Sunteți pe pagina 1din 15

EVALUAREA CLINICA A COPILULUI SI ADOLESCENTULUI

IN SITUATIE DE CRIZA
Ce este o situaie de criz n viaa unei persoane?
Criza

este o stare de dezorganizare, de disfuncionalitate a personalitii, n care se

poate afla, la un moment dat, o persoan nevoit s se confrunte cu anumite probleme


crora nu le poate face fa n mod adecvat i care-i produc ngrijorare, anxietate i
stres.
O

situaie de criz este o situaie generatoare de stres ridicat care afecteaz n sens

negativ capacitatea unei persoane de a gndi i de a aciona eficient


Divortul

este un factor de distres si prin urmare evaluarea complexa a familiei nu are

loc intr-o perioada de functionare normala.

Fiecare parinte incearca sa se prezinte pe sine intr-o postura cat mai

pozitiva/favorabila si scoata in evidenta abilitatile deficitare ale celuilat parinte.


Raportul

catre instanta va trebui sa explice intr-o maniera narativa o serie de aspecte

profunde ale relatiei copil-parinte si sa ajute instanta in a stabili care dintre parti
satisface cel mai bine nevoile copilului/interesul superior al copilului;

Ce este abuzul?
Orice form voluntar de aciune care este n detrimentul copilului i are loc,

profitnd de incapacitatea copilului de a se apra, de a discerne ntre ceea ce este bine


sau ru, de a cuta ajutor i de a se autoservi.
Indiferent de form, abuzul nseamn profitarea de pe urma diferenei de putere

dintre un adult i un copil cu desconsiderarea personalitii celui de al doilea.

Ce este trauma?
Termenul traum provine din cuvntul grecesc i nseamn ran.
Prin

analogie cu rana fizic, rana sufleteasc presupune prezena unor

ocuri/factori de stres/lovituri/evenimente de o intensitate exagerat de mare, care


strpung nveliul psihicului, prin faptul c depaesc la un moment dat
ncercrile/eforturile depuse de un copil de a se adapta.
Clasificarea abuzului
n literatura de specialitate sunt menionate urmtoarele forme de abuz asupra
copiilor:
abuzul fizic;
abuzul emoional;
abuzul sexual;
neglijena.

Abuzul fizic
Implic fora fizic asupra copilului i supunerea la munci dificile care depesc
posibilitile acestuia, avnd ca rezultat vtmarea integritii sale corporale.
El presupune aplicarea unor metode punitive, cum ar fi: aezarea n genunchi a

copilului, legarea lui, lovirea, rnirea, otrvirea, intoxicarea sau arderi produse
intenionat.
Dintre vtmrile provenite n urma abuzului fizic, cele mai
frecvente sunt:
Contuziile, mini sau picioare rupte;

arsurile;

scuturturile puternice provocate copiilor de vrst mic;

pedepse fizice disciplinare;

trntirea copilului cu capul de mas, pentru c nu se mai oprete din plns.

Abuzul emotional
Abuzul

emoional implic un comportament inadecvat al adultului, continuu i stabil

fa de copil, ce se transform n trstur dominant a vieii acestuia, cu efecte


negative asupra personalitii n formare a copilului i care dauneaz sau mpiedic
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a copilului.
Un

tip de abuz este cel al copiilor percepui negativ de ctre prinii lor. La fel de

relevant este i sindromul Cenuresei. Copilul etichetat prost, incapabil, sursa


problemelor din familie.
Abuzul

emotional include terorizarea copilului prin ameninri cu pedeapsa, cu

prsirea sau alungarea, expunerea la droguri, alcool, etc.


Abuzul emotional
Sindromul

,,Munchausen prin transfer este descris in literatura de specialitate att

ca abuz fizic, ct i ca abuz emoional. Parinii fabric o boal de care pretind ca


sufer copilul, o boal cu o istorie i simptome foarte bine definite. n aceasta situaie
copilul va fi supus unor investigaii i tratamente dureroase, unor situaii de
discomfort i risc.
Sindromul

eecului non-organic de dezvoltare este definit ca o form de neglijare

emoional a crei consecin este retardul n cretere i greutate.


