Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA IAI
FACULTATEA DE FILOSOFIE I TIINE SOCIAL-POLITICE
MASTER SUPERVIZARE SI PLANIFICARE SOCIALA

Suicidul

Profesor:

Student:

univ. dr. Coniu Tiberiu oitu

Iai, 2015

Conf.
Vechiu Elena-Alexandra

Cuprins:

1. Perspective in definirea suicidului.


2. Atitudinea fata de suicid
3. Forme ale suicidului.
4. Cuze generale ale suicidului
5. Sinuciderea ca fenomen social
6. Etape si indicatori ai actului suicidal
7. Criterii de clasificare si tipuri de suicid realizat
8. Frecventa si variabilele actului suicidar
9. Masurile profilactice
10. Concluzii

Suicidul

1.Perspective in definirea suicidului


Etimologic , notiunea de suicid inseamna ucidere de sine(in limba latina , sui inseamna
sine, iar caedere, a ucide).
Suicidul reprezinta conduita devianta autodistructiva majora , atat prin modul de
realizare, prin efectul produs si prin planurile in care se proiecteaza. El apare ca un act
personal , ca un act antisocial si ca un fenomen social. Cu alte cuvinte, sinuciderea nu are
doar un aspect biologic-instinctual ci si o dimensiune psihologica (prin motivatiile
individuale care o sustin ), sociala (prin raportarea la valorile , atitudinile, normele
juridice sau relatiile sociale dintr-o comunitate umana), etica (prin raportarea la normele
morale ) sau filosofica (in masura in care, suicidul este una din problemele centrale ale
filosofiei in plan existentiaal). In legatura cu acest ultim aspect , A. Camus: Nu exista
decat o problema filosofica cu adevarat importanta , sinuciderea. A hotari daca viata
merita sau nu sa fie traita inseamna a raspunde la problema filosofica fundamentala.
Suicidul sau sinuciderea , este actul prin care este curmata in mod deliberat propria
viata.
Pentru Freud suicidul este o agresivitatea intoarsa catre sine. In cazul in care aceasta
agresivitate nu se manifesta fata de ceilalti sau fata de obiecte atunci se intoarce catre
sine. In alta teorie veehiculata de Freud este cea a destrudo-ului. Acesta sustine ca in
fiecare fiinta se gaseste un instinct al mortii care se opune libido-ului, idee controversata ,
dar nu deplinnecunoscuta, caci literatura vorbeste indelung despre Eros si Thanatos.
Psihiatrul german Karl Menninger pleaca de la ideea lui Freud si alatura acestei
definitii alte 3 concepte regasibile in formula freudiana : suicidul ca dorinta de a muri,de
a ucide , si de a se ucide , care rezulta dupa parerea celor doi din melancolie care ar fi
unul din factorii declansatori al depresiei presuicidare.(Burtica,2002,pp 5-7)
Dictionarul Oxford defineste substantivul englez suicide ca :
1. Persoana care se omoara pe el insusi in mod in mod intentionat.
2. Autodistrugere intentionala; to commit suicide - a te ucide pe sine in mod intentionat.

Dictionarul Random House Websters defineste substantivul ca :

1. Persoana care isi ia viata in mod intentionat


2. Luarea intentionata a propriei vieti a cuiva ;to commit suicide a te ucide de unul
singur

Dictionarul limbii romane moderne defineste substantivul sinucidere -actiunea


de a se sinucide ; suprimare a propriei vieti; suicid.

Dictionarul de neologisme defineste substantivul sinucidere- actiunea de a se


sinucide si rezultatee ei;suprimare a propriei vieti; suicid.

Pentru ratiuni didactice si de specialitate in medicina legala si psihiatrie se fac precizari


suplimentare la termenul de sinucidere care se utilizeaza tot mai mult sub forma suicid,
considerat ca frantuzism .
Definirea termenului este facuta astfel : Faptul de luare a vietii personale de catre un
subiect, care nu este atins de o afectiune care il condamna inexorabil la moarte,
independent de vointa sa .
Sinuciderea (suicidul) e considerat in general a fi expresia unei stari mintale
patologice , im mod obisnuit depresive. Un studiu britanic din 1974, care cuprindea
interviuri largite si analiza foilor de observatie, a stabilit ca cei care supravetuisera unei
tentative suicidare erau bolnavii mintali la momentul gestului. Un alt studiu facut la
St.Louis in 1984, a gasit tulburari mintale la 94% din cei cu tentativa de suicid.
Psihologul Joseph Richman, suicidolog clinician si psiho-terapeut a afirmat insa in
Jurnalul de suicid si comportament amenintator pentru viata ca:
Am fost impresionatca acei cu tendinte suicidare sunt deosebiti fata de fiecare altul ,
incluzand si pe cei care aleg suicidul rational.
Astazi exista un formular de chestionar intitulat DR. SCISORS(Death Readiness:Short
Clinical Indicator Scale Of Rational Suicide ), cuvantul scisors insemnand in limba

