Sunteți pe pagina 1din 13

CUPRINS

Capitolul I COMPETITIVITATEA CONDITIE A SUCCESULUI PE PIATA....................1


1.1 Componentele competitivitii............................................................................................1
1.2. Factorii competitivitatii....................................................................................................2
Capitolul II AVANTAJUL COMPETITIV...............................................................................4
Capitolul III COMPETITIVITATEA IN TURISM..................................................................5
3.1 Elemente determinante ale competitivitatii in turism.........................................................5
3.2 Competitivitatea unei destinaii turistice:...........................................................................6
3.3 Competitivitatea produselor turistice..................................................................................7
Capitolul IV ANALIZA COMPETITIVITATII FIRMEI TURISTICE..................................8
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................11

Capitolul I COMPETITIVITATEA CONDITIE A SUCCESULUI PE PIATA


In perioada actuala, ntreprinderea si desfasoara activitatea ntr-un mediu concurential intern si
extern deosebit de puternic. Confruntarea pe diferite piete este deosebit de dura iar competitia
trebuie privita la dimensiunile sale reale, fara a avea o viziune prea optimista, ntruct numai n
modul acesta se vor putea lua toate masurile ce se impun pentru a asigura securitatea si dezvoltarea
firmelor, indiferent de sectorul de activitate.
Orice agent economic si doreste sa produca ct mai multe produse/servicii turistice pe care sa le
comercializeze si astfel sa cstige, sa se dezvolte. Insa, pentru a se impune pe o piata concurentiala,
agentul economic trebuie sa obtina produse/servicii competitive care sa se vnda n cantitati cel putin
comparabile cu celelalte produse/servicii concurente.
Problema competitivitatii este una actuala, care trebuie abordata nu numai la nivel
microeconomic, dar si macroeconomic, deoarece, n prezent, din pacate, se manifesta o lipsa de
competitivitate a produselor/serviciilor romnesti att pe piata interna ct si pe cea externa si n
consecinta a economiei nationale.
Competitivitatea sugereaza siguranta, eficienta, calitate, productivitate ridicata, adaptabilitate,
reusita, management modern, produse superioare, costuri scazute. Forta competitiva a unei firme
rezida n avantajele competitive si n competentele distinctive pe care le poseda n raport cu alte
firme concurente. Pentru a considera o firma competitiva este necesar sa se efectueze o analiza
riguroasa att a firmei respective ct si a mediului de activitate a acesteia.
Competitivitatea unei firme consta in capacitatea sa de a-si mari veniturile ca urmare a cresterii
vanzarilor si/sau marjelor de profit pe pietele in care concureaza cu scopul de a castiga pozitii cat
mai bune pe acestea sau de a-si apara pozitiile detinute.1
1

Danciu, V. , Marketing strategic competitiv, Ed. Economica, Bucuresti, 2004, pag. 30

1.1 Componentele competitivitii


Definit ca fiind gradul n care o naiune, n condiii de pia liber i onest, poate s produc
bunuri i servicii care s treac proba pieelor internaionale, reuind n acelai timp s menin i s
sporeasc venitul real al cetenilor si:2 competitivitatea este deci o provocare care se aplic nu
numai n cazul naiunilor ci i al tuturor regiunilor i oraelor/staiunilor din lume.
O ntreprindere este competitiv pe o anumit pia atunci cnd reuete s obin anumii
indicatori economici: cifra de afaceri, profit, segment de pia comparabili sau superiori celor ai altor
ntreprinderi concurente, ce acioneaz pe aceeai pia.
Competitivitatea este o noiune complex fiind influenat, n mare msur,
de capacitatea de a nelege i de a se adapta ct mai corect la lumea care o
nconjoar. Ea poate fi privit att global ct i la nivelul fiecrei componente.
Astfel, specialitii au evideniat faptul c, competitivitatea global a unei firme
este
determinat
de
competitivitatea
fiecreia
dintre
urmtoarele
componente/categorii de competitivitate: global, financiar, comercial,
uman, managerial, tehnic, organizaional
Competitivitatea global a unei firme reprezint potenialul ei i presupune
efectuarea unui diagnostic sau a unui inventar critic al capacitii de care
dispune, adic al forelor de care dispune i a slbiciunilor tuturor
componentelor firmei, cu referire special la factorii cheie de succes i la
concurent. Ea depinde de buna funcionare a ansamblului componentelor sale.
Competitivitate financiar este dat/exprimat de capacitatea ntreprinderii
de a realiza o serie de indicatori: mrimea profitului, capacitatea de
autofinanare, suma i scadena mprumuturilor, potenial de randament
financiar: rentabilitatea capitalurilor proprii, potenialul de solvabilitate:
aptitudinea de a face fata la rambursri.
Competitivitate comercial : este evideniat de: partea de pia deinut,
evoluia cifrei de afaceri, pragul de rentabilitate, poziia n ciclul de viata pentru
fiecare produs i notorietatea comercial: imaginea de marc, fidelitatea
clienilor, coerena gamei de produse, nivelul bugetului publicitar .a.
Competitivitate uman este rezultatul ndemnrii minii de lucru, nivelul de
calificare, rata absenteismului, rata ncadrrii.
Competitivitate tehnic : este exprimat de natura echipamentului: vechime,
performana, avans tehnic, importanta cercetrii-dezvoltrii, nivelul de
automatizare, aprovizionarea, relaiile cu furnizorii, rotaia stocurilor.
Competitivitate managerial este rezultatul profilul conductorilor: vrsta,
experiena,
studii,
formare
capacitatea
de
conducere:
aptitudinea
comandamentului, a delegrii, a negocierii, a spiritului de sinteza, valoarea
colaboratorilor, gradul de coeziune al echipei.
Competitivitate organizaional este influenat de forma structurii
organizatorice, numrul nivelurilor ierarhice, natura delegrii deciziilor, gradul
de descentralizare, circulaia informaiilor, gradul de integrare al indivizilor i
serviciilor la obiectivele firmei, modalitatea finalizrii obiectivelor, modul de
realizare al controlului, starea climatului social.

