Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

Specializarea Administrarea Afacerilor


Grupa 731-anul III

PROIECT MARKETING
INTERNATIONAL

Proiect
realizat de Panaite Stefania

Ciocolata
Kandia

SCURT ISTORIC
Istoria Kandia a nceput n urm cu mai bine de 120 de ani, cnd au fost puse bazele
primei fabrici de ciocolat de pe teritoriul Romniei: fabrica Kandia Timioara.
Kandia Dulce are o tradiie n fabricarea de dulciuri pe gustul romnilor datnd din 1890.Atunci
a fost produs prima ciocolat cu lapte pe teritoriul Romniei, n cadrul societii
KandiaTimioara.
1948- n urma naionalizrii, ia natere ntreprinderea de produse zaharoase Bucureti
prin alturarea mai multor fabrici productoare de ciocolat i produse zaharoase.
Datorit tradiiei motenite de la companiile naionalizate n 1948,
ntreprinderea de produse zaharoase Bucureti introduce pe pia produse unice. n 1964
lanseaz primul baton deciocolat din Romnia, sub brandul ROM i n 1979 prima prjitur
ambalat din ar, sub brandul Mgura.
80-90- Compania cunoate momente de glorie. Angajaii companiei povestesc i astzi
cumndrie i nostalgie cum la porile fabricii erau cozi de maini care ateptau s ncarce
bunti pentru ntreaga ar.Pe 19 februarie 1991, pr in transformarea ntreprinderii de produse
zaharoase Bucureti ianatere compania Excelent Bucureti

1996- Excelent Bucureti lanseaz tabletele cu crem, Laura

n 1997, Excelent Bucureti devine companie cu capital integral privat. La acea vreme,
activitea Excelent Bucureti ia amploare, dovada fiind faptul c producea cea mai
diversificatgam de dulciuri din ar.
n 2003, Excelent Bucureti preia 60% din capitalul Kandia Timioara, companienfiinat n
anul 1890 ca atelier de zaharicale i privatizat n 1998. n 2003 este relansat brandul
Kandia.
2004- Excelent Bucureti i Kandia Timioara fuzioneaz prin absorbie, noua companie
numindu-se K a n d i a - E x c e l e n t

n 2005, Kandia- Excelent a iniiat un program major de modernizare, crend noi linii
de producie la cele mai nalte standarde i extinzndu- i capacitatea de producie
n 2007 Kandia-Excelent a devenit parte a grupului Cadbury-Schweppes, cel mai mare pro
ductor de dulciuri la nivel mondial, devenind astfel Cadbury Romnia. n acelai an Kandia
Excelent achiziioneaz de la Kraft Romnia, brandul de dropsuri i jeleuri Silvana, lansat
n1994 i brandul de bomboane gumate moi i jeleuri Sugus, lansat n 1998.
n 2010 Kraft Foods vinde Cadbury Romnia fondului de investiii Oryxa Capital, dupce grupul
global Cadbury a fost achiziionat la nivel mondial de Kraft Foods. Compania dedulciuri adopt
numele Kandia Dulce, capitaliznd pe valorile asociate acestui nume: tradiie,dulciuri romneti,
explorarea noilor gusturi ale romnilor.
2012- Kandia Dulce achiziioneaz compania local Supreme Chocolat, adugndu- i
n portofoliu brandurile Anidor, Ulpio, Primola i Novatini i devenind astfel cel mai mare
productor de dulciuri din Romnia.
GAMA DE PRODUSE KANDIA
Principalele grupe de produse fabricate de ctre companie sunt urmatoarele
-Batoane de ciocolat - Kandia, Laura, Rom,
Papi, Fgra

-Praline- Kandia, Laura, Capriciile tale,


Anda, Stil, Fgra

Cntrind 100 de grame, tabletele de ciocolat Kandia utilizeaz un ambalaj


secundar dehrtie sau carton al crui design este ntotdeauna dominat de reprezentarea
ingredientului(ciocolat, crem de fructe sau de alt tip etc.) Identificarea ingredientului este de
departe cel mai important rol pe care l joac ambalajul, inclusiv prin proeminena vizual a
descriptorului.
Respectiv.

Regatul Belgiei

1.Mediul de marketing
a)Prezentarea generala a Regatul Belgiei
Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala din anul 1831, cu sistem parlamentar
bicameral la nivel federal (Camera Deputatilor si Senatul care au rolul de a propune si adopta
legile, ce devin efective dupa semnarea decretului regal) si unicameral la nivelul regiunilor si
comunitatilor.
Seful statului: Regele Albert al II-lea, incoronat la 30 august 1993. In anul 2005, Regatul Belgia
a aniversat 175 de ani de existenta si 25 de ani de federalism.
Personalitati din guvern: Herman Van Rompuy, Prim Ministru. Guvernul este format dintr-o
coalitie crestin-democrata, liberala si socialista. In Belgia exista un Guvern federal, format din 15
membri primul ministru si 14 ministri, dintre care 7 francofoni si 7 neerlandofoni (dimensiunea
maxima de 15 posturi ministeriale si structura lingvistica paritara sunt stabilite prin Constitutie
art. 99) si 5 guverne comunitare si regionale Guvernul Flamand, Guvernul Valon, Guvernul
Comunitatii franceze, Guvernul Regiunii Bruxelles-Capitala, Guvernul Comunitatii
germanofone.

