Cap.

3 - REALIZAREA UNUI AUDIT ENERGETIC

1. Obiectivele si etapele de realizare a unui audit energetic
Odat ce echipa managerial a unei ntreprinderi si-a desemnat un manager energetic si a conferit
acestei persoane toat autoritatea necesar pentru dezvoltarea unui program de management energetic,
acordndu-i tot sprijinul n realizarea acestui program, primul pas pe care trebuie sa-l fac managerul
energetic este s realizeze un audit energetic. Denumit si bilant energetic, analiza energetic sau evaluare
energetic, un audit energetic analizeaz modul n care energia este utilizat ntr-o ntreprindere si
identific solutiile specifice de reducere a costurilor energetice.
Obiectivele unui audit energetic sunt:
s stabileasc clar tipurile de energie utilizate si costurile energetice;
s analizeze modul de utilizare al energiei si s identifice pierderile de energie;
s identifice si s analizeze oportunitatea implementrii unor solutii tehnice si/sau achizitionrii unor
echipamente noi, care pot conduce la o scdere semnificativ a costurilor energetice;
s realizeze o analiz economic a fezabilittii solutiilor tehnice propuse pentru alegerea solutiilor
optime si stabilirea priorittilor de implementare.
n realizarea unui audit energetic trebuie parcurse trei etape principale:
culegerea datelor necesare realizrii auditului;
ntocmirea raportului de audit energetic, inclusiv analiza fezabilittii solutiilor propuse;
implementarea solutiilor recomandate prin auditul energetic.
2. Culegerea datelor necesare pentru ntocmirea unui audit energetic
Activitatea de culegere a datelor necesare ntocmirii unui audit energetic const n dou tipuri
distincte de actiuni, respectiv:
culegerea de date statistice referitoare la istoricul societtii, consumurile si costurile energetice,
productie fizic si valoric realizat, liste cu echipamente de producere si consum a energiei,
amplasamentul cldirilor si tipul constructiv etc.;
efectuarea de msurtori a unor parametri de functionare a instalatiilor si a consumurilor de energie
n diferite regimuri de exploatare.
2.1 Culegerea de date statistice
2.1.1 Date generale despre societate
Datele generale despre societate vor contine n principal informatii referitoare la:
localizarea societtii si istoricul ei;
specificul productiei si gradul de acoperire a pietei interne si/sau externe;
realizri existente n reducerea costurilor energetice si sursele de finantare utilizate;
planuri de dezvoltare a capacittilor de productie pentru care vor trebui asigurate resurse energetice
corespunztoare.
2.1.2 Analiza pltilor
Auditul trebuie s nceap cu o analiz amnuntit a pltilor aferente consumurilor energetice
pentru dousprezece luni anterioare. Aceast analiz este important deoarece:
pltile arat proportia energiei consumate pe tip de surs de energie, prin compararea cu plata
total de energie;

11

 prin analiza locurilor unde este consumat energia se pot indica si pierderile de energie anterioare,
necunoscute pn acum;
totalul sumelor cheltuite pe energie pun n evident o limit superioar a sumelor ce pot fi
economisite.
O analiz complet a pltilor de energie pentru o aplicatie, necesit cunostinte amnuntite despre
structura costurilor energetice si efectul lor n aplicaia respectiv.
Pentru a determina cu exactitate costurile de operare cu diferite tipuri de echipamente, se vor
defalca pltile pentru energie pe componente.
Aceast defalcare permite de asemenea calculul mai exact al economiilor oferite de
Oportunittile Managementului Energetic, cum ar fi: echipamentele de nalt eficient, reorganizarea
unor activitti pentru a evita vrfurile de sarcin n consumul energiei electrice, etc.
2.1.3 Lista echipamentelor de producere si consum a energiei
Lista echipamentelor de producere si consum a energiei va cuprinde inventarul
echipamentelor functionale cu principalele caracteristici tehnice, orele anuale de functionare pentru
fiecare echipament si consumurile anuale de energie ale acestora.
Principalele echipamente utilizate pentru producerea energiei electrice si termice att n aplicatii
industriale ct si pentru cldiri sunt: instalatiile de cogenerare, grupurile electrogene pe gaz sau
combustibil lichid, microhidrocentrale, generatoare eoliene, baterii solare i panouri fotovoltaice,
cazane de abur si de ap cald, cazane cu ulei diatermic.
Principalele categorii de echipamente consumatoare de energie sunt:
a) Instalatii tehnologice
- instalii temice (de abur, ap cald, ulei diatermic);
- instalaii de aer comprimat;
- instalaii frigorifice;
- utilaje acionate cu motoare electrice;
- echipamente speciale specifice unor procese.
b) Instalatii de nclzire/rcire
n procesul de inventariere se vor evidentia att puterile instalate ale instalatiilor de
nclzire/rcire, ct si volumele spatiilor nclzite/rcite/climatizate, suprafata ferestrelor, structura
peretilor si a acoperisului precum si starea sistemelor de termoizolatie.
c) Instalatii de preparare ap cald menajer
Capacitatea instalatiilor de producere a apei calde menajere va fi inventariat n corelatie cu
numrul de persoane care utilizeaz apa produs de aceste instalatii.
d) Instalatii de iluminat
Se va inventaria:
- numrul si tipul corpurilor de iluminat;
- numrul si tipul de lmpi, puterea instalat, fluxul luminos;
- modul de utilizare al iluminatului.
2.1.4 Localizarea geografic/grade-zile/Date meteo
Localizarea geografic a aplicatiei si datele meteorologice ale locatiei sunt foarte importante in
determinarea necesarului de energie termic pentru asigurarea unei climatizri corespunztoare a
cldirilor pe tot parcursul unui an.
Media gradelor-zile, pentru nclzirile sau rcirile spatiale ale locatiei analizate, trebuie efectuat
pentru ultimele 12 luni. Surse pentru datele necesare calculului pot fi:

12

- de la cea mai apropiat statie meteo;

