16. Institutionalismul , esenta si etapele dezvoltarii.

In linii mari, idea de baza a institutionalismului este urmatoarea: problemele

cheie ale dezvoltarii economice- alocarea resurselor, repartitia veniturilor,
fixarea preturilor- sunt rezolvate intr-un mod mai efficient, mai echitbil de
institutiile economice, sin u de mecanismele pietei. Forta institutiilor (statul,
instinctele, legislatia, rligia etc.) in procesul de organizare si reglementare a vietii
economice este mai mare decit cea a concuentei si a interesului personal.
Idei definitorii ale institutionalismului:
1) Viata economica este guvernata de institutii sin u de anumite legi obiective,
vesnice si universale.
2) Statul este indeptatit si chiar obligat sa intervina in viata economica pentru a
organiza si a controla dar si pentru a evita rizele economice, somajul.
3) Socialul are dreptate in raport cu economical
4) Activitatea agentilor economici trebuie sa fie analizata in cadrul institutiilor
din care fac parte.
Cele mai importante institutii sunt: statul, biserica, piata, scoala, universitatea,
sistemul fiscal, sindicatele, obiceiurile, actele legislative. Acestea indica niste
fenomene cu character stabil care are o infulenta decisive asupra vietii economice.
I s-a dezvoltat in trei etape: 1) I negativist sau protestatar (Veblen) 2) I positivist
(John maurice Clark si Adolf Augustus Berle) 3) etapa tine de teoria tehnostructurii
de (Galbraith)
Thorestein Veblen
Teoria clasei fara ocupatii aici Veblen critica clasa neproductiva si daunatoare
fomata din tot felul de escroci, afaceristi, rentieri care-si spun businessmeni care
obtin prin cai necinstite cistiguri enorme. Businessmeni- paraziti ai societatii.
Teoria suveranitatii consumatorului - Veblen respinge ca consmuatorul este un
rege ci dimpotriva el nu este suveran in alegerea sa, ci este supus unor puternice
presiuni , care ii impn atunci cind allege marfuri si servicii, un comportament
national, neindependent.
Teoria difuziunii si politica solidaritatii sociale sau I positivist eaici se muta de
la critica capitalismului la formularea diferitor propuneri referitoare la transfrmarea
acestuia intr-un capitalism popular. La temelia acestor propuneri se afla teoriile
depsre difuziunea proprietatii, despre economia mixta, despre revolutia in
distribuirea veniturilor. Devin tot mai raspindite proprietatea actionarea,
cooperatista si publica. In locul intreprinderilor private cin cele clective care sunt
acceptate si considerate echitabile de marea majoritate a populatiei.
John Galbaraith Teoria economiei dualiste el afirma ca economiile au devenit
dualiste si bazate pe doua sectoare: 1) sectorul economiei de piata, al productiei
concurentiale , 2) sectorul ecnomiei planificate al marilor itnreprinderi care este un
sector al productiei neconcurentiale, Tehnostructura- J.g este un sutinator al
teoriei determinismului tehnologic potrivit careia in societate s eproduc mari
skimbari. Tehnostructura este un grup format din cei mai influenti manageri (gulere
albe) care posedind cunostintele si experienta necesara, conduc toate afacerile
intreprinderii. Intersele tehnosctructurii nu intodeuna coincide cu cele alre

proprietarilor, pentru ei importa stabilitatea dezvoltarii intreprinderii, cresterea

ecnomica, salariile inalte si riscul minimal. Aici dispare si conflictul dintre
salariati(munca si actionari(capital).
Francois Perroux teoria economiei dominante- el afirma ca odata cu aparitia
marilor intreprinderi fenomenul dominatiei devinde uan dintre principalele
trasaturi caracteristice ale economiei contemporane. Firma este domnianta, ea
infulenteaza atit aspura oncurentilor cit si asupra clinetilor, constringindu-I pe
acestia sa se adapteze conditiilor impuse de ea, influentind astfel conditiile in care
se efectueaza echlibrul pietei. Astfel economiile nationale se impart in economii
dominante si dominate.