Sunteți pe pagina 1din 135

KAREN BERMAN

este fondatoare, pregedinti gi coproprietarP a Business


Literacy Institute, o firm5 de consultanG ?ndomeniul financiar, care se
O C U de
~ programe
~
adaptate de pregiitire profesionala gi produse gi servicii
destinate Tnlelegerii felului ?ncare se mhoari succesul financiar gi a modului
in care acesta poate fi influenpt de catre toti membrii unei organizatii.
Berman a lucrat cu zeci de companii, ajutiindu-le sii stabileasca programe
de initiere financiarii care s%transforme angajatii, managerii gi liderii
i n parteneri de afaceri.

Karen Berman si Joe Knight


Cmpreunb cu John Case

JO E KNIGHT este coproprietar al Business Literacy Institute gi coproprietar

a1 firmei Setpoint Systems. Activeazi Cn calitate de CFO la Setpoint gi


ca organizator qi lector principal la Business Literacy Institute, lucriind cu
clienti din btreaga lume, penuu a-i educa in domeniul finantelor. Knight
crede cu adeviirat in transparenta financiarii, pe care o aplicg in fiecare zi
la Setpoint.

financiara
Ghidul managerului pentru injelegerea
adeviratei semnificajii a cifrelor
Traducere din limbo englezti de
CARMEN-IUSTINA COJOCARU

Karen dedici aceasti carte


sotului ei, Young Riddle,
a cajui dragoste gi a1 cirui sprijin sunt nemaiurate,
precum gi fiicei lor, Marie,
care ne amintegte z i de zi bucurid acestei lumi.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romlniei


BERMAN, KAREN
Inteligenta financiari: ghidul managerului pentru infelegerea
adevliratei semnificatii a cifrelor / Karen Berman gi Joe Knight
impreuna cu John Case ; trad.: Carmen-Iustina Cojocaru. - Bucuregti :
Curtea Veche Publishing, 201 1
Index
ISBN 978-606-588-246-1
I. Knight, Joe
11. Case, John
111. Cojocaru, Carmen-Iustina (trad.)

Coperta: GRIFFON AND SWANS


www.griffon.ro

KAREN BERMAN, JOE KNIGHT with J O H N CASE


Financial Intelligence:
A Manager's Guide to Knowing What the Numbers Really Mean
Original work Copyright O 2006 Business Literacy Institute, Inc.
Published by arrangement with Harvard Business School Press.
O CURTEA VECHE PUBLISHING, 2007
pentru prezenta versiune in limba roman%

Joe dedici aceasti carte


sotiei sale, Donielle
gi celor Iapte J -Jacob, Jordan, Jewel, James, Jessica,
Jonah ~iJoseph Christian (JC).

firme mai mici, s-a aliturat unei companii noi, Setpoint Systems pi
Setpoint Inc., care produce echipamente pentru parcuri de distrac~ie
si echipamente pentru automatizarea fabricilor. fn calitate de director
financiar a1Setpoint, a invitat din proprie experienti cft de important
este ca inginerii si ceilalti angajah s i inteleagi modul cumfunctioneazi
afacerea. fn 2003, Joe s-a aliturat lui Karen in calitate de coproprietar
a1 Business Literacy Institute ~ide atunci a lucrat cu zeci de companii
in calitate de formator in domeniul financiar.
Ce intelegem noi prin inteligenti financiari? Aceasta nu este o
abilitate inniscuti pe care fie o aveti, fie nu. fn mod categoric, unii
oameni se pricep mai bine la cifre decft alyii, iar cftiva oameni renumiti par s i posede o intelegere intuitivi a domeniului financiar care
noui, celorlalti, ne scapi. Dar nu despre asta este vorba aici. Pentru
majoritatea oamenilor de afaceri - si aici ne includem si noi - inteligenta financiari nu reprezinti altceva decft un set de abilititi care
trebuie, si pot fi, invitate. Persoanele care lucreazi in domeniul financiar deprind din timp aceste abilitlii si pe parcursul intregii lor cariere
sunt capabili s i vorbeasci unii cu altii intr-un limbaj specializat care,
celor neinitiati, ar putea s i le sune ca o limbi striini. Majoritatea
directorilor executivi (nu toti) fie renunti la domeniul financiar, fie
deprind abilitijile necesare pe parcursul ascensiunii lor citre vfrful
ierarhiei, tocmai pentru c i este dificil s i administrezi o afacere daci nu
intelegi ce vor s i spuni expertii in probleme financiare. Cu toate acestea, de prea multe ori, managerii care nu lucreazi in domeniul financiar au avut ghinioane. Acestia nu au dobfndit abilititile necesare si
astfel, intr-un mod sau altul au fost marginaliza~i.
fn mod fundamental, inteligenta financiari se reduce la patru categorii distincte de abilititi, iar cfnd veri termina cartea ar trebuie s i le
stipiplniti pe toate patru. Iati-le:

fnplegerea elementelor fundamentale. Managerii inteligend din


punct de vedere financiar inteleg elementele fundamentale ale
calculelor financiare. Ei sunt capabili s i interpreteze un cont
de profit si pierdere, un bilant contabil si situatia unui flux de
disponibilititi. Ei stiu care este diferenta dintre profit si disponibilititi. Ei inteleg de ce bilanyl contabil se echilibreaz~
0:1.--1-

.-!- '

A*

. . .

....

fntelegerea artei. Finangele si contabilitatea sunt o arti si in


egali misuri o stiinti. Cele doui discipline trebuie s i hcerce s i
cuantifice ceea ce nu intotdeauna poate fi cuantificat si de aceea,
trebuie s i se bazeze pe reguli, estimiri si ipoteze. Managerii
inteligenti din punct de vedere financiar sunt capabili s i observe
unde aspectele artistice ale finantelor au fost aplicate cifrelor
si stiu ci, aplic5ndu-le in mod diferit, pot ajunge la concluzii
diferite. Astfel, atunci ~ 2 n deste cazul, ei sunt preghi~i,s i puni
la indoialii cifrele si s i le conteste.

fntelegerea a~alizei.Odati ce intelegeti elementele fundamentale si puteti aprecia arta finantelor, puteti folosi informatiile
pentru a analiza cifrele in profunzime. Managerii inteligenti din
punct de vedere financiar nu eziti s i analizeze indicatorii, rentabilitatea investitiilor (ROI)* si a altele asemenea. Ei folosesc
aceste analize pentru a-si fundamenta deciziile si de aceea deciziile lor sunt rnai bune.

fnrelegerea inzdginii de ansamblu. fn fine, cu toate c i prediim


cunostinte pentru domeniul financiar si, d e ~suntem
i
de pirere
cii toati lumea ar trebui sii inteleagii latura financiari a unei
afaceri, suntem in egali m k u r i convinsi c l cifrele nu pot si nici
nu reusesc s i dezvduie intreaga poveste. Rezultatele financiare
ale unei afaceri trebuie intelese intotdeauna in context - cu alte
cuvinte, in cadrul imaginii de ansamblu. Factori cum sunt
economia, mediul concurential, normele, modificarea nevoilor
si asteptirilor consumatorului si noile tehnologii, toate acestea
afecteazi modul in care cifrele sunt interpretate si cum ar trebui
luate deciziile.
Dar inteligen~afinanciari nu se limiteazi la cititul unei cirti.
Asemeni tuturor disciplinelor si abilititilor, ea nu trebuie s i fie doar
invi~atZ,ci ~i practicati li aplicati. Din punctul de vedere a1 laturii
practice, sperim ~ine dorim ca aceasti carte s i v i pregiteasci s i actionati, dupi cum urmeazi:

Folosiri limbajul. Limbajul financiar este limbajul afacerilor.


Fie c i v i place, fie c i nu, singurul lucru pe care organizatiile
il au in comun sunt cifrele ~imodul in care ele sunt ordonate
in tabele, analizate si raportate. Aveti nevoie sd folosiri acest
limbaj pentru a fi tratati cu seriozitate si pentru a comunica
intr-un mod eficient. Cum se intBmpli de obicei cu orice limbaj
nou, nu v i puteti agtepta s i il vorbiti fluent de la inceput. N u v i
face!i probleme - intrati in discu6e gi incerca~is i improvizati.
V e ~cBqtiga
i
hcredere pe parcurs.

Puneti intrebiri. Dorim s i v i uitati cu ochi critic la situatiile


si analizele financiare. Nu pentru c i am crede c i ceva este
neapirat gresit in cifrele pe care le analizati. Pur si simplu
credem cg este extrem de important s i htelegeti prin ce, cum
si de ce diferi cifrele pe care le utiliza~iin luarea deciziilor.
A v k d in vedere c i fiecare companie este diferiti, uneori
singura modalitate de a intelege toti acegti parametri, este
s i pune$ intrebiri.

Folosi#i informariile. Dupi citirea acestei ciqi, ar trebui s i gti~i


foarte multe lucruri. Asadar, utilizati-le ! Utilizati-le pentru
a miri fluxul de disponibiliti$, Utilizati-le pentru a analiza
urmitorul proiect ambitios. Utilizati-le pentru a evalua rezultatele financiare ale propriei companii. Munca voastrii va deveni
rnai distractivi si impactul asupra dezvoltirii companiei va fi
mult imbunhitit. Aflati in ~ o z i t i anoastri avantajati, ne place
s i vedem angaja6, manageri 8i lideri care pot observa legitura
dintre rezultatele financiare gi munca lor. Dintr-odati, ei par
s i gtie si ce fac qi de ce o fac.
Agadar, sperim noi, aceasti carte va fi un sprijin in dezvoltarea
inteligentei voastre financiare. Sperim ca ea s i v i ajute s i obtine6 un
succes rnai mare, atBt personal, c2t gi profesional. Sperim ca ea s i ajute
ca si compania dumneavoastri s i inregistreze un succes rnai mare.
Dar rnai presus de toate acestea, credem c i dupii finalizarea lecturii,
veti fi putin rnai motivati, rnai interesati si rnai neribditori s i intelegeti un aspect complet nou a1 afacerii.

Arta finantelor
(si de ce este ea im~ortanta)

Nu putem avea mereu incredere


in cifre

aci ati citi ziarele cu regularitate,


ati aflat in ultima vreme foartemulte despre modalititile uimitoare pe
care oamenii le-au gisit pentru a falsifica evidentele firmelor. fnregistreazi vtnziri fictive. Ascund cheltuieli. Unele tehnici sunt surprinzitor de simple, cum ar fi cazul companiei de software, care in
urmi cu cttiva ani $-a mirit veniturile expediind clientilor sii cutii
goale de carton chiar inainte de finele unui trimestru. (Clienlii au
trimis cutiile inapoi, bineinteles, dar nu inainte de urmitorul trimestru.) Alte tehnici sunt attt de complicate, incft par de nein~eles.
(Le-au trebuit ani de zile contabililor si procurorilor s i clarifice toate
tranzacGile false ale companiei Enron.) Atfta timp cft existi mincino$ si ho;i pe acest pimtnt, unii dintre ei vor gisi, fir5 indoiali,
modalititi de a comite fraude si deturniri de fonduri.
Poate ayi remarcat insi si altceva legat de lumea rnisterioasi a finanyelor, si anume, c i multe companii gisesc modalititi perfect legale
pentru ca evidentele lor contabile s i arate mai bine dectt ar arita in
alte conditii. fn mod categoric, aceste modalititi legitime nu sunt la fel
de spectaculoase cum este frauda puri: ele nu pot s i faci o companie
falimentari s i par5 profitabili, cel putin nu pentru mult timp. Dar este
uimitor ce pot s i realizeze acestea. Spre exemplu, o tehnici mirunti
denumiti inregistrare unica' permite unei companii s i adune mai
multe informatii negative si s i le inghesuie in documentele financiare
ale unui trimestru, astfel incft rezultatele financiare ale urmitoarelor

15

Nu putem avea mereu Incredere In cifre

cont in altul poate imbunitie imaginea cfstigurilor trimestriale ale


companiei determintnd mirirea pretplui actiunilor acesteia la bursi.
f n timp ce noi scriam aceasti carte, Wall Street Journal publica un
articol de fond despre modalitatea prin care companiile isi miresc
profitul net reductnd fondurile de pensii - chiar daci acestea nu pot
cheltui nici micar un binut pentru aceste ajutoare.
Cei care nu sunt specialigti in domeniul financiar ar putea fi indusi
in eroare de astfel de manevre. fn afaceri, orice alt domeniu - marketing, cercetare gi dezvoltare, managementul resurselor umane, formularea strategiei gi aga mai departe - este evident subiectiv, o chestiune
care depinde de experienti, ratiune, precum si de informatii. Dar
finantele ? Contabilitatea ? Sigur, cifrele emise de aceste departamente
sunt obiective, negru pe alb, de necontestat. fn mod evident, o companie a vfndut ceea ce a vfndut, a cheltuit ceea ce a cheltuit, a cfgtigat
ceea ce a cfstigat. Chiar si ctnd este vorba despre fraudi, excepttnd
cazul in care o companie expediazi cutii goale de carton, cum este
posibil ca situatia s6 fie modificati de citre conducerea companiei cu
atfta usurinti, astfel inctt aceasta s i arate complet diferit fati de realitate? Iar in lipsa fraudei, cum ar mai putea acegtia si-si manipuleze
ath de lesne venitul net a1 propriei afaceri ?