Abuzul sexual
Abuzul sexual cuprinde un spectru larg de activitai:
hruire

sexual;

propuneri verbale, gesturi sau atingeri cu conotaie sexual;

urmrirea
privirea

mpreun cu copilul a unor filme sau reviste porno;

adultului in timp ce acesta se masturbeaz;

practicarea
implicarea

unor jocuri cu tent sexual;


copilului in acte sexuale genitale, orale sau anale;

manipularea

organelor sexuale ale copilului;

introducerea

unor obiecte in organele genitate ale copilului, penetrarea sexuala

(genital, anal, oral ).


Deseori abuzatorul se folosete de intimidare i impunerea unei relaii de putere.
Neglijena
Reprezint incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul, de
a-i asigura satisfacerea nevoilor biologice, emoionale, de dezvoltare fizic i psihic,
precum i limitarea accesului la educaie.
De

cele mai multe ori copilul neglijat este murdar i urt mirositor, apare ca

nfometat, alb la fa i adesea nu ctig n greutate.


Consecinele

neglijrii pot fi mai serioase dect abuzul fizic.

Vulnerabilitile copilului abuzat


Reies din particularitile psiho-comportamentale i de vrst specifice:

Lips aproape complet de posibiliti fizice i psihice de aprare;

Capacitate redus de anticipare a unor acte comportamentale proprii sau ale altora,

n special, a adulilor;

Capacitate redus de nelegere a efectelor, a consecinelor unor aciuni proprii sau

ale altor persoane,

Factori predispozani ai abuzului


Dimensiuni ale personalitii printilor:

Imaturitatea;
Problemele

emoionale;

Problemele

psihice;

Schemele

de ataament perturbate;

Consumul de
Retardul
Crize

alcool/substane;

mintal.

n cuplul parental

Consecinele abuzului
n cazurile de copiilor victime ale abuzului/ neglijrii diagnosticul este cel
de

sindrom

de

stres

post

traumatic,

recunoscut

prin

urmatoarea

simptomatologie:
anxietate
stare

generalizat;

depresiv/depresie;

amintiri

obsesive;

tulburri

de ritm ale somnului

inhibiie

cognitiv comportamental sau hiperexcitabilitate;

comportament

de evitare, negare;

comportamente

agresive;

Evaluare psihologic i psihodiagnostic


Evaluarea clinica ar trebui sa se centreze pe urmatoarele tipuri de
intrebari:
1.

Care este natura problemei?

2.

Este o problem care necesit interventie?

3.

Care sunt procesele i factorii care au declansat i menin problema?

4. Ce interventie este necesar i de catre cine dintre membrii de familie sau alte
persoane importante din viaa copilului poate fi sustinuta?
5. Cine poate efectua mai bine intervenia?
6. Care este prognoza pentru schimbare?

Repere esentiale in evaluarea copilului


interesul
rolul

copilului inainte de toate;

terapeutului este sa asiste instanta;

impartialitate;
evitarea

relatiilor duble;

obtinerea

informatiilor din mai multe surse si verificarea lor;

concluziile

se iau pe marginea a ceea ce vede/aplica in mod direct;

clarificarea

rolului;

Etapele evaluarii:
-interviul cu parinti si copii;
-observarea copilului in relatie cu parinti;
-evaluarea abilitatilor parentale
-evaluarea clinica si testarea psihologica;
Evaluarea psihologic a copiilor/adolescentilor
Surprinderea semnelor abuzului la copii este una din provocrile majore ale
oricrui psiholog ntruct:
copiilor
in

le este frica s vorbeasc despre abuz;

urma unui istoric de abuz repetat copilul dezvolta mecanisme disociative;

apar

distorsiuni in interpretarea situatiei abuzive

Stabilirea contactului
Inainte

de inceperea interventiei terapeutice, psihologul trebuie sa clarifice si o

serie de aspecte ce tin de modul in care sa i se adreseze copilul, durata unei sedinte
de evaluare, modul de desfasurarea al acestora, etc. si sa incerce pe cat posibil sa
detensioneze copilul si sa-l centreze spre demersul de evaluare si interventie
terapeutica.
Este

important ca atunci cand psihologul se prezinta si saluta copilul sa se coboare la

nivelul copilului nu doar in ceea ce priveste limbajul dar si in ceea ce priveste postura
si s-l securizeze pe acesta;
Este

util s se prezinte din nou si sa clarifice in ce masura copilul cunoaste motivul

pentru care se afla acolo, intrucat nu intotdeauna parinti informeaza corect copii.
Prima

sedinta este totodata momentul in care psihologul informeaza copilul in ceea

ce priveste relatia terapeutica, confidentialitatea lucru care este extrem de important


pentru copil intrucat astfel el se va simti respectat si se va avea in relatie cu psihologul
o atitudine pozitiva si deschisa.
Observatia

Observarea trebuie s se concentreze asupra urmtoarelor aspecte ale

comportamentului copilului: comunicarea verbala i non-verbala, reactii emotionale si


comportamental, comportamentul evitant, gradul de implicare si participare, etc.

