Sunteți pe pagina 1din 3

Drama specie a genului dramatic , in versuri sau in proz cu un coninut

grav, serios, uneori tragic, prezentat intr-o form familiar, fr a exclude


elementele comice. Principala component o reprezint conflictul;
exprim ntreaga complexitate a vieii reale; conine diferite tipuri de
personaje.
Tipuri de dram:
- D.p.d.v. tematic: social, istoric, de idei, psihologic;
- D.p.d.v. al curentului literar: romantic, realist, naturalist, simbolist,
expresionist etc.
Jocul ielelor (1918) este o dram de idei, o dram a absolutului. De fapt,
C. Petrescu disociaz drama absolut de drama de idei. Dramaturgul
consider c aciunea dramei absolute se desfoar exclusiv sub
influena unor acte de cunoatere, la nivelul contiinei, iar evoluia
dramatic se constituie din irul revelaiilor succesive in contiina
personajului principal; imposibilitatea de a gsi certitudini provoac
drama.
Teatrul de idei nseamn, dup C. Petrescu punerea in dialog dramatic a
unor teorii filosofice de ultim or.
Jocul ielelor prezint trsturile unei drame de idei:
- tema drama autoiluzionrii;
- conflictul se declaneaz in contiina personajului principal; se nate
dintr-o criz de
contiin, din confruntarea lumii ideilor cu cea a realitii degradate
moral;
- un nou tip de personaj intelectualul care se raporteaz la absolut ,dar
inadaptat in societatea in care triete aciunea este redus,
confruntrile petrecndu-se in planul contiinei;
Tema dramei drama intelectualului, care se raporteaz la absolut i intr
astfel in conflict cu sine i cu ceilali.
Titlul piesei este o metafor pe care o descifreaz chiar dramaturgul:
Jocul ielelor este jocul ideilor. Metafora sugereaz de fapt, supremaia
contiinei (a ideilor) asupra existenei.Jocul ielelor inseamn o dram a
iluzionrii. (EIena Zaharia-Filipos)
Piesa este structurat n trei acte, alctuite din XII tablouri i din scene.
Este structurat pentru a putea fi reprezentat scenic; dramaturgul
intervine doar prin indicaiile scenice (didascalii).
In ceea ce privete reperele temporale si spaiale, aciunea dramei se
petrece in preajma izbucnirii primului rzboi mondial, in mai 1914 , la
redacia unui ziar bucuretean, Dreptatea social, organ al partidului
socialist.
Drama personajului central, Gelu Ruscanu, provine din conflictul dintre
concepia sa despre dreptatea absolut i ordinea concret istoric, ce nu
corespunde imaginii teoretice.
Vindecat de o iubire euat, Gelu Ruscanu se angajeaz intr-o nou
aciune a spiritului, dar acum in plan social, pentru aprarea ideii de
dreptate absolut. Personajul se afl in posesia unei scrisori a fostei sale
iubite Mria Sineti, din care reiese c ministrul Justiiei a comis o crim

