Sunteți pe pagina 1din 14

Materiale de obturatie de durata

Obturatia dentara reprezinta un tip de tratament de odontologie restauratoare folosit pentru arepara fracturi ale
dintelui, cariile dentare sau alte daune produse la suprafata dintilor.Materialele de obturatie sunt utilizate pentru a
umple cavitatea produsa de afectiunile mentionatesau chiar pentru a imbunatati ocluzia sau mestecatul.
Scopul obturatiilor dentare
Medicii dentisti utilizeaza materialele de obturatie pentru a restaura dintele si a-i reda sanatatea siimbunatati
aspectul. Obturatiile dentare sunt utilizate si pentru a repara unele fisuri ale dintilor sau acele zone ale dintilor
supuse excesiv uzurii. Exista numeroase optiuni cu privire la tipul deobturatie si materialele folosite pentru
restaurarea dintilor in functie de tipul cavitatilor.
Obturatii din rasini compozite
Rasinile din compozite sunt un amestec plastic de culoarea dintelui, umplut cu sticla (dioxid desiliciu) . Acestea sunt
puternice si durabile si imbunatatesc aspectul dintilor.Acest tip de restaurare este preferat in special de cei care se
preocupa mult de estetica dentara, siin egala de masura de functionalitatea dintilor, avand posibilitatea de a beneficia
de o culoarenaturala in urma restaurarii. Cu intrebuintari multiple aceste compozite pot repara si dintiifisurati,
ciobiti, fracturati sau extrem de uzati.Acest tip de plombe nu contine mercur, insa se pare ca unii medici sunt
ingrijorati de emanatiileunei substante chimice, numite bisfenol A .Datorita capacitatii de a adera direct la
dinte, medicii dentisti pot fi mai conservatori in cazulobturarii unei cavitati, utilizand o cantiate mai mica
de material de obturatie decat in cazulamalgamelor, insa sunt mai putin durabile decat acestea. In medie,
longevitatea lor este in jur de8-10 ani, spre deosebire de aproximativ 15 ani in cazul amalgamelor.
Deoarece in timpul desfasurarii procedurii de obturatie, acest tip de material se contracta si eintareste pe masura ce
este este depus in cavitate, este necesara o asezare stratificata. O problemace ar putea apare pe parcurs este
sensibilitatea dentara, datorata absorbirii nervilor in dentinatubulara.
Restaurarea indirecta cu ajutorul rasinilor de compozite
este o alta optiune pentru a redafunctionalitatea si aspectul normal al dintelui afectat. In cadrul acestei tehnici, dintii
sunt pregatiti prin curatare, dupa care se realizeaza un mulaj. Placa de restaurare a danturii esteconfectionata dupa
mulaj, astfel incat se va potrivi perfect in momentul insertiei pe dintii pregatiti prealabil. Acest tip de restaurare este
mai dificila decat cea directa, prin compozite.Aparute ca o alternativa a amalgamelor traditionale, compozitele nu
prezinta riscuri sau efectesecundare cunoscute in procesul de adapatare al organismului.
Initial compozitele dentare au fost limitate doar la dintii din fata deoarece nu erau suficient derezistente pentru a
rezista la presiunea si uzura generate de dintii din spate. Insa de atunci acesteaau fost imbuantatite semnificativ si
poti fi aplicate cu succes si pe dintii din spate. Ele asiguradurabilitate si rezistenta in cazul restaurarilor fracturilor
mici pana la medii, pentru dintii supusiunei presiuni moderate de mestecare.
-Materiale de obturatie:
Amelogen Plus