Observatiile asupra copilului in interactiune cu membrii familiei sau cu mediul

sau social sunt extrem de importante, deoarece copilul, in special cel mic, nu are
posibilitatea de a verbaliza complet sau adecvat trairile, sentimentele, gandurile si
atitudinile sale fata de experientele cu care se confrunta si nici dorinta de a le exprima
sau de a se face inteles.

Interviu cu parintii si copilul


despre

modul in care percep parintii dificultatea prezentata, cnd apare, cine este cel

mai afectat, ce msuri de rezolvare s-au folosit i de ctre cine, ce efecte au avut
acestea. Cu prinii se realizeaz i interviul anamnezic.
despre

cum percepe el dificultatea prezent, folosindu-ne de metode expresive

(desen, modelaj, marionete, joc). Se realizeaz i o evaluare psihologic a copilului


pentru a se determina nivelul lui de dezvoltare psihic i conflictele lui emoionale ce
apar n urma aplicrii tehnicilor proiective.
interviul este un ansamblu de tehnici de ascultare a copilului, insotite de indemnuri

care sa-i incurajeze exprimarea.


Are o functie terapeutica fiind practic cheia pentru construirea relatiei terapeutice.

Pentru a fi un bun specialist in interviul clinic este important sa stii:


sa

lasi de o parte aspectele personale si sa te concentrezi pe ceea ce spune copilul sau

adultul;
sa

dezvolti o relatie pozitiva;

sa

evaluezi raspunsurile copilului sau adultului;

sa

fie nondirectiv;

sa

incurajeze copilul/adultul sa se exprime ;

sa

cunoasca procesul de evaluare si asistare;

Calitatile unui psiholog eficient


Indiferent

de orientarea terapeutica de care apartine, este important ca terapeutul sa

dea dovada de o capacitate empatica dezvoltata, care sa-i permita sa se puna n


pielea clientului sau, sa-i nteleaga sistemul de credinte si de valori, sa intre n
rezonanta cu nevoile, trairile si dorintele acestuia, astfel nct sa-l poata nsoti
realmente n demersul de autocunoastere si de restructurare personala.

Atitudinile psihologului:
Acceptarea necondiionat;
Empatia;
Congruena;
Colaborarea;
Gndirea pozitiv;
Responsabilitatea;
Respectul

Abilitile unui psiholog eficient:


Ascultarea activ;
Observarea;
Adresarea de ntrebri;
Oferirea de feed- back;
Furnizarea de informaii;
Parafrazarea;
Sumarizarea;
Reflectarea.

Testele i chestionare utilizate n evaluarea psihologica a copilului


Teste de evaluarea a nivelului de dezvoltarea cognitiva

Cunoaterea

nivelului de dezvoltarea cognitiva a unui copil este un aspect foarte

important in evaluarea copilului De exemplu abuzul poate avea un impact puternic


asupra functionarii cognitive a copilului iar pe de alta parte ar putea reprezenta un
factor predictiv pentru evolutia psihica ulterioara a acestuia.
De

exemplu un copil cu abiliti si competente de comunicare reduse nu poate fi un

candidat potrivit pentru o abordare terapeutica care pune accent mare pe functiile
verbale.

Dintre

cele mai uzuale teste amintim: Scala de inteligenta pentru copii Wechsler-

forma revizuita (WISC-R), Scala de inteligenta Wechsler pentru prescolari si scolari


mici (WPPSI)Scala de Inteligenta Standford-Binet, etc.
Teste

de evaluarea a simptomelor i dificultailor copilului:

-STAI
-The

State-Trait Anxiety Inventory (Form Y / Form for Children);

Childrens Depression Inventory (CDI; Kovacs, 2003);

-Scala

de Anxietate Multidimensionala Pentru Copii (MASC, Multidimensional

Anxiety Scale for Children);


-Child

Behavior checklist;

Sistemul Achenbach al Evalurii Bazate Empiric (ASEBA);


-Child

sexual behaviour inventory CSBI;

-,,Inventarul

de simptome indicatoare ale traumei la copii-Trauma symptom checklist

for children-TSCC ;
-Inventarul

de simptome indicatoare ale abuzului-Checklist for child abuse

evaluation-CCAE al lui J.Petty.