Kotler,Ph. , Marketingul locurilor, Ed. Teora, Bucureti, 2001, pag. 232

1.2. Factorii competitivitatii


Mutaiile intervenite la nivelul abordrii conceptului de competitivitate dinamic au fcut ca n
literatura de specialitate s fie evideniate dou categorii de factori principali de competitivitate:
factorii clasici i factorii eseniali.
Factori clasici, la rndul lor, se grupeaz n dou categorii: factori cantitativi: preul, calitatea,
raportul calitate/pre, costul, profitul, raportul cost/profit, volumul desfacerilor/ncasrilor i factori
calitativi: economia de scal, tehnologia, managementul i strategia.3
Factorii cantitativi de competitivitate
Succesul competitiv n condiiile restrictive ale economiei de pia, un produs care satisface
aceeai nevoie dar este mai atractiv dect cel al competitorilor. Cei mai cunoscui/evideniai factori
ai competitivitii sunt: calitatea i preul.
Astfel, succesul poate fi obinut oferind acelai produs la un pre mai mic dect cel de pe pia,
fie oferind produse , la acelai pre dar de o calitate perceptibil mai bun.De fapt aprecierea se face
prin raportarea la ambii factori, factorul principal al competitivitii fiind raportul calitate/pre, factor
care asemenea celor doi care l compun este eliminator. Acesta presupune: un pre acceptabil,
convenabil, pe care consumatorul s-l poat plti, pentru un produs s satisfac integral o anumit
nevoie, iar calitatea oferit s nu scad sub calitatea limit cerut de condiia de utilizare normal a
produsului / aducerea pe pia a unui produs la un pre acceptabil de ctre pia, la o calitate
acceptabil, n condiiile unui raport pre calitate acceptabil. Totodat, acest raport presupune
existena altor elemente: costul de producie (totalitatea cheltuielilor efectuate n vederea aducerii pe
pia a produsului). Pentru a oferi o imagine reprezentativ acesta trebuie raportat la preul de
vnzare, care la rndul su determin un al doilea raport. Acest raport cost/profit reprezint al doilea
factor principal de competitivitate.
Avnd n vedere dinamismul pieei este necesar analiza raportului cost/profit. O ntreprindere nu
este competitiv dac realizeaz profituri mari cu costuri mari sau profituri mici cu costuri mici,
profitul trebuie s fie suficient de mare pentru a susine eforturile de dezvoltare.
Un alt factor principal de competitivitate l reprezint volumul desfacerilor/ncasrilor, care
caracterizeaz ntr-o anumit msur dimensiunea agentului economic.
Totodat trebuie evideniat faptul c exist o serie de factori care controleaz factorii enumerai.
Dintre acetia cei mai importani sunt: volumul produciei (economia de scal, tehnologia,
managementul curent i strategia). Aceti factori sunt spre deosebire de primii cantitativi,
predominant calitativi.
In ceea ce privete volumul produciei important este modul n care aceasta se raporteaz la
curba costurilor medii pe unitatea de produs. Managementul curent trebuie s fie ntotdeauna adaptat
volumului produciei i tehnologiei. Strategia este cea care determin volumul produciei pe o
structur dat i o tehnologie selectat.
Factorii eseniali de competitivitate
Factorii eseniali includ: reutilizarea muncii trecute, stabilitatea axiologic, inovaia aplicat,
gradul de armonie, capacitatea de a identifica i promova valoarea.
Unul dintre factorii eseniali ai competitivitii unui agent economic este proporia n care acesta
tie s nglobeze i s reutilizeze munca trecut n activitatea sa curent: capitalul fix, tehnologia,
capitalul uman educat, instruit i format n sensul crerii de valoare .a. Cu ct o activitate nglobeaz
o proporia mai mare de munc trecut cu att ea este ntr-o msur mai mare capabil s produc
valoare nou.. Totodat trebuie evideniat faptul c nu orice munc trecut conine capacitatea de a
produce valoare fr eforturi noi ori de a potena efectul acestor eforturi noi. De ex. ntre dou firme
care difer ntre ele doar prin tehnologiile aplicate, cea mai competitiv este cea care aplic