- de la centre locale de utilitti;
- din publicatii de specialitate.
Gradele-zile pentru nclzire (HDD) si gradele-zile pentru rcire (CDD) au valori diferite si sunt
specifice unei localizri geografice particulare.
Conceptul de grad-zi presupune c:
- temperatura medie n interiorul unei cldiri are o valoare medie dorit de 21,13C;
- 2,8C din aceast valoare sunt asigurate de resursele interne de cldur cum ar fi, iluminatul, diferite
echipamente si factorul uman;
- baza de calcul al gradelor zile este 18,33C.
Exemplu:
Presupunem c ntr-o perioad de trei zile, temperatura medie exterioar este de 10C pentru
fiecare zi. Numrul gradelor zile pentru nclzire HDD, pentru aceast perioad de trei zile va fi:
HDD = (18,33C - 10C) 3 zile = 25 grade zile
2.2 Necesarul de echipamente de msur si control
Msurarea parametrilor de functionare a principalelor echipamente si utilaje productoare si
consumatoare de energie este foarte important pentru:
controlul parametrilor reali de functionare la diferite sarcini, impuse de procesele tehnologice;
verificarea randamentelor de functionare a acestor consumatori;
determinarea pierderilor de energie a consumatorilor si a cauzelor care conduc la aceste pierderi;
dimensionarea corect a unor echipamente noi, performante, n functie de necesarul real de energie al
unui proces n cele mai grele regimuri de functionare.
Pentru msurarea corect a acestor parametri specifici fiecrui tip de aplicatie se pot utiliza:
aparate de msur fixe, montate pe instalatii, dac acestea au verificarea metrologic valabil la data
efecturii msurtorilor
aparate portabile, de laborator, cu care se msoar de obicei o serie de parametri care nu sunt
monitorizati n mod uzual pe parcursul desfsurrii proceselor tehnologice
2.2.1 Aparate de msur fixe, montate pe instalatii
n functie de specificul aplicatiei gama aparatelor de msur fixe, montate pe instalatii este foarte
variat. Cele mai uzuale tipuri de aparate montate pe instalatii sunt:
contoare de gaz;
contoare de energie termic;
contoare de abur;
contoare de ap rece sau cald;
contoare de aer comprimat;
contoare pentru combustibili lichizi;
termometre;
manometre;
analizoare de gaze;
cntare de diferite tipuri;
contoare de energie electric monofazate sau trifazate pentru energie activ si reactiv;
ampermetre;
wattmetre;
voltmetre;

13

 frecventmetre.
Multe instalatii moderne sunt echipate cu calculatoare de proces, sau sunt conectate la un
dispecerat energetic central, care pot prelua semnale de la aparatele montate pe instalatii, n scopul
urmririi centralizate a tuturor parametrilor de functionare si de a interveni eficient n reglarea
proceselor atunci cnd este cazul.
2.2.2 Aparate de msur portabile
La ntocmirea programelor de reducere a costurilor energetice este necesar ca acestea s se
bazeze pe date ct mai apropiate de realitate. Acestea pot fi obtinute prin determinri de parametri cu
echipamente portabile care se coroboreaz cu datele statistice.
Msurtorile de parametri se efectueaz de ctre auditor n timpul vizitelor de lucru.
Necesarul de echipament portabil de msur depinde de tipul consumului de energie folosit si de
consumatorii de energie considerati.
n general, necesarul de aparatur de msur portabil pentru ntocmirea unui audit energetic
include urmtoarele:
Metrul
Cel mai folosit dispozitiv de msurare este metrul. Un metru rol de otel de 7,5 m si unul de 30
m sunt folosite pentru a verifica dimensiunile peretilor, tavanelor, usilor si ferestrelor, ale distantelor
dintre echipamente, pentru determinarea lungimii conductelor. Determinarea lungimilor si a suprafetelor
este o determinare principal n calculul pierderilor prin transfer termic.
Luxmetrul
Un luxmetru portabil poate fi extrem de folositor n realizarea auditurilor. Acest instrument este
folosit pentru a msura nivelul de iluminare al suprafetelor. Un luxmetru digital permite analiza direct a
sistemelor de iluminare si permite compararea nivelului de iluminare cu cele folosite n standardele
internationale.
n practic se ntlnesc cazuri n care multe locuri din cldiri sau fabrici sunt iluminate
necorespunztor, nencadrndu-se n standarde, fiind uneori foarte iluminate sau slab iluminate.
n aceste situatii auditorul trebuie s recomande alegerea unui sistem adecvat de iluminare care
s corespund si din punctul de vedere al eficientei energetice si din punctul de vedere al respectrii
standardelor/normativelor de iluminare si al protectiei muncii.
Termometrul
Termometrele sunt folosite pentru msurarea direct a temperaturilor necesare determinrii
diversilor parametri utili n procesul de auditare, fie c este vorba de auditarea unei cldiri, a unor
procese tehnologice, a producerii, transportului si distributiei energiei sau a pierderilor de energie prin
suprafete.
Acestea sunt folosite n general pentru a msura temperaturile din ncperi, cu diverse destinatii,
si pentru a msura echipamentele si instalatiile n functiune.
Cunoscnd temperatura proceselor, auditorul determin eficienta sistemelor si identific sursele
de pierderi de cldur. Acestea vor constitui obiectul unui potential program de recuperare a cldurii.
Tipurile de termometre cel mai des folosite n auditri sunt cele cu imersie pentru msurarea
parametrilor diferitilor agenti de lucru si cele de contact pentru msurarea temperaturii suprafetelor
echipamentelor/instalatiilor si a temperaturii aerului.
Termometrele n infrarosu cu focalizare laser permit determinarea temperaturilor de suprafat n
zone mai putin accesibile si/sau situate la distant. Cu ajutorul unor asemenea instrumente se pot
determina temperaturile de suprafat a conductelor de transport agent termic situate la nltime sau a
suprafetelor peretilor cazanelor energetice.