Desenul familiei in micare
Desenul

familiei in micare (Kinetic Family Drawings, KFD; BURNS, Kaufman,

1970) este o metod de analiz proiectiv a desenului, care poate fi folosit in


psihodiagnoza copilului, in consiliere, terapia de familie, i in investigarea psihllogic
i psihiatric a adolescenilor i adulilor.

Fata de desenul familiei original, Burns i Kaufman in 1970 au introdus in instructaj

o modificare aparent minor, cerand copilului, s reprezinte membrii familiei chiar in


momentul cand sunt implicai intr-o activitate, rezultatul este reprezentarea foarte
sugestiv a dinamicii familiale, prezentand o imagine clar despre interaciunile i
relaiile emoionale familiale.

Instructajul

lui Burns i Kaufman (1972) este urmtorul:Deseneaz pe toi din

familie, inclusiv pe tine, cum facei ceva. Incearc s desenezi oameni intregi i nu
figuri din desene animate sau figuri din bee. Testul ofera informatii privind locul
copilului in contextul conexiunilor in familie, precum i legat de sentimente negative
:furie, tristee.
La

copiii sntoi, bine integrai, in desen, membrii familiei sunt de obicei apropiai

fizic, sunt in interaciune i sunt reprezentai aproape identic, la nivel de dezvoltare


corespunztor varstei copilului.
Testul"Childhood Hand that Disturbs
Autoare franceza Roseline D.Davido propune folosirea unor serii de 4 desene
pentru surprinderea evenimentelor traumatice la copii.
Instructajul propus este urmatorul:
1.sa realizeze desenul pe care si-l aminteste ca il ealiza cel mai des in copilarie;
2.sa realizeze desenul mainilor, cate doreste si in ce pozitie considera. I se atrage
atentia sa nu deseneze conturul mainilor;
3.sa realizeze desenul mainii care il supara sau deranjeaza;
4.sa realizeze desenul pe care il fac cel mai des in perioada actuala sau un desen liber;
Copilul are libertatea de a isi elabora desenele cu ajutorul creioanelor colorate si a
unui creion negru, fara a utiliza rigla sau guma de sters.
Mijloace expresive utilizate in evaluare copilului
Fantezia-

presupune folosirea ntregului potenial imagistic i poate fi mbinat cu

desenul i micarea fizic.


Desenul

lumii interioare, din linii, figuri si culori;

Pictura sentimentelor;

lmaginarea si desenarea unei tufe de

Oaklander);

trandafiri" (exercitiu utilizat de V.

Modelajul;
Colajul

ajuta la eliberarea imaginaiei i poate fi utilizat ca exprimare senzorial i

emoional;
Jocul

cu nisip;

Povetile
Metafora

metaforice;
terapeutic;

Marionetele;
Dramaterapia.

Desenul serial
Desenul serial

este o metoda individuala de lucru cu copilul cu dificultati

comportamenta1e si de adaptare, practicata

de J.A.B.Allan (1988), in scop

psihoterapeutic. Metoda este de inspiratie jungiana si implica o serie de 12 sedinte a


cate 20-25 minute fiecare, o data pe saptamana, cand i se cere copilului sa deseneze un
tablou, in prezenta consilierului psiholog.
Utilizarea desenului serial evidentiaza trei stadii principale in aplicarea metodei
pe copii cu tulburari si dezorganizari moderate, Fiecare stadiu reflecta anumite
imagini sau teme tipice.
In stadiul initial, intre prima si a 4-a sedinta, desenele reflecta:

o viziune globala asupra lumii interioare a copilului;

pierderea controlului intern si prezenta


sentimentelor de disperare si deznadejde;

stabilirea unui raport initial cu consilierul, care uneori, este incorporat intr-un desen

in forma simbolica a uriasului prietenos, pilot de avion doctor sau asistent.