engleza foarfece. Acesta este folosit de clinicieni pentru a diferentia sinuciderea rationala
de cea irationala.
Distinctia intre sinuciderea obisnuita si apelarea laeuthanasia voluntara este data de
prezenta unei afectiuni incurabile sau evolutive letal.(Trif, Astarastoae,
Cocora,2002,pp119-121)
De cele mai multe ori actul suicidal este clasificat drept gest de lasitate , de renuntare,
insa intervine o alta problema si anume raportarea lasitatii-las in compartie cu cine sau ce
o replica posibila ar putea fi raportarea la sacrificiul lui Christos, care s-ar opune astfel
unui spirit slab de tipul Cato, Seneca, Brutus;totusi ar fi mai prudenta explicatia gestului
printr-un liber arbitru , o alegere. Acest pacat luciferic , condamnat de biserica , ofera
analizei unui nou paradox-prelungirea (uneori nejustificata) a vietii , in acest sens viata
dovedindu-se un bun absolut personal- nimic mai fals si reprobabil pentru doctrina
crestina.
Deseori suicidul a fost definit ca o slabiciune a vointei,dar chiar si doar scrutand
domeniul lui voi,, poate fi discutata doar in parametri ai opozitiei :ori albedo ori
nigredo- fie exista vointa fie nu, ambiguitatea nefiind acceptata.(Negrescu apud Pisano,
2011, pp 30)

2.Scurt istoric al atitudinii fata de suicid


Printre poruncile morale religioase, porunca de a-ti pastra viata s-a bucurat de o
autoritate necontestata. De aceea sinuciderea nu putea fi considerata decat un act
nedemn , ca o vina a omului fata de Dumnezeu. In unele state din Germania medievala
sinucisul era legat de un cal cu capul in jos si tarat in afara orasului .
Traditia crestina in legatura cu toate formele de suicid a fost bine documentata de
Sfantul Tomas DAquino. El a condamnat suicidul pe trei principii deoarece :
- Viata este un dar de la Dumnezeu si numai Dumnezeu o poate lua.
- Suicidul violeaza dorinta naturala de a trai.
-Suicidul lezeaza si alte persoane.

Michel de Montaingne (1265-1321), scriitor francez , care a publicat in 1580 un


grup de Eseuri in care se vede o intelepciune cand stoica , cand sceptica refuza
aceste idei. El a scris cinci eseuri care abordau subiectul suicidului , afirmand ca:

-Suicidul trebuie considerat o problema de optiune personala.


-Suicidul reprezinta o optiune rationala in unele circumstante.
Laicizarea valorilor nu a rupt traditia de condamnare a sinuciderii, ci doar a schimbat
motivul acestei condamnari. Deoarece datoria fata de sine si fata de societate obliga
omul sa-sirespecte propria viata , sinuciderea s-a transformat din vina fata de Divinitate
in crima sociala si vina morala fata de tine insusi.

Immanuel Kant(1724-1804) filosof german a adus argumente impotriva rarelor


cazuri de suicid rational in eseul sau Lecturi despre etica. Ideile sale sunt
urmatoarele:

- Suicidul este absolut incompatibil cu respectul pentru umanitatea cuiva , prin autoconsiderarea doar in calitate de intentie teleologica pentru a evita durerea sau
suferinta.
-Suicidul este contradictoriu in sine , prin aceea ca puterea vointei libere(dreptul de a
alege) este folosita pentru auto distrugere.
-Suicidul degradeaza valoarea umana aducand-o la nivelil celei animalice sau mai prejos.
-Suicidul este contrar celei mai inalte datorii a fiintei umane fata de sine insasi-respectul
de sine ca persoana.