- Compozit fotopolimerizabil universal, de tip rasina micro-hibrida, polisare superioara, radioopacitate, efect
fotomimetic.
Ceram X
- Sistem restaurativ direct estetic universal cu particule de nanoceramicamodificate organic. Sistem cu translucenta
dubla ce ofera nuanate de smalt care mimeazasmaltul natural.
CHARISMA DIAMOND MASTER KIT Compozit fotopolimerizabil estetic, printehnica de stratificare creeaza o estetica deosebita, prin efectul spectaculos
de adaptare laculoarea dintelui.
CHARISMA FLOW SERINGA
- Compozit fotopolimerizabil fluid,hibrid radioopac
VENUS Compozit hibrid fotopolimerizabil, cu particule submicrometrice, de ultimageneratie, indicat in restaurarea estetica
deosebita a dintilor frontali si laterali.
Avantaje:
- Unele studii au aratat faptul ca acest tip de restaurare intareste dintii si protejeazaimpotriva revenirii cariilor.Sanse reduse de fracturare (sfaramitare) a dintelui.- Ofera un aspect natural, placut dintilor.- Poate provoca o
sensibilitate dentara cu mult redusa, datorita procedurii conservatoarede restaurare a dintilor.
Dezavantaje:
- Sunt supuse discromiilor cauzate de anumite obiceiuri de consum si trecerea timpului.- Nu sunt potrivite pentru
restaurarea cavitatilor mari la nivelul molarilor (presiune siuzura ridicata) .- Sunt supuse uzurii mult mai curand
decat amalgamele.Tot din categoria plombelor alcatuite din materiale de obturatie de culoarea dintelui fac parte si
plombele din ceramica, portelanul conferind o rezistenta mai mare la patare sicolorare. Pentru fixarea acestora se
utilizeaza un adeziv special, ce il fixeaza pe dintelenatural, intarindu-l (longevitate aproximativ 15 ani) . Acest tip
de restaurare este preferatin special datorita proprietatii de transluciditate, specifica smaltului. Insa, in cazul in
care pelicula de portelan devine aspra, poate afecta si uza dintele opus.
Obturatii din ionomeri din sticla
Ionomerii de sticla reprezinta materiale de obturatie de culoarea dintelui, un mix de aciziacrilici si pulbere fina de
sticla utilizata in umplerea cavitatilor dentare.Ionomerii de sticla pot elibera o cantitate mica de fluor care este
benefic pentru pacientiice prezinta o predispozitie a dintilor spre cariere. In cadrul procesului de obturatie ocantitate
foarte mica din structura dintelui este indepartata si rezulta o plomba mult maimica decat in cazul amalgamelor.
Acestia pot fi utilizati doar in zonele in care dintii nusunt supusi unei presiuni ridicate in timpul ocluziei. Datorita
rezistentei lor scazute lafracturi este recomandata utilizarea acestora doar in cazul plombarii intre dinti (laterala)sau
a radacinilor dentare.Acest material de obturatie este supus unei uzuri progresive in cazul suprafetelor deocluzie, pot
imita culoarea naturala a dintelui insa ii lipseste stralucirea specificasmaltului. Vechile materiale conventionale din

glassionomeri erau sensibile din punct devedere tehnic, priza era intarziata, erau considerabil opace dupa realizarea
prizei sisensibile atat la uscare cat si la umezeala (hidratare) in timpul prizei. Aceasta ducea la pierderea precoce de
material de pe suprafata.Toate aceste probleme au fost evitate la noile materiale. Materialele modernerealizeaza o
priza mult mai rapida, sunt mai estetice si problemele de hidratare si sensitivitate aufost mult reduse. Oricum spre
deosebire de compozite, ele nu er trebui folosite in restaurarileasupra carora se exercita un stres
crescut.Caracteristici ale glassionomerilor conventionali:
-Formeaza o substanta dura pe priza
-Reactie scazuta exotermicade autovindecare
-Se resorb mai putin decat rasinile polimerizate
-Coeficient de dilatare termica similar cu structura -dentara.
-Absenta monomerilor liberi
-Stabilitate dimensionala la umiditate crescuta
-Legaturi chimice de umplutura
-Rezistente la microscurgei
-Biocompatibilitate
-Integritate marginala
-Adera chimic la smalt si dentina in prezenta umezelii
-Eliberarea de fluor inhiba infiltrarea microbiana
-Rezistenta crescuta la slefuire
-Estetica obisnuita scazuta.
Indicatii de utilizare:
Fixarea protezelor unidentare si a puntilor;
Obturatii de baza (in general);
Obturatii de baza sub materiale compozite (sandwich);
Obturarea dintilor temporari;
Refacerea (reetansarea) inchiderilor marginale a obturatiilor vechi;
Reconstituirea leziunilor odontale coronare de clasa a II, III, V (eroziunicervicale, abrazii);
Sigilarea santurilor si fosetelor;
Sigilari largite;
In diferite tehnici de colaj care apeleaza la componente metalice;

Obturarea canalelor radiculare;