ARTA FINANTELOR
Adevirul este ci attt contabilitatea, cft si finantele, asemeni tuturor
celorlalte discipline din lumea afacerilor, sunt in egali mburi si arti gi
?tiinti. Aceasti asertiune ar putea-fi numiti secretul ascuns a1 directorului financiar sau a1 controlorului financiar, doar ci nu este chiar un
secret, el este un adevir pe care toti cei din domeniul financiar il recunosc. Necazul este ci toti ceilale tind si-1 uite. Noi credem ci daci o
cifri apare in situafiilefinanciare sau in rapoartele financiare prezentate
conducerii, aceasta ar trebui s i reflecte k mod necesar realitatea exacti.
De fapt, lucrurile nu stau intotdeauna astfel, fie chiar gi pentru
simplul motiv c i nici escrocii care jongleazi cu cifre nu pot gti totul.
Ei nu au de unde s i cunoasci exact cu ce se ocupi fiecare persoani
in fiecare zi intr-o companie, gi deci nu pot +tiexact cum s i distribuie
cheltuielile. Nu pot gti exact ce durati de viati are un echipament si
deci nu au de unde s i ?tie ctt de mult din costul initial a1 acestuia s i
inrepistreze Pntr-un anllmit a n A r t n m n t n h i l i t / i t ; i c; n fiwnwtolnr octo

arta de a folosi date limitatepentru a ajunge czt mai aproapeposibil de


o descriere exacta' a modului in care functioneaza' o companie. Contabilitatea si finantele nu sunt o realitate, ele sunt o reflectare a realititii
gi acuratetea acestei reflectiri depinde de abilitatea profesionigtilor
din domeniul contabil si financiar de a emite ipoteze rezonabile ~ide
a calcula estimiri rezonabile.
Este o munci dificili. Uneori, acestia trebuie s i cuantifice ceea ce
nu poate fi ugor cuantificat.Alteori, trebuie s i realizeze raeonamente
dificile cu privire la incadrarea unui anumit element. Niciuna dintre
aceste complicatii nu apare pentru ci ei ar incerca s i misluiasci in
vreun fel registrele contabile sau pentru c i ar fi incompetenfi. Complicatiile apar, deoarece attt contabilii, cft ~ispecialigtii in domeniul
financiar trebuie s i emiti permanent ipoteze calificate referitoare la
aspectele financiare ale afacerilor.
Rezultatul acestor presupuneri si estimiri este, in mod firesc,
o abatere a cifrelor. Vi rugim s i nu considerafi ci prin folosirea cuvintului abatere punem la indoiali integritatea cuiva. (Unii dintre cei mai
buni prieteni ai nogtri sunt contabii- chiar asa este- iar unul dintre noi,
Joe, chiar poarti titlul de director financiar - CFO). Cind este vorba
despre rezultate f i c i a r e , abaterea hsearnni doar ci cifrele pot hclina
ktr-o direc$e sau alta. hseamni doar ci profesioni~tiidin domeniul contabiliti$i gi finantelor au folosit anumite ipoteze gi estimki h defavoarea
altora atunci cind au elaborat situapde financiare. Unul dintre obiectivele
acestei ci$ este s i faciliteze kelegerea acestor abateri, d o corecteze
atunci c h d este necesar pentru a putea fi folositi in interesul propriu
(si al ~roprieicompanii). Pentru a kelege acest lucru, trebuie s i gtifi
ce ktrebki s i punefi k privinp acestor ipoteze si estimki. fnarmafi cu
aceste informatii, veti putea lua decizii adecvate, bine ghdite.

f7
Nu putem avea mereu incredere In cifre

Am ales ca exemplu una dintre variabilele care este frecvent estimatiuna despre care nu v-ati fi gfndit c i ar trebui estimati in vreun fel.
Veniturile din v2nza'ri sau v2nza'rile se refer; la valoarea a ceea ce
compania a vfndut clientilor sii intr-o anumiti perioadi dati de timp.
V i gfnditi probabil c i aceasti variabili este usor de determinat. Dar
problema care se pune este cfnd ar trebui inregistrate veniturile (sau
,,recunoscute", asa cum le place contabililor sP spuni)? Iati citeva
posibilititi :
Cfnd se semneazi un contract
Cfnd este livrat produsul sau prestat serviciul
C k d este emisi factura
Cfnd este plititi factura
P

Daci ati spus ,,Cfnd este livrat produsul sau prestat serviciulc',
ave;i dreptate; asa cum vom vedea in capitolul 6, aceasta este regula
fundamental; care determini momentul cfnd o vSnzare trebuie s i
apari in contul de profit si pierdere. Cu toate acestea, regula nu este
a t h de simpli. Ca sii poati fi aplicati trebuie emise o serie de ipoteze,
iar intrebarea ,,cfnd este o vfnzare considerati vfnzare?" a fost un
subiect foarte dezbitut in multe din cazurile de fraud; care au fost
inregistrate in ultima parte a anilor '90.

SP ne imaginim, de exemplu, c i o companie vinde unui client un


copiator, impreunii cu un contract pentru intretinere, totul inclus
intr-un pachet financiar unic. S i presupunem c i echipamentul este
livrat in luna octombrie, dar contractul de intretinere este valabil
pentru urmitoarele douisprezece luni. Cft din pretul initial de cumpirare ar trebui inregistrat in evidentele contabile pentru luna octombrie ? fn definitiv, compania nu a prestat inci toate serviciile la care s-a
angajat pentru tot anul respectiv. Bineinteles, contabilii pot estima
valoarea acestor servicii si pot ajusta veniturile corespunzitor. Dar
acest lucru necesiti o decizie importanti.
Iar acest exemplu nu este doar unul ipotetic. Mirturie sti compania Xerox, care a utilizat jocul recunoasterii veniturilor la o scari atft
de mare, incft s-a descoperit mai tfrziu c i a admis in mod eronat venituri enorme din vSnziri, de 6 miliarde $. Care era problema? Xerox
vindea echipamente in sistem leasing pe 4 ani, incluzSnd service-ul si
intretinerea. Asadar, cft din pret acoperea costul echipamentului si ce
parte din acesta era alocat celorlalte servicii ? De teami c i profiturile
in scidere ale companiei puteau determina pribusirea preplui actiunilor, conducerea Xerox a decis s i inregistreze contabil de la inceput
~rocentelein crestere ale veniturilor anticipate - impreuni cu profiturile asociate. fn scurti vreme, aproape toate cfstigurile aferente
acestor contracte eraurecunoscute la momentul vSnzirii.

Compania Xerox se simtea pierduti gi a incercat s i se foloseasci de


contabilitate pentru a acoperi esecurile propriei afaceri. Dar pute;i
inrelege ce vrem s i demonstrim in acest caz: existi destul de mult
spa6u de manevrii, chiar gi fPri falsificarea evidentelor contabile, pentru
*

no-r

..PA ... > I . - -

-..-I!A-! -:-..J-..-

f l L ---I

\ fa-

-.-J\

,
,:,$1,,

,*

,,+,L--+,

,.,

1-1

--..?-

-lc..l

19
Nu putem avea mereu Dncredere On cifre

Un a1 doilea exemplu a1laturii artistice a finantelor - gi care a jucat


un rol uriq in recentele scandaluri financiare - este acela de a deterrnina daci o anumiti cheltuiali reprezinti o cheltuiali de exploatare
sau o cheltuiali pentru investitii. Vom ajunge la toate detaliile mai
tirziu; pentru moment, tot ceea ce trebuie s i stiti este c i o cheltuiali
de exploatare reduce profitul net imediat, in timp ce o cheltuiali
pentru investitii isi distribuie influenta pe rnai multe perioade contabile. Puteti observa care este tentatia in acest caz. Stagipugin! Vreri
sa' spuneyi ca' daca' luain toate consumabilele ji le numim cheltuieli
pentru investigii, vom putea ma'ri profitul in mod corespunza'tor ? Este
modul de gindire adoptat de compania WorldCom si datoriti ciruia
a dat de bucluc. Pentru a preveni astfel de tentatii, atit contabilitatea,
ca profesie, c h si firmele individuale se conduc pe baza unor reguli
care stabilesc ce qi unde trebuie clasificat. Dar regulile lasP destul loc
rationamentului individual qi libertilii de ac6une. $i iarisi, aceste
rationamente pot afecta in mod dramatic profitul unei companii qi,
in consecinti, prep1 de piati a1 acesteia.

Ne-am propus s i scriem aceasti carte, in primul rind, pentru cei


care 1ucreazPin companii, nu pentru investitori. Prin urmare, de ce ar
trebui s i iqi faci griji oricare dintre aceqtia cu privire la ceea ce am
mentionat rnai sus ? Desigur, motivul este c i acegti oameni folosesc
cifrele pentru a lua decizii. Chiar si voi faceti rationamente cu privire

la bugete, cheltuieli de investitii, cheltuieli cu personalul si o multime


de alte aspecte- sau qeful vostru se o ~ ~depaceste
i
lucruri - pe baza
unei evaluiri a situatiei financiare a companiei sau a departamentului
vostru. DacP nu sunteti congtienti de ipotezele gi estimirile care stau
la baza cifrelor si de modul cum ele afecteazi aceste cifre intr-o directie sau alta, s-ar putea ca deciziile voastre s i fie gresite. Inteligenta
financiari inseamni s i intelegeti unde sunt cifre ,,reale" - bine sustinute ~irelativ clare - si unde sunt ,discutabile" - cu alte cuvinte, ce
depind foarte mult de decizii personale. Si mai mult decit atiit, investitorii din afari, bancherii, furnizorii, clien$ gi altii vor folosi datele
contabile ale companiei voastre ca subiect a1 propriilor decizii. Daci
nu intelegeti foarte bine situatiile financiare qi nu ?titi exact la ce se
uiti acegti oameni qi de ce o fac, atunci veti fi la mSna lor.

-.

Si identificim ipotezele, estimirile $i abaterile

dureazi chiar atft de mult acest proces ? Daci nu lucrati in domeniul


financiar, v-ayi putea imagina c i o zi este suficienti pentru a aduna
toate cifrele aferente sffrsitului unei luni. Dar d o ~-i trei sriptdmiini ?
6
Ei bine, o etapi care ia mult timp este calcularea tuturor acumui
lirilor si a alocirilor. N u este nevoie sP intelegeti acum detaliile f
:.
o vom face in capitolele 10 ~i11. Pentru moment, cititi definitiile din
i
casete qi concentrati-vi asupra faptului c i toti contabilii folosesc acu"ulirile
si alocirile in incercarea lor de a reda o imagine mai exact; a
afacerii in luna respectivi. La urma urmei, nu foloseste niminui daci
situatiile financiare nu ne informeazi exact cft de mult ne costi obtinerea produselor si serviciilor pe care le-am vfndut luna trecuti.
Acest lucru incearci din risputeri si-1 realizeze personalul departamentului de control si este unul din motivele pentru care acest proces
dureazii atSt de mult.

Sa identificam
ipotezele, estimarile si abaterile

i inaintim deci mai profund in


studiul acestui element a1 inteligentei financiare, incercfnd s i intelegem aspectele ,,arcisticeu ale finantelor. Vom analiza trei exemple si
vom pune cfteva intrebiri simple, dar esentiale:

Care sunt ipotezele in cazul unei cifre ?


Existi unele estimiri legate de cifre ?
Care sunt abaterile spre care ne conduc aceste ipoteze si estimiri ?
Care sunt implicatiile ?
Exemplele pe care le vom analiza sunt acumulirile si alocirile de
fonduri, deprecierea si evaluarea. Daci acesti termeni suns de parcii ar
aparene unei limbi ciudate, trebuie s i stiti CP specialistii din lumea
finantelor inteleg si vorbesc aceasti limbi. Veri fi surprinsi cft de
repede veti intelege suficient de mult pentru a vii putea descurca.

La o anumiti dati, in fiecare luni, :titi c i persoarra responsabili de


controlul financiar in companie se o c u p ~de ,,inchiderea registrelor
~ n ~ + - L : l a rC:' ,:k

,~,a-

An-,

C.ron

nl

n n i n m X C;n.rnr;.rr~- Ao

r o nqro

Deterrninarea acumulirilor si alocirilor atrage dupi sine aproape


intotdeauna emiterea unor ipoteze si a unor estimiri. Si luiim ca
exemplu salariul vostru. S i presupunem c i ati lucrat in luna iunie la
o noui line de produs si c i noua linie a fost introdusii in luna iulie.

Sii identificim ipotezele, estimirile $iabaterile

fn aceste conditii, contabilul care trebuie s i determine alocirile va


trebui s i estimeze cft anume din salariul vostru trebuie s i fie alocat
costului produsului (deoarece v-aG cheltuit mult din timpul vostru cu
acele produse initiale) pi cft trebuie s i fie alocat costurilor de dezvoltare (deoarece ati muncit in egali misuri pi la dezvoltarea initiali a
produsului). Acesta va trebui totodati s i decidi cum s i inregistreze
contabil acumularea din iunie fati de cea din iulie. fn functie de cum
va rispunde acestor intrebki, el va putea modifica in mod semnificativ
modul in care va arita contul de profit pi pierdere. Costul produsului
este inclus in costul bunurilor vfndute. fn cazul in care costurile produsului cresc, profitul brut scade , iar profitul brut este unul dintre
indicatorii principali pentru aprecierea profitabilititii produsului.
Totugi, cheltuielile de dezvoltare sunt destinate cercetirii si dezvoltirii, care sunt incluse in sectiunea cheltuielilor de exploatare din
cadrul contului de profit qi pierdere qi nu afecteazi in niciun fel profitul brut. Deci, s i presupunem c i ace1 contabil a determinat c i tot
salariul vostru ar trebui inclus in cheltuielile de dezvoltare ale lunii
iunie, si nu in cheltuielile produsului aferente lunii iulie. Ipoteza sa
presupune c i munca voastri nu a fost direct legat%de fabricarea produsului pi in consecinti, nu ar trebui definiti drept cost de productie.
Dar de aici rezulti o dubli abatere:
fn primul rfnd, costurile de dezvoltare sunt mai mari decft ar
trebui s i fie. Un cadru de conducere care analizeazi ulterior
aceste costuri ar putea decide c i dezvoltarea produsului este
prea costisitoare pi deci, compania nu ar trebui s i ipi rnai asume
aceste riscuri din nou. Daci se intfmpli apa ceva, compania
ar putea si-si diminueze dezvoltarea produselor, periclitindu-si
astfel viitorul.
fn a1 doilea rfnd, costul de productie este rnai mic decft ar
trebui. La rfndul siu, acest aspect va afecta deciziile majore,
cum ar fi stabilirea preprilor si angajirile de personal. Poate
produsul va avea un pret prea mic. Poate vor fi angajate rnai
multe persoane pentru a elimina ceea ce pare a fi un produs
profitabil - depi profitul reflect5 unele ipoteze ambigue.

Desigur, salariul unui singur angajat nu va schimba prea mult


situatia in majoritatea companiilor. Dar este foarte probabil c i ipotezele aplicate unei persoane s i se aplice !n egali misuri tuturor.
Ca s i parafrazim un proverb familiar la Washington, D.C., un salariu
aici, un salariu dincolo pi cft de c u r h d vorbim de bani adevirati.
Oricum, acest caz este suficient de simplu pentru a oferi cu upurinti
rispunsurile la intrebirile puse anterior. Ipotezele privind cifrele ?
Timpul lucrat de voi a fost destinat dezvoltirii si nu a avut prea mult
de a face cu fabricarea produsului care a fost vfndut in iulie. Estima'rile ? Cum ar putea fi impiqit salariul vostru, daci este cazul, intre
dezvoltare pi productie. Abaterea ? Costuri rnai mari de dezvoltare si
costuri rnai mici de productie. $i implica~iile? Preocupare in legituri
cu costul ridicat de dezvoltare; prep1 produsului ar putea fi prea
scizut.
Cine oare a afirmat c i finantele sunt lipsite de pasiune pi subtilitate? Profesionistii din domeniul contabiliti~iiqi finantelor muncesc
pentru a reda cea rnai exacti imagine posibili a performantei unei
companii. fn tot acest timp ei ptiu foarte bine c i nu vor reupi niciodati
s i evidentieze cifrele exacte.

PRECAUTIE INPRIVINTA DEPREClERll


Un a1 doilea exemplu este utilizarea deprecierii. Notiunea de depreciere nu este complicati. S i presupunem c i o companie cumpiri
c2teva utilaje sau mijloace de transport costisitoare pe care se apteapti
s i le foloseasci timp de rnai multi ani. Contabilii se ghdesc la un
asemenea eveniment in felul urmitor : dec2t s i deducem intregul cost
din veniturile unei singure luni - aruncfnd probabil compania sau
departamentul Inpierdere in luna respectivi - ar trebui s i repartizim
costurile pe toati durata de viati a echipamentului. De exemplu, daci
ne gindim c i un utilaj va avea o durati de viati de trei ani, putem
inregistra (,,depreciaa) o treime din costuri anual sau 1/36 lunar, util i z h d o metodi simpli de depreciere.
Aceasta este o modalitate rnai bung de estimare a costurilor reale ale
companiei in orice luni sau an dat, decft daci le-am ^hregistrape toate
odati. Mai mult decft atft, aceasta coreleazi rnai bine cheltuielile

*"

Si identifidm ipotezele, estimarile si abaterile


privind echipamentul, cu veniturile pe care de obicei legenereazi o idee importanti, pe care o vom analiza in detaliu in capitolul4.