14

Termografierea n infrarosu este folosit pentru a vizualiza si determina pierderile de cldur ale
unor suprafete. Echipamentele pentru termoviziunea n infrarosu sunt dotate cu soft pentru calculul
pierderilor de cldur. n general acest gen de echipament este folosit n termografierea:
- cldirilor pentru a localiza sursele de pierderi de cldur;
- conductelor de transport agent termic sau altor substante toxice si netoxice n vederea localizrii
eventualelor defecte ale acestora si a pierderilor de energie si material;
- motoarelor pentru determinarea uzurii lagrelor;
- instalatiilor electrice n vederea determinrii defectelor de material al conductorilor, contactorilor,
transformatoarelor.
Metoda de termografiere n infrarosu a instalatiilor si echipamentelor este si o metod predictiv
des uzitat de departamentele de ntretinere pentru a detecta n timp util un eventual defect al
echipamentelor ce ar putea afecta functionarea unui ntreg ansamblu de echipamente si care ar putea
provoca daune de ordin material si o perturbare a proceselor tehnologice.
Trusa portabil de putere voltampermetric (Clamp on meter) si analizorul de energie
Acesta este un instrument care msoar intensitatea curentului continuu si alternativ, tensiunea
curentului continuu si alternativ, puterea activ, reactiv si aparent, factorul de putere si frecventa
curentului. O varianta moderna a trusei portabile o reprezinta analizorul de eneregie, util si necesar in
cazul masuratorilor dinamice, acesta prezentand avantajul inregistrarii pe un interval de timp a
marimilor electrice.
Cu aceste instrumente se pot efectua o serie de msurtori/inregistrari asupra echipamentelor,
motoarelor si asupra circuitelor electrice. Rezultatele msurtorilor/inregistrarilor se interpreteaz si se
folosesc pentru ntocmirea auditului energetic la un obiectiv, fie industrial, fie institutional.
Analizor de gaze arse
Analizoarele de gaze arse sunt aparate care determin eficienta combustiei cuptoarelor, cazanelor
si a altor echipamente care ard combustibil solid, lichid sau gazos.
Ultima generatie de analizoare digitale afiseaz continutul de O2, CO2, CO, SOx, NOx, eficienta
arderii si excesul de aer.
Analizoarele clasice, manuale, necesit multiple msurtori.
Utilizarea unor astfel de instrumente este greoaie, lent si depinde de factorul uman.
Analizoarele de gaz se utilizeaz de ctre auditori pentru determinarea eficientei arderii si n mod
indirect a randamentului echipamentului energetic.
Acest gen de instrument se foloseste si pentru reglajul arderii. Operatorii echipamentelor
energetice ar trebui s utilizeze acest instrument cel putin o dat pe schimb. Prin aceast atitudine se
poate creste randamentul echipamentului energetic cu 0,25% pe fiecare procent de O2 redus din
oxigenul n exces.
Detector ultrasonic de scurgeri de gaze
Detectoarele ultrasonice de scurgeri sunt receptoare electronice foarte sensibile care se folosesc
pentru a depista chiar si cele mai mici scurgeri de gaze (aer, aer comprimat, gaz metan, abur).
Acest instrument se foloseste i de ctre divizia ntretinere - mentenant pentru determinarea
scurgerilor de gaze, n vederea reparrii conductelor cu defecte. Instrumentul ar trebui folosit cu
regularitate, n scop preventiv, pentru a detecta din timp aceste scurgeri de gaze.
Folosirea lui periodic reduce daunele provocate de oprirea temporar a instalatiilor afectate de
ntreruperea furnizrii gazului pe perioada reparatiilor.
Detectorul de scurgeri este folosit de auditori pentru localizarea pierderilor de energie pe retelele
de gaz metan, abur, aer comprimat si a altor gaze utilizate n diverse tehnologii.

15

 Instrumente pentru msurarea debitelor de energie, lichide si aer

- Debitmetru portabil cu ultrasunete pentru msurarea energiei termice
Aceste instrumente se utilizeaz pentru determinarea fluxului de energie termic a fluidelor din
conducte prin utilizarea ultrasunetelor. Aparatele sunt echipate cu generator si receptori de ultra-sunete,
montarea acestora fcndu-se prin aplicarea pe peretele exterior al conductei, fr ntreruperea fluxului
tehnologic.
Instrumentul are afisaj digital, cu posibilitatea de a stoca date n vederea descrcrii periodice a
acestora i are capacitatea de a prezenta datele culese sub form grafic.
Debitmetrul portabil cu ultrasunete este folosit de auditori pentru a determina n mod direct
fluxul termic al agentului din conducte.
Aparatul poate fi prevzut cu dou canale de msur. n acest fel pot fi msurate simultan
fluxurile termice din dou conducte.
Aparatul este dotat pentru transmiterea de date la un achizitor de date n vederea monitorizrii
consumurilor.
Tipul portabil de instrument poate fi utilizat si ca instrument fix pe instalatie pentru o perioad
determinat de timp.
- Debitmetru portabil cu ultrasunete pentru lichide
Acest tip de instrument se utilizeaz pentru determinarea debitelor de lichide din conducte prin
utilizarea ultrasunetelor. Aparatele sunt echipate cu generator si receptori de ultrasunete, montarea
acestora fcndu-se prin aplicarea pe peretele exterior al conductei, fr ntreruperea fluxului tehnologic.
Instrumentul este cu afisaj digital, are posibilitatea de a stoca date n vederea descrcrii
periodice a acestora i are capacitatea de a prezenta datele culese sub form grafic.
Debitmetrul portabil cu ultrasunete este folosit de auditori pentru a determina debitul fluidelor
lichide, purttoare de energie. Aceasta fiind o cale direct si relativ facil de a determina fluxul de
energie al lichidului msurat.
Aparatul este prevzut cu dou canale de msur. n acest fel pot fi msurate simultan debitele
din dou conducte.
Aparatul este dotat pentru transmiterea de date la un achizitor de date n vederea monitorizrii
consumurilor.
Tipul portabil de instrument poate fi utilizat si ca instrument fix pe instalatie pentru o perioad
determinat de timp.
- Aparat de msurare a debitului de aer
Msurarea debitelor de aer este pentru un auditor o problem esential. Caracteristicile, precum
viteza, debit, turbulenta curgerii aerului pot fi msurate cu anemometre cu tub Pitot digitale.
Acest tip de aparat este indispensabil n aplicatiile din domeniul ventilrii, conditionrii si n
orice alt aplicatie n care se utilizeaz aer fie ca aer de combustie fie ca agent de transport al energiei
termice.
Fummetrul
Pentru a putea determina dac combustia este complet se utilizeaz detectorul de fum
(fummetrul). Fumul este carbonul nears care este antrenat cu gazele arse provocnd poluarea aerului si
colmatarea suprafetelor de schimb termic.
Instrumentul se utilizeaz prin prelevarea unui volum de gaze arse printr-un filtru de hrtie.
Spotul de fum de pe hrtia de filtru este comparat vizual cu etaloanele.