Geografie: Belgia este o tara situata in Europa de Vest si se invecineaza la nord cu Olanda, la est
cu Germania si la sud cu Luxembourg si Franta. Anvers, cel de al treilea port ca marime din
lume, este situat in partea de nord-vest a Belgiei, la Marea Nordului. Bruxelles, capitala tarii, este
situata la nord de centrul tarii. Alte orase importante: Liege, Namur, Gent, Charleroi, Brugge.
Suprafata tarii este de 30.522 kmp, distanta cea mai mare intre doua puncte situate in interiorul
granitelor este de 330 km.
Clima este specifica Europei de Vest, respectiv maritim-temperata, cu ierni blande si veri
placute.
Populatie: Belgia are o populatie de 10,3milioane locuitori, cu o densitate de 330 de locuitori pe
kmp, una din cele mai mari din lume.
Regiuni: Belgia este formata din trei regiuni si anume: Flandra (care cuprinde provinciile:
Anvers, Flandra de Est, Brabantul Flamand, Limburg si Flandra de Vest) cu o populatie de 5,9
milioane locuitori, limba vorbita fiind neerlandeza (dialect al limbii olandeze); Valonia (cu
provinciile: Namur, Liege, Luxemburg, Hainaut Occidental si Brabantul Valon), situata in sudul
tarii are o populatie de 3,3 milioane locuitori, limba vorbita fiind franceza; regiunea BruxellesCapitala cu o populatie de cca. 1 milion de locuitori este oficial bilingva (flamanda/franceza).
In Belgia exita, din punct de vedere cultural, trei comunitati, respectiv flamanda, franceza,
(Bruxelles-Capitala, flamanda si franceza) si germana (in zona situata la granita cu Germania).
Resurse naturale: Belgia are resurse naturale limitate, fiind obligata sa importe marea majoritate
a materiilor prime.

b)Fortele economice
Produsul intern brut: 331,4 miliarde Euro anul 2007 (din care: 61% - Flandra, 25% - Valonia si
14% - Bruxelles-Capitala). Contributia diferitelor sectoare economice la crearea PIB: servicii
comerciale 66,8%, industrie 16,8%, constructii 4,6%, electricitate, gaze naturale si apa 4%,
agricultura, silvicultura si pescuitul 0,8%.
PIB/locuitor: cca. 30.400 Euro (date 2007).
Crestere economica (2008): -1,7%
Cresterea productiei industriale (2008): -2,%.
Rata inflatiei: 5,1% (mai 2008)
Somaj: 8,2% din populatia activa (2008).

Comert Exterior: valori inregistrate la 31.12.2008: totalul schimburilor comerciale a fost de


642,5 miliarde Euro (cu 4,3% mai mult comparativ cu 31.12.2007), din care exportul a fost de
323,3 miliarde Euro (cu 2,9% mai mult decat la 31.12.2007), iar importul de 319,2 miliarde Euro
(cu 5,8% mai mare). Cca. 77% din volumul total al schimburilor comerciale ale Belgiei au fost
realizate cu tarile membre ale Uniunii Europene (76,8% din exporturi si 72,3% din importuri),
iar diferenta cu celelalte tari.
Structura exporturilor: produse chimice si farmaceutice (23,3%), masini si aparate (12,4%),
materiale de transport (11,6%), metale comune si produse metalurgice (10,5%), materiale
plastice si cauciuc (8,4%), produse minerale (7,4%), pietre pretioase si bijuterii (5,1%), produse
ale industriei alimentare (4%), textile si imbracaminte (3,9%), produse ale regnului vegetal
(2,2%), hartie si carton (2,0%), animale vii si produse ale regnului animal (1,9%), instrumente si
aparate optice (1,7%), mobila (1,3%), ciment, piatra, ceramica, sticla ( 1,3%).
Structura importurilor: produse chimice si farmaceutice (21,5%), masini si aparate (14,0%),
produse minerale (12,7%), materiale de transport (11,5%), metale comune si produse metalurgice
(9,8%), materiale plastice si cauciuc (5,4%), pietre pretioase si bijuterii (4,7%), textile si
imbracaminte (3,3%), produse ale industriei alimentare (3,2%), produse ale regnului vegetal
(2,6%), hartie si carton (2,1%), instrumente si aparate optice( 2,1%),animale vii si produse ale
regnului animal (1,8%), mobila (1,7%), ciment, piatra, ceramica si sticla (1,0%).
In anul 2006, Belgia a fost primul exportator mondial de medicamente (inclusiv veterinare),
polietilena, diamante si pietre pretioase, covoare si mochete.
Principalii parteneri comerciali: Germania, Franta, Olanda, Marea Britanie si SUA.
Balanta comerciala: soldul balantei comerciale a fost la 31.12. 2008 pozitiv, inregistrand +4,1
miliarde Euro.
Rezerve valutare (aprilie 2008): 11.019 milioane Euro.
Datoria externa (2007): 337,009 milioane Euro.
Evoluii economice recente
Conform datelor estimative publicate de Banca Nationala a Belgiei (BNB) la 25 aprilie a.c.,
Belgia a intrat in recesiune in primul trimestru 2009, cu un recul de 1,6% al PIB, dupa ce in
trimestrul anterior s-a manifestat o prima contractie de 1,7% (cel mai slab trimestru din 1980).
Analistii economici vorbesc despre,,gravitate exceptionala si nu exclud si alte deteriorari in
perioada urmatoare. Se apreciaza ca pentru 2009 cresterea economica va cunoaste valori
negative si mai mari, apropiate de estimarile FMI (-3,8%), cu consecinte bugetare si salariale
inevitabile. La randul sau, Guvernul federal prevede o contractie de 1,9%.

