lor precum si catul lorseste de asemenea o functie derivabila si in plus au loc egalitatile : yn (ft8)=f283 2) (f-8) =f -s+hs; 3) ( 1) (eS) =e-f; \g. Definitie : Fie o functie f: D0 .DU , 0 functie derivabila pe domeniule ei de definitie , avand derivata 7 , vom numi derivata de ordinul al {I-lea a functiei date f (x,). Daca limitaeste finita ,, atunci spunem ca , functia data este de doua ori derivabila in punctul dat . In cazuul in care functia este derivabila de doua ori in orice punct dintr-un interval datt [a,b] inclus in domeniul de definitie , atunci spunem ca functia are derivata de ordinal al II-lea pe domeniul ei de definitie ,vom nota prin: /":D +0 . Observatie : Derivata de ordinal al !I-lea se obtine prin derivarea primei derivate, aplicand aceleasi reguli de derivare. Derivatele functiilor uzuale DOMENIUL FUNCTIA FUNCTIA DERIVATA DE COMPUSA DERIVATA DERIVABILITATE x ax’! u a a eat i = vr (0%) va e & u e un a (a>0ael) a’ sina u a uta’ Ina Inx 1 (ox) In aw x u log, x 1 log, w 7 xing wlow sinx cosy u sina u*cosu cos -siny u cos =w'ssinay T we tee cos cosy #0 gue costg 1 sinx =0 cfg aw sin? sintw aresin x (4,4) arcsin arcige 1 u aretgn uw tee Lee Observatie: Functia u folosita in compunere se considera definita pe un domeniu convenabill ales, astfel incat operatia de derivare sa se faca “fara” dificultate. PRIMITIVELE FUNCTILOR UZUALE Nr FUNCTIA PRIMITIVELE FUNCTIEI et 1 f:0 9D, f@)=%",peD\f} wel F(x) =[xfde==—+ cece pel a f:0 90, f@)=e F(xy=fe'dr=e tece0 3. f20 90, f(@)=a',00 | Trinomul are semnul lula in afara radacinilor si semn contrar intre radacini FUNCTH UZWALE : a) b) 4) f) Functia putere:- cu exponent natural = cuexponent nr. Intreg negativ = cuexponent rational Funcctia exponentiala: f:0 0, f(x)=a",a>0,a41; Functtia logaritmica: f :(0,2) +0, f(x)=log, x,a>0,a#0; Funcctille trigonometrice directe: sin: 0 ; cos: 90; Ig urfereZ vee} ou : cfg :0 \{kr/VkeD}; Funetile trigonometr inverse : arcsin :[~1,1] > arecos :[-1,1] > [0,2]; : woes of 2) arcetg :0 ->(0,7); 2) Functia parte intreaga: f :0 0, f(x) =[x], unde prin partea intrega a unui numar real Alte sfuactil wtilizate in matematicg: 1) Functia modul : f :U >U. f(x)= intelegem : [x]=k,k sx" ka) (M,*)) grup comutativ ;2) (M,°)) grup; 13) Vx,y, 22M, (x#y)oz=(x0z)#(yez) st zo(x*y)=(z9x)*(zoy) Daca im plus are loc conditia: Vx, y €.M : xe y= yox , atunci corpul se va numi corp comutativ. APLICATIE ::INELE DE POLINOAME DEFINITIE: Prin polinom se intelege o expresie algebrica de forma: SQ) =4,x" +4, x" +... tax+a,unde a, <0, {0,1,2,....m},a, # O-sunt coeficientii polinomuluil, lar x este nedeterminata. Multimea polinoamelor se noteza LI [x], in cazul in care coeficientil apartin multimii numerelor complexe, 1 putand fi inlocuit cu oricare din multimile numerice uauale : 0,00 ,(p22). Operatii cu polinoame : adunarea,scaderea, inmultirea si