Voiculescu,D. , Competiie i competitivitate, Ed. Economic, Bucureti, 2001, pag. 62

tehnologiile cele mai evoluate, valorificnd astfel mai mult munc trecut nglobat n aceste
tehnologii.
Un alt factor esenial de competitivitate la nivel macroeconomic este stabilitatea sistemului de
valori al unui agent economic. Intre acestea cele mai importante sunt: stabilitatea proprietii,
stabilitatea legislativ, disciplina contractual, simetria raporturilor ntre parteneri asimetrici .a.
In acelai timp, experiena mondial a artat faptul ca inovaia aplicat este cel mai mare avantaj
competitiv, este factorul esenial de competitivitate. Termenul de inovaie are n vedere inovaia sub
toate aspectele nu numai cea tehnologic ci i cea n management, n comunicare, n organizare, n
structura relaiilor interpersonale etc. principalul atu al firmelor mici dar extrem de dinamice.

Capitolul II AVANTAJUL COMPETITIV


Forta competitiva a unei firme rezida n avantajele competitive si n competentele distinctive pe
care le poseda n raport cu alte firme concurente.
Avantajul competitiv strategic (ACS) presupune ca firma sa aiba capacitatea de a furniza
clientilor sai de pe pietele-tinta valoarea pe termen lung superioara fata de cea oferita de concurenta.4
Obtinerea si dezvoltarea unui avantaj competitiv consta n crearea unui segment viabil si
suficient de mare de cumparatori care sa fie interesat de achizitionarea de produse/servicii oferite de
firma pentru ca le percep ca avnd o valoare globala superioara.
Avantajele competitive ale unei firme sunt extrem de diferite, putnd consta n:
dimensiunea mare sau foarte mare a acesteia;
oferirea de produse/servicii la cele mai mici preturi sau la cel mai nalt nivel calitativ;
oferirea de produse/servicii adaptate cel mai bine cerintelor cumparatorilor;
4

Danciu,V., op. cit. , pag. 30

dominarea unui segment specific de piata (un grup specific de cumparatori, o anumita zona
geografica etc.);
oferirea unei valori globale ct mai mari pentru pretul primit, aceasta reprezentnd o
combinatie judicioasa si deosebit de atractiva pentru cumparator de calitate nalta, pret convenabil
etc.5
Avantajul competitiv ntr-un sector poate fi puternic sporit prin intermediul unor interrelatii
manifestate ntre agentii economici care concureaza n sectoare nrudite, daca aceste inter-relatii pot
fi atinse. Competitia interna are efecte pozitive n obtinerea si sporirea avantajelor competitive.
Beneficiile care pot decurge sunt legate de:
stimularea aparitiei de noi competitori prin desprinderi de firmele existente;
crearea si atragerea de noi factori de productie;
extinderea si ridicarea calitatii cererii interne;
ncurajarea si mbunatatirea sectoarelor nrudite si de sprijin.
Avantajele competitive ale firmei rezulta din modul n care activitatile functionale ale acesteia se
integreaza adecvat pentru a contribui la realizarea obiectivelor ei strategice:
realizarea celui mai scazut nivel de costuri din sector;
oferirea de produse/servicii la cel mai nalt nivel calitativ din cadrul sectorului;
reactia n cea mai scurta perioada la schimbarile produse pe piata.
M.Porter considera ca avantajul competitiv este factorul-cheie pentru o firma sa atinga
performanta pe pietele competitive si nu poate fi nteles daca privim firma ca pe un ntreg .6
In viziunea lui, sistemul de determinanti ai avantajului competitiv vizeaza teoria investitiilor si
inovatiilor. In contextul noii economii si al societatii cunoasterii, competitivitatea si avantajul
competitiv capata noi abordari. Astfel, competitivitatea presupune o concentrare a eforturilor spre
investitiile n capital fizic (noi echipamente, cladiri etc.), investitii n capital uman, n tehnologii
performante si mbunatatirea celor existente precum si n sporirea productivitatii si mbunatatirea
legaturilor de productie.