Obturatii retrograde in chirurgia parodontiului apical;
Imobilizari adezive;
Chirurgia O.R.L. (implante de cohlee);
Chirurgia ortopedica (fixarea jonturilor articulatiilor).
Material glassionomere:
VITREBOND Ciment ionomer de sticla fotopolimerizabil de baza
Ketac Nano Light
-Curing Glass Ionomer
-Fuji Ionomer Type II
Compomeri
Compomerii sunt mai corect numiti rasini compozite acide poliacrilice modificate sau
PMCRs. aceste materiale sunt moi, nelipicioase, nu necesita amestecare si
sunt usor de folosit.Sunt o incercare dea combina cele mai bune proprietati ale glassionomerilor si a
rasinilor compozite. Introduse in 1993, ele reprezinta acum 15% din totalitatea materialelor dentarevandute in
intreaga lume. Folosirea lor in U.S. este mai scazuta. Sunt usor de introdus intr-ocavitate, usor de modelat, rapid
de tratat, pot fi gravate si lustruite. Ele inlocuiesc rasinilecompozite in restaurarile anterioare proximalesi
glassionomerii in restaurarile cervicale. Inaproape toate celelalte arii, compozitele si glassionomerii sunt
preferati.Compomerii au adeziune buna la structura dintelui. Sunt facuti dintr-o rasinadimetacrilata acida care poate
intra intr-o reactie acido-bazica cu o pudra de glassionomer care poate fi amestecata cu un compozit conventional.
Functioneaza prin absorbtia apei care marestein timp restaurarea. Aceasta apa absorbita poate cauza apoi o reactie
acido-bazica intre lanturilecare reprezinta aproximativ 20% dun cantitatea eliberata de un glassionomer
conventional.Spre deosebire de glassionomeri proprietatile fizice ale compomerilor scad pe masurace apa se
absoarbe. La unele materiale acesta scadere poate fi de 50% fata de un material inferior in ceea ce priveste puterea.

Cu cat compomerul contine mai multe grupari acide carboxil, cu atat matricea devinemai hidrofila si ionica, ceea ce
duce la cresterea absorbtiei apei. Spre deosebire de RMGI, candun compomer absoarbe apa, proprietatile lui fizice
scad. In unele cazuri scad chiar cu 30-50%.
Compomeri.
Avantaje.

Biocompatibilitate;
Efect cariostatic, reduce aparitia cariilor sacundare;
Aplicare economica si rapida;
Etape de aplicare reduse prin indepartarea gravajului (optional);
Prezinta proprietati hidrofilice;
Nu necesita izolare perfecta prin aplicarea de diga;
Nu adera de instrumente. Se manipuleaza si se modeleaza usor;
Adeziune performanta la S si D- asigura integritatea marginala a obturatiei; (mecanism deadeziune mecanica si
chimica)
Prin prelucrare- suprafata neteda- reduce retentia de PB;
Rezistenta la abrazie buna (prezinta particule mici);
Contractii de priza mai mici decat la compozite.Indicatii de utilizare:
Lineri ai cavitatilor;
Obturatii de baza;
Restaurarea leziunilor odontale coronare din zona anterioara si posterioara aarcadelor dentare clasa I, II, III, V,
eroziuni radiculare, defecte cuneiforme;
Sigilarea fisurilor molarilot temporari;
Sigilarea santurilor si fosetelor zonelor care nu sunt supuse stresului ocluzal.
Compomeri (materiale)
DYRACTEXTRAFOLIE Compomer universal restaurativ direct indicat pentru toate tipurile de cavitati pe dinti anteriori si posteriori.
DYRACTFLOWMaterial de restaurare universal tip compomer,fotopolimerizabil, fluid, ideal pentru cavitati mici la dintii anteriori si
posteriori

MATERIALELE DE OBTURAIE CORONAR DE DURAT


Definiie
Materialele de obturaie de durat sunt materiale destinate refacerii durabile a formei i funciei coroanei dentare
afectate de aciunea unor ageni agresori precum: carii, traumatisme, abrazie patologic, miloliz.