NUMEROASELE METODE DE EVALUARE

Teoria este perfect logic;. Totusi, in practici, specialistii in contabilitate sunt foarte precauti atunci c9nd decid cum se deprecieazi un
echipament. Iar aceasti precau6e poate avea un impact considerabil.
S i ne gindim la liniile aeriene. Cu cttiva ani in urmi, companiile din
domeniu si-au dat seama c i avioanele lor aveau o durati de viati rnai
mare dectt anticipaseri. Atunci contabilii acestor companii si-au
modificat graficele de depreciere, astfel inctt s i reflecte durata rnai
mare de viati a avioanelor. fn consecinti, in fiecare luni au dedus din
venituri un volum rnai mic de depreciere. Ghiciti ce s-a intimplat?
Profiturile din aceasti industrie au crescut semnificativ, reflectfnd
faptul c i liniile aeriene nu erau nevoite s i cumpere avioane la fel de
cur9nd cum estimaseri. Dar observati c i ace$ contabili au fost nevoiti
sa' presupuna' c i pot anticipa care este perioada utili de exploatare
a unui aparat de zbor. De acest rationament - si este, intr-adeviir, un
rationament - depindea abaterea ascendenti a cifrelor referitoare la
profit. Tot de acest rationament depind toate implicayiile: investitori
care decid s i cumpere mai multe ac;iuni, directori din industria de
profil care calculeazi daci isi pot permite cresteri salariale rnai mari,
si altele.

I
i

!
1

!
i

:
i

rf
5

q
,i
t

!p

1
k

Un ultim exemplu a1 artei finantelor este legat de evaluarea unei companii - respectiv determinarea valorii unei companii. Bineinteles,
companiile listate la bursa, sunt evaluate zilnic de piata de capital.
Valoarea lor este data de prep1 pe acgiune inmultit cu numirul de
actiuni h circula~ie,cifri cunoscuti sub denumirea de capitalizare de
piata' sau simplu pret de pis@ Dar, in anumite circumstante nici
aceasti metodi nu reuseste sii capteze in mod veridic valoarea acestora. Ass spre exemplu, un competitor inclinat s i preia o companie, ar
putea decide s i pliteasci o prima pentru actiunile acesteia, intrucit
compania doriti valoreazi rnai mult pentru acesta dec9t pentru piati.
Si, desigur, milioanele de companii care sunt in proprietate privati, nu
sunt evaluate deloc pe piati. Cknd sunt cumpirate sau vkndute, cumpiritorii si vznzitorii trebuie s i se bazeze pe alte metode de evaluare.
Pentru c i vorbim despre arta finantelor, mare parte din aceasta
consti in alegerea metodei de evaluare. Diferite metode determini
rezultate diferite - ceea ce, desigur, conduce la o abatere a cifrelor.
S i presupunem, de exemplu, c i firma isi propune s i achizitioneze
o companie cu actionariat restrins, producitoare de valve industriale.
Pentru afacerea voastri este o miscare buni - este o achizitie ,,strategici" - dar c9t de mult ar trebui s i plititi? Ei bine, ati putea s i analizati cistigurile companiei dorite (acesta este un alt termen pentru
profit), pe urmi s i mergeti pe piata liberi si s i vedeti c9t valoreazi
companiile similare comparativ cu cfstigurile lor. (Aceasta este cunoscuts sub numele de metoda ra~eipret / csstiguri.) Sau a$ putea s i analizati c h de multe disponibilititi genereazi anual compania respectivii
pi sa v i imaginati cii de fapt, cumpirati acest flux de disponibilititi.
Pe urmi, ati folosi o anumiti rati a dobhzii pentru a determina cft
valoreazi astki acest flux de disponibilitiigi. (Aceasta este metoda
valorii actualizate a fluxului de disponibilititi.) Alternativ, ati putea
pur qi simplu s%analizati activele companiei - fabrica, echi~amentele,
stocurile si asa rnai departe, impreuni cu imobilizirile necorporale,
cum ar fi reputatia ~ilista clientilor - !i s i estima~ivaloarea acestor
active (metoda evaluirii activelor).
Este de prisos s i spunem c i fiecare metodii implici un minunchi
de ipoteze ~i estimiri. Metoda ratei prel/ c@tiguri, de exemplu, estimeazi c i piata titlurilor de valoare este intr-un fel rationali si cn

S i identificim ipotezele, estimirile $i abaterile

prevrile pe care le stabileste sunt in consecinti corecte. Dar, desigur,


piata nu este in intregime rationali; daci piata inregistreazi o evolutie
ascendenti, valoarea companiei dorite va fi mai ridicati dectt in
momentele ~ 2 n dpiata inregistreazi o evolutie descendents. Mai mult
dech ath, aceasti cifri a ,,ctstigurilor", dupi cum vom vedea in
partea a 11-a, este ea ins4i o estimare. Asa inch ati putea crede c i ar fi
mai bine s i folosim metoda fluxului actualizat de disponibilititi.
fntrebarea care se pune in legituri cu aceasti metodi este .Care este
cea mai potriviti rati a dobtnzii sau rati de actualizare care ar trebui
folositi atunci ctnd calculim valoarea fluxului de disponibilititi?"
fn func$e de cum o stabilim, p r e ~ ar
l putea varia considerabil,
$i desigur, metoda evaluirii activelor este ea insisi doar'o colectie de
presupuneri cu privire la valoarea fiecirui activ.
Ca gi cum aceste incertitudini nu ar fi suficiente, amintiti-vi de
acea perioadi inctntitoare, scandaloasi, agitati cunoscuti drept a v h tul companiilor de internet de la sfirsitul secolului XX. Companii de
internet nou infiintate gi ambitioase apireau peste tot, hrinite de un
val entuziast de capital de risc. Dar in clipa in care investitorii, cum ar
fi investitorii de capital de risc (VC*)isi investesc banii in ceva anume,
ar vrea s i gtie ctt valoreazi investitia lor ~iin consecing, si compania
in cauzi. C h d o companie este abia infiintati, aceste lucruri sunt mai
greu de stiut. Ctgtiguri? Zero. Flux operational de fonduri? Zero.
Active ? Neglijabile. fn vremuri normale, acestea sunt motive care i-ar
indepirta pe investitorii de capital de risc de investitiile din faza de
inceput. Dar in epoca firmelor de internet, acegtia renuntaseri la precautii, bazhdu-se numai pe ceea ce numim metode neobignuite de
evaluare. Au analizat numiid de ingineri de pe statul de plati. Au analizat n u m h l de persoane care consultau lunar un website a1 unei
firme. Un director general tfnir si ~ l i nde energie, cunostinti de-a
noastri, a ctstigat milioane de dolari numai pentru c i a angajat un
mare numir de ingineri de sistem. Din picate, la mai putin de un an in
fata biroului aceleiagi com~aniiam remarcat anuntul ,De inchiriat".
Metodele de evaluare din perioada avtntului companiilor de internet par absurde acum, chiar daci atunci nu pireau deloc rele, a v h d in
vedere ctt de putin gtiam despre ceea ce avea s i ne rezerve viitorul.
Dar toate celelalte metode descrise anterior sunt rezonabile. Necazul
* VC - venture capital - capital de risc (lb. engl.) (n. red.).

este c i fiecare metodi determini o abatere care conduce citre rezultate diferite. Iar irnplicatiile sunt vaste. Companiile sunt cumpirate si
vtndute pe baza acestor evaluiri. Tot pe baza lor ele obtin imprumuturi bancare. Daci detineti actiuni in propria companie, valoarea acestora depinde de o evaluare adecvati. Ni se pare echitabil ca inteligenta
voastri financiari s i includi si o in~elegerea modului in care aceste
cifre sunt calculate.

29
De ce s i ne Imbuniitiitim inteligenta financiarii

De ce sa ne imbunatatim
inteligenta financiara

producfnd un impact asupra organizatiei din care faceti parte. Pe scurt,


inteligenta voastri financiari se va imbunititi simtitor.
fn urmi cu cktiva ani, directorii din cadrul unui esantion de companii ai revistei Fortuneli00 au fost supusi unui simplu test de cunostinre financiare si au obtinut un punctaj mediu de rispunsuri corecte
la intrebiri de 32%.' Daci cititi aceasti carte, veti obline 100%.

AVANTAJELE INSTRUlRll FINANCIARE


Nu se pune insi problema doar s i treceti cu brio un test; instruirea
financiari aduce dupi sine mai multe avantaje practice. Vi prezentim
in continuare o list; a avantajelor pe care le ve* obtine.

1 f n i acum discugia noastri a fost


destul de abstracti. V-am initiat in arta finantelor si v-am explicat de
ce intelegerea ei este un ingredient esential al inteligenrei financiare.
Dar cine are totusi nevoie de inteligenri financiari? Ca s i spunem
lucrurilor pe nume, de ce meriti s i fie cititi acesti carte ?
Pentru inceput, vrem s i subliniem faptul c i aceasti carte este diferiti de alte cirti de specialitate. N u presupune niciun fel de bagaj de
cunostinte financiare. Dar nici nu este o alti versiune a celebrei
Accounting for Dummies. N u vom menriona niciodat; notiunile de
debit si credit. N u ne vom referi niciodati la Cartea mare sau la balanra
de verificare.AceastP carte se ocupi de inteligenp financiari sau, dupi
cum spune si subtitlul, de inpelegerea adeviratei semnz$carii a cqrelor.
Aceasti carte nu este scrisi pentru viitorii contabili, ci pentru acei
oameni din organizatii - lideri, manageri, angajati - care au nevoie
s i inteleagi ce se intfmpli in companiile lor din perspectivi financiari
si cine poate folosi aceste informatii, pentru a munci si administra
intr-un mod mai eficient. Din aceasti carte veti invita cum s i interpretati situatiile financiare si cum s i folositi informafiile continute in
aceste documente pentru ca munca voastri s i fie rnai eficienti. Veti
invita cum s i calculati indicatori financiari. Veti invita despre rentabilitatea investiuei (ROI) si gestionarea capitalului de lucru, doui
concepte pe care le puteti folosi pentru a v i imbunitili deciziile,

Cre~tereaabilititii de evaluare critica a companiei unde lucrati


$titi exact daci angajatorul vostru are suficiente disponibilitqi
pentru a putea pliti salariile? Stiti realmente cft de profitabile sunt
produsele 'sau serviciile la care lucra~i?Atunci cknd se ajunge la propuneri pentru cheltuieli de'investilii, analiza ROI se bazeazi pe date
temeinice ? fmbunaititi-vi inteligenta financiari si veti avea o perspectivi mai largi asupra intrebirilor de acest gen. Sau poate ati avut
cosmaruri in care lucrati in companii precum Enron, Global Crossing
sau poate Sunbeam. Mulu dintre cei care lucrau la aceste companii nu
au avut niciun fel de bhuiali despre situatia precari a acestora.
S i presupunem, de exemplu, c i ati lucrat pentru renumita companie de telecomunicayii WorldCom (mai tkrziu cunoscuti ca MCI)
la sffr~itulanilor '93. Strategia WorldCom a fost s i se dezvolte prin
achizitii. Problema a fost c i acest gigant nu genera suficiente lichiditili pentru achizitiile pe care dorea s i le faci, asa incft a folosit drept
monedi de schimb capitalul, plitind paqial pentru companiile pe care
le-a achizitionat, cu actiuni WorldCom. Aceasta insemna c i trebuia s i
men~iniridicat prep1 pe actiune; aldel, achizitiile ar fi fost prea
scumpe. Totodati, insemna mentinerea ridicati a profiturilor, astfel
incft analistii de pe Wall Street si-i acorde o evaluare ridicati.
WorldCom a plitit pentru achizitii imprumutkndu-se. 0 companie
care face multe imprumuturi, trebuie sg isi mentini profiturile ridicate;
31tfpl hinr;lp ~ r r r +
2: ;:,;:,,A,
L--: --- +--..--I
.
:,en+-

n~

31
De ce sir ne imbunitatim inteligenta financiara

ci, pe doui planuri, WorldCom se afla sub o presiune fantastic5 s i


declare profituri ridicate.
Aceasta a fost, bineinteles, sursa fraudei care, ptni la urmi, a fost
descoperiti. Compania si-a mhit in mod artificial profiturile ,,printr-o
varietate de smecherii contabile, inclusiv diminutnd cheltuielile +i
tratfnd costurile de exploatare drept cheltuieli de investitii", asa cum
rezuma BuisnessWeek acuzatia Departamentului de Justitie2. CLnd
am aflat cu totii c i WorldCom nu era attt de profitabili pe c2t pretindea, castelul de c i r ~de
i joc s-a niruit. Dar chiar daci nu ar fi fost
vorba despre fraud5, capacitatea companiei WorldCom de a genera
1ichiditit;iera incompatibili cu strategia sa de dezvoltare pe bazi de
achizitii. Ar fi putut s i supraviepiasc5 o perioadi pe baza capitalului
qi facLnd imprumuturi bancare, dar nu la nesffrsit.

Sau s i aruncim o privire asupra companiei Tyco International.


Dincolo de povestile despre Dennis Kozlowski si aniversarea de
pomini a zilei sale de nastere si suportul de multe milioane de dolari
pentru umbrele, existi o alti poveste care nu a fost niciodati relatat5
pe scari largi. fn timpul anilor '90, Tyco a fost +iea o mare companie
care achizi~ionaalte companii. De fapt, a cumpirat in jur de 600 de
companii in numai doi ani sau rnai bine spus, rnai mult de o companie
in fiecare zi lucritoare. Cu toate aceste achizitii, fondul comercial din
b i l a n ~ contabil
l
a1 companiei a crescut in asemenea misuri, incft

bancherii au inceput s i devin5 nervosi. Bancherii si investitorii nu


agreeazi o valoare prea mare a fondului comercial intr-un bilant contabil; ei prefers active palpabile (qi care, la nevoie s i poad fi vfndute).
Deci, in clipa in care s-a rispLndit zvonul c i ar putea exista unele
nereguli contabile la Tyco, acestia pur si simplu au elirninat compania
de la urmitoarele achizitii. Astizi compania se concentreazi rnai
degrabi pe cregterea organic; qi excelenta operationali, decft asupra
achiziqiilor; imaginea sa financiari corespunde strategiei sale.
Acum, nu dorim s i discutim faptul c i fiecare manager inteligent,
din punct de vedere financiar, ar fi putut remarca situatia precarii de la
WorldCom sau Tyco. Mul~idintre analistii aparent priceputi de pe
Wall Street au fost piciliti de cele doui companii. Totusi, putin rnai
multe cunostinte v-ar pune la dispoziqie instrumentele prin care s i
urmiiriti tendintele din cadrul companiei voastre ~i s2 intelegeti rnai
multe dintre istoriile din spatele cifrelor. $i daci nu aveti toate ras~unsurile,veti putea +timicar ce htrebiri s2 puneti. fntotdeauna este,
important s i evaluali realizhile ?i perspectivele companiei voastre.
Veti invPta s i analizati cum se procedeazi qi s i v i dati seama cum
puteti sustine aceste obiective si s i aveti propriile reugite.