Capitolul III COMPETITIVITATEA IN TURISM


Dei din punct de vedere economic noiunea de competitivitate n turism
definit ca fiind capacitatea de a face fa unei concurene ntr-o manier
eficace i rentabil pe piaa turistic. se integreaz celei folosite n literatura
de specialitate, coninutul specific al turismului face necesar o abordare
complex i multidimensional a acestui concept. Aceasta este necesar avnd
n vedere o serie de aspecte particulare ale produsului turistic.
In primul rnd trebuie evideniat faptul c, multitudinea componentelor care
particip la conceperea i comercializarea unui produs turistic au fcut ca
realizarea competitivitii acestuia s fie un proces complex la asigurarea cruia
s contribuie: att competitivitatea destinaiei/staiunii turistice ct i cea
realizat la nivelul fiecrui tip de ntreprindere turistic: prestator direct de

5
6

Russu ,C., Management strategic , Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, pag.201
Porter, M. , The Competitive Advantage of Nations, Harvard Business Review, March-April 1990, pag.3

servicii turistice: de transport, cazare, alimentaie, agrement, tratament sau


intermediar: tour-operator, agenie de turism .a.
La aceasta se adaug faptul c, din punctul de vedere al turistului, produsul
acoper experiena complet de la plecarea de acas i pn la ntoarcere fiind
suficient s se manifeste deficiene la nivelul unei singure componente pentru
ca nivelul global al competitivitii s fie afectat.7
Totodat trebuie evideniat faptul c de cele mai multe ori o destinaie
turistic se suprapune sau se afl n apropierea unei comuniti locale: ora sau
aezare rural a crei via economic, social, cultural influeneaz ntr-o
msur mai mare sau mai mic activitatea turistic, fiind la rndul su
influenat de acesta.
3.1 Elemente determinante ale competitivitatii in turism
n prezent, turismul romnesc, ca si cel mondial este caracterizat printr-o puternica concurenta
ntre destinatii. Din punct de vedere economic noiunea de competitivitate n turism este definit ca
fiind capacitatea de a face fa unei concurene ntr-o manier eficace i rentabil pe piaa.
Astfel, destinatiile (statiunile sau nsasi tarile) au din ce n ce mai mult nevoie de un nou model
de politica turistica care sa le influenteze pozitia concurentiala n actualele conditii de concurenta.
Punctul de plecare n stabilirea strategiei pentru ameliorarea pozitiei concurentiale l constituie
elementele determinante ale competitivitatii, care sunt date n principal de :
I. Conditiile factoriale, respectiv :
Resursele naturale si culturale ;
Resursele de capital si infrastructura
Resursele umane.
Combinarea celor trei grupe de factori formeaza baza pozitiei concurentiale a unei destinatii.
II. Calitatea si structura ofertantilor care reprezinta destinatia si experientele legate de aceasta.
Pozitia concurentiala a unei destinatii este determinata ntr-o mare masura de diversitatea sa, gradul
sau de specializare si nu n ultimul rnd de calitatea ofertantilor.
Un important factor concurential este calitatea produselor turistice data de calitatea naturala (a
mediului), materiala (a bazei hoteliere, de alimentatie publica, de transport, sportive etc.), imateriala
(administrarea, informarea, organizarea etc.).
III. Structura pietei si structura organizatorica, circuitele de distributie, n calitatea lor de
determinante ale pozitiei concurentiale sunt puternic influentate de dimensiunea ntreprinderii. Fata
n fata cu concurenta mondiala, numeroasele ntreprinderi mici si mijlocii au dificultati n
constituirea unei destinatii unice, n distribuirea produselor lor n lumea ntreaga. Situatia este
general valabila iar pe de alta parte, acestea au costuri de productie si comercializare de nivel mediu
si dovedesc n general dificultati n a realiza economii interne, necesare dezvoltarii. Avnd n vedere
aceste dificultati, n contextul concurentei companiilor de talie mondiala, patrunderea si rezistenta
acestora pe piata concurentei va deveni din ce n ce mai dependenta de gradul n care acestia vor fi
deschisi la cooperare si vor fi capabili sa renunte la o parte din autonomia lor antreprenoriala n
scopul asigurarii supravietuirii lor economice n sectorul turistic.
IV. Conditiile de manifestare a cererii si de adaptare a ofertei, elemente de baza ale
competitivitatii, determinate de dimensiunea si structura pietei (ponderea pietei turistice specifice,
nivelul veniturilor si nivelul social, gradul de saturatie s.a.), de experienta calatorilor fata de noile
produse. Turistii si consumatorii evoluati sunt un factor important pentru avantajul concurential al
unei destinatii ; turistii care dau prioritate calitatii servesc drept control permanent al calitatii si pot
7