16

 Sonometrul
Sonometrul se utilizeaz pentru investigatii ale zgomotului ambiental si determinrii nivelului de
putere sonora.
Un sonometru portabil, cu nregistrare electronic a valorilor, analizeaz n timp real banda de
octave si treime de octav a curbelor de zgomot, precum si functiile statistice.
Cu ajutorul acestui aparat se determin ncadrarea echipamentelor msurate n prescriptii si
standarde.
Aparate pentru determinarea umiditatii aerului (Psihrometrul)
Aceste instrumente sunt folosite pentru a msura continutul de vapori de ap n atmosfer.
Determinarea umidittii aerul de combustie are un rol important n determinarea cldurii aerului
pentru realizarea auditrii unui echipament sau a unui sistem energetic.
Conductometru portabil pentru determinarea calittii apei
Cu ajutorul conductometrului portabil se determin conductivitatea, salinitatea, temperatura si
cantitatea total de solide dizolvate n ap.
Cu ajutorul acestui aparat se investigheaz calitatea apei din instalatiile industriale, precum ar fi
apa de alimentare a cazanelor si din sistemele de nclzire.
Dac apa are cantitti mari de prti solide dizolvate atunci se impune verificarea instalatiilor de
tratare a apei. O ap netratat corespunztor are efecte negative asupra calittii transferului termic din
instalatii, cunoscndu-se faptul c temperatura nalt favorizeaz depunerile ionilor de calciu asupra
suprafetelor, conducnd n timp la colmatarea acestora.
Generatorul de fum
Pentru a determina infiltratiile si scurgerile de aer din jurul usilor ferestrelor, canalelor se
utilizeaz un generator de fum (bombe fumigene).
Folosirea acestuia implic utilizarea echipamentelor de protectie din cauza fumului chimic.
Echipament de protectie
Pentru protejarea capului, minilor, picioarelor, ochilor si a fetei, n realizarea msurtorilor
pentru ntocmirea unui audit, personalul care face auditarea trebuie s foloseasc echipamente de
protectie.
Echipamentele de protectie folosite de auditori sunt: mnusi izolatoare termic, mnusi izolatoare
electric, casca de protectie, masca de protectie, ochelari de protectie, ncltminte de protectie.
2.2.3 Msuri de securitate a muncii n efectuarea msurtorilor
Respectarea normelor de securitate si protectia muncii este obligatorie n efectuarea
msurtorilor. Auditorii trebuie s cunoasc bine att normele specifice care trebuie respectate la
efectuarea msurtorilor, ct si normele specifice care trebuie respectate n exploatarea instalatiilor ce
urmeaz a fi msurate/auditate.
Pentru a preveni orice tip de accidente umane sau tehnice este obligatorie efectuarea unui
instructaj specific tipului de instalatie expertizat. Acest instructaj va fi efectuat, naintea unui ciclu de
msurtori, de ctre personal autorizat.
3. Raportul de audit energetic
Dup culegerea si analiza datelor de baz, echipa de audit trebuie s efectueze inspectia tuturor
instalatiilor supuse auditrii, n vederea unei examinri detaliate a acestora, precum si a gradului de
uzur a echipamentelor. Pe durata acestei inspectii, pentru obtinerea unor informatii ct mai corecte
asupra strii instalatiilor se vor efectua msurtori ale parametrilor de functionare att cu aparatele fixe,
ct si cu cele portabile.

17

Pentru sistematizarea modului de lucru n inspectarea acestor instalatii se evidentiaz nou

sisteme majore care trebuie analizate n cadrul aplicatiei, respectiv:
izolatia cldirilor (anvelopa);
sistem nclzire, ventilatie si conditionare aer;
sistem de producere, distributie si consum a aburului;
sistem de producere, distributie si consum a apei calde;
sistem de producere, distributie consum a aerului comprimat;
sistem de alimentare cu energie electric;
sistem de iluminat artificial si natural;
motoare electrice de actionare;
echipamente speciale specifice unor procese.
n cadrul inspectiei instalatiilor, pot fi gsite imediat solutii de reducere a consumurilor
energetice cu costuri mici sau fr costuri.
3.1 nceperea activittii de auditare
La demararea auditului, conductorul de auditare trebuie s aib o ntlnire cu conducerea
ntreprinderii si coordonatorul activittii de mentenant. Astfel, el poate explica pe scurt ce
propuneri de eficientizare a consumurilor energetice are si poate solicita suport n culegerea
informatiilor pe care doreste s le obtin n timpul inspectrii instalatiilor. Dac e posibil, la aceast
ntlnire e bine s participe si alte persoane cu responsabilitti n anumite sectoare de activitate supuse
auditrii.
3.2 Interviuri pentru culegerea datelor
Obtinerea de informatii corecte despre anumite echipamente si tehnologii este foarte important
n identificarea celor mai eficiente solutii de reducere a costurilor energetice.
Aceste informatii pot fi obtinute, n functie de natura lor, de la conducerea ntreprinderii,
conductorii de departamente, ct si de la operatorii care exploateaz echipamentele specifice,
dupa cum urmeaza:
Managerul general sau directorul executiv, pot oferi informatii referitoare la: politica de investitii,
posibilittile reale de aplicare a unui program de management energetic sau la disponibilitatea de a apela
la alte surse de finantare.
Directorul de productie poate furniza date utile despre natura proceselor tehnologice, orele de
functionare ale instalatiilor si consumurile energetice ale principalelor echipamente sau sectoare de
activitate, precum si date statistice referitoare la productia realizat anual, lunar sau orar.
Directorul financiar poate oferi toate informatiile legate de plata facturilor la energia electric, gaz sau
alti combustibili, ap si ape uzate, reparatii generale si mentenant.
Directorul de mentenant detine informatii importante referitoare la gradul de uzur al echipamentelor,
rata defectelor, modul de asigurare a pieselor de schimb si costurile acestora.
Operatorii specializati pe anumite echipamente sau instalatii tehnologice pot furniza informatii
importante referitoare la modul de functionare al echipamentelor, posibilittile de reglare si control a
acestora si a principalelor defectiuni care apar n exploatarea curent.
Auditorul va nota numele acestor persoane, functia lor si numrul de telefon, pentru a tine
legtura si a obtine informatiile necesare ori de cte ori este cazul, pn la finalizarea auditului.