S i intelegeti rnai bine rolul abaterilor in lumea cifrelor


Am discutat deja despre abaterea care este inclusi ?n multe cifre.
$i ce e cu asta ? Ce semnificarie va avea pentru voi inqelegerea acestei
abateri ? Una consistenti: v i conferi cunoqtin~ele+iincrederea- inte-

financiar-contabilal companiei voastre. Veji fi astfel capabili s i indentificati datele corecte, ipotezele si estimirile. Veti $ti astfel - si aljii
de asemenea - cfnd deciziile si actiunile voastre sunt corect fundamentate.
S i presupunem c i lucrati in exploatare si c i propunefi cumpirarea
unui nou echipament. Seful spune c i vii asculti, dar ar dori siveniti cu
argumente care s i justifice achizitia. Aceasta inseamni s i culegeji date
financiare, inclusiv privind analiza fluxului de disponibilitifi pentru
echipament, cerinfele privind capitalul de lucru si graficele de depreciere. Toate aceste cifre - surprizi! - se bazeazi pe estimki gi ipoteze. Daci !titi ce reprezinti ele, le puteti examina s i vedeti daci au
o anumiti logici. Daci nu, puteti schimba ipotezele, modifica estimirile gi puteti concepe o analizii realisti si care (sperim) s i v5 sprijine propunerea. Lui Joe, de exemplu, ii place s i spuni celor care il
asculti c i este un finantist cu multi experienti qi c i poate foarte usor
s i realizeze o analizii care s i demonstreze de ce compania lui ar trebui
s i ii cumpere un calculator ?nvaloare de 5 000 $. Estimeazi c i ar
economisi o ori pe zi, datoriti caracteristicilor noului calculator gi
a vitezei de procesare; pe urmi ar calcula valoarea unei ore de lucru
din timpul siu pe parcursul unui an pi pe scurt, ar demonstra c i achizitionarea unui calculator nu este mare scofali. Totusi, un sef inteligent
financiar s-ar uita cu atentie peste aceste ipoteze gi ar sustine unele
alternative, cum ar fi faptul c i Joe ar putea, de fapt, sa'piarda'o or5 din
ziua de munci pentru c i acum i-ar fi mult mai usor s i navigheze pe
internet si s i descarce muzic;.
E umitor, de fapt, cft de usor poate un manager bine informat din
punct de vedere financiar, sii schimbe termenii discutiei, astfel incat s i
ia decizii mai bune. CBnd lucra pentru Compania Ford Motor, Joe
a avut parte de o experienti care i-a intirit intocmai aceasti lectie.
El si alti finantisti prezentau rezultatele financiare unui director general din departamentul de marketing. Dupi ce au luat loc, directorul
s-a uitat fix la ei si le-a spus: ,,fnainte s i deschid aceste situatii financiare, as vrea s i stiu ... pentru c8t timp si la ce temperaturi ?" Joe si
ceilaltj nu iqelegeau despre ce era vorba. Pe urmi le-a picat fisa pi Joe
a rispuns: ,,Da, domnule, au stat acolo timp de doui ore si la o temperaturi de 350," Directorul ii didu replica: ,OK, acum c i gtiu c8t de
mult v-a trebuit sii aranjau documentele, putem s i incepem." De fapt,
le spunea acelor oameni c i stia de existenla i~otezelorsi a estimirilor

qi c i avea de g8nd s i le puniintrebiri. C8nd a intrebat in timpul gedinlei c8t de solidi era o anumiti cifri, specialigtii i-au explicat confortabil de unde venea acea cifri gi ipotezele din spatele ei daci era cazul.
Astfel, directorul a putut sii ia in considerare acele date gi s i le foloseasci pentru luarea unor decizii de care s i fie mulpmit.
D a d aceste cunogtinte ar lipsi, ce s-ar int8mpla? Simplu: specialistii din domeniul contabiliti$i gi finantelor ar controla deciziile.
Folosim termenul control, intrucit atunci cBnd deciziile sunt luate pe
baza cifrelor qi c8nd cifrele se bazeazi pe ipotezele gi estimirile contabililor, atunci oamenii care lucreazi in domeniul financiar-contabil
deen controlul efectiv (chiar daci nu incearci s i controleze chiar
totul). Iati de ce trebuie s i ?ti@ce intrebiiri s i puneti.
Capacitatea de a folosi cifre $iinstrumente flnanciare
pentru a lua decizii $i a le analiza

"'

.
!.

i!,

i
$

p
t'

1,
@
ij
S'

#
8'1
6:

g
$

1:

$;

Care este valoarea ROI a unui proiect ? De ce nu putem cheltui


bani atunci, c8nd compania este profitabili ? De ce trebuie s i fiu atent
la creante, daci nu fac parte din departamentul contabilitate ? V i punee
singuri aceste intrebiri gi multe altele in fiecare zi (sau poate altcineva
pi le pune - si presupune c i voi cunoagteti rispunsurile!). Este de
presupus c5 veti folosi cunostintele financiare in luarea deciziilor,
pentru coordonarea subordonatilor gi pentru a planifica dezvoltarea
viitoare a departamentului vostru. V i vom arita cum SK faceti acest
lucru, v i vom oferi exemple pi vom discuta cum s i folositi rezultatele.
Pe parcurs, vom incerca s i folosim cat mai putin posibil termeni specifici limbajului financiar.
De exemplu, s i acordim putjni atentie motivului pentru care
departamentul financiar v-ar putea spune s5 nu cheltuiti niciun ban,
chiar daci firma este profitabili.
Vom incepe cu lucrul esential si anume, c i disponibilititile si profitul sunt doui notiuni diferite. fn capitolul 15 v i vom explica de ce,
dar pentru moment, s i ne concentrim pe diferentele fundamentale.
Profitul se bazeazi pe venituri. Dacii aji retinut, veniturile din v8nziiri
sunt recunoscute atunci cfnd un produs este livrat sau un serviciu este
prestat, nu c8nd este plititi factura. Deci r h d u l de sus din contul
de profit ~i pierdere, rgndul din care s r a r l ~ r nrh~lt~l;-l;l=-

-.,
De ce sb ne tmbunitbtim inteligenta financiari

determina profitul, nu este de multe ori nimic altceva decft o promisiune. Clientii inci nu au plitit, deci cifra veniturilor nu reflect6 banii
reali si in aceea~isituarie este si rfndul profitului. Daci totul merge
bine, compania va incasa, in cele din urmi, creantele pi va avea disponibilitiii corespunzitoare profitului. fntre timp nu are.
Acum s i presupunem c i lucra6 intr-o companie de servicii pentru
afaceri, in plini dezvoltare. Compania vinde o multime de servicii la
un prei bun, astfel c i atft veniturile si profiturile sunt ridicate. Compania angajeazi personal intr-un ritm cft rnai alert gi, desigur, trebuie
si-i pliteasci de indati ce intri in companie. Dar intregul profit pe
care acegti oameni il realizeazi nu se va transforma in disponibilititi
rnai devreme de 30 sau poate 60 zile, dupi ce a fost emisi factura!
Acesta este un motiv pentru care chiar gi directorul financiar a1 celei
rnai profitabile companii poate spune uneori s i nu cheltuiti imediat
banii, intruciit disponibilititile binegti sunt insuficiente.

AVANTAJELE PENTRU COMPANIE


Suntem proprietarii unei organizatii numite Business Literacy Institute.
Meseria noastri este s i facem educatie in domeniul financiar, prin
urmare (sperim noi), s i imbunitztim inteligenta financiari a liderilor,
managerilor gi angajafior care ne sunt studenti. De aceea suntem
convingi, firegte, c i este un subiect important pe care studentii nogtri
trebuie si-1 studieze. Dar ceea ce am rnai remarcat de-a lungul activititii
noastre, este cft de mult sunt avantajate companiile in urma acestei
preghiri. VP oferim in continuare o succinti list3 a acestor avantaje.

Putere $i echilibru On intreaga organizatie


Oare finantigtii domini luarea deciziilor? N u ar trebui. Puterea
departamentului lor ar trebui echilibrati de puterea celorlate departamente de exploatare, marketing, resurse umane, servicii pentru clienji,
informatics si asa rnai departe. Daci managerii acestor departamente
nu sunt competenti din punct de vedere financiar, daci ei nu inteleg
cum sunt misurate rezultatele financiare si cum s i foloseasci aceste
rezultate pentru a evalua critic compania, atunci departamentul financiar-contabil va detine suprematia. Abaterea pe care o poate imprima
cifrelor afecteazi si chiar determini luarea deciziilor.

Decizii ma1 bune

i
Desi aceasti carte se concentreazi asupra imbunititirii inteligentei financiare in afaceri, puteti foarte bine s i aplicati ceea ce invitaii si in viala voastri personali. S i luim in considerare decizia de
a cumpira o casi, o magini sau o barci. Cunogrintele pe care le veti
dobindi le puteti aplica si acestor decizii. Sau gfnditi-vi la planurile
voastre de viitor si decideti cum sii investiti. Subiectul acestei cirti
nu este cum s i investiti, ci s i intelegeti aspectele financiare ale companiei, ceea ce v i va ajuta s i analizati gi posibilele oportunititi
investitionale.

"

Managerii incorporeazi in mod curent in deciziile pe care le iau tot


ceea ce gtiu despre piat$ concurenti, clienti etc. Atunci cind inglobeazi gi analiza financiari, deciziile lor sunt rnai bune. N u suntem
partizanii luirii deciziilor exclusiv pe baza cifrelor, dar suntem de
pirere c i ignorfnd ceea ce spun cifrele, comitem o mare gregeali.
Analizele financiare pertinente oferi managerilor o deschidere spre
viitor pi ii ajuti s i faci alegeri rnai intelepte, rnai bine documentate.

Armonizare mai buni


i,
$

Imaginati-vi puterea organizatiei voastre d a d fiecare ar intelege


partea financiari a afacerii. Fiecare ar purea lucra efectiv, aliniindu-se

la strategia pi obiectivele companiei. Toti ar putea lucra ca o echipi


pentru a obtine o profitabilitate sinitoasi si un flux de disponibilititi.
Toati lumea ar putea comunica intr-un limbaj de afaceri, in loc s i
umble cu intrigi pentru a obtine pozi6i privilegiate in companie. Ar fi
grozav !

BARIERE INCALEA COMPETENTEI FINANCIARE


Colaborarea cu foarte multe persoane gi companii ne-a ajutat s i intelegem ci, in timp ce rezultatatele dorite de fiecare pot fi spectaculoase,
acestea nu sunt chiar atit de usor de obyinut. De fapt, int$mpinim rnai
multe obstacole personale pi institutionale previzibile.
Un obstacol ar fi faptul c i nu v i place matematica, v i temeti de ea
si nu vreti s i aveti de-a face cu ea. Dar toti suntem la fel. Ati fi surprinsi s i aflati c i in cea rnai mare parte finantele se bazeazi pe adunki
si scideri. Cind incep s i foloseasci inmultirea si impiqirea, atunci
finantigtii devin de-a dreptul excentrici. Niciodati insi nu ajungem la
derivate de gradul doi sau la determinarea suprafetei (scuze, domnilor
ingineri). Asadar, s i nu v i temeti; matematica e simpli. !$i calculatoarele sunt ieftine. Nu trebuie s i fiti mari matematicieni pentru a fi competenti din punct de vedere financiar.
Un al doilea posibil obstacol: departamentele financiar gi contabilitate pizesc bine toate informatiile. Sunt finantistii voptri ,,intepeniGU
in vechiul mod de abordare a1 domeniului lor - pistritori pi controlori ai cifrelor, parteneri de dialog reticen6 in procesul de comunicare ? Sunt concentrati pe control pi conformitate ? Daci da, inseamni
c i este posibil s i intimpinati dificultiti cind este vorba s i aveti acces
la date. Dar puteti s i folositi ceea ce cunoagteti despre cifre de la
sedintele de management. Pute6 folosi instrumentele care s i v i ajute
s i luati d'ecizii sau s i puneti intrebiri despre ipoteze gi estimiri legate
de cifre. De fapt, s-ar putea s i ii surprindeCi gi chiar s i ii uirni6 pe contabilii vogtri. Ne-ar face plicere s i stim c i se poate intfmpla asa ceva
(vi rugim s i ne informati).
0 a treia posibilitate este c i seful vostru nu doreste s l puneti
la indoiali cifrele contabile. Daci asa stau lucrurile, nici el nu se
impaci prea bine cu finantele. Probabil e i nu ptie rnai nirnic despre ipoteze, estimiri gi abaterile corespunzitoare. $eful vostru este o victimi

a cifrelor! Sfatul nostru este s i mergeti rnai departe; de obicei, in cele


din urmi, ~efiivid avantajele personale, ale departamentului pe care il
conduc gi ale companiei lor. fi puteti ajuta s i faci acest lucru. Cu cit
sunt rnai multi cei care fac asta, cu atit intreaga companie va fi mai
competent5 din punct de vedere financiar. Puteti, de asemenea, s i v i
asumati unele riscuri. Cunogtintele financiare v i vor conferi noi puteri
gi veti putea s i adresati nigte intrebiri incisive. Cind iti pui intrebiri,
este o bung modalitate de a descoperi lucruri noi.
A patra posibilitate: nu aveti suficient timp. Faceti-vi timp s i cititi
cartea. Daci lua$ avionul in interesul serviciului, luatj cartea cu voi
intr-una sau doui delegatii. fn numai citeva ore veti deveni mult rnai
bine informati dech ati fost pin5 acum in ceea ce priveste domeniul
finantelor.. Altfel, pttrati cartea undeva la indemzni. Capitolele sunt
in mod deliberat scurte si puteti citi cite ceva oricind aveti putin timp
liber la dispozitie. Ocazional, am presirat cBteva istorioare despre
trasn&le financiare fanteziste realizate de unii gmecheri corporatigti,
la sfirpitul anilor 1990, tocmai pentru a face lectura cirtii mai antrenanti - gi s i v i aritim cit de alunecoase pot fi unele dintre aceste
pante. Nu vrem s i sugeriim c i toate companiile sunt ca acelea; dimpotrivi, marea majoritate fac tot ce este posibil s~ prezinte o imagine
corecti pi onesti a performantei lor. Dar intotdeauna e amuzant s i
citepti despre biietii rii.
Daci puteti depigi aceste obstacole, ve$ avea de cigtigat o apreciere
sinitoasi a artei finantelor gi v i ve6 imbunititi inteligenta financiari.
Nu veti dobindi ca prin farmec un MBA in finante, dar veti fi un
apreciat client a1cifrelor contabile, cineva care este capabil s i in~eleagi
gi s i aprecieze ceea ce prezinti un finaqist qi si-i puni intrebiri pertinente. Cifrele nu v i vor rnai speria.
Nu va dura mult, este relativ nedureros gi va insemna mult pentru
cariera voastri. SP incepem.

Acelaqi lucru poate fi valabil si ~ 2 n solicitati


d
un nou loc de munci.
Expeqii spun intotdeauna persoanelor care cauti un loc de munci s i
puni intrebiri celui care le ia interviul - si daci puneti intrebiri
financiare, veti demonstra c i intelegeti partea financiari a afacerii.
fncercati cu intrebiri ca acestea:

Explicatii

Este compania profitabili ?