Stncioiu, F., Marketing turistic., Ed. Sitech, Bucuresti, 2003, pag. 104

contribui substantial la avantajul concurential. Pentru a adapta oferta la necesitatile consumatorilor


trebuie reperate noile tendinte si noile posibilitati de realizare a produsului turistic.
Masura n care aceste determinante pot contribui la pozitia concurentiala depind de tipul
destinatiei, respectiv de nivelul de dezvoltare socio-economica, particularitati topografice, climat,
cultura, factori politici etc.
3.2 Competitivitatea unei destinaii turistice:
Succesul unei destinaii turistice este determinat de modul n care aceasta
reuete s garanteze i n acelai timp s asigure, vizitatorilor, prin ntreaga sa
ofert, o experien care s egaleze sau s depeasc multiplele destinaii
alternative.
Atraciile i resursele turistice existente la nivelul unei destinaii turistice
includ: poziia geografic, resursele turistice naturale i antropice, organizarea
unor evenimente, activitile de agrement i animaie, echipamentele turistice,
reeaua comercial destinat turitilor.
Poziia geografic ca determinant al competitivitii unei destinaii turistice
i pune amprenta / influeneaz asupra urmtoarelor aspecte: apartenena la
un continent, distana la care se afl turitii din principalele ri emitente fa
de destinaia respectiv, formele de relief existente, condiiile de clim, tranzitul
turistic. Condiia de baz/principal a succesului unei destinaii o reprezint
elementele de atractivitate pe care le ofer: atraciile turistice naturale i
antropice dublate de multiplele posibiliti de petrecere a timpului liber att ziua
ct i noapte, evenimentele organizate.
Cadrul natural, prin componentele sale: relief, hidrografie flor, faun, clim,
fond balnear, rezervaii naturale, reprezint suportul material al desfurrii
activitii turistice. In msura n care nsuirile sale au valene estetice
deosebite acestea pot genera importante fluxuri turistice sau pot reprezenta n
alte cazuri numai fundalul altor categorii de elemente de atractivitate. Intre
resursele turistice cu valene estetice deosebite pot fi evideniate: : aspecte
peisagistice aspectele peisagistice generate de vrfuri, creste, abrupturi, stnci
cu forme bizare, chei, defilee, vi ale unor ruri sau fluvii, cascade, lacuri,
gheizere, elemente deosebite ale florei i faunei, plajele litorale, deltele i
estuarele, sau prin coninutul i structura lor permit/favorizeaz practicarea
diferitelor forme de turism cum ar fi: domeniile schiabile, cursurile unor ruri,
factorii naturali de cur, fondul cinegetic i piscicol .a. Alturi de atraciile
naturale, bogia i varietatea creaiilor umane realizate de-a lungul evoluiei
diferitelor civilizaii, contribuie prin valoarea lor istoric, culturalartistic,
tehnic etc. la sporirea atractivitii zonei sau reprezint, prin ele nsele, un
element de atractivitate n sine.
In ceea ce privete punctele forte ale potenialului turistic care i pun
amprenta asupra competitivitii unei destinaii turistice pot fi evideniate:
gradul
de
atractivitate,
diversitatea,
valoarea
specificitatea,
originalitatea/unicitatea (n unele cazuri), ineditul, vechimea, dimensiunile,
forma, specificul, funcie, gradul de conservare, msurile de protejare instituite,
recunoaterea internaional a valorii lor (nscrierea n patrimoniul UNESCO),
gradul de amenajare turistic a acestora pentru a asigura vizitarea n condiii
de siguran i protecia a obiectivelor turistice .a. Totodat se impune
7