In ceea ce priveste inflatia, aceasta a atins, in perioada februarie-martie a.c. 0,60%, cel mai
scazut nivel al sau din ultimii 10 ani. Indicele preturilor de consum a progresat cu 0,23 puncte,
atingand 111,33 puncte, nefiind probabil sa mai creasca in acest an.
c) Mediul cultural
Limba folosita: Oficial, limba vorbita este cea a regiunii respective, iar in Bruxelles una din cele
doua, franceza sau flamanda. Engleza este de asemenea larg folosita, dar cu o frecventa mai mare
in domeniul afacerilor.
Religia: romano-catolica este predominanta.
Moneda nationala: Euro.
Sarbatori oficiale: 21 iulie, ziua nationala, 1 ianuarie, Pastele, 1 mai, 1 iunie, 11 iunie, 15
august, 1 noiembrie, 11 noiembrie (ziua armistitiului), Craciunul.

CLIMATUL DE AFACERI

Belgia are un climat de afaceri liberal in care firmele de stat, incluzand serviciile postale, caile
ferate si transportul public reprezinta o cota nesemnificativa din totalul activitatii productive.
Guvernul Belgian limiteaza cat mai mult interventia sa in economie.
Belgia dispune de o industrie performanta care depinde in mare masura de comertul
international. Astfel ea importa aproape toate materiile prime care ii sunt necesare. Exporturile
de marfuri si servicii reprezinta cca.70% din PIB.
Cateva corporatii domina economia Belgiei, ele avand un rol hotarator in fiecare sector al
economiei, incluzand industria, finantele si comertul.
Guvernul belgian nu impune investitorilor straini limitari sau controale restrictive, rezultand un
climat investitional liberal. Se solicita totusi anumite aprobari a unor comisii care reglementeaza
modalitatea de realizare a serviciilor in industrie, banci, asigurari, leasing etc, respectarea
anumitor reguli de protectie a consumatorilor, obtinerea unor autorizatii de constructii, demolari
etc. din partea administratiilor locale, asigurarea conditiilor de protejare a muncitorilor in sensul
de a nu lucra in conditii periculoase, sau de poluare etc.
Pentru a preveni distorsionarea competitiei in afaceri cu celelalte tari membre ale U.E., Belgia a
intarit legislatia care interzice acordurile, deciziile sau practicile care restrictioneaza concurenta,
cum ar fi obligativitatea folosirii unor preturi fixe, limitarea sau controlul productiei, pietelor sau
investitiilor, impartirea pietelor sau surselor de aprovizionare.

Sistemul bancar belgian este format din Banca Centrala (a carui rol determinant in realizarea
politicii monetare belgiene a fost preluat de Banca Europeana Centrala), Comisia Bancara si
Finaciara (care supervizeaza activitatea institutiilor financiare, incluzand bancile, companiile de
investitii, companiile de asigurari etc) si bancile comerciale a caror filiale si sucursale
functioneaza in cadrul centrelor comerciale si financiare din numeroase tari. Bancile belgiene
utilizeaza sisteme moderne si automate de realizare a tranzactiilor bancare interne si
internationale. De altfel, sediul SWIFT se afla la Bruxelles. In Belgia isi desfasoara activitatea o
serie de banci internationale de prim rang.
Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din grupul tarilor care au semnat
Acordul de la Schengen, cetatenii romani neavand nevoie de viza pentru o sedere de maximum
90 de zile pe teritoriul belgian. Persoanele individuale care sosesc in Belgia au obligatia de a se
inregistra la oficiile municipale in decurs de opt zile.

REGIMUL COMERTULUI EXTERIOR

Majoritatea produselor manufacturate in Belgia sunt exportate. Principalele produse la


exportul Belgian sunt masinile si echipamentele de transport, produsele chimice, produsele
metalurgice, pietrele pretioase si bijuteriile.
Regimul comertului exterior belgian trebuie inteles in contextul apartenentei acestei tari la U.E.
inca din 1957, cand a obtinut o piata de peste 370 milioane consumatori. Benelux-ul, acordul
tarifar stabilit intre Belgia, Olanda si Luxemburg a fost precedesorul U.E.
Schimburile comerciale se desfasoara, de regula, pe baze libere, fara interventia statului,
guvernul belgian fiind recunoscut, istoric, pentru politica sa comerciala nerestrictiva. Astfel,
majoritatea produselor pot fi importate folosind o simpla declaratie de import, dar pentru anumite
cazuri trebuiesc obtinute licente de import sau de export de la Serviciul Public Federal pentru
Economie, Intreprinderile Mici si Mijlocii, Clasa Mijlocie si Energie. In conformitate cu regulile
de functionare a UE pot fi practicate anumite restrictii, cum ar fi: contingentele tarifare sau
restrictii cantitative, taxele compensatorii, suprataxele la produsele agricole, masurile antidumping etc.
In momentul in care UE a incheiat unele acorduri cu alte tari pentru practicarea unor taxe vamale
preferentiale (Turcia, acordul de la Lome, fosta Iugoslavia etc) ele au devenit obligatorii si
pentru Belgia.
Belgia este membru fondator al GATT si al actualei organizatii OMC.