18

3.3 Inspectarea instalatiilor

La prima vizit ntr-o ntreprindere sau fabric, auditorul va fi nsotit de conductorul
unittii, sau reprezentantul acestuia, care va permite echipei de realizare a auditului s vad modul de
operare cu cele mai importante echipamente si s obtin informatii generale despre procesele
tehnologice. Mai multe informatii si date specifice vor fi obtinute, la urmtoarele vizite, de la personalul
de exploatare operational a instalatiilor expertizate.
3.4 Colectarea unor date detailate
Dup prima vizit de cunoastere a principalelor instalatii si echipamente din ntreprindere sau
fabric, echipa de auditare trebuie s obtin o serie de date specifice fiecrui tip de instalatie si
informatii despre modul de operare al acestora, n scopul identificrii celor mai eficiente solutii tehnice
de reducere a consumurilor energetice. Pentru a facilita analiza datelor colectate, acestea vor fi
sintetizate conform clasificrii n cele nou sisteme principale de consum a energiei.
Dup expertizarea fiecruia din cele nou sisteme, trebuie gsite rspunsuri la o serie de
ntrebri, cum ar fi:
La ce functii (functie) serveste acest sistem?
Cum serveste acest sistem acestor functii?
Care este consumul de energie al acestui sistem?
Care sunt indicatiile c acest sistem este probabil n bun stare de functionare?
Dac acest sistem nu lucreaz, cum poate fi repus n stare de bun functionare?
Cum poate fi redus costul energiei consumate de acest sistem?
Cum poate fi ntretinut acest sistem?
Cine este responsabil direct de ntretinere si mbunttirea conditiilor de functionare si a
eficientei energetice a acestui sistem ?
3.4.1 Anvelopa cldirii
Anvelopa cldirii cuprinde toate elementele cldirii expuse contactului direct cu mediul exterior,
respectiv: usile exterioare, geamurile, peretii si acoperisul. Rolul principal al acesteia este de a proteja
angajatii si materialele din interiorul cldirii de conditiile climatice si variatiile exterioare de
temperatur.
Examinarea elementelor constructive ale cldirii poate fi fcut prin examinarea proiectului de
constructie combinat cu verificarea fizic a constructiei pentru a obtine informatii referitoare la
materialele utilizate si la gradul de uzur a cldirii. O metod modern de diagnosticare a pierderilor de
cldur prin anvelopa cldirii este utilizarea termografiei n infrarosu, prin care este posibil
vizualizarea calittii izolatiilor temice a elementelor constuctive si a neetanseittilor existente. Astfel, la
o instalatie de termografiere se vizualizeaza toata suprafata exterioara, iar pierderile cele mai mari sunt
puse in evidenta de culoarea rosie; cu cat pierderile printr-o suprafata a anvelopei cladirii sunt mai mari
cu atat culoarea de temperatura a acestora este de un rosu mai aprins.
Izolarea termic a peretilor cldirii, din interior sau exterior, cu materiale performante, nlocuirea
geamurilor vechi cu geamuri tip termopan, eliminarea neetanseittilor din zidrie si tmplrie precum si
refacerea hidroizolatiilor si a acoperisurilor deteriorate constituie doar cteva din principalele msuri de
reducere a pierderilor de energie si de sporire a confortului ambiental.

19

3.4.2 Sistemul de nclzire, ventilare si conditionare a aerului (HVAC)

Este necesar inventarierea tuturor echipamentelor componente ale sistemelor de nclzire,
ventilare si conditionare a aerului (HVAC), mentionnd: tipul acestora, modelul, mrimea, vechimea,
consum de energie electric, tipul de combustibil utilizat, consumul de combustibil si orele de
functionare. Trebuie expertizate de asemenea conditiile de lucru ale evaporatoarelor si condensatoarelor,
filtrele de aer precum si starea izolatiei termice a conductelor de agent termic.
Msurtori specifice de temperaturi, umiditti, viteze de aer, nivel de zgomot, vibratii si
consumuri de energie n diferite regimuri de functionare sunt foarte importante n depistarea punctelor
de defect la functionarea instalatiilor.
3.4.3 Sistemul de producere, distributie si consum a aburului
Un sistem de producere si distributie a aburului are n component:
Unul sau mai multe cazane de abur, instalatia de tratare ap, instalatia de recuperare si reutilizare a
condensului, instalatia de prenclzire a apei tratate, degazorul termic, instalatii de automatizare, control
si protectie. Cazanele de abur pot fi echipate cu arztoare pe gaz, combustibil lichid, solid sau mixt, n
functie de resursele locale existente.
Instalatia de distributie a aburului la consumatori compus din distribuitorul de abur si conducte
termoizolate de transport a aburului, vane de separare si reductoare de presiune a aburului acolo unde
acestea sunt necesare.
Instalatia de consum a aburului este constituit n general din diferite tipuri de schimbtoare de
cldur, abur/agent termic tehnologic, echipate cu oale de condens dimensionate corespunztor pentru
fiecare aplicatie n parte si vane de admisie si reglaj a aburului si a agentului termic tehnologic.
Condensul care iese din utilaje este n general recuperat si reutilizat fie pentru reintroducerea lui n
circuitul de producere a aburului, fie pentru prenclzirea unor agenti termici tehnologici sau prepararea
apei calde. n anumite aplicatii este necesar utilizarea aburului viu, n acest caz nefiind necesar
utilizarea unor oale de condens.
Pentru diagnosticarea strii de functionare a instalatiilor se face o analiz statistic a
consumurilor anuale de combustibil, a cantittii de abur produs si consumat de utilaje, a orelor de
functionare a cazanelor de abur si utilajelor, precum si a productiei realizate cu aburul consumat.
Pentru depistarea punctelor de defect n sistem, se vor efectua si msurtori ale parametrilor de
functionare a instalatiilor n diferite regimuri de sarcin termic cum ar fi:
analiza gazelor de ardere la cazane cu analizor de gaze arse;