Are capital pozitiv ?
Are o rat5 a lichiditiei curente care poate sustine statul de plati ?
Veniturile au o tendinti ascendenti sau descendents ?
Daci nu ?ti$ cum s i evaluati toate acestea, cititi mai departe si veti

CUM SA OBTlNETl CEEA CE DORCl


Imaginati-vi gocul pe care 1-ar suferi qeful vostru daci ati ridica problema creqterii salariului qi o parte a discursului ar include o analizi
detaliati a situatiei financiare a companiei, arithdu-i exact care este
contributia compartimentului din care faceti parte.
Vi se pare exagerat? Nu chiar. Odati ce aji citit aceasti carte, veti
!ti cum s i culegeti gi s i interpretati date cum sunt cele care urmeazi:

Cre~tereaveniturilor companiei, creftereaprofitului ~iimbunititirea marjelor pe parcursul ultimului an. Daci afacerea
merge bine, conducerea poate concepe planuri qi oportuniti~i
noi. Vor avea nevoie de oameni cu experienti, aqa ca voi.
CelelalteprovocZrifinanciare ale companiei. Poate fi imbunitititi rotatia stocurilor? Ce aveti de spus despre marjele
brute sau despre numirul zilelor de incasat ? Daci puteti sugera
rnodalititi specifice de a imbuniti~iperformanla financiari
a afacerii, atht voi, cht gi geful vostru veti pkea nigte persoane
inteligente.
Situaria fluxului de disponibilititi a1 companiei voastre. Poate
ve$ fi in misuri s i aritati c i fluxul de disponibilititi al companiei voastre poate fi eliberat intr-o oarecare misuri, iar acea
parte poate fi folositi pentru creqteri salariale.

&
d

k
I

k"

r
e

Care sunt responsabilii cu finan~eleqi contabilitatea ? Titlurile si responsabilititile diferi de la o companie la alta, dar v i prezentim in
continuare cine sunt cei care se afli la conducerea egaloanelor aflate
in aceste departamente qi cu ce se ocupi ei:

Directorulfinanciar (CFO).Acesta este implicat in managementul gi strategia companiei din perspectiva financiari.
El supravegheazi toate functiunile financiare; lui ii raporteazi
controlorul financiar intern gi trezorierul. El este de obicei
membru a1 cornitetului executiv qi deseori ia parte la consiliul
director. fn ceea ce priveqte aspectele financiare, rgspunderea
se opreqte aici.
Trezorierul. Trezorierul igi concentreazi indatoririle atht in
afara companiei, cht qi in interiorul acesteia. El este responsabil
de construirea gi mentinerea relatiilor cu bhcile, administrarea
fluxului de disponibilititi, realizarea previziunilor si luarea
deciziilor legate de capitalul propriu si structura de capital.
Tot el este responsabil de relatiile cu investitorii gi deciziile
legate de capitalul pe actiuni. Se poate spune c i trezorierul
ideal este un finantist cu personalitate.

Controlorulfinanciar intern. Rolul siu este exclusiv intern.


Sarcina sa este sb furnizeze situatii financiare trainice gi corecte.
El rbspunde de contabilitatea general9 situatiile financiare,
analiza afacerii, planificarea financiarg administrarea activelor
qi controalele interne. De asemenea, el trebuie s i se asigure
c i tranzac$ile zilnice sunt inregistrate corect gi exact. FPr6 date
corecte yi consecvente din partea acestuia, directorul financiar
si trezorierul nu ar putea sb $i faci datoria.

(Numeroasele) particularitati
ale contului de profit si pierdere

Profitul este o estimare

'i

ntr-o frazii bine-cunoscutii,atribuiti


indeobgte lui Peter Drucker, profitul este criteriul suveran a1 unei
intreprinderi. Utilizarea cuviintului suveran vine de la importanla
acordatii banilor. 0 companie profitabilii igi schiteazii propriul traseu.
Managerii sii o pot conduce aga cum doresc. C h d o companie inceteazii s i rnai fie profitabilii, persoane striiine incep SP-gibage nasul in
afacerea respectivk Profitabilitatea inseamni, printre altele gi felul in
care voi, in calitate de manageri, este probabil s i fiti judecati. Ati contribuit la creperea profitabilititii companiei sau la sciderea ei? Vii
ghditi la solu6i care sii ducii la cregterea zilnici a profitabilitiitii sau
vii faceti numai datoria, speriind c i totul se va rezolva ?
0 alti sintagmii familiar5 de astii datii apartinand lui Laurence J.
Peter, autorul Principiului lui Peter, ne spune ci dacii nu qtim incotro
ne indreptiim, vom ajunge in alti parte. Daci nu gtiti cum s i v i aduceti
contributia la cregterea profitabilititii, atunci inseamnii cii este putin
probabil s i puteti face acest lucru.
De fapt, prea multi oameni din lumea afacerilor nu lqeleg ce
inseamni cu adeviirat profitul, ca sii nu mai vorbim de modul in care
trebuie calculat. Totodati, nu inteleg cii profitul unei companii, intr-o
perioadi de timp datii, reflect2 o serie intreagi de estimiri gi ipoteze.
Arta finantelor ar putea fi la fel de bine numitii ~iarta de a face profit sau, in unele cazuri, de a face astfel incat profiturile sii arate mai bine
decit in realitate.

INTELIGENTA

FINANCIARA

Vom vedea in aceasti pane a cirrii cum pot face companiile acest
lucru, atft legal, cft gi ilegal. Din experienta noastri, majoritatea companiilor joaci destul de cinstit, desi exist5 intotdeauna unele care
imping prea departe limitele jocului. Ne vom concentra pe in~elegerea
elementelor fundamentale ale contului de profit gi pierdere, intrucPt
,,profitula este exact asa cum se oglindeste in acest cont. fnvi~atisP
descifrati acest document ~i veti putea intelege si evalua profitabilitatea companiei in care lucrati. fnvita~icum s i gestionti elementele
din contul de profit qi pierdere pe care le puteti influenla gi veti !ti
cum s i contribui~ila creqterea profitabilititii. invitati miiestria care
conduce la determinarea profitului ~icategoric veti reugi s i v i imbogititi inteligenta financiari. S-ar putea chiar s i intelegeti incotro v i
indreptati.

(FOARTE) PUTINA CONTABlLlTATE


V-am spus mai devreme c i nu avem de gfnd s i v i invit5rn contabilitate si nici nu o vom face. Existi totugi o idee contabili pe care o vom
explica in acest capitol, intrucft de indati ce o veti pricepe, veti intelege sensul exact a1 contului de profit gi pierdere gi ce incearci, de fapt,
s i transmiti acesta. Mai intfi ins5 vrem sb fim siguri cb nu aveti neintelegeri.
$titi bine c i acest document ar trebui s i oglindeascii profitul unei
companii intr-o perioadi de timp data - de obicei, o luni, un trimestru, un an. Printr-un simplu efort de imaginatie putem concluziona cP
acest cont de profit si pierdere arati ce disponibilititi a incasat compania in perioada de timp luad in discutie, cPt a cheltuit qi cft de mult
a rnai r h a s la final. Suma ,,rimas; la final" ar fi profitul companiei,
nu-i asa?
Din picate, nu. Cu exceptia unor afaceri de mica anverguri care
practici acest gen de contabilitate - asa-numita contabilitate bazati
pe lichidititi - aceasti notiune de cont de profit gi pierdere se bazeazi
pe un conceptie fundamental gre~iti.De fapt, un cont de profit si
pierdere misoari cu totul altceva decft disponibilititile care trebuie
incasate, cele care trebuie plitite pi cele care trebuie s i r i m h i .
El miisoari vinzzrile sau veniturile din vinzzri, costurile sau cheltuielile qi profitul sau venitul.

45
Profitul este o estimare

Orice cont de profit si pierdere incepe cu vfnzirile. Cind o afacere


livreazi un produs sau presteazi un semiciu unui cumpiritor, contabilii spun c l s-a realizat o vfnzare. N u are importanti c i ace1 cumpiritor nu a pldtit inci produsul sau serviciul - af~cereapoate
contabiliza mirimea vinzirii pe rfndul de sus al contului de profit gi
pierdere pentru perioada de timp luati in calcul. Banii nu au trecut de
la vfnzitor la cump5rbtor. Desigur, in afacerile care lucreazi pe bazi
de numerar, cum ar fi comerciantii cu aminuntul gi restaurantele,
vfnzirile si numerarul incasat sunt aproape identice. Dar majoritatea
companiilor trebuie s i agtepte 30 zile sau mai mult pentru a incasa
contravaloarea vfnzirilor, iar in cazul producitorilor mari, cum ar fi
cei din industria aeronautic; pot astepta chiar gi cBteva luni. (Vi pute~i
imagina c i administrarea unor mari companii cum este Boeing ar
impune existenla unor surse apreciabile de lichidititi pentru a putea
acoperi statele de salarii si costurile de exploatare pfni cfnd compania
va fi plititi pentru lucririle sale. Dar vom ajunge la un alt concept,
cunoscut sub numele de capital de lucru - fond de rulment-, care
v i ajuti s i evaluati astfel de notiuni).
Dar rfndul ,,costurilor" din contul de profit gi pierdere ? Ei bine,
costurile gi cheltuielile pe care le inregistreazi o companie nu sunt
neapirat cele pentru care a emis cecuri in perioada respectivi. Costu-

rile 8i cheltuielile din contul deprofit fipierdere sunt celepe care compania le-a fzcut pentru a genera v2nzZrile inregistrate fn perioada de
timp data'. Contabilii il denumesc principiul conectzrii - costurile
specifice trebuie sifie conectabile veniturilor din vfnzirile perioadei
de timp reprezentate in contul de profit. gi pierdere - si aceasta este
cheia intelegerii modului in care este determinat profitul.

- --

-- -

'ti

Profitul este o estimare


Principiul conectirii reprezinti ace1 ,,stropa de contabilitate pe care
trebuie s i il invitati. De exemplu:
Daci o companie specializati pe fabricarea de toner gi inc5rcare
de cartuge cumpbg un camion de cartupe in luna iunie pentru
a le revinde clientilor sii in urmitoarele c8teva luni, ea nu inregistreazi costul acelor cartuge in luna iunie. Mai degrabi va
inregistra costul fiecirui cartus c8nd acesta va fi v8ndut. Motivul este principiul conect5rii.
$i dacg o companie de transport cumpirg un carnion in ianuarie,
si igi propune s2 il foloseasci in urmitorii trei ani, costul
camionului nu apare in contul de profit gi pierdere pentru luna
ianuarie. Mai degrabi, camionul se depreciazi de-a lungul celor
trei ani, astfel inc8t In fiecare luni, in contul de profit gi pierdere
s i apari sub forma unei cheltuieli o parte egali cu 1/36 din
costul carnionului (presupuniind o metodi directi, simpli de
depreciere). De ce ? Principiul conectkii. Camionul este unul
dintre multele costuri asociate cu productia lunii respective productie care apare in v8nzirile lunii ianuarie. ,
Principiul conectkii se extinde si la alte categorii, cum sunt
impozitele. 0 companie Gi poate pliti impozitele o dati pe
trimestru - dar in fiecare lung contabilii vor include in contul
de profit pi piederi o cifri care reflect5 impozitele aferente profiturilor lunii respective.
Principiul conectkii se aplici at8t companiilor care presteazi
servicii, precum qi celor care livreazi produse. 0 companie
de consultan@, de exemplu, vinde ore facturabile, insemn8nd
c2t timp aloci fiecare consultant unui client. $i "iacest caz
contabilii trebuie s i conecteze cheltuielile realizate in timpul
alocat -costuri de marketing, costuri materiale, costuri
de cercetare pi altele - cu veniturile asociate.
Se poate vedea c8t de departe suntem de intririle gi iegirile de
disponibilititi. Urmirirea fluxului de di~~onibilititi
intrate si iegite se
realizeazi prin intermediul unui alt document financiar - Situatia fluxului de disponibilitiiti (partea a IV-a). Puteti vedea, de asemenea, c8t
de departe suntem de simpla realitate obiectivi. Contabilii nu pot

doar s i ingire fluxul de fonduri; ei trebuie s i decida'care sunt costurile


asociate v8nzirilor. Ei sunt nevoiti s i faci ipoteze gi s6 emiti estimiri.
fn acest demers, pot determina abateri ale cifrelor.

SCOPUL CONTULUI DE PROFIT $I PlERDERE

f n principiu, contul de profit gi pierdere incearci s i misoare daci in


final produsele furnizate sau serviciile prestate de o companie sunt
profitabile. Efortul suprem a1 contabililor este acela de a evidentia
v8nzirile pe care compania le-a generat intr-o perioadi de timp dati,
costurile determinate de realizarea acestor vhziiri (sunt incluse aici gi
costurile de functionare ale afacerii pentru acea perioadi de timp) gi
profitul rimas, d a d este cazul. Fic2nd abstractie de orice posibili
abatere, acesta este un efort esential pentru aproape orice manager a1
unei afaceri. Un director de v8nziri trebuie s i gtie ce fel de profituri
genereazg el gi echipa lui, apa inc8t s i poati lua decizii referitoare
la reduceri, condiei, ce cliene s i urmireasci pi aga mai departe. Un
director de marketing trebuie s i ptie care produse sunt cele mai profitabile, astfel incBt acelea sg fie scoase In evidenP in toate campaniile
de marketing Atunci c8nd recruteazi noii angajati, un director de
resurse umane ar trebui s i cunoasci profitabilitatea produselor pentru
a gti care sunt priorititile strategice viitoare ale companiei.
Dupi un anumit timp, intr-o companie bine administrati, contul
de profit pi pierdere gi situatia fluxului de disponibilitiiti se vor oglindi
unul pe celdalt. Profitul se va transformain disponibilita'ti.Totugi, aSa
cum am vgzut in capitolul3, faptul c i o companie obtine ~ r o f ihtr-o
t
perioadi de timp dati, nu inseamni c i ea va avea la dispozitie gi lichiditiele necesare pli$i facturilor. Profitul este intotdeauna o estimare pi nu puteti cheltui estimiri.
Dupi ce am tras concluziile acestei lectii, s i ne intoarcem la actiunea de decodificare a contului de profit gi pierderi.

7"

Decodificareacontului de profit $ipierdere

Decodificarea contului
de profit si pierdere

multe rinduri cu etichetiri misterioase, cum ar fi ,,investi$ile intreprinderii/alteleU (acestea sunt extrase din documnetele IBM) sau
,,entititi consolidate aflate in lichidare" (acesta este un extras de la
General Electric). Este suficient pentru a face pe oricine s i se resemneze, exceptind poate un finantist profesionist.
Deci, aveti ribdare p i n i cfnd vom parcurge impreuni cfteva proceduri simple de deslu~irea contului de profit gi pierdere. Pmbuniti~irearapidi a inteligenteifinanciare nu trebuie s i se bazeze pe dureri
de cap, ci pe insugirea acelor pagi care s i indepirteze exact un astfel
de pericol.

INTERPRETAREA UNUl CONT DE PROFIT $IPIERDERE

bservati ce cuvint am folosit in


titlul acestui capitol: cod. Din picate, deseori un cont de.profit $i
pierderi pare s i fie un cod ce trebuie descifrat.
Iati care este motivul. Multe cirti similare celei de fati prezinti gi chiar mai tarziu, in aceasti carte ve$ gisi - exemple simpatice,
simple de conturi de profit si pierdere. Acestea arati cam aTa:
Venituri din vAnziri
Costul bunurilor vindute
Profitul brut
Cheltuieli
lmpozite
Profit net

$100
50
50
,30

&&

Odati ce cunoagte definitiile, p i n i si un elev mai istet de clasa


a IV-a nu ar avea nevoie de prea mult sprijin ca s i igi dea seama despre
ce este vorba. Ar putea face calculele si f i r i un calculator. Dar este
momentul s i verifica$ un cont de profit ?i piederi din lumea reali, s i
zicem a1 propriei companii sau altul pe care il gisiti in raportul anual
a1 altei companii. Daci este un document detaliat, ar putea s i se
intindi pe pagini intregi - rinduri intregi de cifre a t h de mirunt
tipirite, incat abia il puteti citi. Chiar daci este un cont ,,consolidatu,
ca acelea pe care le gisiti in rapoartele anuale, este posibil s i contini

Chiar inainte de a incepe s i examinati cifrele, aveti nevoie de un anumit


context pentru a intelege documentul.