Belgia si Luxemburg au stabilit o uniune economica si monetara (BLEU). Ca rezultat al


acestei uniuni, statistica lor de comert exterior si contul balantei de plati sunt commune. Aceasta
uniune practica regululile comertului liber.
Nu sunt aplicate taxe vamale in cadrul relatiilor comerciale cu celelalte tari membre ale U.E.,
marfurile respective fiind cunoscute sub apelativul de bunuri comunitare , cu conditia ca
produsele respective sa nu contina componente importate din afara uniunii. De asemenea, Belgia
nu aplica taxe vamale la produsele care contin componente din afara U.E. daca produsele
respective au fost deja taxate prin sistemul tarifului extern comun.
La produsele importante in Belgia se aplica acelasi TVA ca si la produsele belgiene. Conform
regulilor U.E., controalele fiscale sau mutat de la granita la o administratie fiscala centrala, insa
pentru marfurile provenind din tarile ne-membre se mentine sistemul unui punct de intrare pentru
calcularea TVA.
La importul anumitor produse agricole, se aplica un sistem de contingente, taxe sau garantii
conform regulilor existente in cadrul U.E.
La vamuire, pentru importurile din tarile membre U.E. se solicita documentul unic , iar pentru
importuri specifice se solicita Carnet de Passage et Douane, pentru importurile temporare
(inclusiv de autoturisme), Carnet ATA/CCV si Carnet TIR, pentru transporturile internationale.

INFIINTAREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE

Urmatoarele tipuri de companii pot fi infiintate in Belgia:


Societati pe actiuni (SA/NV);
Societati Private cu Responsabilitate Limitata (SPRL/BVBA);
Societati in comandita simpla {SC(A)/CV(A)};
Cooperative.
Societatile pe actiuni sunt cele mai raspandite si adesea folosite in Belgia. Actionarii pot
ramane anonimi, actiunile (la purtator sau nominale) fiind in intregime transferabile, iar
detinatorii acestor actiuni au o responsabilitate limitata.
In cazul SPRL actiunile sunt nominale, iar pentru transferul lor este necesar acordul celorlalti
actionari. Detinatorii acestor actiuni au de asemenea, o responsabilitate limitata.

In cadrul societatilor in comandita se face distinctie intre partener activ, care conduce
compania si silent partner care este numai investitor.
Intr-o cooperativa, capitalul companiei este variabil.
Procedura de inregistrare a unei societati pe actiuni, de exemplu, se deruleaza intr-un
interval de 30 de zile, finalizandu-se prin publicarea in Begian Official Gazette (dupa ce in
prealabil s-a completat si notificat un formular la notariat cu datele obtinute din Registrul
Tribunalului Comercial unde s-a inregistrat firma). Procedura de inregistrare a firmei (si a
marcii inregistrate , daca este cazul) incepe la Registrul Comertului. De mentionat ca firma
poate sa-si inceapa activitatea imediat, inainte de a se finaliza procedura de inregistrare.
Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei astfel de societati este de 61.973,38 Euro, iar
directorii (care nu trebuie in mod obligatoriu sa fie actionari) sunt alesi de Adunarea Generala a
actionarilor.
Taxele percepute pentru inregistrare sunt urmatoarele:
Taxe notariale in valoare de la 0,0228% la 0,855% din capital (cu procentul mai mic aplicabil
pentru capitaluri mai mari);
Taxa de inregistrare in valoare de 0,5% din capital + TVA;
Costul publicarii inregistrarii in Begian Official Gazette, care este de aproximativ 50 Euro pe
pagina.
Astfel, taxele de inregistrare la nivelul capitalului minim mentionat mai sus, sunt: taxe notariale
459,22 Euro, taxe de inregistrare 309,87 Euro, costul publicarii in Monitorul Oficial 283,29
Euro.
Firmele sunt obligate sa completeze, pana la 30 iunie al fiecarui an, o declaratie de venituri,
iar firmele mari trebuie sa realizeze un audit al situatiei lor financiare. In cadrul Adunarilor
Generale a actionarilor, directorii au obligatia de a prezenta situatia financiara a companiei
respective.

TAXE SI IMPOZITE
Impozitul pe profit, practicat in Belgia, atat pentru firme rezidente cat si pentru cele
nerezidente, este de 39% aplicabil veniturilor taxabile. Pentru veniturile mai mici de 322.261,58
Euro nivelul de taxare poate fi intre 28 si 41%.
Taxele pe veniturile individuale variaza intre 0 si 55%, iar pentru dividente este de 25%. La
dobanzile bancare se aplica un impozit de 15%.

T.V.A. face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate la vanzarile in Belgia de marfuri si
servicii.
Se aplica urmatoarele exceptii de la plata TVA:
Exporturile de bunuri catre persoanele stabilite in tari in afara U.E.;
Importurile temporare si re-exporturile de marfuri care in general sunt operatiuni libere de
aplicarea unor taxe;
Transferarea unui segment complet de afaceri;
Majorarea in cash a capitalului unei companii.
In Belgia se aplica urmatoarele niveluri ale TVA:
1% pentru tranzactiile cu aur;
6% pentru marfurile si serviciile clasificate ca fiind de natura sociala;
12% pentru marfurile de destinate consumului curent, precum si pentru serviciile care au
importanta deosebita pentru scopuri economice, sociale sau culturale;
21% pentru celelalte marfuri.
TVA se aplica la valoarea pretului din factura, la care este adaugata taxa vamala (daca este
cazul), ambalajul si cheltuielile de transport si asigurare.
Pentru rentele obtinute de detinatorii de propietati imobiliare se percepe o taxa de la 1,25% la
2,5%, care variaza in functie de localizarea propietatii.
Taxele locale, percepute de administratiile locale, variaza intre 0 si 10%, cele mai frecvente fiind
intre 5 si 9% din veniturile taxabile ale persoanelor individuale.
Accizele in U.E. sunt percepute pentru productia si importul de combustibili, tigari, alcool si
produse alcoolice si uleiuri minerale. In Belgia, accizele mai sunt aplicabile cafelei si bauturilor
ne-alcoolice, precum si produselor importate peste anumite limite cantitative.
Mentionam ca intre Romania si Belgia functioneaza Conventia pentru evitarea dublei impuneri
si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnata de cele
doua parti in martie l996 si ratificata de partea romana in luna octombrie 1996.

SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE


d) Fortele politice
Schimburile comerciale ale Romaniei cu Belgia se deruleaza, in principal, in baza,,Tratatului
privind aderarea Republicii Bulgaria si Romaniei la Uniunea Europeana semnat la Luxemburg
in 25 aprilie 2005.
In luna martie 1996, a fost semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Uniunea Economica
Belgo Luxemburgheza privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, intrat in
vigoare in martie 2001, cu valabilitate pe o perioada nedeterminata.
La data de 1 ianuarie 1999 a intrat in vigoare Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul
Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit si capital semnat de cele doua parti in octombrie 1996.
Romania a mai incheiat, in iunie 1997, un Acord de cooperare intre Guvernul Romaniei si
Guvernul Flamand, iar in martie 2000, Acordul de cooperare intre Guvernul Romaniei si
Guvernul Regiunii Valone si Guvernul Comunitatii Franceze din Belgia. In baza celor doua
acorduri isi desfasoara activitatea, din doi in doi ani, doua Comisii mixte, Romania Flandra,
respectiv Romania Valonia.
b) Evolutia schimburilor bilaterale de marfuri
La 30.12.2008, volumul total al schimburilor comerciale romano-belgiene a fost de 1.672,2
milioane Euro (cu +10,7% mai mare decat in aceeasi perioada a anului 2007), din care exportul
a fost de 552,1 milioane Euro (crestere +18%), iar importul de 559,35 milioane Euro (crestere cu
12%), cu un sold comercial nefavorabil Romaniei de 568 milioane Euro.
Structura exporturilor romanesti: masini, aparate si echipamente electrice (31,2%), confectii si
vehicule,aeronave si echipamente transport (13,6%), produse textile (13,3%), metale comune si
produse metalurgice (11,5%), mobila (8,9%), produse ale industrie chimice si conexe ( 4,0%),
produse ale regnului vegetal (4,2%) produse din mase plastice si cauciuc (3,2%), lemn,
impletituri (2,0%), sticlarie, ceramica (0,7%), animale vii (0,6%) etc.
Structura importurilor: produse chimice (21,5%), vehicule si echipamente de transport (14,6%)
mase plastice (12,1%), aparate si echipamente electrice (11,8%), produse textile (9,8%), mase
plastice (12,1%), produse metalurgice (6,9%), animale vii (3,3%), ceramica (2,7%), produse
alimentare (2,5%), produse minerale (1,6%), produse ale regnului vegetal (1,2%), pasta de lemn,
hartie, carton (1,0%) etc.

INVESTITIILE SI COOPERAREA ECONOMICA

Volumul investitiilor directe belgiene in Romania la 31.12.2008 a fost de 246,5 milioane Euro
realizate de 2228 societati belgiene locul 16, cu o pondere de 1,4% din total.

Sectoarele unde au fost efectuate investitiile belgiene: industrie (50,7%), servicii (27,8%),
comert en gros (6,4%), transporturi (6,2%), comert cu amanuntul (5,3%), turism (1,4%),
constructii (1,3%), agricultura (0,9%).
Principalele investitii: telecomunicatii (Wirefree Services Belgium), agroalimentar (INBev,
Puratos, Martens), textile (Uco Textile, Drapantex), constructii metalice si profile (Coilprofil,
Joris Ide Group), angrenaje mecanice de transmisie (BMT), spume poliuretanice (Recticel
Eurofoam), masini unelte pentru prelucrarea metalului (LVD), componente din material plastic
(Solvay), distributie (Delhaize), imobiliare (SIG Invest, Centrimo).

ASISTENTA ECONOMICA
La nivel regional
Asistenta oferita de Guvernul Regiunii Flamande
Guvernul Flamand a dezvoltat o serie de instrumente concrete de colaborare cu rile din
Europa Centrala i de Est. Pe primul loc se situeaz programul Europa Central i de Est ,
creat n 1992, prin care sunt finanate anual proiecte realizate de parteneri flamanzi cu promotori
din rile situate n aceast zon.
n ceea ce privete Romnia, dac pn n l999 asistena oferit se manifesta ndeosebi n
domeniul umanitar, n urma desfurrii,,Comisiei mixte de punere n aplicare a Acordului de
cooperare ntre Guvernul Romniei i Guvernul Flandrei, ntre 24-26 februarie 1999, o
pondere mai nsemnat au cptat aciunile cu caracter economic. Cea mai important investiie
o reprezint crearea unui Centru (incubator de afaceri) la Rmnicu Vlcea.
Potrivit acestui Acord, exist posibilitatea intensificrii cooperrii, n special n
domeniile: economie, tiint, tehnologie, cultur, educaie, politici sociale, habitat, mediu i
amenajarea teritoriului, infrastructur, transporturi, agricultur i agroindustrie, formare
profesional i utilizarea forei de munc, telcomunicaii, turism, sport.
In perioada 2000-2006, finanarea acordat celor 124 proiecte de cooperare bilateral din
Romnia selecionate reprezint o sum de aproximativ 5,5 milioane Euro.
Sesiunea a V-a a Comisiei Mixte Guvernamentale Romania - Flandra s-a desfasurat la
Bruxelles, in perioada 27 28 noiembrie 2007. Presedintia si secretariatul acestei comisii mixte
au fost asigurate, pentru partea romana, de MIMMCTPL. Cu ocazia lucrarilor, a fost convenit
Programul de cooperare intre Guvernul Romaniei si Guvernul Flandrei pentru perioada 2008
2009. In cadrul Comisiei au fost aprobate 13 proiecte pentru anul bugetar 2006, in valoare de
700.000 euro, executia lor incepand in 2007 si a selectionat alte 12, in valoare de 760 mii euro
(din care 10 bilaterale si 2 trilaterale). Pentru proiectele selectate in 2006 si 2007, partea
flamanda va finanta maxim 85% din costuri, restul urmand sa fie asigurat de partenerii de proiect
sau de autoritatile romane. Pentru proiectele care vor fi aprobate incapand cu anul bugetar 2008,
contributia autoritatilor flamande va fi limitata la 50% din valoarea proiectului.