Clasificare
Fiind foarte multe i diverse ele se clasific astfel:
1.Dup starea de agregare a materialelor de obturaie n momentul inserrii lor n cavitate, se mpart n 2 mari
categorii:
-plastice
-ne plastice.
2.Dup aspectul fizionomic, acestea pot fi:
-fizionomice
-ne fizionomice.
Materialele plastice fizionomice
Din aceast categorie fac parte urmtoarele materiale:
-cimenturile cu silicat
-cimenturile cu ionomeri de sticl
-rinile acrilice
-materialele compozite.
Materialele plastice ne fizionomice
Acestea sunt materiale rezultate din unirea mercurului cu mai multe metale, aa numitele amalgame.
n funcie de numrul metalelor cu care mercurul intr n combinaie, amalgamele pot fi de mai multe feluri,
precum:
-amalgame binare
-amalgame ternare
-amalgame cuaternare.

n funcie de calitatea metalelor componente, amalgamele pot fi:


-amalgame nobile
-amalgame semi nobile
-amalgame ne nobile (speciale).

Materialele ne plastice
Acestea sunt denumite incrustaii, ntruct ele se introduc n cavitate sub form solid dup ce au fost confecionate
n laboratorul de tehnic dentar ca piese protetice, care dup prob i adaptare, vor fi meninute n cavitate prin
cimentare.
Ele pot fi:
1.-fizionomice, care la rndul lor pot fi:
-ceramice
-acrilice.
2.-semi fizionomice, care i ele pot fi de dou feluri:
-metalo-ceramice
-metalo-acrilice.
3.-ne fizionomice, care pot fi:
-metalice
-aurificaii.

Cerinele unui material de obturaie coronar de durat


Orice material de obturaie coronar de durat, pentru a fi considerat bun trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:
1.-s fie bine tolerat de pulpa dentar (histofil)
2.-s adere bine la smal i dentin
3.-s fie insolubil n mediul bucal
4.-s fie rezistent la forele masticatorii i la uzur
5.-conductibilitatea termic i electric s fie asemntoare esuturilor dure dentare
6.-aspectul fizionomic s fie plcut
7.-timpul de priz s fie convenabil,
8.-fr modificri volumetrice
9.-dup ntrire coeficientul de dilatare i contracie termic s fie asemntor cu al esuturilor dure dentare
10.-s se poat prepara, aplica, finisa i lustrui cu uurin
11.-la nevoie s se poat ndeprta uor.
Nici unul din materialele de obturaie coronar de durat existente, nu ntrunete toate aceste condiii.
MATERIALE FIZIONOMICE DE OBTURAIE CORONAR DE DURAT
Definiie
Materialele fizionomice de obturaie coronar de durat sunt materiale destinate refacerii durabile a morfologiei i
funciilor afectate de aciunea unor factori agresori precum: carii, traumatisme, abrazii, etc., mai ales la nivelul zonei
frontale a arcadelor dentare.

Clasificare
Dup compoziia chimic a structurii de baz a acestor materiale se disting 3 mari categorii (dup coala de
Medicin Dentar Bucureti):
1.-materiale a cror structur de baz este reprezentat de compui chimici anorganici, din categoria crora fac
parte:
-cimenturile de silicat
-cimenturile silico-fosforice
-cimenturile cu fibr de sticl.
2.-materiale a cror structur de baz este reprezentat de compui chimici organici, din categoria crora fac parte:
-rinile acrilice auto polimerizabile (Duracryl)
-rinile epoxidice
3.-materiale care cuprind n structura lor att compui organici ct i anorganici, din categoria crora fac parte:
-rinile acrilice auto polimerizabile cu armtur
-materialele compozite (cu compoziie complex)
-cimenturi cu ionomeri de sticl
Cerinele unui material fizionomic de obturaie coronar de durat
n mare parte acestea sunt identice cu ale tuturor materialelor de obturaie coronar de durat, pe care le-am
enumerat. Astfel:
-s dein caliti fizionomice deosebite, ca nuan coloristic i transluciditate asemntoare esuturilor dure
dentare cu care vin n contact direct, smal i dentin
-s fie ne iritante pentru pulpa dentar
-s fie bine aderente la smal i dentin
-s reziste la forele masticatorii i la uzur
-s fie insolubile n mediul bucal
-n timpul reaciei de priz s nu sufere modificri volumetrice
-dup priz s prezinte un coeficient de dilataie i contracie termic asemntoare esuturilor dure dentare
-s se poat prepara, aplica, finisa i lustrui uor
-s fie stabile n timp, fr condiii speciale de pstrare
-la nevoie s se poat ndeprta uor.
Pn la ora actual nu exist ns, nici un material care s ntruneasc toate aceste caliti.