20

 analiza calittii apei de alimentare a cazanelor si a particulelor solide nedizolvate n ap cu aparat

portabil sau cu prelevare de probe si analiza n laborator;
msurarea debitelor de ap consumat si abur produs cu contoare fixe pe instalatii, sau debitmetru de
ap cu ultrasunete, portabil;
msurarea debitelor de condens cu contoare de debit sau prin colectarea acestuia n vas calibrat si
cronometrarea timpului de colectare;
msurarea presiunilor si temperaturilor principalilor agenti termici;
msurarea temperaturilor de suprafat a utilajelor si conductelor de distributie a agentilor termici, cu
pirometru portabil sau termocamer cu videometrie n infrarosu;
verificarea functionrii corecte a oalelor de condens si a eventualelor scurgeri de abur prin neetanseitti
cu detectorul de scurgeri cu ultrasunete.
n baza analizei datelor statistice si a msurtorilor efectuate se va realiza bilantul energetic al
instalatiilor de producere, distributie si consum a aburului. Acest bilant are rolul de a cuantifica att
energia util proceselor tehnologice, ct si pierderile de energie. Analiza acestora va conduce la solutiile
ce se impun ca necesare a fi realizate pentru reducerea acestor pierderi.
Principalele msuri care se impun n eficientizarea sistemelor de producere, distributie si consum
a aburului sunt:
Msuri cu costuri mici si medii
- reglajul periodic al arderii la cazane;
- monitorizarea continu a consumurilor de combustibil si de abur;
- controlul periodic al calittii apei tratate si mentinerea acesteia n parametrii prescrisi;
- izolarea termic corespunztoare a utilajelor si conductelor de distributie;
- nlocuirea oalelor de condens defecte din instalatii cu oale noi, performante, dimensionate n
concordant cu specificul instalatiilor;
- recuperarea condensului rezultat si reutilizarea lui cu precdere la alimentarea cazanelor de abur;
- montarea de recuperatoare de cldur din gazele de ardere pe cosurile de fum;
- utilizarea unor reductoare de presiune a aburului, performante, pentru alimentarea instalatiilor care
utilizeaz abur la presiuni mai mici dect presiunea aburului produs de cazane;
- automatizarea proceselor de producere si consum a aburului.
Msuri cu costuri mari
- schimbarea cazanelor vechi si uzate cu cazane noi cu randamente superioare;
- nlocuirea sistemelor de transport si distributie vechi cu conducte noi bine izolate termic si robineti
performanti.
3.4.4 Sistemul de producere, distributie si consum a apei calde
Apa cald este utilizat att n procese industriale pentru splri, nclziri si ca agent tehnologic,
ct si pentru asigurarea nclzirilor spatiale si prepararea apei calde menajere.
Culegerea datelor statistice si msurarea principalilor parametrii de exploatare se face ca si la
sistemele de abur, urmrind n principal consumurile anuale de combustibil, cantitatea de energie
termic produs, orele de functionare a instalatiilor si parametrii de functionare a cazanelor de ap cald
si a echipamentelor consumatoare de ap cald la sarcin minim si maxim de functionare.
Pentru corelarea cantittilor de energie termic produs pentru asigurarea nclzirilor spatiale, cu
nevoile reale de energie, se va calcula necesarul real anual de energie termic si combustibil prin metoda
gradelor zile.