BELGIA I PIA A CIOCOLATEI


Belgienii iubesc ciocolata. tiu s o aprecieze, cum puini alii sunt n stare, au nvat s o
deguste, nu doar s o mnnce, sunt dependeni de ciocolat, iar viaa lor, n general, se
impletete i depinde de ciocolat. Regulile de politee spun c niciodat nu duci gazdei, care te
-a invitat la mas, vin sau alcool, ci doar ciocolat i, eventual, flori. Ciocolata este cel mai
preios dar. Ciocolata este una din mndriile naionale ale belgienilor, iar renumele ciocolatei, pe
bundreptate cea mai buna din lume, este permanent aprat, regula de baz fiind aceea c
niciodat un ciocolatier nu face compromis privind calitatea.
Reputaia ciocolatei belgiene vine din tradiie. O tradiie care a impus, din primul moment,
folosirea exclusiv a untului de cacao. Astfel, unica grsime din ciocolata belgian este,din 1635,
doar untul de cacao. Azi, n Belgia se fabric peste 172.000 de tone de ciocolat, n
fiecare an.
n 1857 un eleveian ambiios, Jean Neuhaus a plecat din oraul su natal i s-a stabilit la
Bruxelles. mpreun cu un farmacist, frate al soiei sale, au deschis, pe una din strzile principale
din capitala Belgiei magazinul exist i azi, n acelai loc; strada de altdat a devenit unul din
pasajele acoperite din centrul vechi al Bruxellului.

Piata tinta
Egal repartizai n toate categoriile de vrst, consumatorii mainstream sunt n marea lor
majoritate cstorii, cu venituri i educaie medii, cea mai mare parte fiind reprezentat totui
desectorul feminin. Sunt oameni simpli, nesofisticai, iar valorile care i motiveaz sunt:
familie,siguran/stabilitate, prietenie. Sunt oameni multumii, optimiti, care tiu s se bucure de
via.

Kandia- Concureni pe piaa Belgiei


Centrul de ciocolat Belcolade n Erembodegem este un centru internaional de expertiza
ciocolatei. Fondat n anul 2000, centrul a devenit un loc de formare cu adevrat internaionali
un forum pentru profesionitii din ntreaga lume pentru a face schimb de idei i a exe
rsa celemai bune practici n utilizarea ciocolatei.
Expert n ciocolata cu gust, gama Belcolade, precum ciocolata Oxanti sau ciocolataBelcolade
Origins, cuprinde o serie de ciocolate distinse, cu valori nutritive, cu o putere
antioxidant de mare i de lung durat, sau cu un set de arome specifice, n funcie de regiunile
n care boabele de cacao sunt cultivate.Gama Belcolade include, de asemenea, ciocolata
certificata: Organic, Fair Trade, OrganicFair Trade, Rainforest Alliance and UTZ - produce
certificate Cifra de afaceri consolidat de Belcolade a ajuns la aproximativ 120 de milioane de
euro.

Pentru a cuceri piaa belgian a ciocolatei, Kandia i va mri gama de produse cu o ciocolat
nou: KANDIA cu Mango i Ananas.
Noul produs, care i va face apariia pe piaaBelgiei, face parte din categoria tabletelor de
ciocolat i va aprea sub sloganul Passion pour chocolat!

Noua Kandia este un produs inovator care mbin gustul ciocolatei negre cu beneficiile
fructelor . Produsul prezint un grad de noutate absolut i se va gsi pe piaa Belgiei n ambalaj
de 100 g.

Motivele internaionalizrii companiei Kandia


Motivaii Reactive Proactive
Motivaiile reactive
Presiunea Concurenei: :din cauza faptului c cei de la Kraft Foods au fost tot timpul n topul
preferinelor consumatorilor romni,marca Poiana rmnd cea mai consumat marc deciocolat
din toate timpurile,dar i din cauza altor competitori strini precum cei de la Ferrero
care au o calitate mai ridicat a produselor,compania Kandia a hotrat s i dezvolte afacerea in
afar pentru a atrage i mai muli clieni dect competitorii si.Scderea vnzrilor pe piaa
intern: compania dorete s i mreasc profitabilitatea,iar pe piaa intern se
pare c nu exist nicio posibilitate n momentul defaa,deoarece Kandia se confrunt cu o
stagnare a vnzarilor de mai bine de 3 ani iar pentru a i mri nivelul profitabilitii compania a
luat hotrrea de internaionalizare a produselor

Motivaiile proactive
Managementul superior, angajat direct n afacerile internaionale tinde s largeascorizontul de
dezvoltare al firmei, s impun o strategie orientat spre exterior,datorit experienei
foarte vaste n domeniu pe care o au managerii companiei Kandia.
Flexibilitatea produciei i tehnologia comercial avansat , pe baza croracompania
Kandia poate asigura diversificarea ofertei i adaptarea ofertei la specificul pieei de desfacere
Belgia, crendu- i i meninndu i avantajele strategice i competitive,faa de
ceilalti productori belgieni.
Mrirea profitului prin internaionalizarea produselor, compania Kandia dorete s i mreasc
profitul,datorit unor studii efectuate recent,companiile care i internaionalizeaz produsele au
o cretere a profitului de aproximativ 20%.
Deinerea unui produs cu un grad de noutate absolut, prin intermediul tabletei de ciocolat
Kandia cu Mango i Ananas,Kandia este prima companie care deine n protofoliul su un produs
cu un procent de 55% cacao i un amestec de fructe exotice( mango i ananas) care atunci cnd
este consumat i face simurile s explodeze.