Emile Durkheim(1858-1917), sociologul francez influientat de pozitivism, care a


definit obiectul si modelele sociologiei , a scris o lucrare magistrala Le suicide
unde din punct de vedere social , actul suicidului este vazutt ca un act imoral:
Starea de perturbare profunda de care sufera societatea civilizata este probata de
numarul exceptional de ridicat al sinuciderilor , ceeea ce ii atesta si gravitatea .Am
putea spune ca ea ii da si masura. Nu putem ilumina acest curent de tristete
colectiva decat atenuand maladia colectiva ii este rezultata si semn.

Situatia din contemporaneitate


Acum cand dispunem de atatea facilitati farmacologice si tehnologii moderne greu de
imaginat pana ieri suferinta fizica a inceput sa fie considerata intolerabila si injusta.
De aceea prin extinderea drepturilor subiective colectivitatea justifiva uneori derptul
individului de a-si grabi moartea prin dreptul lui de a nu suferi. Datoria de a ne pastra
viata a fost inlocuita cu dreptul de a fi stapan pe propria viata. Fiecaruia i se recunoaste
dreptul la autonomie , iar sinuciderea nu mai este considerata delict in mai multe state.
(Trif, Astarastoae, Cocora,2002,pp 121-124)

3.Forme ale suicidului


Pentru a ti dac sinuciderea este un act special al alienailor, trebuie
determinate formele pe care le ia n alienarea mintal .
1. Sinuciderea maniac. Se datoreaz fie halucinaiilor, fie concepiilor
delirante . Bolnavul se omoar pentru a scpa de un pericol imminent sau de
o ruine imaginar ori pentru a asculta de un ordin misterios primit de sus
.
2. Sinuciderea melancolic. E legat de o stare general de extrem
depresie, de tristee exagerat care-l determin pe bolnav s nu mai
aprecieze corect relaiile sale cu oamenii i lucrurile din jur. Bolnavii i
pregtesc

mijloacele

de

execuie;

urmrirea

elului

dovedesc

perseveren i o ingeniozitate incredibil.


3. Sinuciderea obsesiv. Sinuciderea nu are un motiv, real sau imaginar, ci
e dat de ideea fix a morii, care, fr un motiv palpabil, domin spiritul
bolnavului. El e obsedat de dorina de a muri, chiar dac tie c nu are nici un
motiv s-o fac. E o nevoie instinctiv asupra creia la nceput ncearc s
lupte dar apoi acesta l cucerete cu totul. Dac tentativa eueaz, ea e
suficient uneori pentru a micora dorina sa maladiv. S-ar putea spune c
subiectul i-a depit obsesia.

4. Sinuciderea impulsiv sau autonom. Nu e justificat nici n realitate,


nici n imaginaia bolnavului. Provine dintr-un impuls brusc i imediat,
irezistibil.
ntr-o mic msur, bolnavii simt nscndu-se impulsul i nu reuesc s scape
fascinaiei pe care o exercit asupra lor .
Dintre toate tipurile de sinucideri, cel care poate fi cu greu deosebit de actul
unui om sntos este sinuciderea melancolic.

4.Cauze ale suicidului


Cauzele suicidului sunt la fel de complexe ca si personalitatea
sinucigasului, sustin psihologii. Ei admit faptul, ca uneori, aceste cauze
sunt preponderent individuale iar, alteori, preponderent sociale. Pentru unii indivizi ,
presiunile sociale , evenimeentele traumaticde , deceptiile , boala sau consumul de
stupefiante pot servi drept catalizator al mortii voluntare. Cauzele care determina suicidul
sunt multiple si evidente tuturor. Ele sunt variate ca viata insasi.
1. Suicidul poate fi generat de un esec de ordin scolar, profesional, familial
(deceptii in dragoste, divort, maltratari), economic (somaj, faliment).
2. Suicidul poate fi efect al refuzului de a primi transfuzie de sange atunci cand
situatia o impune.
3. Suicidul poate aparea ca protest fata de puterea de stat, concretizat prin "greva
Foamei" sau, ceva mult mai dur, prin protestul manifestat prin "a-ti da foc in public".
4. Suicidul poate fi cauzat de tratamentele abuzive din penitenciare sau prin
aplicarea torturilor in cazul instrumentarii unui proces.
5. Suicidul poate fi intalnit si ca protest in cazul unei sentinte nedrepte, spre
demonstrarea eroica a nevinovatiei.
6. Suicidul ca incapacitate morala de a suporta condamnarea la moarte, meritata sau
nemeritata.
7. Suicidul - ca euthanasie in cazul bolilor incurabile, ale caror dureri devin
insuportabile.