pentru a-i nsui averea btrnei ucise. Ruscanu triete cu sentimentul


complicitii i, pentru a scpa de acest sentiment apstor, hotrte s
publice scrisoarea ce-1 incrimineaz pe ministrul erban Saru-Sineti.
Piesa ncepe cu momentul hotrrii lui Gelu de a publica scrisoarea in
ziarul Dreptatea social, dar aceast hotrre este mereu amnat.
Amnarea devine astfel un pretext scenic (truc de retoric dramatic) ce
va dinamiza aciunea piesei (tot o scrisoare de amor, niciodat publicat,
constituie i intriga comediei lui I. L.Caragiale, O scrisoare pierdut).
Pe scen se perind mai multe personaje, care vor s-l conving , fiecare
aducnd argumente
diferite, c o asemenea campanie este periculoas. Prima scen
important in acest sens o reprezint ntlnirea dintre Ruscanu i Irena,
mtua care 1-a crescut. Femeia invoc imaginea lui Grigore Ruscanu,
tatl lui Gelu, fa de care are o datorie etic. Afl c Sineti a fcut un
gest de generozitate sufleteasc fa de Grigore Ruscanu, pe care 1-a
acoperit financiar i moral atunci cnd acesta delapidase o sum
important de bani pierdut la cri.
In sufletul pustiit al eroului are loc o rsturnare a imaginii tatlui;
revoltat i copleit are tria s-i continue campania mpotriva lui
Sineti.
O alt confruntare important este aceea dintre Ruscanu i Praida, din
actul al treilea, doi prieteni cu concepii filosofice diferite. Pentru Gelu,
dreptatea este absolut, dar pentru Praida aceasta este un factor istoric
determinat de circumstanele istorice i social-politice: Criteriul dreptii
e totdeuna o cauz. Aadar in concepia lui Praida, ideea de drepatate
trebuie cobort din sfera abstract a teoriei i aplicat la necesitatea
istoric, concret.
O scen cheie a piesei este ntlnirea lui Gelu cu Saru-Sineti din actul al
III-lea. Ministrul vine in redacia ziarului socialist i-l atac prin surprindere
pe Ruscanu, invocnd tocmai moralitatea pe care redactorul o apr.
Astfel, Gelu, care a trit in imoralitate chiar cu soia ministrului nu are
acum deloc autoritatea s dea lecii altora. De asemenea, ii atrage atenia
c scrisoarea unei femei nevropate, labile emoional nu poate constitui o
prob juridic. Replicile sarcastice ale lui Sineti dezvluie abilitatea
personajului, care conduce discuia pe terenul logicii. Este surprinztor
faptul c Sineti nu folosete drept arm scrisoarea compromitoare a
tatlui lui Gelu, care afl acum c tatl su s-a sinucis, nu a murit intr-un
accident. Nici mcar vizita Mriei Sineti nu schimb hotrrea eroului.
Femeia este acum pentru Gelu o strin, precum femeia necunoscut pe
care a iubit-o tatl su i din cauza creia s-a sinucis. Personajul repet
destinul tatlui; retrind in contiin ultimele clipe ale vieii tatlui su
Gelu se sinucide. Pentru el sinuciderea este un act lucid de contiin;
eroul lui C. Petrescu a crezut c intre o moarte obinuit i sinucidere este
chiar distana de la trire la contiin. De fapt, eroul s-a sinucis nu pentru
c partidul socialist i-a impus ncetarea campaniei mpotriva lui Sineti, ci
pentru c a descoperit identitatea tragic intre el i tatl su.
Gelu Ruscanu este caracterizat in mod direct in didascalii (indicaiile
scenice sunt ample, semn al implicrii nemijlocite a dramaturgului in arta
spectacolului): Gelu e un brbat ca de 27-28 de ani, de o frumusee mai

curnd feminin, cu un soi de melancolie in privire; .. .prins sub zodia


umbrelor i a contrazicerilor.
Personajul se autocaracterizeaz: Ct luciditate, atta existen i deci,
atta dram.
Dramaturgul folosete tehnica modern a relativizrii perspectivelor (a
oglinzilor paralele), utilizat in caracterizarea indirect. Astfel, pentru
Praida i Penciulescu Ruscanu este omul care vede idei, pentru Sineti
este un nsetat de absolut: .. .judeci pe toata lumea dup mentalitatea
dumitale; Cine e de vin c iei fumurile dumitale drept realiate.
Aadar, Gelu Ruscanu este tipul intelectualului lucid, orgolios, dar
inadaptat, care se definete ca atare i prin relaiile cu celelalte personaje.
Dei prieten cu Praida, nu mprtete aceeai filosofie cu el, adic o
filosofie pragmatic. Pe Mria Sineti a iubit-o cndva, dar femeia nu a
rspuns chemrii brbatului i acum a devenit o strin.
Un tip uman opus lui Gelu este Sineti, ministrul justiiei. Acesta este
inteligent i, in acelai timp fr scrupule, necrutor, tipul politicianului
versat i orgolios. Sineti e un lupttor mai abil dect Gelu Ruscanu, tie
s atace prin surprindere, s-i domine adversarul. Cei doi se confrunt
direct in actul al III-lea, dar rezultatul este nedecis, pentru c orict ar
ncerca temutul avocat s ndrepte discuia pe terenul strict al logicii,
acesta se lovete de firea fanatic, nsetat de absolut, pe care tnrul
redactor a motenit-o de la tatl su.
Personajul are o relaie special cu imaginea tatlui su. Rsturnarea
imaginii tatlui il copleete, se simte lovit in zona cea pur a fiinei lui.
Atunci cnd Gelu afl c tatl su s-a sinucis, imaginea printelui renvie
in contiina fiului, acum purificat, intens. Cei doi se regsesc definitiv
in absolut, prin acelai destin.
Jocul ielelor este o dram , prezentnd toate trsturile acestei specii
literare: aciune exterioar redus, conflict interior, personaje care se
relev pe baza tririlor interioare.