Motivaiile care au stat la baza alegerii lansrii produsului nou pe piaa din Belgia
Belgia este o pia deschis, cu o industrie performant, cu un climat de afaceri liberal i
oportuniti n multe domenii. Sectoare cu pondere: industria chimic, construcii, alimentar,
portuar, prelucrarea diamantelor.
Belgia reprezint a 17 a pia pentru exporturile romneti, cu un import de 552,1milioane Euro
n 2008. Romnia ocup locul 13 la importul din Belgia. La 31.12.2008,investiiile directe
belgiene n Romnia au nregistrat nivelul de 246,5 milioane dolari. Analizndaceste cifre putem
observa c exist un
climat de afaceri de bun augur ntre Romnia-Belgia.
O alt motivaie pentru a se efectua exportul produsului nou pe piaa belgian este aceeac n
Belgia consumul de ciocolat pe cap de locuitor anual este mult mai mare fa de consumul
din Romnia.
n Belgia exist peste 2000 de magazine care vnd specialiti de ciocolat.
Belgia este una dintre atraciile principale pentru turitii care vor s degute ciocolata i s
admire varietatea aromelor i formelor pralinelor.

Politica de promovare
Avnd n vedere c am adaptat produsul la cerinele i specificul pieei din Belgia,suntem
obligai s adaptam i comunicarea. Vrem ca produsul nostru s fie vzut de ctre publicul
int ca un produs de calitate, i astfel trebuie s adaptm publicitatea i tot ceea ce inede
promovarea acestuia la mediul internaional vizat.Standardizarea promovrii este limitat i de
barierele culturale, diferenele de limbaj,stadiul de dezvoltare economic, factorii sociali i

nivelul concurenei.Activitatea promotionala cunoaste n perioada actual o mare varietate sub


raportul coninutului, rolului i formei de realizare.
Promovarea cuprinde ansamblul activitilor prin care sunt comunicate informaii
despre produsele /serviciile unei firme, cu scopul de a convinge consumatorii s le achiziioneze.
Contientizarea consumatorului, trezirea interesului i dorinei de a cumpra este obiectivul
principal al activitii de promovare, att pe plan intern, ct i pe cel internaional.
Promovarea cuprinde urmtoarele elemente : reclama, vnzrile personale, promovarea
vnzrilor, relaiile publice, publicitatea, trgurile i expoziiile internaionale, marketingul
direct, sponsorizarea. Firma va cuta s obin maximum de eficien, prin integrarea
activitilorsale promoionale i asigurarea c aceste elemente se completeaz reciproc

Campania de promovare
Crearea unei imagini ct mai pozitive a produsului i implicit a companiei, prinrealizarea unui
spot publicitar n care imaginea firmei i a produsului va fi asociat cu imagineaunei vedete
indrgite din Belgia.
Obinerea unui grad de notorietate de pn la 20%, folosind mijloacele mass-media de
promovare, mai exact prin creearea unei reclame publicitare ce va fi difuzat pe cele mai
importante posturi de teleziviune din Belgia, prin creearea unor panouri publicitare amplasate
nzonele aglomerate ale oraelor i nu n ultimul rnd, folosind mijloacele de promovare
on-line.

Publicitatea
Despre cei din compania Kandia- Excelent se poate spune c sunt obsedai de comunicare.
poate s atrag foarte muli consumatori, tinndcont c societatea informaional reprezint o
premiz a cunoaterii i comunicrii din ziua de azi.Deasemenea ciocolata Kandia beneficiaz de o
puternic campanie publicitara la televizor,prin spotul: Topirea spot cu o executie spectaculoasa
,care a crescut cota de piata a brendului cu 6,7 % in urma cu 8 luni. Campania de promovare a
produselor s- a desfurat sub sloganulPassion pour chocolat ! i a fost adresat unui target
reprezentnd femei cu vrsta ntre 19 -35 de ani, cu educaie i venituri nalte i medii, deoarece
se considera ca femeile au avut intotdeauna o relatie speciala cu ciocolata, au stiut sa raiasca
experienta gustului cu cea mai mare intensitate.
O alt metod de promovare o reprezinta comunicarea prin intermediul internetului. Site -ului
numit www.kandia- excelent.ro, ajut clienii s descopere noile produse si sortimente si sa
traiasca clipe de relaxare vizionand spoturi promotionale.

Obiectivele programului de marketing


Pn n 2013, obiectivele financiare ale Kandia vizeaz o majorare de patru ori a cifrei de
afaceri, n contextul n care, la sfritul lui 2006, aceasta a atins valoarea de 45 milioane de euro.
Mrirea cifrei de afaceri va fi susinut printr-o cretere cu 50% a productivitii i prin
consolidarea poziiei sale de juctor regional n comerul de produse de ciocolat.

Strategia de business Kandiaeste aezat de ctiva ani n sensul expansiunii regionale i nu va


fi schimbat de sosirea unor noi juctori pe piaa local sau internaional.