impartirea. Ecuatil algelbrice : ecuatie algebri nenul. Un numar x, este rad este 0 ecuatie de forma f(x) =0, unde f(x) este un polinom aren radaciini. ~ Refatifintre radacini si coeficienti (refatife fui Viete} ‘TEOREME IMPORTANTE DIN TEORIA POLINOAMELOR ‘Teorema innpartirii cu rest : Fie doua polinoame dintr-un inel de polinoame, fsi g atuncl exista poli- oamele csi astfel incat sa alba loc egalitatea : f= g.c +r, astfel incat grad(r} A B Gy Oy Son, hs ay Oy ay, By Matricea extinsa : 1 At By Aan Pay Hs iy a, Determinantul sisternului: A = det( 4) = in cazul in care men. 4, Rezolvarea sistemelor liniare : Metoda lui Gauss (metoda reducerii generalizata } ; Metoda lui Cramer (cazul in care m=n) in conditille teoremei lui Cramer Solutia sistemului este: i= {1.2......0}, unde determinantul A, se obtine din determinantul sistemului in care se inlocuieste coloana / cu coloana termenilor liberi Teorema de compatibilitate a unui sistem liniar {Kronecker ~ Capelli) : Un sistem liniar este compatibil daca si numai daca rang(A) = rang(A) -FORMULE TRIGONOMETRICE LVALORILE PARTICULARE ALE FUNCTILOR TRIGONOMETRICE v oF 0 ot Feb 60) oot) rs0o(z) | 2702) | a60( 22) 1 B » |e fa ET, |. : I cos a Bs a ° a ° a vB 3 3 ce frets] pf 2 | Bo | muita | 0 | teense FORMULE TRIGONOMETRICE FUNDAMENTALE (a) sin* r+cos*7=1 (5) sinl-j=sint 5 a = @ a tgt + 1 sin sit wo es + | | Es avisin?r Ii leet sint vi- 2 1 a, a 0s? 7 as ia vi-sin*7 cosh : cigt = cost 1 ral yllcsin'y _ a snr LiFORMU! NOMETRICE UZUALE sin(a:)= sin acosb+sinbcosa cos(a #5) = cosacosbFsinasinb ctgh-ctga¥ 1 £¢gl te (ath) = See cre (ath) LF iga-igh etgh £etga ‘CONSECINTE sin2/=2sin?-cos? [cost sin? sin3¢=3sint—4sin’¢ cos2t= 4 2c0s? 1-1 c0s3f = 4cos' 3 cos 1-2sin’¢ 1g = t 1-317 Igt = etgt— 2ergh Bengt toot sin = 2sin cos 1 cost = cos" 1+cosr Be 1 cost = 2c0s*3 sin p+sing PHI. cog Pd sin p-sing cos p+ cos«y = 2cos 2sin cos p~eosy=-2sin 212. sin Pt sinp—9) cos pcos sinp+g) cos p-cosq sin(p +) sin p-sing igp—tgq = tgp +tgq = crgp + clgq = sin(p-9) sin p-sing clgp ~etge FUNCTIILE TRIGONOMETRICE INVERSE DEFINTIE cos(p—y)—costp+4) 2 _ sin(p+q)+sin(p—-9) ~ 2 _ sin(p+g)-sin-9) ~ 2 cos p+ g)+cos(p—a) 2 sin p-sing = sin p-cosq sin g-cos p cos p: cosy = LEGATURA CU FUNCTIA DIRECTA aresin:(-unl+[-,5] arccos :[-1,1] > [0,2] (34) areig:L >| -4.4 arcetg :1 (0,7) aresiny =< sin x= y arceos y = x<“>cosx = y arcigy = x«—“L>1gx = y arcetgy = x vetge = yECUATII TRIGIONOMETRICE FUNDAMENTALE simx=a,ae[-l,l],x=aresina xe {ka+(-1)' -aresina/WkeO} cos: x=a,a[-11],x=arceosa xe (2katarecosa/ Vk e0} xe {ka+arcigal Wk eO} tex =a,ae ae0 =arcetga xe {ka-+arcetgal Vk EO} APLICATII ALEE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE be sind sinB sinC * A) Tearema sinusurilor : “In orice AABC are loc egalitatea : 8) Teairema cosinusului: “In orice AABC au loc egalitatile : @ =b'+c*—2becosA ; b?