In stadiul intermediar, de la a 5-a la a 8-a sedinta continutul desenelor pare a reflecta:

expresia unei emotii in forma ei pura;

conflictul intre contrarii (rau/bine) si izolarea sentimentelor ambivalente;

adancirea relatiei dintre copil si ajutorul sau.

La sfarsitul acestei faze, copilul foloseste


desenul pentru a comunica direct despre pro-blema dureroasa sau pentru a dezvalui
un secret.
In stadiul terminal, de la a 9-a la a l2-a sedinta, copilul tinde sa deseneze:
imagini care reflecta sensul stapanirii de sine, al autocontrolului si valorizarii;

scene ce reflecta o imagistica pozitiva: absenta razboiului, violentei, luptei,

distrugerii;
simbolul central al sinelui (autoportret, forme de mandale;

scene umoristice;

tablouri ce reflecta deplasarea legaturii de atasament de la consilier catre alte

persoane.
Avantajul aplicrii metodelor proiective n evaluarea copiilor
Sunt neamenintoare i indirecte;
Permit aducerea coninuturilor incontientului la nivelul contiinei prin intermediul

simbolurilor;
Evaluarea psihologic a dinamicii relaiilor familiale
Se refer la evaluarea gradului i tipului de funcionalitate din cadrul sistemului

familial.
Permite identificarea patternurilor interacionale patogene din familia copilului.

Aspecte specifice cazurilor de custodie


Scopul evaluarii:
Intelegerea

durerii, sursa conflictului din perspectiva fiecaruia, natura credintelor si

fricilor legat de celalat parinte ne va fi de folos in realizarea evaluarii. Daca parinti se


simt intelesi vor areactiona pozitiv la recomandarile psihologului.
Se

discuta deasemenea despre regulile, rutina/programul familiei, aspecte ce tin de

experienta personala a fiecarui parinte si modul in care experintele personale pot

influenta disputa pentru incredintarea copilului. Idealizarea unor aspecte personale, a


unor realtii implica de cele mai multe ori idealizarea propriilor abilitati parentale.
Evaluarea situaiei familiale
Evaluarea

se realizeaz prin raportarea la anumite criterii care permit aprecierea

caracterului ei funcional sau disfuncional.


Criteriul

comunicrii:

Criteriul

regulilor

Criteriul

relaiilor

Criteriul

combinat: reguli, relaii, flexibilitate, .a.

Caracteristici ale familiei funcionale


1.comunic i ascult
2. se afirm i se susin unii pe alii
3. manifest respect reciproc i fa de alii
4. manifest incredere
5. au sim ludic i al umorului
6. ii impart responsabilitile
7. se inva unii pe alii sensul binelui i al rului
8. au un puternic sentiment al apartenenei familiale, acordand importan tradiiilor i
ritualurilor
9. au simul msurii in interaciunea cu alte persoane
10. imprtesc aceeai credin religioas sau convingeri spirituale
11. ii respect dreptul la intimitate
12. ii fac servicii unii altora
13. folosesc timpul petrecut impreun la mas sau alte activiti pentru conversaie
14. ii petrec timpul liber impreun
15. se sprijin reciproc in situaii dificile.

Teste de evaluarea a abilitilor parentale:

Coeficientul atitudinilor parentale al lui Hudson ;

Ackerman-Schoendorf Scales for Parent Evaluation of Custody (ASPECT);

Scara coeficientului de stres parental Parenting Stress Index-PSI al lui R.Abidin;

Testul afectului parental al lui M.Mlinehan

EMBU-My

Memories of Upbringing)

Intalnirile cu familia permit observarea interactiunilor familiale, precum si a rolului

fiecarui membru:
-proximitatea fizic-adic prinii i copilul stau mpreun sau separai?
-dac stau mpreun, se afla n contact fizic i aparent dependent, legai unii de alii?
-dac stau desprii, indic aceasta o lips a contactului emoional sau o independena
sntoas?
-se observ dac copilul se mica liber prin camer sau parintele i controleaz
comportamentul.
-ce reacie au prinii la comportamentul copilului lor?
-cere acesta aprobare cnd vorbete? Vorbete liber sau este blocat de prezena
prinilor?
Plecnd de la aceste informaii, psihologul formuleaz ipoteze cu privire la :
- msurile educative pe care prinii le aplic copilului;
- alianele i conflictele intrafamiliale;
- comunicrile perturbatoare i dublele mesaje.
-factori predispozanti care intretin simptomul;