CIMENTURILE CA MATERIALE FIZIONOMICE DE


OBTURAIE CORONAR DE DURAT
Cimenturile cu silicat (cimenturile translucide)
Dei sunt cimenturi fac parte din categoria materialelor clasice de obturaie coronar de durat, care prezint ca
principale caliti i defecte urmtoarele aspecte:
-au o compoziie chimic complex
-o structur neomogen
-sunt ne aderente.
Structur
Fosfosilicaii, din compoziia lor chimic, ca elemente principale sunt dispui n reea formnd un gel silicilic, care
nchide n ochiurile sale:
-particule solide, ne modificate chimic i ne dizolvate
-molecule de ap
-substane colorante
-excesul de lichid care nu s-a combinat.
Prezentare
Silicatele au 2 sisteme de prezentare:
-clasic, n flacoane
-capsulat, n capsule.
Sistemul de prezentare clasic, cuprinde:
-2 feluri de flacoane: 1 cu pulbere,1 cu lichid
-pulberea poate fi repartizat pe culori cuprinznd 6-18 nuane
-cheia de culori a fabricii productoare.
Sistemul capsulat prezint pulberea i lichidul pre dozate n capsule speciale.
Pulberea este fin i uor alcalin, coninnd:
-oxid de aluminiu 56%
-oxid de siliciu 20-30%
-oxid de calciu 5-15%
-cantiti foarte mici de:
-fluorur de sodiu i calciu
-oxid de magneziu
-carbonat de sodiu
-silicat de beriliu

-substane colorante sub form de oxizi metalici.


Lichidul este un amestec de acid orto-, meta- i piro-fosforic, n care acizii sunt disociai prin adaos de 10% ap.
Fenomenul de gelificare - fiind foarte delicat n desfurarea sa i aproape ireversibil, trebuie evitat orice
manipulare eronat care s tulbure evoluia normal a reaciei i deci s compromit rezultatul final.
Proprieti
Cele mai importante dintre acestea sunt:
1.Duritatea lor este de 3 ori mai mare ca a cimentului fosfat de zinc, dar nu ader de pereii cavitii, ceea ce
necesit aplicarea numai n cavitile foarte retentive
2.Transluciditatea i culoarea sunt bune.
3.Sufer contracii n timpul prizei primare, motiv pentru care trebuie s se exercite presiuni prin intermediul
benzii de celuloid
4.Dei sunt mai stabile n mediul bucal dect cimentul fosfat de zinc, cu timpul se degradeaz prin dizolvare lent,
ceea ce face ca durabilitatea obturaiilor s fie limitat.
5.Bizotajul marginilor cavitii este contraindicat deoarece prile prea subiri de silicat risc s se fractureze, iar
fisurile create pot fi sediul cariilor secundare marginale
6.Sunt rele conductoare de cldur i electricitate.
7.Sunt toxice pentru pulpa dentar, ntruct pot determina necroza acesteia prin acidul fosforic remanent de
silicat.
8.Timpul de priz variaz ntre 3-6 minute pentru priza primar i peste 24 de ore pentru cea secundar.

Indicaii
Cimenturile de silicat se indic:
-la dinii frontali n cavitile de clasa I, III, V.
-n mod excepional, la primul premolar superior n cavitile de clasa a II-a pe faa mezial fr retenie n coad de
rndunic.

Contraindicaii
Cimenturile de silicat se contraindic n:
-refaceri de unghiuri la clasa II i IV
-caviti de colet i subgingivale la dinii posteriori
-caviti ocluzale la molari.

Tehnica preparrii cimentului silicat

Prepararea se face la o temperatur de 18-20 0 C, pe o plcu groas curat i uscat, rcit n sezonul cald, se pune
cantitatea de lichid corespunztoare mrimii cavitii preparate i pulberea de 5 ori volumul acestuia, divizat n 4-5
grmjoare, din care prima va fi jumtate din volumul total, celelalte descresctoare.
Cu spatula de agat, plastic sau oel inoxidabil se amestec prima parte a pulberii cu tot lichidul timp de 30 secunde,
pn se obine o mas omogen, dup care se ncorporeaz cantiti din ce n ce mai mici de pulbere, pentru a obine
n maxim 60 de secunde consistena adecvat aplicrii n cavitate.
Aceasta se constat atunci cnd:
-dispare luciul de pe suprafaa preparatului
-la dezlipirea spatulei de masa cimentului, acesta se rupe fr a forma un con care s se ndoaie ntr-o parte.
Forma capsulat a silicatelor conine pulberea i lichidul pre-dozate i separate printr-o diafragm care se rupe cu o
pens special. Amestecarea celor dou componente se face cu un mixer special denumit Silamat.