8. Suicidul poate fi si consecinta mustrarilor de constiinta si a deznadejdii care sufoca


viata sufleteasca, cum a fost cazul lui Iuda.
9. Pe langa aceste forme de suicid, intalnim si sinuciderea promovata "pe firma
Religioasa", cum a fost in 1979/1980 secta sinucigasa din Guiana, unde sute de oameni
au acceptat sa renunte la viata. Doua decenii mai tarziu, in 1997, secta numita "Poarta
Paradisului" a determinat, la San Diego, 39 persoane sa se sinucida.
10. Ne putem referi la acceptarea sinuciderii si ca expresie a eroismului moral
crestin. Este cunoscut faptul ca fecioarele crestine atat de mult tineau la castitate, incat
preferau sinuciderea cand era vorba de un act de violare indreptat contra lor. Sfantul
Ambrozie lauda in acest sens pe Sfanta Pelaghia, care, spre a nu fi violata s-a inecat.
11. Prin secolele XIII-XV apare la samuraii japonezi obiceiul sinuciderii eroice
numit harakiri (sau seppuku), ceea ce inseamna "a-si spinteca burta". Samuraii, ca si
conducatori militari, exaltand ideea de onoare si de sacrificiu pentru Suveran, dispretuiau
total moartea.
Cand s-a pus problema sa evite umilinta captivitatii, spre a demonstra fidelitatea
fata de stapvenita din partea unui superior, a aparut aceasta sinucidere eroica apreciata si
admirata de toti.
12. Suicidul, ca act patriotic, afost promovat de sintoismul japonez in cel de-al
doilea razboi mondial, pentru biruinta Axei. Este cunoscut sacrificiul aviatorilor
voluntari, numit "kamikase" (vant divin). Acelasi "vant divin" mai inainte a inecat pe
mari flota lui Genghis-Han, cand se apropia de coastele Japoniei.
13. In ultimul timp apar tot mai multe atentate sinucigase teroriste, care determinand
distrugeri si tensiuni pe plan mondial, atrag actiuni militare contra lor. an sau, pentru

5. Sinuciderea ca fenomen social


Fiecare grup social are o nclinaie colectiv proprie, din care deriv
nclinaiile individuale i care e constituit din curente de egoism, altruism,
sau anomie .

Cauzele imediate ale sinuciderii nu sunt dect aciunea indus de


dispoziia moral a victimei, ecou al strii morale a societii. Tristeea sa vine
din exteriorul su, dar nu dintr un incident nefericit, ci de la grupul social
crui i aparine .
Legislaia sinuciderii a tranversat dou faze principale .
1. I s-a interzis individului s se sinucid din proprie iniiativ, dei statul l
putea autoriza s-o fac. Actul este imoral doar cnd aparine n exclusivitate
individului. n anumite circumstane, societatea deformeaz, acceptnd s
aprobe ceea ce condamn n principiu.
2. n a doua faz, condamnarea este absolut i fr excepii. Prohibiia
sinuciderii e justificat de faptul c omul se sustrage obligaiilor sale fa de
societate. Sinuciderea este condamnat deoarece contravine cultului pentru
fiina uman pe care se bazeaz morala noastr.
Sociologul Durkheim , un clasic al tiinelor sociale occidentale spunea c
numrul de sinucideri crete n fiecare an: n jumtatea a doua a secolului al
XIX-lea numrul de sinucideri a crescut de trei ori, de patru ori sau chiar de
cinci ori, n funcie de ar. Analiznd statisticile, savantul a ajuns la concluzia
c principalele cauze ale sinuciderilor sunt dezorganizarea, decderea
moral, distrugerea colectivitii, decderea religiozitii ( ateismul ). Cauzele
prin care se explic de obicei sinuciderile ( srcia, gelozia, patologia psihic,
beia,

chinurile

trupeti-provocate

de

boli.).