Denumirea
Scrie ,,declaratie de venituri" la inceput ? Poate c i nu. Ar putea la
fel de bine s i scrie: ,,declaratie de profit $i pierdere" ,,declaratie P&LU,
,,declaratie de operatiuni", ,,simatia operatiunilor", ,,declaratie de
ci~tiguri",sau ,,situatia ci$tigurilorU.Deseori, cuvintul consolidat
apare in fruntea acestor sintagme. Noi lucrim cu un client a1 cirui
cont de profit gi piederi este denumit declaratie de ci~tiguriin raportul siu anual. Totodati, unul dintre principalele departamente ale
acestuia igi intituleazi contul siu de profit gi pierdere ,,declaratie de
venituri", iar un alt departament important ?i spune cont de profit qi
pierdere. Avand atit de multi termeni la dispozitie pentru acelaqi
lucru, cineva ar putea crede c i prietenii nogtri din finante qi contabilitate nu doresc ca noi s i aflim ce se intimpli in realitate. Sau poate
cred c i toati lumea gtie c i toti acesti termeni diferiti semnifici acela~i
lucru. Oricare ar fi situatia, in aceasti carte vom folosi termenul de

cont de profit ji pierdere.


Apropo, daci vedeti in titlu ,,bilantUsau ,,situa$a fluxului de disponibilititi", aveti de a face cu un alt document. Denumirea ar trebui
s i includi una dintre acele expresii De care tocrnai 1e-am r n ~ n t ; n n a +

,,CurentU versus ,,proformau

Majoritatea conturilor de profit gi piedere sunt ,curenteU ~i daci


nu apar alte mentiuni, puteti s i presupuneti c i ceea ce studiati sunt
cifre aferente perioadei curente. Aceste documente aratd ce s-a inthmplat efectiv cu veniturile, costurile gi profiturile haceasti perioadi de
timp, conform regulilor contabile. (Am mentionat ,,curentNpentru a
vii reaminti cii once cont de profit gi pierdere include in constructia lui
estimiri, ipoteze si abateri pe care le vom lua in discutie in detaliu rnai
departe in acest capitol.)

II

IN I ~ L I G E N T AFlNANCl ARA

Contul de profit si pierdere se referi la intreaga companie? Sau


numai la un departament sau unitate de afaceri? Se referi la o regiune
anume? Companiile mari realizeazii in general conturi de profit gi
pierdere pentru diferite pir$ ale afacerii lor, precum si pentru intreaga
organizatie. In cartea lor clasicii Relevanpi pierduti, H. Thomas
Johnson si Robert S. Kaplan, relateazi cum a dezvoltat General
Motors, in prima jumitate a secolului XX, sistemul divizional - cu
cont de profit si pierdere pentru fiecare departament.' Putem s i ne
declariim mulprniti c i au ficut acest lucru. Realizarea conturilor de
profit gi pierdere pentru unititi rnai mici din cadrul afacerii a oferit
managerilor marilor corporatii viziuni nebinuite referitoare la performanta lor financiari.
Odati identificatii entitatea relevant%,trebuie sd verificati perioada
de timp. Un cont de profit gi pierdere, asemeni carnetului de note de
la scoali, se referii la o anumiti perioadii de timp: o lund, un trimestfi
sau un an sau cumulat. Unele companii intocmesc astfel de conturi
pentru o perioadi scurti de timp, cum ar fi o siptiminit. Ocazional,
cifrele care figureazi in contul de profit gi pierdere a1 marilor companii sunt rotunjite gi ultimele zerouri nu mai sunt mentionate. Agadar, ciutati o mentiune h partea de sus a tabelului: ,,in milioane"
(adiiugati gase zerouri cifrelor) sau ,,in mii" (adaugati trei zerouri).
Acestea vi se par chestiuni de bun-simt gi chiar aga sunt. fnsi am constatat c i detalii aparent banale ca acestea sunt deseori trecute cu vederea de cei rnai putin experiments$ in domeniul financiar.

Decodificarea contului de profit $ipierdere

Pe urmii, rnai existi ceea ce se numegte cont de profit gi pierdere


proforma. Uneori, acest termen semnifici faptul cd documentul reprezintii o proiectie, Daci, de exemplu, redactati un plan pentru o noui
afacere, puteti proiecta un cont de profit gi pierdere pentru unul sau
doi ani - cu alte cuvinte, ceea ce sperati s i realizati din punctul de
vedere al vBnziirilor gi cheltuielilor. Aceasti proiectie este numitd proformi. Dar proforma poate sii rnai insemne gi un cont de profit gi
pierdere care exclude orice cheltuieli neobignuite sau care au loc o singurd datd. si presupunem c i o companie trebuie s i amortizeze o creanti majori intr-un anumit an, "iregistrhd astfel in final o pierdere.
(Mai multe despre amortizkile de creante rnai tBrziu, in aceasti
parte.) Odati cu contul siu curent de profit si pierdere, ar rnai putea
pregiiti inci unul care s i evidentieze ce s-a inthmplat cu amortizarea
creantei.
Fiti atenti la acest gen de proforme! Scopul lor este sii vi lase sii
comparati situatia anului anterior ( ~ 2 n nu
d a avut loc nicio amortizare
de creante) cu anul in curs (dacd n-ar fi fost aceasti amortizare de creante neplicuti). Dar deseori, existi un mesaj subliminal, ceva care se
poate citi printre rhduri, de genul: ,,Hei, lucrurile nu stau chiar atBt
de riiu cum par - tocmai am pierdut bani datoriti acestei amortiziri."
Desigur, amortizarea a fost reali qi compania a pierdut, intr-adevir,
bani. De cele rnai multe ori, doriti s i examinati atBt conturile curente
cht gi cele proforma gi dacd ar fi sd alegeti intre ele, cele curente ar fi
probabil de preferat. Cinicii descriu uneori conturile pro-forma drept
conturi de ~ r o f i tgi pierdere din care sunt excluse toate elementele
neplicute, aqa cum se gi i n t h p l i uneori.
Cifrele importante

Indiferent ce fel de conturi de profit gi pierdere studiati, existi trei


categorii
mari de cifre. Una este cea a vdnzai-lor, care rnai este denumitii a veniturilor din vrinziri (este acelagi lucru). Vhnzirile sau veniturile sunt intotdeauna pe r h d u l de sus. CBnd specialigtii se referd la
,cre?terea rhndului de sus", la asta se referi: la cregterea ~Bnziirilor.
Costurile gi cheltuielile sunt la mijloc, iar profitul in partea de jos.
(f n cazul chnd contul de profit gi pierdere este a1 unei firme nonprofit,
,,profitulUpoate fi denurnit ,,surplus/deficitUsau ..venit netcc\ FY;c*;

"W

Decoditicarea contului de profit $ipierdere

subcategorii ale profitului care pot fi inregistrate pe misuri ce avansim - profitul brut, de exemplu. Vom explica toate acestea in capitold 8.
De obicei, se poate spune ce se intfmpli intr-o companie, doar
analizfnd cifrele cele mai importante referitoare la vfnziri. De exemplu, rfndul privind vfnzirile este, in general, urmat de cel a1 ,,costurilor bunurilor v2,nduteU(COGS*). Daci vorbim despre o activitate
de servicii, rfndul respectiv va fi ,,costul serviciilor" (COS*"). Daci
acest rfnd reprezinti o parte semnificativi a v8nzirilor, puteti fi siguri
ca managementul acelei companii analizeazi foarte atent COGS sau
COS. fn compania unde lucrati, veti dori s i +titi exact ce se include
in categoriile relevante pentru postul vostru. Daci sunteti manager de
vfnziri, de exemplu, veti dori s i $ti$ exact ce se include in categoria
,,cheltuieli cu vfnzirile". Asa cum vom vedea, contabilii au o anumiti
libertate in privinta modului cum clasifici diferite cheltuieli.
Apropo: daci nu sunteti profesionist in domeniul financiar, puteti
in mod obignuit s i ignorati elemente cum ar fi: ,,entititi consolidate
aflate in lichidare prin transfomarea in garantii". Multe din rfndurile
care sunt denumite in mod similar, oricum nu sunt relevante pentru
cifra profitului. $i chiar daci ar fi, ele trebuie explicate in subsol.

Date camparative
De reguli, conturile de profit ~ipierdere consolidate, prezentate in
rapoartele anuale, au trei coloane de cifre care reflecti evolutia in
ultimii trei ,ani. Conturile interne de profit gi pierdere pot avea mult
mai multe coloane. Ati putea vedea ceva de felul urmitor:
% efectiv din vinziri

% bugetului din vinzifi

varialie %

modificare $ (+I-)

% modificare

sau :
Efectiv perioadi anterioari

Astfel de tabele v i pot descuraja. Dar nu trebuie s i se intfmple asa.


* COGS - Costs of Goods Sold (lb. engl.) (n. red.).
**
COS - Cost of Services (lb. engl.) (n,red.).

fn primul caz, ,,procentul din vfnziri" este pur si simplu o modalitate de a exprima mirimea cheltuielilor comparativ cu veniturile.
Categoria veniturilor este luati ca un dat -un punct fix - si orice altceva se compari cu ea. Multe companii stabilesc obiective sub formi
de procente din vfnziri gi pe urmi actioneazi in consecinti, daci nu
~i-auatins obiectivul in mod semnificativ. De exemplu, poate directorii executivi au decis c i acele cheltuieli de vfnzare nu ar trebui s i
depiseasci 12% din vfnziri. Daci cifra depigeste cu mult 12%,
departamentul de v8nziri va trebui s i fie mai atent. Acelagi lucru este
valabil gi in cazul bugetului si valorile variatiei (,,variatieUinseamni
doar diferenti). Daci valoarea efectivi a cifrelor depiseste cu mult
bugetul- respectiv daci diferenta este mare - puteti fi siguri c i unele
persoane vor dori s i afle de ce. Managerii capabili din punct de vedere
financiar intotdeauna identifici diferentele si afli care este motiml.
In a1 doilea caz, contul exprim; pur si simplu performanta companiei in comparatie cu situatia ultimului trimestru sau a anului anterior. Uneori, termenul de comparatie va fi ,,cu acelasi trimestru a1
anului trecut". Din nou, daci o cifri a inregistrat o abatere intr-un
sens gresit de o valoare sesizabili, anumite persoane vor dori s i afle
de ce.
Pe scurt, ideea acestor comparatii intre conturile de profit gi pierdere este s i scoati in evident; modificirile si care cifre sunt sau nu la
locul potrivit.

Nate explicative
Un cont intern de profit si pierdere poate sau nu s i contini note
explicative. fn cazul in care intilniti astfel de note, vi recomandim sP
le cititi cu mare atentie. Ele v i vor dezvilui probabil aspecte pe care
contabilii presupun c i toti ar trebui s i cunoasci. Conturile externe de
profit si pierdere, cum sunt cele din rapoartele anuale, sunt putin
diferite. Ele includ de obicei multe, multe note explicative. Unele pot
fi interesante, altele insi nu.
De ce este nevoie de aceste note explicative ? fn cazul in care exist;
unele intrebiri, regulile contabilititii cer specialistilor s i explice cum
au ajuns la acele cifre totale. Deci multe dintre notele explicative sunt
un fel de imagine a modului in care cifrele au fost determinate. Unele

32

Decodificarea contului de profit $i pierdere

sunt simple gi la obiect, cum ar fi cele doui note explicative culese din
Formularul 10-K, pe anul 2004, al firmei Dell Inc. (raportul anual
solicitat de Security Exchange Act 1934):
Anul Fiscal - anul fiscal la Dell este o perioadi de 52 sau
53 de siptimfni care se sffrseste in cea mai apropiati zi de vineri
de ziua de 31 ianuarie. Anii fiscali 2004,2003 gi 2002 au inclus
tori cite 52 de siptimfni.
Costuri de transport - costurile companiei Dell pentru transport
gi manevrare sunt incluse in costul vBnzirilor din contul consolidat de profit gi pierdere atagat pentru toate perioadele pre~entate.~
Dar alte note explicative pot fi lungi gi complexe, cum este fragmentul urmitor extras din Formularul 10-K, a1 firmei Tyco International, pentru anul fiscal incheiat la 30 septembrie 2004:
Recunoasterea veniturilor - Compania recunoagte, in principal,
veniturile provenite din patru tipuri de tranzac~ii- vfnzarea
produselor, vfnzarea sistemelor de securitate, facturarea clientilor
pentru servicii de protectie gi pazi gi monitorizare si vfnziri
pe bazi de contract.
Veniturile din vfnzirile de produse sunt recunoscute in momentul transferului titlului, riscurilor gi beneficiilor de proprietate.
Aceasta se produce in general cfnd produsele ajung la punctul
de livrare FOB (Free-On-Board - punctul de transport), prep1
de vinzare este fix gi determinabil, iar incasarea este asigurati
in mod rezonabil.
Provizioanele pentru anumite rabaturi, stimulente pentru vfnziri,
promo$i comerciale, cupoane, retururi ale produselor pi reduceri
citre cumpiritori sunt justificate drept reduceri pentru determinarea vPnzirilor in aceeasi perioadi de timp in care sunt inregistrate si vkziirile. Aceste provizioane se bazeazi pe estimiri
care decurg din cerinyele ~rogramuluicurent gi din experienrele
anteri~are.~
Aceasti noti explicativi speciali continui cu alte gapte paragrafe.
Nu ne intelegeri gresit: este important faptul c i firma Tyco explic;

abordarea recunoagterii veniturilor. Deciziile legate de momentul


cind trebuie recunoscute veniturile sunt un element-cheie a1 artei
finanyelor. Dar nici nu trebuie s i presupuneri c i firma Dell are intotdeauna note explicative simple, iar firma Tyco unele complexe.
Exemplele noastre au urmirit doar s i ilustreze diversitatea tipurilor
de note explicative pe care le pute~iintflni in legitur5 cu un cont de
profit gi pierdere dintr-un raport anual. Uneori, veti descoperi unele
lucruri foarte interesante despre companii sau v i veri amuza! (V-am
spus c i uneori aceste note explicative pot fi amuzante?) Ocazional,
daci nu puteti g k i explicariile de care aveayi nevoie, intrebayi-1 pe
directorul vostru financiar. Ar trebui s i aibi rispunsurile.

0 REGULA FOARTE IMPORTANTA


V-am prezentat regulile pentru a putea citi un cont de profit gi pierdere. Dar nu omiteri o reguki foarte importanta' pe care ar trebui s i
nu o uita~iniciodati atunci cind analiza$ un cont de profit si pierdere.
Aceastii reguli spune:
Amintiti-va' cd multe dintre cifrele contului de profit ~i pierdere
reflects' estima'ri ~i ipoteze. Contabilii au decis sa' includa' unele tranzaqii &tr-un anumit loc ~i nu in altul. Au decis sa' emita' estima'ri
intr-un anumit mod ~inu in altul.

