Sunteți pe pagina 1din 2

Catrina Moromete este cea de-a doua sotie a lui Ilie.

Ea mai fusese maritata nainte, dar


barbatul i murise n timpul razboiului, nu pe front, ca era prea tnar ca sa fie luat militar, ci
acasa, mbolnavindu-se de apa la plamni. Murind n timpul razboiului, autoritatile nu mai
verificasera daca el fusese erou si Catrina primise un lot de pamnt, ca "vaduva de razboi".
Ea i crescuse de mici, cu greu, pe cei trei baieti ai lui Moromete, care nsa ncepusera s-o
urasca, iar aceste resentimente erau alimentate de sora mai mare a lui Moromete, Maria - zisa
Guica - nemultumita, la rndul ei, de casatoria lui Ilie Moromete. Ea ar fi vrut sa ngrijeasca
de gospodaria Morometilor si de copii, ca sa poata avea pretentii asupra casei parintesti si a
locului din spatele casei. Pe Catrina o mai dusmanea si Tudor Balosu, tot pentru lotul de casa
si o ruda mai ndepartata a Iui Moromete, poreclit Parizianul. Baietii cei mari sunt din ce n
ce mai nversunati mpotriva Catrinei, dar si mpotriva surorilor vitrege, ntruct ele si
faceau "toale" noi, erau "vesele si vioaie" si li se strngea zestre pentru maritis ntr-o lada ce
statea ncuiata si la care nimeni n-avea voie sa umble.
Catrina este caracterizat n mod indirect, prin atitudinea i aciunile sale, atunci cnd
revendic, din ce n ce mai insistent, pogonul ei de pamnt, pe care Moromete l vnduse n
timpul foametei de dup Primul Rzboi Mondial, brbatul promindu-i n schimb c i face
acte pe cas, ca ea sa nu ramna "pe drumuri" dup moartea lui. Acesta nu numai c nu se
ine de cuvnt, ci chiar glumete batjocoritor cnd ea aduce vorba despre asta. Acest lucru
este un permanent motiv de discordie ntre cei doi soi.
Catrina este foarte credincioasa, cu frica de Dumnezeu, si din aceasta cauza l cearta deseori
pe barbatul ei pe motivul ca nu merge la biserica. si gaseste linistea n credina amestecat
cu spaime, de care Moromete si bate joc nencetat.
Catrina este supusa barbatului, lund si bataie de la acesta. nsa toate acestea se vor
transforma n ura fata de Moromete.
Multe scene din roman ne-o prezinta coplesita de treburi, mpartindu-si puterile ntre muncile
cmpului si gospodarie. Aceasta produce adesea izbucniri mnioase ("Veniti de la deal si va
lungiti ca vitele si eu sa ndop singura o ceata de haidamaci..."), ce sunt stopate autoritar de
Ilie Moromete.
Linistea ei ntru credinta, renuntarea la pretentii ("ca sa fie liniste n familie, spune") sunt
indicii ale resemnarii, peste care se revarsa, prapastioasa, necontrolata (si de aceea ntructva
artificiala) o "stare launtrica de sfintenie".
Dupa nmormntarea sotului sau, si ea, ca si Niculae, l viseaza mereu pe Moromete, "dar
[acesta] nu raspunde" nimic. Moromete ramne pentru ea si dupa moarte nvaluit n
solitudine si tacere.
Motivele economice stau la baza tuturor nentelegerilor. Catrina traieste cu groaza ca se vor
ntoarce baietii si o vor alunga din casa, pentru ca Ilie Moromete nu trecuse casa si pamntul
1

care i se cuveneau pe numele ei. De aceea ndrjirea ei sporeste cnd vede ca s-a dus la
Bucuresti ca sa-i ntlneasca pe baietii plecati ("marea ngrijorare a vietii ei").
Ura fata de Moromete ia proportii. Fuge la fata din prima casatorie, Marita, zisa Alboaica, si
nu se va mai ntoarce, mai ales dupa ce barbatul o alunga ntr-o prima ncercare de
reconciliere. Nu se va ntoarce dect spre sfrsitul vietii lui Moromete. l iubeste pe Niculae,
de aceea l ndeamna sa fuga de acasa oriunde. Ramne la fel de bisericoasa, n fapt o dorinta
apriga de a-si spala pacatele din tinerete.
l ocroteste pe Niculae, vazndu-l bolnav si neajutorat, iar felul n care si exprima adesea
afectiunea nu-l deruteaza pe copil, obisnuit cu asprimile vietii: "Ia si mannca, ce vrei sa ti-l
torn n cap? zise mama suparata. Crezi ca mi-e mila de tine? Dar mine-poimine iar te apuci
sa zaci de friguri...". Dupa ce copilul mannca, mama scoate o bucata mica de brnza de prin
oalele de pe polita, ascunsa pentru el. Dragostea pentru fiul ei i fortifica sufletul, o apara de
vinovatie, dovedind ca, n vrtejul evenimentelor tulburatoare, dupa o viata de amaraciuni,
insatisfactii, nu s-a abrutizat, a pastrat n tainele sufletului candoare si sete de afectiune.
ntors n sat, deplin matur, barbat, Niculae dezlantuie n sufletul mamei emotii puternice: "si
cnd se apropiara de tot unul de altul ea i lua mna dreapta si ncepu sa i-o sarute n timp ce
Niculae si apropia fata fara sa se opreasca".
Catrina nu este femeia de la tara tipica, ea ntelege necesitatea educatiei, nu ndura tot de la
Moromete si stie cnd sa si impuna punctul de vedere. Este un model al emanciparii femeii,
care cu toate ca nca are grija de casa si copii, si munceste si la cmp, are propriile opinii
spre exemplu, ncurajndu-l pe Nicolae sa studieze n ciuda ironiilor lui Moromete. n plus,
ei nu i este frica sa si paraseasca sotul si sa traiasca singura.