Dup

Durkheim,

sursa

sinuciderilor nu const n greutile vieii. Oamenii se sinucid n mare parte


din cauza lipsei de sens a coninuturior deoarece nu tiu unde se opresc
necesitile lor legitime i ce scop are activitatea pe care o desfoar. Prin
urmare mijlocul de a opri creterea sinuciderilor nu este acela de a uura
viaa.(Durkheim,1897, pp. 128, 146-147, 302)
6. Etape si indicatori ai actului suicidal
Daca pentru a desemna actul suicidar reusit se folosesc se folosecs notiunile
de suicid sau sinucidere , pentru a desemna actul echivoc sau cronic se

foloseste notiunea de parasuicid , pentru a desemna actul ratat se foloseste


conceptul de tentativa de suicid.
Conduita suicidara prezinta trei etape sau faza distincte : suicidatia, suicidatia
si traumatizatia.
Suicidatia este faza de incubatie, de punere a problemei mortii si a
necesitatii de a muri. Aceasta etapa poate avea cauze patologice sau socialculturale.
Suicidactia reprezinta faza de trecere la imaginile conflictuale abstracte,
la decizia infaptuirii sinuciderii si pregatirea ei concreta.
Traumatizatia este faza de punere in practica a suicidului, urmat sau nu
de moartea subiectului. In aceste sens , importante sunt metodele si efectul
acestora.
Printre indicatorii tentativei de suicid se afla :
a) Exteriorizarea prin semne usoare , precum nevoia de a consulta un
medic.
b) Exprimarea verbala deschisa a intentiei de suicid , pe care nimeni nu pare
sa o ia in serios.
c) In cazul adolescentilor, perceptia esecului scolar ,doar in 11% din cazuri
tinerii sinucigasi prezinta probleme scolare serioase.
d) Retragerea din relatiile sociale, deoarece nu se simt iubiti in familie, sunt
respinsi de prieteni sau datorita esecului in relatia intima.
e) Instalarea sindromului presuicidar , caracterizat prin:intoarcerea spre sine
, sentimentul de esec, gonie morala, inhibarea agresivitatii, fuga de realitate,
cosmaruri. (Dragomirescu,1976)
7.Criterii de clasificare si tipuri de suicid realizat

A. Dupa modul de desfasurare si consecinte, putem vorbi de suicidul realizat


si de tentativa de suicid reusite,in care nu se urmareste suprimarea vietii .
Suicidul de deosebeste de tentativa, in mod paradoxal, nu atat prin
finalizarea actului, cat mai ales prin continutul starilor de constiinta.
B. In functie de numarul persoanelor , suicidul poate fi individual sau colectiv.
Aceasta din urma ia frecvent forma protestului social sau politic .
C. In functie de scopul actiunii autodistructive, J Baechler(1975) deosebeste
suicidul exhibitionist (sau de santaj), oblativ, escapist , ludic si de razbunare.
D. In functie de stare mintala a autorului , suicidul poate fi normal sau
patologic. Suicidul normal este considerat rational sau situaltional , indicatorii
sai mai pregnani fiind :1. Capacitatea de a rationa , 2. Perceptia corecta a
realitatii, 3. Utilizarea informatiilor acurate si adecvate, 4. Evaluarea corecta a
dezavantajelor
Suicidul patologic poate fi debutul sau efectul unei boli psihice si poate sa
apara in psihoze, in structurile dizarmonice ale personalitatii , depresie.
(Dragomirescu,1976)
8 .Frecventa si variabilele actului suicidar
Statisticile OMS indica suicidul ca fiind cauzele importante ale decesului la
grupa de varsta de 15-45 ani . In Europa suicidul reprezinta a 5-10 cauza a
deceselor,la persoanelede peste 14 ani . Raportul dintre tentativele de suicid
-suicidere realizata este de 10 la 1(Cucu, 1983, p.122).
Variabila varstei. Desi riscul de suicid creste o data cu varsta , exista
doua mari varfuri ale cresterii lui: la adolescenta si la varsta a treia. Raportul
dintre numarul sinuciderilor in adolescenta si la varsta a treia este de
1/3(Paunescu,1994,p.68). In ultimile decenii , s-a inregistrat o crestere mai
accentuata a numarului de sinucideri la tineri. Pe grupe de varsta , tentativele
de suicid predomina intre 15 si30 de ani.
Variabila sexului. Incidenta tentativei de suicid este mai mare la
femei(77%din cazuri), la toate grupele de varsta, in timp ce suicidul realizat