Tehnica de lucru
Aceasta presupune a ine cont de urmtoarele aspecte:
Tehnica inserrii n cavitate
nainte de nceperea preparrii silicatului n cavitatea izolat, degresat, uscat, se aplic:
-o obturaie de baz corespunztoare,
-apoi banda de celuloid care se imobilizeaz cu
-o pan interdentar aezat cu grij deasupra papilei interdentare.
Dup prepararea materialului, se execut:
-cu o spatul dentar inoxidabil se aplic un fragment mic de silicat n cavitate prin rzuirea spatulei de marginea
cavitii,
-cu un fuluoar inoxidabil se condenseaz bine materialul n unghiurile interne, n zonele de retenie i pe fundul
cavitii,
-se repet operaia n maxim 60 de secunde prin depunerea straturilor succesive care vor umple cavitatea n uor
exces,
-se modeleaz obturaia cu spatula bucal, prin micri totdeauna dinspre obturaie spre suprafaa dintelui i nu
invers.
Pentru refacerea conturului coroanei n limitele morfo-funcionale ale dintelui, se strnge banda de celuloid n jurul
dintelui, meninnd-o cu indicele i policele minii stngi sau fixnd-o cu o pens Hawe.
Refacerea punctului de contact
Ca timp de lucru aceasta poate fi realizat prin mai multe modaliti, astfel:

A. Matricea de celuloid, pentru refacerea punctului de contact se menine pe loc pn cnd proba martor arat c
silicatul ncepe s devin consistent, pstrnd o oarecare elasticitate, moment n care se ndeprteaz cu pruden
banda spre a nu deforma suprafaa obturaiei.
Apoi cu un fuluoar se comprim uor partea bombat a obturaiei din apropierea dintelui vecin pn cnd materialul
ia contact cu acesta.
Imediat se aplic lacul izolant pe suprafaa ntregii obturaii pentru a mpiedica deshidratarea silicatului.
B. O alt metod, care se indic n cavitile de dimensiuni mai reduse, preconizeaz meninerea cimentului silicat
sub protecia matricei de celuloid pe toat perioada primului timp de priz de 5-7 minute.
n acest caz, punctul de contact se realizeaz de la nceput n uor exces, cci ulterior se abrazeaz datorit
mobilitii dentare fiziologice.
Astfel se ofer posibilitatea ntririi silicatului n absena aerului i umiditii din timpul prizei primare.
C. n situaia clinic n care este necesar separaia rapid a dinilor, fr pierdere de substan, se aplic
separatoarele Ivory, Perry, sau Elliot, se pregtete cavitatea, se introduce silicatul, se modeleaz suprafaa
obturaiei cu un mic exces n dreptul punctului de contact i apoi se introduce matricea interdentar, meninndu-se
nemicat pn la ntrirea silicatului.
Pentru protecia obturaiei pe timp de 3-4 ore se aplic lac dentar, cear topit, vaselin.

Refacerea conturului coronar


Aceasta se execut cu ajutorul unei spatule bucale inoxidabile vaselinate, pstrnd contactul permanent cu suprafaa
dintelui i nlturnd excesul de la margini astfel nct s existe o continuitate perfect ntre marginea cavitii i
suprafaa obturaiei.
Acelai rezultat se poate obine i cu ajutorul unei matrice cervicale prefabricate, care are avantajul c permite
ntrirea silicatului la adpost de aer i umiditate, iar dup ndeprtarea ei suprafaa obturaiei este perfect neted.
Cariile de colet ale dinilor frontali se obtureaz cu silicat sub protecie pulpar obligatorie i innd cont de starea
parodoniului marginal. Astfel:
A.-Cnd peretele cervical al cavitii se afl n apropierea parodoniului marginal fr ca acesta s prezinte clinic
modificri inflamatorii, se poate face obturaia direct.
B.-Cnd peretele cervical al cavitii se afl sub parodoniul marginal care prezint discrete semne inflamatorii
(congestie, sngerare), se obtureaz cavitatea provizoriu cu gutaperc n mic exces, iar dup 24-48 de ore se
cauterizeaz festonul gingival chimic (cu perhidrol, acid tricloracetic), sau termic (prin electrocauterizare) i numai
dup aceea se efectueaz obturaia de durat.
C.-Cnd procesul carios este profund interesnd sub-gingival chiar i cementul radicular la 2-3 mm de inseria
epitelial, iar parodoniul marginal este hipertrofiat, congestiv, burjonat n cavitate, se face anestezie plexal, se
excizeaz esuturile hipertrofiate cu bisturiul, se face hemostaza, apoi se aplic eugenat de zinc fr exces marginal

