Leoaic tnr, iubirea este o poezie de Nichita Stnescu din volumul O viziune a

sentimentelor, aprut n 1964.

Leoaic tnr, iubirea face parte din lirismul erotic, fiind unul din textele de referin ale lui
Nichita Stnescu. Titlul presupune o comparaie eliptic i inversat, iubirea fiind asemnat
unei leoaice tinere. Titlul are de asemenea valene metaforice, iubirea fiind o "leoaic" ce
presupune slbticie, instinctualitate, libertate, elegan - trsturi care sporesc
intensitatea prin adjectivul "tnr "care sugereaz agilitate, vitalitate.
Se produce un transfer semantic n sensul c ideea care i se asociaz unei leoaice tinere i
anume, agilitatea si celelalte caliti exprimate mai sus sunt atribuite planului iubirii.
Poezia ncadrat n volumul O viziune a sentimentelor insist ca i primul volum, Sensul
iubirii pe ideea c sensul lumii, rostul care i se atribuie acesteia este de fapt cel al iubiri.
Textul este organizat in 3 strofe, de dimensiuni diferite, cu versuri libere, care se potrivesc
traseului iubirii ca experien unic, rvitoare.
nceputul primei strofe este reprezentat chiar de titlul poeziei, ideea central fiind aceea a
unei iubiri inevitabile, primejdioase, neateptate. Deloc ntmpltoare, verbele din sfera
semantic a agresivului: mi-a srit n fa, m pndise ,m-a mucat de fa colii albi mi
i-a nfipt n fa sugereaz c iubirea apare brusc, fr putina de a se interveni. Semnele
acestei apariii neateptate rmn pe fa, sugerndu-se c rnile provocate de iubire nu pot
fi ascunse. Se remarc mrcile eului liric exprimat prin pronumele personale la persoana
ntia mi,m,-m.
Strofa urmatoare este centrat pe relaia eului liric (ndrgostitului) cu lumea. Prin adverbul
de timp deodata se marcheaza transformarea brusc a sufletului ndrgostit care devine
un fel de centrum mundi (un centru al lumii). Natura este aceeai, dar receptarea fiinei
ndrgostite cunoate alte dimensiuni, cci sufletul prins n mrejele iubirii are intuiia unei
lumi perfecte imaginat "ca un cerc de-a dura" , cercul fiind un simbol al perfeciunii. Altfel
spus, n viziunea lui Nichita Stanescu iubirea cunoate capacitatea genezic, prin ea se
poate vorbi de o alt natere a universului. Imaginea unei ciocrlii, pasre micu i solar
care tinde spre lumin se poate interpreta ca o manifestare plenar a fericirii ce poate fi
atins printr-o iubire copleitoare.
Ultimele versuri surprind raportul eului liric ndrgostit cu sinele sau, mn ndreptat spre
sprncean, spre tmpl, sau brbie, nu mai recunoate calea dintotdeauna, nu mai are
percepia clar a propriei fiine. De aceasta dat apare micarea alen a leoaicei armii, cu
micrile viclene, epitete care induc ideea maturizrii sau a consumrii sentimentelor
erotice. Repetiia din final urmat de punctele de suspensie nc o vreme/Si-nc-o vreme...
poteneaza ideea de continuitate, de permanenta a iubirii. Cci iubirea, ca forma a spiritului,
se pare c nvinge timpul, conferind profunzime vieii.

Poet al iubirii, chiar din primele volume, Nichita Stnescu sugereaz c de fapt sensul iubirii
este nsui sensul lumii, iubirea fiind o lume a sufletului despre care poetul vorbeste n texte
nonconformiste ce respir libertate.

Leoaica tanara , iubirea

Poezia face parte din volumul Viziunea sentimentului.
Titlul : Leoiaca tanara, iubirea metafora a iubirii urmata de apozitie ce decodifica
metafora anterioara. Titlul are rol anticipativ si exprima viziunea poetica asupra iubirii.
Leoaica tanara- sugereaza intensitatea sentimentului, agresivitatea, vitalitatea.
Tema : iubirea si efectele devoratoare asupra eului liric, precum si consecintele pe
care sentimentul le are asupra relatiei, raportul dintre eul liric, lumea exterioara si sine.
Structura : poezia este alcatuita din 3 strofe inegale ce corespund celor 3 idei
poetice.
Ma pandise-n incordare mai demult eul liric era constient de existenta ei dar abia acum
realizeaza ce impact a avut asupra sa.
colti albi mi i-a infipt in fata sugereaza spontaneitatea, faptul ca iubirea l-a luat prin
surprindere, pe nepregatite; colti albi = agresivitatea.
Prima strofa reflecta aparitia brusca a iubirii. Aceasta este vazuta ca un animal de
prada ce i-a prin surprindere mi-a sarit in fata.
Sentimentul iubirii exista dinainte, insa abia acum se manifetsa. Specific animalelor
salbatice, ea il pandise pe eul liric ca pe o prada.
Ultimele doua versuri reflecta agresivitatea, puterea sentimentului si efectele vizibile
si de lunga durata pe care aceasta le are. Verbele si pronumele confera un caracter
subiectiv si accentueaza confesiunea eului liric.
Strofa a doua ilustreaza efectele iubirii si reflecta relatia eului liric cu natura ilustrand
impacul iubirii asupra acestei relatii. In urma aparitiei sentimentului natura pare ca se
reorganizeaza si schimbarea este la fel de brusca.
Eul liric pare un Axis mundi, in jurul careia graviteaza Universul. Iubirea aduce cu
sine ideea de perfectiune. Eul liric oscileaza si traieste sentimente contradictorii, relatia cu
Universul exterior difera in functie de intensitatea iubirii cand mai larg, cand mai aproape\ ca
o strangere de ape.
A doua parte a secventei are la baza o relatie metonimica, auzul si privirea sunt simboluri ale
eului liric.
Metafora curcubeu taiat in doua este o metafora a privirii care tasneste,
sugereaza bucuria nesperata a eului lirirc. Curcubeul este un simbol al sperantei si al
optimismului. De asemenea, curcubeul simbolizeaza puntea de trecere catre fericire
aducand eul liric in lumea beatitudinii.
Senzatiile sunt exagerate, eul liric devine parte integrata si integratoare a
Universului.
A treia secventa poetica reflecta impactul iubirii asupra sinelui, se revine la metafora
initiala a animalului salbatic.
Metafora desert in stralucire sugereaza pustietatea eului liric de dinainte, insa si
faptul ca iubirea confera stralucire, vitalitate sufletului. Ideea de agresivitate este atenuata,

leoaica trece alene, acum este aramie, insa miscarile acesteia sunt in continuare viclene
ea inca mai surprinde.
Ultimele doua versuri reflecta continuitate, faptul ca sentimentul depaseste barierele
timpului, idee intarita de repetitie si de punctele de suspensie.
Expresivitatea este principala trasatura a limbajului poetic. Acesta se realizeaza prin
imagini artistice inedite si prin figuri de stil (metafore leoaica aramie, curcubeu taiat in
doua personificari miscari viclene).
Specifice liricii stanesciene sunt imagini care reflecta exacerbarea senzorialului (si
auzul o-ntalni...). Strofele sunt inegale, ideile poetice sunt marcate de scrierea cu
majuscule, masura versurilor difera, iar textul imbina diversele tipuri de rima.