evideniat faptul c potenialul turistic al unei destinaii crete odat cu numrul


componentelor, calitatea acestora, modul de asociere n teritoriu, etc.
In acelai timp bogia i valoarea potenialului turistic trebuie puse n relaie
cu formele de turism ce por fi practicate n arealul respectiv; cu ct acestea
permite practicarea unei mai mari varieti de forme de turism cu att
destinaia respectiv va putea rspunde unor segmente mai diversificate de
turiti, asigurnd astfel intensificarea circulaiei turistice n zon.
Dac potenialul turistic reprezint condiia esenial i permanent a
desfurrii activitii turistice factorul decisiv
l reprezint infrastructura
general i turistic mpreun cu resursele umane. Destinat s asigure
funcionarea normal a tuturor sectoarelor economiei naionale, infrastructura
general, i pune amprenta i asupra turismului, asigurnd accesibilitatea
destinaiei turistice (reeaua cilor i mijloacelor de transport i
telecomunicaii), furnizarea unor elemente tehnice necesare desfurrii optime
a proceselor de producie a serviciilor i bunurilor specifice turismului (reeaua
unitilor de alimentare cu ap, gaze, energie electric, energie termic),
precum i a unor posibiliti de petrecere a timpului liber reeaua unitilor
comerciale i prestatoare de servicii. Cea mai important component a
acesteia este reprezentat de transporturi care trebuie s asigure multiple
posibiliti de acces rapid i facil n staiune (aerian, rutier, feroviar i dup caz,
naval), corelate cu principalele segmente de clientel, un transport rapid,
confortabil, la preuri ct mai accesibile i n condiii de siguran.
O alta component important a infrastructurii o poate reprezenta i reeaua
comercial, care, n condiiile adaptrii la cerinele turitilor, poate oferi
turitilor alturi de plcerea de a face cumprturi, posibilitatea petrecerii
agreabile a timpului liber dar i importante surse suplimentare de ncasri
pentru comunitatea local.
In ceea ce privete importana infrastructurii n asigurarea competitivitii
unei destinaii specialistul american Kotler arta c chiar dac o infrastructur
eficient i bine ntreinut nu poate garanta dezvoltarea unui loc/staiuni
absena sa reprezint un handicap serios8.
Totodat, caracteristicile populaiei din zona de destinaie reprezint un alt
determinant al competitivitii: nivel de cultur i civilizaie, nivelul de trai, stilul
de via, sociabilitatea, mentalitile colective, percepia fenomenului turistic,
.a.
3.3 Competitivitatea produselor turistice
Asigurarea competitivitii produselor turistice reprezint chintesena procesului de realizare a
competitivitii n turism. Aceasta este att rezultanta competitivitii prestatorilor direci implicai n
producerea serviciilor turistice incluse n pachet, ct i a celorlali determinani care-i pun amprenta
asupra competitivitii destinaiei turistice.
Un produs/serviciu este competitiv atunci cnd are capacitatea de a se
impune pe o anumit pia, de a se vinde n cantiti mari, comparabile,
eventual cu cele ale produselor sau serviciilor similare realizate i vndute de
concureni 9
8
9

Kotler,Ph. , op.cit., pag. 233


Olteanu V., Marketing turistic,Ed. Expert, Bucuresti, 2000, pag. 172

Ca urmare, conceperea produsului turistic nu se rezum numai la


combinarea n variante multiple a celor dou categorii de elemente: resurse i
servicii turistice ci presupune un anumit concept despre produs. Punctul de
plecare n definirea conceptului de produs trebuie s fie o foarte bun
cunoatere a segmentului de clientel vizat sub aspectul: motivaiilor,
ateptrilor, nevoilor ce trebuie satisfcute, preferinelor, posibilitilor
materiale .a.). In acelai timp, este necesar selecia i includerea n produs a
acelor
elemente
care
rspund
cel
mai
bine
cererii,
asigur
unitatea/omogenitatea produsului i reuesc s-l diferenieze n raport cu
produsele concurenei.