(ntruct este iritant pentru parodoniul marginal). La 7-8 zile dup epitelizarea complet a patului operator, se
efectueaz obturaia de durat.

Controlul timpului de priz i protecia obturaiei


Trebuie s se in cont de urmtoarele aspecte:
A.-Priza silicatului se instaleaz n 3-5 minute, controlabil prin proba martor obinut din resturile de silicat
rmas dup efectuarea obturaiei i pe care pacientul o ine la cldura minii sale, n tot acest timp.
Obturaia s-a ntrit atunci cnd:
-unghia nu mai poate ptrunde n silicatul martor
-acesta lsat s cad liber pe suprafaa plcii de sticl, sare ca o minge.
B.-Nu este permis grbirea prizei prin insuflare de aer cald deoarece se produce deshidratarea silicatului cu
alterarea transluciditii i proprietilor mecanice ale obturaiei.
C.-Hemoragile ce pot aprea n perioada prizei silicatului, trebuie oprite imediat prin atingeri locale cu bulete de
vat mbibate n acid tricloracetic, perhidrol.
Cnd acestea nu pot fi stpnite se ndeprteaz silicatul, se aplic o obturaie provizorie, iar n edina urmtoare se
reia obturaia de durat.
D.-Pentru protecia obturaiei dup ntrire, se aplic un strat pelicular de lac dentar, cear topit sau vaselin.

Finisarea obturaiilor de ciment silicat


Aceasta se poate efectua numai dup 10-15 minute cu scopul de ndeprtare a surplusului de material de la marginile
obturaiei sau din zonele de contact cu antagonitii
Se folosesc pietre de carborund vaselinate acionnd de la marginea obturaiei spre suprafaa dintelui i niciodat
invers, evitndu-se degajarea de cldur i trepidaiile.
Punctele de contact premature cu antagonitii se evideniaz cu ajutorul hrtiei de articulaie i se ndeprteaz prin
aciuni succesive pn la dispariia lor.
Finisarea final se execut dup 24 de ore cu ajutorul gumelor de lustruit de cauciuc, cu sau fr paste abrazive, iar
pentru spaiile inter-dentare se vor folosi benzi abrazive vaselinate.
Produse comerciale: Fritex (Cehia), Syntrex (Elveia).

Cimentul silico-fosfatic
Este un material ce rezult din combinarea cimentului fosfatic de zinc cu cimentul silicat, avnd calitile i
defectele urmtoare:
-un grad de aderen i duritate mai mare dect silicatul
-n mediul bucal stabilitatea este mai bun dect a cimentului fosfat de zinc
-transluciditatea este medie fiind considerat un material semi-fizionomic
-este bine tolerat de pulpa dentar.

Indicaii
Utilizarea lui se indic n:
-obturarea cavitilor mezio-ocluzale la premolarii superiori
-reconstituiri coronare
-cimentarea lucrrilor protetice conjuncte, mai ales a coroanelor fizionomice
-la cei cu intoleran la amalgame.

Contraindicaii
Cele mai importante se refer la:
-molarii cu caviti de clasa a I-a i a II-a care trebuie s suporte presiuni masticatorii mai mari
-la pacienii cu tipul de masticaie toctor.

Prezentare
n cofrajul de prezentare se gsesc 2 flacoane care conin:
-pulberea
-lichidul
Denumiri comerciale cel mai cunoscut este Infantidul, care are indicaie de utilizare mai ales pentru copii.

Silicatele cu fibr de sticl (Fibroglas, Achatit)


Adaosul de fibr de sticl cimenturilor de silicat, s-a conceput cu scopul de a crete rezistena acestora.
Fibra de sticl ns a determinat chiar i obinerea unei transluciditi foarte bune, precum i o scdere a
solubilitii n mediul bucal al silicatelor.