Politica de Distribuie
Politica de distribuie n marketing internaional reprezint ansamblul deciziilor
economice i tehnice care duc la derularea performant a activitilor necesare i a relaiilor ce
se stabilesc ntre agenii economici aparinnd unor ri diferite,respectiv Romnia i Belgia,n
vederea punerii mrfurilor la dispoziia consumatorilor sau utilizatorilor strini.
Distribuia internaional antreneaza imense resurse umane,materiale i financiare.Reeaua de
distribuie ntre tri este una direct prin crearea unei filiale de distribuie. Pentru realizarea
acestui lucru vom nchiria un teren i o cladire n Bruxel pe care le vom
amenaja pentru realizarea activittilor ce in de logistica i distribuia produsului. Aceast filial
de distribuie va fi locul unde vom primi marfa din Romnia, o vom depozita, vom ncheia
tranzactile cu distribuitorii.Marfa va fi depus n tirurile proprii ale companiei ,iar acestea se vor
deplasa ctreBruxel unde o vor descarca.Trebuie menionat c aceste maini sunt special
concepute pentru atransporta produse din ciocolat, avnd refrigeratoare speciale.Astfel
distribuia se va realiza de la Producator -Exportator- Piaa de desfacere. Dup ce
produsle ajung n depozit acestea vor fi distribuite ctre supermarketuri,hypermarketuri
imagazinele mixte dar i spre magazinele specializate n comercializarea ciocolatei.

Politica de pret
Preul se gsete ntr- o relaie strns cu produsul, fiind una dintre componentele acorporale
ale acestuia. n aceast calitate, preul se constituie ntr- un motiv de cumprare sau de
necumparare a produsului, al crui rol este, de regul, deosebit de important. sau utilizatorilor
strini.
Distribuia internaional antreneaza imense resurse umane,materiale i financiare.Reeaua de
distribuie ntre tri
este una direct prin crearea unei filiale de distribuie. Pentrurealizarea acestui lucru vom nchiria
un teren i o cladire n Bruxel pe care le vom
amenaja pentru realizarea activittilor ce in de logistica i distribuia produsului. Aceast filial
de
distribuie va fi locul unde vom primi marfa din Romnia, o vom depozita,
vom ncheiatranzactile cu distribuitorii.Marfa va fi depus n tirurile
proprii ale companiei , iar acestea se vor deplasa ctreBruxel unde o vor descarca.Trebuie
menionat c aceste maini sunt special concepute pentru atransporta produse din ciocolat,
avnd refrigeratoare speciale.Astfel distribuia se va realiza de la Producator
-ExportatorPiaa de desfacere. Dup ce

produsle ajung n depozit acestea vor fi distrib


uite ctre supermarketuri,hypermarketuri imagazinele mixte dar i spre magazinele specializate
n comercializarea ciocolatei
n principiu n funcie de politica de marketing international a firmei vom practica o
strategie a pretului dihotomic preurile practicate la nivel internaional sunt diferite de preurile
practicate pe piaa domestic) deoarece pe piaa din Belgia avem cerine calitative multmai mari
din partea consumatorilor ceea ce implic o cretere a costurilor de fabricaie, preurile
practicate de concureni sunt mult mai mari fa de cele romneti i pentru c dorim ca
produsulnostru s fie vzut ca un produs cu totul i cu totul special.
Strategia de pre este un instrument multidimensional, care depinde att de factorii
endogeni ct i de factori endogeni. n rndul factorilor care influeneaz strategia de pre
senumr: obiectivele generale ale firmei, i n primul rnd nivelul cotei de pia care
seintenioneaz a se atinge, costurile specifice produselor furnizate, situaia rentabilitii firmei.
n rndul factorilor exogeni care influeneaz strategia de pre se menioneaz:
perceptia preurilor de ctre consumatori, reacia concurenei, cadrul legal n domeniu, tendinele
macroeconomice ale inflaiei, veniturile reale ale cumprtorilor. Pentru a ptrunde cu succes
pe piaa ciocolatei din Belgia, am decis s adoptm varianta
strategiei preului de penetrare pe piaa, ce se caracterizeaz prin stabilirea unui pre iniial
relativ sczut n scopul ptrunderii
n context internaional, respectiv pe piaa ciocolatei din Belgia, are importan major nu
numai strategia de pre folosit, ci i modalitatea de fundamentare a poziionrii prin
intermediul preului. Strategia de pre reprezint conduita pentru care opteaz ntreprinderea privi
toare lanivelul preurilor pe care le practic, la gradul acestora de diversificare i mobilitatea n
timp, nraport cu exigenele strategiei de pia, dup care i conduce activitatea n mediul
internaional.
Nivelul preurilor produsului va fi orientat fa de concuren, aceasta metoda fiindfolosit de
majoritatea firmelor. Avem ca obiectiv o cota de pia de pn la 4-5% n primul an i jumtate i
o poziie pe piaa ciocolatei n primele 15 firme concurente.
Poziionarea de clas medie este cea adoptat de ctre noi, ea fiind considerat o poziionare
consistent, deoarece unui pre relativ mediu i corespunde o prestaie medie. Astfelcutm s ne
aliniem concurenei i de aceea vom ptrunde cu un pre de 5.35 , avnd n vedereca cel mai
mic pre al unei ciocolate belgiene pornete de la 5 euro

Bibliografie
http://www.scribd.com/doc/242404799/Lansarea-unui-Produs-Kandia-cu-Mango-si-Ananasdocx
http://www.kandia-dulce.ro/brand/kandia/