Capitolul IV ANALIZA COMPETITIVITATII FIRMEI TURISTICE


Analiza competitivitatii firmei se axeaza asadar, pe identificarea posibilitatilor de mbunatatire a
performantelor ei n conditiile stabilirii unei strategii competitive adecvate mediului ei de afaceri si
este parte integranta a planificarii strategice alaturi de analiza perspectivelor de evolutie a firmei, n
cadrul careia se evidentiaza tendintele, oportunitatile si amenintarile care pot influenta semnificativ
aceasta evolutie si analiza portofoliului strategic al firmei, n cadrul careia se evalueaza
perspectivele pe care aceasta le are n diferite domenii de afaceri, se compara perspectivele
respective, se identifica cele mai promitatoare, se stabilesc prioritati si se aloca n mod corespunzator
resursele necesare.
Oportunitatile oferite de piata reprezinta oportunitati potentiale, daca firma nu-si utilizeaza
resursele disponibile pentru a le exploata. Asadar, este important sa evaluam oportunitatile oferite de
piata n strnsa corelatie cu resursele firmei si cu mediul acesteia. In general, toate resursele pot fi
utilizate pentru atingerea obiectivelor strategice. Analiznd avantajele sau dezavantajele oferite de
resursele firmei, putem determina valoarea strategica a acestora. Acestea nu trebuiesc analizate dintro perspectiva interna, ci trebuie evaluate n raport cu cerintele impuse de mediu si cu caracteristicile
concurentei. Opinia stockholderilor externi poate fi diferita de cea a managerilor interni atunci cnd
evalueaza avantajul unui produs/serviciu, a unei resurse sau unei anumite competente.
Concluzionnd, putem spune ca orice resursa poate fi utilizata strategic si ca avantajul competitiv
poate proveni din orice latura a activitatii firmei.
Strategia concurentiala trebuie sa rezulte dintr-o ntelegere rafinata a regulilor concurentei care
determina atractivitatea unei ramuri.10 Obiectivul final al strategiei concurentiale este sa faca fata
acestor reguli si, n situatia ideala sa le modifice n favoarea firmei.
Individualizarea acestor aspecte conceptuale ale managementului competitivitatii firmei la sfera
turismului are ca punct de plecare performantele firmei turistice ce sunt determinate de variabile
specifice ce nu se regasesc la firmele cu activitate industriala. Performantele n domeniul turistic se
pot masura prin elemente cum ar fi: satisfactia consumatorilor, eficienta operatiunilor, ratele de
crestere a firmelor si sectorului, segmentele de piata cucerite si profitabilitatea. In cadrul ofertei
turistice, indicatorii de masurare a performantelor pe termen scurt sunt influentati de actiuni
promotionale cum ar fi lansarea pachetelor turistice de vacanta, caz n care singurul scop este
cresterea vnzarilor si a segmentelor de piata, cu consecinta adesea asupra scaderii eficientei si
profitabilitatii.
Performantele sunt afectate si de politica n sectorul public, n special de modificari ale
reglementarilor legislative, aranjamente internationale, legislatia n domeniul concurentei .
10

Porter, M., op. cit. , pag.17

Controlul preturilor a exercitat o puternica influenta n sectorul de transport turistic, de exemplu


tarifele pe liniile aeriene internationale, pe care guvernele n mod implicit, daca nu chiar n mod
deschis, le-au subventionat. Mai mult, promovarea turismului de catre institutiile publice si oferirea
de subventii si/sau stimulente fiscale au avut un impact marcant asupra productiei, de exemplu
relatiile de ofertare turistica pentru cazare.
Firma turistica are initiativa ofertelor, nsa clientul este cel care decide daca un produs turistic
corespunde dorintelor, preferintelor si gusturilor sale. De aceea, serviciile turistice trebuie sa fie
conforme acestor interese, gusturi si preferinte si n acelasi timp clientul trebuie informat cu aceasta
conformitate, transformndu-l dintr-un potential turist n unul real si poate constant.
Elaborarea oricarei strategii privind produsul turistic, patrunderea pe o piata, organizarea
distributiei, masurile de promovare, etc. se bazeaza n consecinta pe datele furnizate de activitatea de
studiere permanenta, sistematica si metodica a cerintelor si tendintelor de evolutie a pietei turistice.
Aceste studii vizeaza urmatoarele aspecte conjuncturale:
a) Trasaturile caracteristice ale pietei turistice. Organizatorii de turism si prestatorii de servicii
trebuie sa cunoasca care produse turistice sunt solicitate, ce pondere trebuie sa aiba serviciile
componente, care sunt caracteristicile calitative si cantitative minime pe care trebuie sa le ntruneasca
aceste produse pentru a fi acceptate, volumul si nivelul cererii probabile pentru produsele respective,
care sunt tendintele preturilor si tarifelor la produse turistice cu continut similar.
b) Pozitiile cstigate de ofertantii concurenti. Pe piata turistica succesul sau esecul unei actiuni
de patrundere cu un produs turistic sunt conditionate de cele mai multe ori de atitudinea si pozitia pe
o piata data a ofertantilor concurenti. Analiza ofertelor concurente are ca scop, evaluarea obiectiva a
propriilor posibilitati, stimularea si completarea propriei initiative, cunoasterea instrumentelor de
marketing folosite de concurenta, n ce regiuni sau zone si atrage concurenta propria clientela, care
sunt categoriile de turisti carora li se adreseaza si care este nivelul mediu al veniturilor acestora.
c) Pozitia cstigata pe o piata de produsul turistic. Determinarea pozitiilor cstigate pe o piata
de un produs turistic sau de un ansamblu de produse constituie un element important de
fundamentare a strategiei de marketing.
In conditiile n care firmele ofertante de servicii turistice pe piata internationala trebuie sa faca
fata unei concurente crescnde a multimii de oferte de noi destinatii, precum si eforturilor tarilor
turistice traditionale de a-si mentine pozitiile cstigate, practica turistica nregistreaza trei strategii de
baza n domeniu:
Strategia globala. In acest caz, piata este considerata ca un tot unitar, obiectivul principal
urmarit fiind atragerea tuturor consumatorilor potentiali de servicii turistice, adoptnd un singur
program de marketing turistic pentru ansamblul pietei.
Strategia diferentiata. Aceasta porneste de la premisa ca n cadrul pietei turistice exista mai
multe categorii de consumatori cu preferinte diferite, care necesita servicii tot mai mult diferentiate.
Prin oferirea unor produse turistice variate se urmareste satisfacerea diferentiata a cererii acestor
categorii de clientela, n baza unor programe adaptate diferentiat segmentelor corespunzatoare de
piata.
Strategia concentrata. Avnd n vedere caracteristicile specifice ale diferitelor produse
turistice pentru care o firma ofertanta poate cstiga adeziunea unor segmente de piata, strategia
concentrata si ndreapta eforturile de marketing spre unul sau unele segmente distincte ale pietei.
In ceea ce privesc firmele ce doresc sa intre n sectorul turistic, acestea trebuie sa ia n
considerare n primul rnd costurile intrarii pe piata turistica si n al doilea rnd barierele strategice
de intrare pe piata.
Costurile de capital sunt scazute iar identificarea unei nise si cheltuielile aferente promovarii
produsului pentru a-l aduce n atentia potentialilor turisti nu constituie obstacole majore la intrarea pe
piata. Este necesar ca si clientii sa fie convinsi de viabilitatea firmei n ceea ce priveste garantia
asupra platilor n avans. Un cost semnificativ al intrarii este cel referitor la cerintele de angajament.
10