Aceasta este arta finanyelor. Daci retineti acest principiu, v i asigurim ca inteligenra voastri financiari a depisit-o deja pe cea a multor
manageri.
Deci s i ne landm intr-un studiu mai detaliat a1 categoriilor-cheie.
Daci nu avet,i la indemini un cont de profit si pierdere, v i puteyi
folosi de exemplul de referinyi din Anexa de la sffrsitul cirtii.

ill

Veniturile

Veniturile
Esentiali este cunoasterea

INDICATII NECLARE
dicatia dupi care se ghideazi contabilii pentru inregistrarea sau
cunoagterea unei vfnziri este aceea c i veniturile trebuie s i fi fost
pinute. 0 firmi producitoare trebuie s i isi fi expediat produsele.
firmi care presteazi servicii trebuie s i iqi fi realizat serviciul.
orect - dar ce facem in situatii diferite, cum sunt cele de mai jos ?

om incepe de sus. Deja am stabilit


c i v2nza'rile - rfndul de sus din contul de profit si pierdere - sunt
deseori numite venituri din v2nza'ri. Pfni aici este simplu: doar doui
cuvinte pentru aceeasi noriune nu e riu deloc si le vom folosi pe
ambele, tocmai pentru c i sunt atit de obisnuite. Dar atentie: unele
companii (si mulri oameni) denumesc acest r h d venituri. De fapt,
popularul program de contabilitate QuickBooks il eticheteazi venit.
Acest fapt ne incurcii, deoarece termenul semnifici deseori ,profita,
element care se giseste pe ultimul rind a1 contului de profit qi pierdere. (Evident, avem aici o bitilie dificilt Unde este polilia lingvistici
c h d e nevoie de ea?)
0 companie poate tnregistra sau recunoape o vhzare la momentul
c h d livreazi un produs sau presteazi un serviciu unui client. Acesta
este un principiu simplu. Dar, dupi cum sugeram rnai devreme, punerea lui in practici atrage dupi sine aspecte complexe. De fapt, controversa pe tema momentului cfnd poate fi ^hregistrati o vhzare
reprezinti unul dintre aspectele cele mai artistice ale contului de profit
si pierdere. Este unul din acele aspecte fati de care contabilii au o libertate sernnificativi si, prin urmare, trebuie cft rnai bine inteles de manageri. Asadar, acesta este locul in care abilitiGle voastre k calitate de
consumatori instmiti in domeniul financiar, pot fi puse in valoare. Daci
lucrurile nu par s i fie in reguli, puneti intrebiri- si daci nu prirniji rispunsuri satisficitoare, este timpul s i v i faceti probleme. Recunoasterea
veniturilor este o zoni obisnuiti pentru fraude financiare.

Compania voastri produce sisteme de integrare pentru marii


consumatori. Un proiect standard necesiti aproximativ 6 luni
pentru proiectarea si obtinerea aprobirii clientului, pe urmi
alte 12 luni pentru implementarea sa. Clientul nu beneficiazi
de pe urma proiectului pfni cfnd nu e gata intreaga lucrare.
Deci, ~ 2 n se
d consideri drept realizate veniturile generate
de acest proiect ?

c'

Compania voastri vinde citre comerciantii cu amkuntul. Folosind o metodi cunoscuti ca factureazz-ji-amhza', veti permite
$
clienrilor s i cumpere produsul (si zicem, un obiect popular
5 p e n t r u Criciun) cu mult timp inainte de momentul c h d au
efectiv nevoie de acesta. Produsul r i m h e in depozitul vostru,
h r m f n d a fi.livrat mai tfrziu. fn acest caz, cfnd se consideri
c i ati realizat venitul ?
8,g:
P'
Lucrati pentru o firmi de arhitecturi. Firma pune la dispozitie
g;
clientilor planuri de constructie, trateazi cu autorititile locale
g
7:.
in domeniul constructiilor si supravegheazi constructia sau
@<;,:
@
I.'.
reconstrucyia. Toate aceste servicii sunt incluse in onorariul
firmei care, la r h d u l siu este inclus, in general sub formi de
k.:, procent, in costurile constructiei. Cum v i dati seama cfnd
k

realixea7.i firma v ~ n i t i i r ; lc ~a l p ?

59
Veniturile

Nu putem furniza rispunsuri exacte la toate aceste intrebiri, deoarece practicile contabile diferi de la o companie la alta. Dar tocmai
aceasta este problema: nu existi rispunsuri exacte. Companiile a ciror
activitate se desfisoari, in principal, pe bazi de proiecte, au in general
reguli care permit recunoasterea partial5 a veniturilor ctnd proiectul
indeplineste anumite etape. Dar regulile pot varia. Cifra vhzirilor
(primul rPnd dm contul de profit si piedere) reflecti intotdeauna
rationamentul contabililor despre momentul ctnd trebuie recunoscute veniturile. Iar acolo unde sunt rayionamente, este loc pi pentru
dispute, si desigur, pi pentru manipulare.

De fapt, presiunea manipulirii este intensi. Si luim ca exemplu o companie de software. Si presupunem c i aceasta vinde aplicatii impreuni
cu contracte de intretinere pi modernizare valabile pentru o perioadi
de cinci mi. Asadar, aceasta trebuie s i decidi ctnd trebuie s i recunoasci veniturile dintr-o vfnzare.
Acum s i presupunem c i aceasti companie de software este, de fapt,
o divizie a unei rnari corporatii pi c i face predictii de ctptiguri pe Wall
Street. Conducerea corporatiei dorepte s i men@ satisfactia pi impresia buni a analistilor de pe Wall Street. Din picate, insi, in trimestrul
curent situatia financiari a companiei-mami arati c i estimirile chgtigurilor pe actiune ar fi rnai mici cu chriva binuti. Daci aga stau lucrurile, cei de pe Wall Street nu vor fi inchtati. $i chnd cei de pe Wall
Street nu sunt inchtati, actiunile la bursi ale companiei se zdruncini
zdravin.
Aha! (Deja auziti personalul din birourile companiei puntndu-si
mintea la lucru.) Avem deci divizia de software. Ce ar fi daci am
schimba modul de recunoqtere a veniturilor ? Ce ar fi daci am recunoapte 75% in avans, in loc de 50% ? Logica ar putea fi c i o vhzare in
acest domeniu necesiti un volum important de munci in faza initiali,
apa incht ar trebui recunoscute costul si efortul de a realiza vPnzarea,
precum 9i costul furnizirii produsului pi prestirii serviciului. Inversari acum - recunoapteti venitul suplimentar - pi dintr-odati, profitul pe actiune este impins acolo unde specialigtii de pe Wall Street se
astea~tisI fie.

Interesant, o astfel de schimbare nu este ilegali. fntr-o noti


explicativi la situatiile financiarepoate s i apari sau nu o clarificare. S5
ne uitim, de exemplu, la o alta parte a notei explicative a companiei
Tyco, mentionatii in capitolul5:
f n prestarea serviciilor pe b a z i de contract, Infrastructure Services
(o unitate din cadrul Engineered Products and Services) determini
subcontractarea ~i alte costuri care sunt phtite de Infrastructure
Services fi refacturate clien~ilors& Aceste costuri au fost tratate ca
tranzitorii fiprin urmare, nu au fost incluse in veniturile raportate fi
cojturile aferente veniturilor companiei Infrastructure Services. fncepdnd de la 1 iunuarie 2004, ti retroactiv de la 1 octombrie 2003, companiu a inceput sa'inregistreze aceste costuri de subcontractare atit la
veniturile, dt p' la cbeltuielile aferente veniturilor Infrastructure
Services, rezultdnd o creftere a veniturilor ~ia costurilor aferente acestora de 739 milioane $pentru anulfiscal incbeiat la 30 septembrie 2004.l

fi principiu, orice modificare contabili relevanti pentru profitul


net ar trebui insotiti de o astfel de noti explicativi. Dar cine decide
ce este relevant si ce nu ? Ati ghicit: contabilii. De fapt, este posibil ca
recunoasterea 'de la bun inceput a 75%, s i ofere o imagine mai exacti
a realiti~idiviziei de software. Dar modificarea metodei contabile s-a
datorat unei analize financiare solide sau reflecti necesitatea unor previziuni privind veniturile? Este posibil s i fie vorba de vreo abatere?
Retineti, contabilitatea este arta de a folosi date limitate pentru a
ajunge cht rnai aproape posibil de o descriere exacti a performantelor
unei companii. Veniturile din contul de profit ji pierdere reprezinti

61

Veniturile

o estimare, cea mai apropiati presupunere. Acest exemplu ne demonstreazi cum pot estimirile s i determine abateri.
N u doar investitorii sunt cei care trebuie sii fie atenti in privinta
acestor abateri; asemenea decizii pot afecta direct munca managerului. Si presupunem c i sunteti director de vfnziri gi v i concentrati,
impreuni cu personalul, asupra cifrelor reprezentfnd veniturile lunare.
V i conduceti oamenii din subordine pe baza acestor cifre. Vorbiri cu
ei despre performantele lor. Luati decizii legate de angajiri gi disponibiliziri gi acorda$ premii gi recompense, tom1 in func~iede datele pe
care le aveyi. Acum, compania voastri face ceea ce a ficut si compania
de software: modifici modul de recunoagtere a veniturilor in scopul
de a atinge unele obiective ale corpora~iei.Dintr-odati, se pare c i personalul se descurci extraordinar! Premii pentru toati lumea! Dar
atentie: cifrele referitoare la venituri ar putea s i nu fie la fel de bune
daci ar fi fost interpretate in maniera anterioari. Daci nu ati fi gtiut c i
politica firmei s-a schimbat si ati fi inceput s i acordati premii, s-ar
putea s i plititi pentru misuri de imbunititire ireale. fn acest caz, inteligenta financiari inseamni intelegerea modului in care sunt recunoscute veniturile, analizarea fluctuatiilor reale ale cifrei vfnzirilor gi plata
(sau nu) a premiilor pe baza modificirilor reale ale performanlei.
Ca o parantezi, sursa cea mai comuni a fraudelor contabile a fost
qi probabil va rimfne intotdeauna rfndul de sus : vfnzirile. Sunbeam,
Cendant, Xerox si Rite Aid au jonglat cu recunoasterea veniturilor
intr-o manieri indoielnici. Problema este deosebit de acuti in industria de software. Multe astfel de companii isi vfnd produsele unor
distribuitori, care pe urmi vfnd aceleasi produse cumpiritorilor
finali. Producitorii, aflati de multe ori sub presiunea s~ecialigtilorde
pe Wall Street ca s i le pun5 cft mai rapid la dispozi$e datele financiar-contabile, sunt deseori tentati s i livreze la sftrgitul unui trimestru softuri necomandate de citre acesti distribuitori (Practica
este cunoscuti sub denumirea de inca'rcarea canalului de distributie.)
Una dintre companiile care s-a hazardat in aceasti practici este firma
Macromedia, creatoarea Internet Flash Player si a altor produse.
Cfnd incPrcarea canalelor de distribute a devenit o problemi serioasi
pentru industria respectivi, Macromedia a raportat in mod voluntar
stocurile estimate existente in pistrarea distribuitorilor sii, aritfnd
astfel c i acele canale destinate produselor sale nu fuseseri incircate

in mod artificial. Mesajul transmis actionarilor ~i angajatilor era clar.


Macromedia nu avea s i fie tfrfti in aceasti practicii.
fnsi data viitoare cfnd citiP in ziare despre un scandal, verificali
mai intG daci nu cumva cineva s-a jucat cu cifra veniturilor. Din
nefericire, este ceva destul de obi~nuit.

Costurile $i cheltuielile

Costurile si cheltuielile
F8r8 reguii prea stricte

Unele dintre aceste decizii sunt ugoare. fntr-o companie de productie, de exemplu, se vor regisi in mod categoric urmitoarele costuri:
Salariile angajatilor de pe linia de productie
Costul materialelor care sunt folosite pentru obtinerea pro-

ajoritatea managerilor au desmli


experienti personali in privinta cheltuielilor. Dar gtiati c i existi multe
estimiiri gi abateri legate de acestea? S i examinim principalele categorii de chelmiel;.

Si, desigur, multe costuri nu intri in aceasti categorie, cum ar fi:

Costul materialelor folosite de departamentul contabilitate


Sdariul managerului departamentului resurse umane

COSTUL BUNURILOR VANDUTE SAU COSTUL SERVlCllLOR


Asa dupi cum probabil !ti+, cheltuielile din contul de profit si pierdere se impart 'in douii mari categorii. Prima este cea a costurilor
bunurilor vPndute sau COGS. Ca de obicei, existi mai multe denumiri pentru aceasti categorie - intr-o companie de servicii, de exemplu, ea va fi denumiti costul serviciilor (COS). Deseori am vKzut gi
denumiri de genul costul aferent veniturilor gi costul aferent v h z i rilor. Pentru a simplifica lucrurile, in cele ce urmeazi vom folosi
acronimele COGS si COS. fn orice caz, ceea ce conteazi nu este
eticheta, ci ceea ce se afli in spatele ei. Ideea care sti la baza COGS
este aceea cK misoard toate costurile directe asociate cu fabricarea
produsului sau prestarea serviciului. Materialele. Forta de manci.
Daci suspectati c i aceasti reguli este interpretabili, aveti dreptate.
Departamentul contabilitate trebuie s i ia decizii in legiituri cu ce s i
includi in COGS si ce s i includi in alte categorii.

Dar mai existi gi ,,zona gri" - gi aceasta este uria$L De exemplu:


Ce se poate spune despre salariul persoanei care conduce uzina
unde se fabrici produsul ?
Dar despre salariile supervizorilor din uzini ?
Dar comisioanele din vhzari 3
Oare toate acestea sunt legate direct de procesul de produc$e ? Sau
pot fi considerate cheltuieli generale de exploatare, cum este salariul
managerului de resurse umane ? Aceeagi ambiguitate se regisegte $iin
domeniul sewiciilor. fntr-o companie de servicii, COS include in
mod normal forta de munci asociati cu prestarea serviciilor. Dar ce
putem spdne despre supervizorul grupului ? S-ar putea argumenta c i
salariul siu face parte din cheltuielile generale de exploatare gi prin
urmare nu ar trebui inclus in rPndul COS. S-ar putea, de asemenea,
argumenta ci acesta sus~ineangajatii direct im~licatiin mestarea

Costurile $icheltuielile

serviciilor si deci ar trebui inclus impreuni cu ei pe aceea~ilinie. Toate


acestea reprezinti decizii. N u existi reguli stricte.
Sincer, faptul c i nu existi astfel de reguli, este oarecum surprinzitor. GAAP* - cu alte cuvinte, principiile contabile general acceptate,
care guverneazi modul in care contabilii din Statele Unite tin evidenta
contabili - se intind pe 4 000 de pagini qi ne explici o mulrime de
reguli in detaliu. V i g4nditi probabil c i GAAP face afirmatii de genul:
,,Managed uzinei nu este inclus" sau ,,Supervizorul este inclus".
Nici vorbi; GAAP furnizeazi doar indrumiri. Companiile folosesc
aceste indrumiri si aplici ceea ce este logic in functie de fiecare situatie cu care se codrunti. At4ta timp c4t logics unei companii este
rationali si ea este aplicati in mod consecvent, indiferent cum doregte
compania s i procedeze, este in reguli.

anume. Asadar, conteazi aceasti modificare ? Bineinteles.


fmpreuni cu personalul pe care il coordonati nu mai sunteti
o parte din ceea ce deseori este denumit ,,deasupra liniei".
Aceasta inseamni c i veti arita total diferit in evidentele contabile. De exemplu, daci firma se concentreazi asupra profitului brut, managementul va monitoriza foarte atent COS ~ise
va asigura c i acele depanamente care influenteazi COS au tot
ce le trebuie pentru a-si atinge obiectivele pe care ~ile-au propus. Din clipa in care sunteti in afara COS - aaa-numitul
,,sub linie" - nivelul atentiei care vi se acordi este semnificativ
mai redus.
Sunteti managerul unei fabrici, desemnat s i obtineti un profit
brut de 1 milion $ pe lung. fn luna in curs ayi obtinut mai putin
cu 20 000 $. Pe urmi v i dati seama c i 25 000 $ din COGS se regisesc pe linia denumiti ,,administrarea contractelor pe bazi
de comenzi". Oare aceasta face parte din COGS ? Cereti controlorului financiar s i mute aceste costuri in cheltuieli de
exploatare. Controlorul financiar este de acord; modificarea
a fost ficuti. vi indepliniti sarcina si toati lumea este mulpmiti. 0 persoani din afari care se uiti la ce se intimpli, si-ar
putea imagina c i marja profitului brut se imbunititeste - totul
printr-o simpli modificare pe care ati ficut-o in scopul de
a v i atinge obiectivul.

fn ceea ce prive~temotivul pentru care unui manager ii pasi ce se


include in cheltuieli si ce nu, v i rugim s i luati in considerare urmitoarele scenarii:
Sunte~iconducitorul departamentului de analizi tehnici din
cadrul unei firme de arhitecturi si p4ni acum salariile personalului au fost incluse in COS. Acum personalul financiar muti
toate aceste cheltuieli in afara COS. Este perfect rezonabilchiar daci departamentul pe care il reprezentati are mult de-a
face cu finalizarea unui design arhitectural, se poate construi
un caz conform ciruia acesta nu este direct legat de o sarcini
" GAAP - Generally Accepted Accounting Rules (lb. engl.) (n. red.).