21

Necesarul maxim orar si anual de energie termic pentru prepararea apei calde menajere, trebuie
calculat n functie de numrul de persoane care utilizeaz aceast ap si de locul de consum, acest
necesar fiind comparat cu consumurile anuale nregistrate n statistici.
Analiza comparativ dintre necesarul de energie termic al instalatiilor consumatoare de ap
cald si cldura util rezultat din bilantul energetic al fiecrui tip de instalatie n parte, ne d msura
corect a unor pierderi de energie datorate unui grad redus de automatizare a acestor instalatii si a lipsei
unor aparate de msur a consumurilor de energie pe fiecare consumator n parte.
Dac din analiza pierderilor de energie se constat c cele mai mari pierderi se regsesc n gazele
arse evacuate prin cosul de fum si prin izolatiile termice necorespunztoare ale cazanelor, rezervoarelor
de stocare a apei calde si ale conductelor de transport - distributie a agentului termic, solutiile de
remediere a acestor situatii se impun a fi realizate ct mai repede posibil. Dac aceste situatii nu se
remediaz la timp, o mare parte din banii cheltuiti pentru plata unor cantitti tot mai mari de
combustibil, se vor regsi la evacuarea gazelor din cosurile de fum si in mediul nconjurtor.
n concluzie, principalele solutii tehnice de reducere a pierderilor de energie la acest tip de
instalatii sunt:
Msuri cu costuri mici si medii
- reglajul periodic al arderii la cazanele de ap cald;
- reglajul sarcinii termice a cazanelor n functie de temperatura exterioar pentru instalatiile de nclzire,
sau de temperaturile cerute de procesele tehnologice pentru restul instalatiilor;
- montarea de robineti termostatati pe radiatoarele termice pentru a regla necesarul de energie termic a
fiecrei ncperi n functie de gradul de ocupare al acesteia;
- nlocuirea tuturor robinetilor defecti cu rol de separare a unor circuite, sau care prezint scurgeri de ap
cald;
- schimbarea unor garnituri de etansare deteriorate din sistemul de distributie a apei calde;
- nlocuirea unor pompe de recirculare a apei calde uzate;
- utilizarea de variatoare de turatie n circuitul motoarelor de actionare a pompelor n scopul asigurrii
unei viteze optime de circulatie a agentului termic n instalatii;
- controlul periodic al calittii apei tratate si mentinerea acesteia n parametrii prescrisi;
- izolarea corespuntoare cu materiale performante a echipamentelor de producere, stocare, distributie si
consum a agentului termic.
Msuri cu costuri mari
- nlocuirea echipamentelor de producere, distributie si consum a energiei termice vechi si uzate tehnic si
moral cu echipamente noi cu randamente ridicate n exploatare.
3.4.5 Sistemul de producere, distributie si consum a aerului comprimat
Aerul comprimat este utilizat n aplicatii industriale pentru comanda unor echipamente si utilaje
echipate cu motoare pneumatice, pentru curtirea unor piese sau sisteme de filtrare si ca aer instrumental
pentru realizarea unor comenzi pneumatice n circuitele de automatizare.
n etapa de culegere a datelor statistice se vor inventaria toate echipamentele de producere si
consum a aerului comprimat cu principalele caracteristici tehnice, consumurile anuale de energie
electric a compresoarelor de aer, productia anual de aer comprimat, consumul fiecrui echipament n
parte si orele anuale de functionare.
n urmtoarea etap se vor msura consumurile de energie electric ale compresoarelor de aer n
diferite regimuri de functionare, temperaturile agentilor de rcire, cderile de presiune pe reteaua de
distributie si debitul de aer introdus n retea. Eventualele scurgeri de aer din retea se vor localiza cu
detectorul de scurgeri ultrasonic.

22

n urma elaborrii bilantului energetic al sistemului, se vor stabili solutiile tehnice care se impun
pentru reducerea sau eliminarea pierderilor constatate. Principalele msuri pentru reducerea pierderilor
de energie n sistemele de producere si distributie a aerului comprimat sunt:
Msuri cu costuri mici si medii
- monitorizarea continu a energiei electrice consumate si a cantittii de aer comprimat produs de fiecare
compresor n parte;
- controlul periodic al scurgerilor de aer si remedierea lor n cel mai scurt timp posibil;
- schimbarea filtrelor defecte;
- drenarea apei din conducte prin montarea unor dispozitive speciale de drenaj automat;
- nlocuirea dispozitivelor pneumatice de actionare care prezint uzuri si implicit consumuri de aer mai
mari dect cele nominale.
Msuri cu costuri mari
- nlocuirea compresoarelor vechi, cu piston rotativ si consumuri mari de energie electric, cu
compresoare moderne cu surub, care au consumuri mici de energie electric pe mc. de aer comprimat
produs;
- sistematizarea sistemelor de producere si distributie a aerului comprimat prin eliminarea unor trasee
lungi si producerea pe ct posibil a aerului comprimat cu compresoare de capacitti mai mici amplasate
n apropierea locurilor de consum.
3.4.6 Sistemul de alimentare cu energie electric
Un sistem de alimentare cu energie electric a unei ntreprinderi are n componen n general un
post de transformare, cabluri electrice subterane sau aeriene de transport a energiei,
ntreruptoare, separatoare, echipamente si dispozitive de protectie si aparate de msur si
control. n analiza acestor sisteme nu sunt inclusi consumatorii de energie electric cum ar fi motoarele
de actionare si iluminatul, care fac obiectul unor analize separate.
Deoarece sistemele de alimentare si distributie a energiei electrice au rol esential n asigurarea
sigurantei n exploatare a instalatiilor electrice, rezolvarea problemelor energetice a acestor sisteme
conduce si la asigurarea unor protectii eficiente n exploatare a instalatiilor electrice.
Energia electric disponibil n Sistemul Energetic National (SEN) este distribuit la
consumatori prin statii de transformare, marea majoritate a acestor statii fiind echipate cu
transformatoare de medie tensiune/joas tensiune. La locul de montaj transformatoarele trebuie s aib
conditii optime de rcire si s fie protejate de umiditate si praf. Uleiul dielectric trebuie analizat periodic
pentru a depista aparitia unor substante acide sau a apei n compozitie.
Verificarea conexiunilor din tablourile electrice de distributie prin termografiere n infrarosu
este foarte important n depistarea unor defecte care nu se pot vedea cu ochiul liber.
Neremedierea la timp a acestor defecte poate conduce la supranclziri care pot scoate sistemul
din functiune, provocnd daune consumatorilor care pot fi decuplati accidental.
n realizarea auditului energetic trebuie verificat si gradul de ncrcare al transformatoarelor.
Functionarea timp ndelungat a transformatoarelor la sarcini mult mai mici dect sarcina
nominal, conduce la un consum mare de energie reactiv, capacitatea bateriilor de compensare necesare
conducnd la costuri mari. Functionarea n regim de suprasarcin conduce la nclzirea
transformatoarelor, fapt ce contribuie la mbtrnirea izolatiei si n final la arderea acestora.
Indiferent de forma de proprietate asupra transformatoarelor si a statiilor de transformare,
ntretinerea acestora trebuie efectuat de personal specializat, autorizat pentru a lucra pe medie sau nalt
tensiune.