Teoria face distinctie ntre barierele neutre si cele strategice pe care le ridica firmele. Chiar n situatia
n care se presupune ca exista informatii perfecte, teoria economica poate arata ca firmele existente
sunt avantajate.
Barierele strategice de intrare sunt instaurate prin eforturile facute de firmele existente pe piata
de a mpiedica accesul firmelor nou venite. Exemple tipice sunt adoptarea de preturi limita pentru
diferentierea produselor, cresterea cheltuielilor cu publicitatea, eforturi sporite pentru cresterea
eficientei sau a capacitatilor, pentru scaderea costurilor de productie. Firmele si ntaresc activitatea
strategica de baza, astfel ca, firma si atinge obiectivele tinnd cont de oportunitatile si amenintarile
mediului, de punctele forte si cele slabe ale sale.
Pentru managementul unei firme de turism, strategia serviciilor distribuite catre turisti, constituie
planul de actiune menit sa asigure obtinerea unor rezultate economice pozitive n confruntarea cu
competitorii ei. In elaborarea unei strategii competitive a serviciilor turistice,managerii firmelor au n
vedere urmatoarele componente11:
- identificarea, analizarea si selectionarea elementelor de baza ale strategiei;
- ntelegerea necesitatilor ce se ivesc n aplicarea strategiei;
- integrarea elementelor de baza ntr-un plan strategic cuprinzator si consistent.
Produsele/serviciile sunt competitive atunci cnd acestea au capacitatea de a se impune pe o piata
concurentiala, cu alte cuvinte se vnd n cantitati comparabile cu cele n care s-au vndut produsele
concurente.
Din pacate, piata romneasca actuala este plina de exemple si situatii din care rezulta ca
serviciile realizate n Romnia sunt, n general, necompetitive. Ca urmare a crearii cadrului legislativ
si institutional, consumatorul de produse si servicii turistice a nceput sa se orienteze tot mai mult
spre acele produse si servicii cu raport maxim calitate/pret, indiferent de provenienta lor.

11

Neagu, V., Managementul turistic si al serviciilor turistice, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2000, pag.54

11

BIBLIOGRAFIE

Danciu, V., Marketing strategic competitiv, Ed. Economica, Bucuresti, 2004, pag. 30;
Kotler, Ph., Marketigul locurilor, Ed. Teora, Bucuresti, 2001, pag. 232;
Neagu, V., Managementul turistic si al serviciilor turistice, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2002,
pag. 54;
Olteanu, V., Marketing turistic, Ed.Expert, Bucuresti, 2000, pag.172;
Porter, M., The Competitive Advantage of Nations, Harvard Business Review, MarchApril 1990, pag. 3;
Russu, C., Management strategic, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, pag. 201;
Stancioiu, F., Marketing turistic, Ed. Sitech, Bucuresti, 2003, pag. 104;
Voiculescu, D., Competitie si competitivitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, pag.62;
http://www.anat.ro;
http://www.chf-finance.ro .

12