=a*+e*—2accosB ; c*=a"+b*—2abcosC”. Consecinta :: “Daca intr-un AABC se dau lungimile laturilor , tun +e -a +e = +h cost 2 PERO | os p= SPE | ogg¢7 = HP be ac 2ab FORMULE PENTRU ARIA UNUITRIUNGH! ach, _ beh ok, bee-sinA _a-e-sinB _a-b-sinC 2 2 3 nos 2) on 3) S=p(p-ap=Ay(p=e) : 4) S=L PE; 5) Sapr. ) n(p-a)(p-b)(p=c) 5 4) an ) Sa por CCONSECINTE y Rae Sy 48 NOTATILUZUALE IN TRIUNGHI: a,b,c—lungimile laturitor triunghiului ; A,8,C~ masurile unghiurilor athte triunghiulut; p—-semiperimetrul triunghiului (= ); R~ raza cercului circumscris triunghiului; R—raza ceraului scr in triunghi; S— aria triunghiuluiFORMULE DIE REDUCERE LA I-UL CADRAN (completare) Din cadramul Il in cadranul | sint =:sin(a—1) cost =—cos(7—1) tgt = —tg(7-1) ctgt = ~ctg(x 2) Din cadranu Iilin cadranul I sint =—sin(t—z) cost =—cos(¢~7) tgt =1g(t- 2) clgt = ctg(t—) Din cadranul Vin eadranul sint = —sin(2x-1) cost = cos(2a—1) tgt=-1g(24-1) elgt = -ctg(2n—1) ELEMENTE IDE GEOMETRIE VECTORIALA IN_PLAN Definitie : Fiie doua puncte din plan A,B vorn numi segment orientat perechea ordonata (A,B) carac— terizata de : 11) lungimea segmentului [AB]=I ; 2) directie determinata de dreapta AB ; 3) sensul de par— curgere . Vom nota prin 4B. (continuare Ia formule din geometria vectoriala)Ax¥s) AQaiy) si BOaiy2) 1A - vectorul de pozitie al punctului A - vectorul de poritie al punctului B [OAl= JEFF ¥F -modulul vectorului OA OA (x1; v1) ~ coordonatele vectorului OA meRityd VECTORI DE_POZITIE : eee HamIt YS (- Kit Vectorul deiterminat de punctele A si B wi ‘Notiuni legate de reprezentarea unui vector intr-un sistem ortogonal: = Modulut sau lungimea unui vector: [ai] = (x, —x,)" + - Coorrdonatele vectorului AB (x2: 3 ¥2— ys) - Cooirdonatele unui punct M care imparte un segment [AB] intr-un raport dat k :Coordonatelle mijlocului unui segment : M—mijlocul segmentului AB sau \LE‘/ECUATIE! UNEI DREPTE NAL: a) Ecuatia: unei drepte care trece prin doua puncte A(x,,),) si B(x, - Panta dreptei AB: my, b) Ecuatiavunei drepte printr-un punct dat A(x,,.),) si avand panta m d,:y-y,=m(x— )_ Feuatiaigenerala a dreptei 4: axtbyse=0, a€R'saubeR’ = Panita dreptei a: = Ordionata la origine a dreptei_ d: dd) Ecuatia cdreptei care are panta m si ordonata la origine n y=mx+n) APLICATIE: 1) Conditia ca trei puncte A(x, ¥,),B(2%,¥2)sC(2%,J) $a fie coliniare2) Distanta de la un punct P(%, yi) pana la o drepta din plan de ecuatie axtby+c=0, a€R'saubeR™ tena) Va +h PRODUSUL SCALAR D1 ee - Fie wectorii : 7-+,y,] atunci se defineste a-B=[a cos unde vom nate + mas( ib) =i. PROPRIETATH 1). Prodiusul scalar este comutativ . 2). Dol \wectori sunt perpendicular daca si numai daca produsul lor scalar este nul. APLICATIL a) _Exprresia algebrica a produsului scalar a doi vectori = b) Determinarea unghiului format de doi vectori : cos. Ear a? ta; ©) Condlitia ca doi vectori sa fie perpendiculari : dh <> xx) +4)