este mai frecvent la barbati(56%din cazuri), situatie confirmata , de regula ,


la varsta adulta. I Nandris arata ca din 100 de sinucideri, 30 apar la femei si
70 la barbati.
Variabila starii civile . Un factor care diminueaza riscul de sinucidere
este mariajul , la care se adauga existenta copiilor. La ambele sexe, cele mai
numeroase sinucideri se inregistreaza la celibatari , divortati sau vaduvi.
Variabila statutului socio-profesional. Relatia suicid -categorie
profesionala este direct proportionala:numarul sinuciderilor creste odata cu
statutul profesional. Suicidul apare , astfel , mai rar in paturile populare , la
muncitorii agricoli si industriali.suicidul creste odata cu riscul de somaj si de
pauperizare. Astfel spus, nu starea economica precare sporeste rata
suicidului, ci pierderea sau teama pentru pierderea unui statut economic inalt
, asociata trecerii de la bogatia relativa la saracie( Ionescu, 1985).
Variabila mediului de rezidenta:rural/urban. Aceasta variabila pare
sa contrazica observatiile anterioare , deoarece suicidul realizat este mai
frecvent in mediul rural, decat in cel urban. Tentativa de suicid este, insa mai
frecventa in mediul urban .
Variabila regiunii geografice . Cele mai multe sinucideri se
inregistreaza in Transilvania (15 sinucideri la suta de mii de locuitori), apoi in
Banat si mai putine in Moldova (Terbancea, 1979)
Variabila meteorologica. Starea vremii , presiunea atmosferica ,
temperatura , perioada din zi , anotimpul sunt factori adeseori corelati
suicidului. Suicidul tinde sa creasca odata cu scaderea presiunii barometrice,
cu cresterea temperaturii inregistrata in vara.
9.Masurile profilactice
In ultimile patru decenii , in intregul cotinent
european,sa-u inmultit centrele de preventie a
suicidului si liniile telefonice , axata pe preventia in
criza , adica pe eliberarea tensiunii, inlaturarea

sentimentului de instrainare , de excludere , in scopul redarii increderii si


sperantei in viata . Masurile profilactice sunt insa mult mai numeroase , ele
inclluzand masurile preventive primare, secundare si tertiare.
Profilaxia primara a suicidului vizeaza actiunile realizate in directia
igienei mintale si sociale , constand in imbunatatirea conditiilor si a nivelului
de trai , diminuarea saraciei, favorizarea comunicarii interumane , crearea
conditiilor adecvate dezvoltarii personalitatii , diminuarea influientei factorilor
de risc, terapia la timp a depresiei. Atunci cand o persoana vorbeste despre
suicid , ea trebuie luata in serios . Dealtfel, cele mai multe semnale ale
suicidului sunt verbale:8di 10 sinucideri preevin in termeni clari in legatura
cu intentia lor(Ionescu, 1985). Afirmatiile Nu mai vreau sa traiesc! sau
Sunt o paccoste pentru toata lumea trebuie considerate drept simptomice.
Pentru profilaxia secundara si tertiara este nevoie de organizarea unor
institutii , centre si servicii specifice , cu program permanent si accesibil, de
personal calificat , de colaborarea in cadrul unei echipe de specialisti
Profilaxia secundara urmareste interventia in situatii de criza , tinandu-se
seama, pe de o parte , de cele doua categorii alee comportamentului
suicidar: tentativa de suicid(reusita) si suicidul realizat(nereusit), de motivatia
si semnificatia lor pentru subiect , de continutul diferit al starilor de constiinta
, iar pe de alta parte de continutul cauzelor determinante. Deasemenea , in
munca de preventie eficienta a suicidului de mare importanta este
identificarea indiciilor comoportamentului suicidar, a factorilor sai predictivi.
In unitatile sanitare specializate persoanele cu tentativa de suicidare sunt
internate voluntar , in conditii care impiedica punerea in aplicare a intentiilor
suicidare.
Programele terapeutice au fost dezvoltate in functie de gradul de risc
ridicat, mediu sau scazut al subiectului. In prima etapa a oricarui program,
ancheta medicala sau psihologica urmareste evidentierea antecedentelor
familiale, a carentelor parentale, a conduitei din adolescenta , descoperirea
conflictelor intrapsihice , atentativelor de suicid. In functie de toate aceste
elemente si caracteristici, specialistii pot lua masuri diferentiate in scopul