23

3.4.7 Iluminatul natural si artificial

Asigurarea unui nivel de iluminare corespunztor n interiorul ncperilor sau a spatiilor de lucru
este foarte important pentru desfsurarea normal a oricrui tip de activitate. Iluminatul exterior pe
timpul noptii al localittilor si obiectivelor economice, confer o sigurant sporit pentru protectia
persoanelor mpotriva unor posibile agresiuni si a bunurilor materiale mpotriva distrugerilor sau
furturilor.
n analiza consumurilor energetice ale instalatiilor de iluminat, n prima etap trebuie realizat
inventarierea corpurilor de iluminat si a lmpilor utilizate, cu mentionarea puterilor instalate si a
orelor de functionare a acestora.
Datorit faptului c n multe locuri se foloseste mai mult lumin dect este nevoie pentru
derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie msurat cu un Luxmetru, valorile
msurate fiind comparate cu standardele n vigoare pentru locatii diferite. Puterea efectiv consumat de
lmpile montate n aceste locatii se va msura cu un cleste wattmetric.
Exemplu:
Comparatie ntre cteva nivele de iluminare normate pentru diferite locatii
Spatii de parcare ................ .............. 20 Lux
Ci de acces ........................ .......... 100 Lux
Spatii uzinale ........................ 300 - 750 Lux
Linii de produse electronice .... 500 - 3.000 Lux
Birouri ................................ 500 -1.500 Lux
Restaurante .......................... 300 - 750 Lux
Sli de operatie .................. 750 -1.500 Lux
O atentie deosebit trebuie acordat pe durata efecturii acestor msurtori si modului n care
sunt amplasate corpurile de iluminat la locurile de munc, nltimea de montaj a corpului trebuind s
asigure un nivel de iluminare corespunztor pe suprafata de lucru.
Circuitele electrice de alimentare a instalatiilor de iluminat trebuie separate astfel nct n
locurile n care nu se desfsoar activitti ntr-o hal mare s poat fi separate prin nchiderea unor
ntreruptoare, locurile n care se desfsoar activitti fiind luminate n continuare.
Principalele tipuri de surse de iluminat utilizate n diferite aplicatii sunt:
incandescent;
halogenur de tungsten;
vapori de mercur;
fluorescent;
halogenuri metalice;
vapori de sodiu la nalt presiune;
vapori de sodiu la joas presiune.
O utilizare ct mai eficient a acestor surse de iluminat este asigurat si de utilizarea unor corpuri
moderne cu suprafete reflectorizante orientate spre acoperirea unor spatii cat mai mari cu acelasi nivel
de iluminare.
n timpul inspectrii instalatiilor de iluminat, se vor inventaria si locurile unde lumina zilei este
folosit n mod eficient si se vor identifica noi locatii n care, cu investitii minime se va putea extinde
iluminatul natural. Integrarea unor suprafete reflectorizante n arhitectura unei cldiri poate contribui de
asemenea la scderea costurilor de energie a instalatiilor de iluminat.
Alte solutii de reducere a consumurilor energetice a instalatiilor de iluminat, care pot fi
identificate n urma efecturii unui audit energetic sunt:
utilizarea unor sisteme de control si relee de timp n comanda acestor instalatii;

24

 nlocuirea ntreruptoarelor clasice cu ntreruptoare compacte sau ntreruptoare cu balast electronic;

montarea unor senzori de ocupare n ncperi;
montarea unor senzori de nivel pentru lumina zilei;
nlocuirea lmpilor incandescente cu lmpi compacte fluorescente;
utilizarea unor corpuri de iluminat cu reflectoare performante;
nlocuirea unor grupuri de lmpi naintea expirrii orelor normate de functionare.
3.4.8 Motoare electrice de actionare
Energia consumat de motoarele electrice reprezint mai mult de jumtate din energia electric
consumat n principal n instalatiile industriale. Motoarele electrice, folosite pentru actionarea unor
echipamente se regsesc n majoritatea proceselor tehnologice din industrie, minerit si agricultur. Multe
echipamente speciale cum ar fi compresoarele frigorifice si compresoarele de aer au n componenta lor
motoare electrice.
n etapa de culegere a datelor statistice se inventariaz toate motoarele electrice din sectii sau
ateliere, specificnd: tipul motorului, puterea nominal (Pn), turatia (n), tensiunea de alimentare
(Un), curentul nominal (In) , randamentul (), factorul de putere (cos), orele anuale de
functionare (f sau tf) si utilajul actionat.
3.4.9 Echipamente specifice unor procese
Fiecare tip de proces tehnologic consumator de energie termic sau electric poate fi analizat din
punct de vedere al identificrii unor oportunitti de aplicare a managementului energetic, similar cu
sistemele prezentate n paragrafele anterioare.
Cteva exemple de procese industriale specifice asupra crora poate fi aplicat un program de
management energetic sunt:
producerea aburului urmare a unor reactii exoterme n procese industriale si utilizarea acestuia pentru
producerea energiei electrice cu turbogeneratoare proprii;
procese electrolitice;
reactoare chimice;
arderea direct a unor combustibili n cuptoare industriale;
recuperarea energiei termice reziduale continute n gazele fierbinti, a condensului sau a apei calde din
unele procese industriale si reutilizarea acestora.
4. Implementarea recomandrilor auditului energetic
Dup finalizarea raportului de audit energetic, analiza consumurilor si costurilor energetice si a
solutiilor recomandate pentru eficientizarea acestor consumuri si analiza economic a acestora, trebuie
obtinut acordul si sprijinul conducerii manageriale a ntreprinderii pentru implementarea acestor msuri.
Pentru asigurarea unor conditii optime de realizare a implementrii programului se vor stabili
urmtoarele faze de lucru:
Conducerea ntreprinderii, mpreun cu managerul energetic vor stabili si vor asigura accesul la
diversele surse si scheme de finantare a programului.
Se vor stabili echipele de lucru si responsabilittile ce le revin n implementarea solutiilor propuse,
pentru fiecare sectie n parte.
Se vor definitiva obiectivele de realizat ale fiecrei echipe.
Se va trece la implementarea solutiilor tehnice propuse si se va urmri de ctre coordonatorul lucrrii
modul de realizare a lucrrilor si respectarea graficului de lucru.
La finalizarea lucrrilor se va initia un program de monitorizare a economiilor rezultate.
Analiza economic a solutiilor propuse constituie un capitol aparte n auditul energetic.

25