prevenirii suicidului si a mobilizarii resurselor subiectului prin terapia ,


asistenta si reabilitarea adecvata a personalitatii cu pulsiuni suicidare.
Profilaxia tertiara vizeaza postventia sau custodiapersoanei. Persoanele
care au avut o tentativa de suicidare artrebui sa urmeze o forma de
psihoterapie, in mod obligatoriu, sa fie luate in evidenta si supraveghere pe
termen lung de o ancheta de specialisti . Prin urmare activitatea profilactica
depinde de interesul comunitatii fata de suicid , dar si de nivelul general al
dezvoltarii sale socio-economice.(Cucu, 1983)
Este nevoie ca activitatea de cercetare a comportamentului suicidar i a
tentativelor de suicid s continue, prin abordarea att a factorilor de risc, ct
i a celor protectori.
La nivelul comunitilor, este nevoie de dezvoltarea i implementarea de
campanii de contientizare i prevenire asupra comportamentului suicidar,
incluznd dovezile existente privind factorii de risc i pe cei protectivi.
Este necesar concentrarea eforturilor nu doar n sensul reducerii
factorilor de risc, ci i n cel al ntririi factorilor protectori, mai ales n
copilrie i adolescen.
Este nevoie de pregtirea temeinic a profesionitilor din sntate, pentru
a nelege mai bine dovezile privind factorii de risc i factorii protectori
asociai cu comportamentul suicidar.
Trebuie combinat prevenia primar, cu cea secundar i cu cea teriar.
Sunt necesare administrarea mai larg a tratamentelor dovedite eficiente
n diverse afeciuni, dar i creterea aderenei pacienilor la acestea; trebuie
acordat prioritate cercetrii privind eficacitatea tratamentelor ce vizeaz
reducerea riscului de suicid i de leziuni autoprovocate.
Trebuie asigurat o disponibilitate mai mare a resurselor de sntate
mintal, reducnd totodat barierele care ngreuneaz accesul la ngrijirile de
specialitate.
Este necesar diseminarea dovezilor obinute prin cercetare privind
prevenia suicidului: n mediul politic, la toate nivelurile decizionale
internaional, naional i local.
Trebuie redus stigmatizarea i promovate principiile corecte privind
sntatea mintal n populaia general, dar i la profesionitii din sntate.
Legislaia din Romnia (Legea 487/2002) precizeaz c cei care au
risc de a-i face ru pot fi internai ntr-un serviciu psihiatric pentru
perioada ct acest risc este semnificativ. Internarea este

recomandat att pentru a proteja persoana respectiv, ct i


pentru a-i oferi posibilitatea de a primi ajutorul de care are nevoie.
( http://www.depresiv.ro/depresia-si/depresia-si-suicidul )accesat la data de
18.01.2015 la ora 13:15

Concluzii

Sinuciderea este un fenomen extrem de prezent pe toate meridianele lumii, cu o rat


anual semnificativ
n ultimii 45 de ani rata suicidului, la nivel mondial, a crescut cu aproximativ 60%,
aceasta fiind una din cele trei cauze principale de deces n rndul peroanelor cu vrste
cuprinse ntre 15 44 ani.
Suicidul apare ca o reacie comportamental extrem, avnd la baz dezechilibrul dintre
fora i semnificaia stimulilor interni i externi i modalitatea de rspuns a persoanei.
Cu toat diversitatea formelor de sinucidere, exist o caracteristic comun a acestora:
ele sunt svrite n cunotin de cauz, iar caracterul raional i contient al sinuciderii
face din acest fenomen o problem social.
Prevenirea suicidului este posibil, deoarece n toate aceste situaii specialitii anun
univoc c este vorba de o suicidopatie, care trebuie abordat cu metode specifice
medicale, psihofarmacologice i psihoterapeutice.
.

Bibliografie:
1. BURTICA, C. Suicidul in literatura Europeana. Eseu critic. Craiova :Editura
Didactica Nova,2002.
2. CUCU,C.I.,Psihiatrie sociala, partea a II-a , Bucuresti:Editura Litera, 1983.
3. DRAGOMIRESCU,V. T., Psihosociologia comportamentului deviant, Bucuresti:
Editura Stiintifica si Enciclopedica,1976.
4. DURKHEIM,E., Despre sinucidere, Iasi , Institutul European, 1897.
5. DURKHEIM,E. Sinuciderea. Bucuresti: Editura Antet, 2005.
6.NEAMTU,C. Devianta scolara. Ghid de interventie in cazul problemelor de
comportament ale elevilor.Iasi: Editura Polirom,2003.
7.PISANO, P.E. Suicidul mereu discutabil. Timisoara:Editura Solness, 2011.
8. TRIF, A.B; ASTARASOAE, V.; COCORA,L.Euthanasia.Suicidul asistat. Eugenia.
Bucuresti:Editura Infomedica, 2002.