Din nou, aceste modificiri sunt legale, at4ta timp c4t ele trec testul
,,rational si consecvent". Puteti chiar s i extrageti o cheltuiali din
COGS intr-o luni qi s i solicitati s i fie reintrodusi luna urmitoare.

--

".

-.

Costurile $i cheltuielile

Tot ceea ce v i trebuie este un motiv suficient de bun pentru a convinge controlorul financiar (gi auditorul daci modificirile sunt relevante pentru situatiile financiare ale companiei). Desigur, modificarea
in mod constant a regulilor de la o perioadi la alta, nu ar fi de bun
augur. Tot ceea ce dorim de la contabilii nogtri este consecventa.

de afaceri. (Un alt nume pentru cheltuielile irationale de exploatare


poate fi ,,birocra~ialipsiti de necesitate" sau ,,balastU.Este posibil s i
mai aveti gi voi unele idei.)

CHELTUIELILE DE EXPLOATARE: CE ESTE NECESAR?


Unde ajung costurile c h d sunt scoase din COGS? Unde se afli aga
zisa ,,sub linie" ? Aceasta este cealalti categorie de bazii a costurilor gi
anume, cheltuielile de exploatare. Unele companii se refer5 la cheltuielile de exploatare ca incluzand cheltuielile cu viinzirile, cele generale
gi administrative (SG&A* sau doar G&A**),in timp ce altii trateazi
cheltuielile generale gi administrative ca pe o subcategorie, ljis8nd
vanzirile gi marketingul pe un rand separat. Deseori, o companie face
aceasti distinctie pe baza mirimii relative a fiecirei categorii. Microsoft prefer5 s i $i eviden~iezevanzirile gi marketingul
un r h d
separat, intrucat acestea reprezinti o parte importanti a cheltuielilor
companiei. Dimpotrivi, firma de biotehologie Genentech include
vhzirile si marketingul alituri de G&A, mod mai obignuit de abordare. Ambele companii separi costurile de cercetare gi dezvoltare,
avtnd in vedere relativa lor importanti Agadar, acordati atentie
modului in care compania voastri igi organizeazi aceste cheltuieli.
Cheltuielile de exploatare sunt deseori considerate drept ,cheltuieli de regie" fiind chiar numite astfel. Categoria include subcategorii
cum sunt chirie, utiliti~i,telefoane, cercetare gi marketing. De asemenea, include salariile conducerii gi ale personalului - de la departamentele resurse umane, contabilitate, IT gi altele -plus tot ceea ce au
decis contabilii c i nu apaqine COGS.
V i puteti g k d i la cheltuielile de exploatare ca gi cum ar fi colesterolul afacerii. U n colesterol bun v i face bine, in timp ce un colesterol
riu vvi infundi arterele. Cheltuielile bune de exploatare fac ca afacerea
voastri s i fie puternici, in timp ce cheltuielile irationale de exploatare
duc la sciderea profitului gi v i impiedici s i beneficiati de oportuniti~i
* SG&A - Sales, General & Administrative (lb. engl.) (n. red.).
** G&A - General &Administrative (lb. engl.) (n. red.).

tnci ceva legat de COGS gi cheltuielile de exploatare. Pute~iconsidera COGS ca fiind identic cu ,,costurile variabile" - costuri care
variazi odati cu volumul productiei - gi c i aceste cheltuieli -de
exploatare sunt costuri fixe. Materialele, de exemplu, sunt un cost
variabil: cu cat productia cregte, cu atit sunt necesare mai multe materiale. Iar materialele sunt incluse in COGS. Salariile angajatilor din
departamentul resurse umane sunt costuri fixe gi sunt incluse in cheltuielile de exploatare. Din picate, nici aici lucrurile nu stau chiar atat
de simplu. De exemplu, daci salariile supervizorilor sunt incluse in
COGS, atunci aceasti categorie este fix2 pe termen scurt, indiferent
daci produceti 100 000 dispozitive electronice sau 150 000. Sau, s i
luim in discutie cheltuielile de viinzare, care sunt in mod normal o
parte din SG&A. Daci foqa voastri de vanzare este plititi pe bazi de
comision, cheltuielile de vhzare sunt intr-o oarecare misuri variabile, dar sunt incluse mai degrabi in cheltuielile de exploatare, decit
in COGS.

PUTEREA DEPREClERll $IA AMORTIZARII


0 alti parte a cheltuielilor de exploatare care este deseori inclusi in
r h d u l SG&A este deprecierea gi amortizarea. Modul cum este tratati
aceasti cheltuiali poate s i afecteze semnifcativ profitul din contul de
profit gi pierdere.
Am descris mai inainte in aceasti parte un exemplu de depreciere cumpirarea unui camion de transport gi repartizarea cheltuielilor pe o
perioadi de trei mi, cat vresuvunem c i va fi utilizat camionul. DUD;

..
Costurlle gi cheltulellle

Piini la acest punct, depreciaseri camioanele intre 8-10 ani, ceea ce


reprezenta o practici normali in industria respectivi. Dar directorii
au decis c i perioada nu era suficientg.Un camion bun ar putea avea o
durati de viati de 12,13, chiar 14 ani. C8nd adiugati 4 ani la graficul
de deprecierere a camionului, puteti realiza lucruri minunate cu profitul; este ca gi cum exemplul anterior s-ar multiplica de mii de ori.
Dar conducerea nu s-a oprit aici. $i-au dat seama c%rnai aveau gi alte
active cirora puteau s i le aplice aceleagi gmecherii - de exemplu,
aproximativ 1,5 milioane tomberoane. Se putea foarte bine miri gi
perioada de depreciere a acestora de la perioada standard de 12 ani la,
sii spunem, 15, 18 sau 20 ani $i se obtinea o alt5 trangi apreciabilg
de ciigtiguri anuale. FalsificPnd cifrele de depreciere ale camioanelor gi
tomberoanelor, directorii de la Waste Management au putut s i pompeze venituri inainte de impozitare in valoare de 716 milioane $. $i
aceasta a fost numai una dintre gmecheriile pe care compania le-a
folosit pentru a face ca profiturile sii parii mult rnai mari deciit in realitate, motiv pentru care, in final, totalul a fost atiit de mare.
Desigur, piini la urmi intreaga retea, oriciit de inciilciti, a fost dezviluitii, aga cum se intiimpli cu toate schemele frauduloase. fn
momentul descoperirii era insi prea tiirziu s i se rnai poatg face ceva.
Compania a fost viinduti unei firme concurente, care i-a pistrat
numele, dar a schimbat aproape tot. C h despre autorii acestei fraude,
nu li s-au adus niciun fel de acuzatii penale, degi s-au stabilit unele
amenzi.
Deprecierea este un exemplu foarte bun pentru ceea ce contabilii
denumesc cheltuieli fa'ra'implicarea disponibilita'~i1or.Aici este desigur
punctul in care nu rnai putem tine pasul cu ei. Cum se poate realiza o
cheltuiali fir5 a utiliza disponibilititi 3 Esential pentru a dezlega acest
termen este s i retinem faptul c i ~robabilcamionul a fost deja liti it.
Compania cumpirase deja camionul. Dar cheltuiala nu a fost inregistrati in luna respectivi, aga Tnciit ea trebuie inregistrati treptat, treptat, pe toati durata de viati a camionului. Banii nu pirisesc compania;
rnai degrabii, aceasta este numai modalitatea folositi de contabili
pentru a artita c i veniturile acestei luni depind de folosirea acelui
camion, deci ar fi bine ca in contul de profit gi pierdere s i existe un
element care s i reflecte costul camionului. Fiindci veni vorba, este
bine s i gtifi c i existi multe metode de a determina modul de depreciere a unui activ. Nu trebuie neapirat s i gtiti care sunt ele; puteti lisa

acest aspect in seama contabililor. Tot ceea ce trebuie s i gtiti este daci
modul de utilizare a unui activ este in concordanti cu venitul pe care

dezvoltare care stau la baza realizirii acestuia gi, ulterior, a trebuit


s i solicite obtinerea lui. fn momentul de fati brevetul a fost implementat qi contribuie la obtinerea veniturilor. Acum, compania trebuie
s i realizeze o corespondenti intre cheltuielile aferente brevetului gi
eniturile pe care acesta le genereazi, treptat, in timp. Totugi, ciind
este vorba de un activ necorporal, contabilii denumesc acest proces
rnai degrabi amortizare deciit depreciere. Nu suntem siguri de ce dar oricare ar fi motivul, este o sursi de confuzie.

fn parantezi fie spus, deprecierea economici implici faptul c i un

----

.-

Costurile gi cheltuielile

sfarsitul acestei perioade s i fie zero. Dar el mai poate avea o valoare pe
piata liberi. Un brevet poate fi amortizat pe perioada duratei sale de
viati, dar daci tehnologia intre timp a avansat, dep4indu-1, valoarea
brevetului poate tinde spre zero dupi cativa ani, indiferent ce spun
contabilii. Deci, valoarea activelor este rareori aceeagi cu cea mentionati in evidentele contabile. (Vom discuta despre valoarea contabili
in detaliu hpartea a 111-a.)

CHELTUIELI UNlCE SEMNAL DE AVERTISMENT


Contabilitatea este aseminitoare vietii cel putin dintr-un punct de
vedere: sunt o multime de lucruri care nu pot fi clar incadrate in categorii. Asadar, orice cont de profit gi pierdere are o categorie mare de
cheltuieli care nu pot fi incadrate in COGS si nu sunt nici cheltuieli de
exploatare sau de regie. Fiecare cont este diferit, dar in mod obignuit
veu putea vedea rinduri pentru ,,alte venituri/cheltuielia (de obicei,
acesta reprezinti cigtig sau pierdere din vanzarea activelor sau din tranzactii fir5 legituri cu functionarea efectiv~a afacerii) gi, desigur,
,,impoziteU.Multe dintre acestea nu trebuie s i viingrijoreze. Dar existi
un rand care apare deseori dupi COGS si cheltuielile de exploatare
(degi este uneori inclus sub cheltuielile de exploatare)- un r h d pe care
trebuie neapirat s i il intelegeti, pentru c i uneori este hotkitor pentru
profitabilitate. Cea rnai cunoscuti denumire este ,,cheltuieli unice".
V-ati intalnit ocazional cu asertiunea a intra la apa' asa cum apare in
Wall Street Journal. Este o referire la acele cheltuieli unice, cunoscute
drept categorii extraordinare, amortiz&i complete sau reducerea valorii contabile a unui activ sau cheltuieli de restructurare. Uneori, ne
intillnim cu amortiziri complete, ca in cazul companiei Waste Management, ~ 2 n da ficut o migcare gresiti si a incercat s i refaci registrele
contabile. Cel rnai des aceste cheltuieli unice apar ciind un pregedinte
executiv preia conducerea unei companii gi doregte s i o restructureze,
s i o reorganizeze, s i inchidi uzine gi poate s I disponibilizeze personal.
Este incercarea acestuia, bun; sau rea, de a imbunititi activitatea companiei baziindu-se pe propriile evaluiri cu privire la nevoile acesteia.
fn mod normal, o astfel de restructurare antreneazi multe costuri achitarea leasingurilor, oferte de pachete pentru disponibilizarea angajatilor, vPnzarea unor utiliti6, echipamente gi altele.

Pe de alti parte, contabilii doresc intotdeauna s i fie rnai conservaDe fapt, aga li se cere s i fie. GAAP le recomandi s i inregistreze
tuielile cat rnai aproape de momentul c h d se !tie c i vor fi suportate aceste cheltuieli, chiar daci trebuie s i estimeze cifra finali. Deci
cBnd apare o restructurare, contabilii trebuie s i estimeze aceste chelieli gi s i le inregistreze.
Acesta este un autentic semnal de avertisment gi un loc perfect
nde pot apirea abateri ale cifrelor. La urma urmelor, cum se estieazi costul restructuririi 3 Contabilii au foarte multi libertate de
actiune gi se pot abate intr-o directie sau alta. Daci estimarea lor este
rea ridicati - respectiv*cindcosturile actuale sunt rnai mici dech se
stimase - atunci o parte din aceasti cheltuiali unici trebuie ,,inversati". 0 astfel de cheltuiali inversati se adaugi profitului din urmitoarea perioadi contabili gi astfel profitul din acea perioadi este mai
ridicat decat se estimase - si totul din pricini c i o estimare contabili
dintr-o perioadi anterioari a fost incorecti! Renumitul presedinte
executiv a1 firmei Sunbeam, ,,Chainsaw* Al" Dunlap, se spune c i igi
considera propriul departament de contabilitate drept centru de
profit, iar aceasta poate sugera de ce. (Ocazional, daci vreodati auziti
un director executiv c i se referi la departamentul de contabilitate
al companiei sale in aceasti manieri, atunci compania ar putea avea
o problemi serioasi.)
Desigur, cheltuielile de restructurare ar putea fi prea mici. Atunci
alte cheltuieli ar trebui suportate rnai tarziu. Acest lucru influenteazi
cifrele, intruciit cheltuielile nu corespund niciunui venit din noua
perioadi. De data aceasta, profiturile sunt rnai reduse decat ar trebui,
din nou pentru c6 acei contabili au emis o estimare gregitg intr-o perioadi anterioari. La inceputul anilor '90, AT&T asuportat c2te o cheltuiali unici de restructurare in fiecare an, timp de rnai multi ani.
Compania continua s i sustini c i valoarea cagtigurilor inaintea perceperii cheltuielii unice de restructurare erau crescitoare - aceasta nu
insemna mare lucru, intruciit in urma perceperii tuturor acestor cheltuieli de restructurare, compania nu era intr-o situatie financiari prea
striluciti.$i mai mult decit atit, daci o companie igi permite astfel de
cheltuieli unice de restructurare timp de rnai multi ani la rind, cat de
de extraordinare sunt aceste cheltuieli unice in realitate?
* Chainsaw - drujbi (lb. engl.) (n,red.).

# Y

Numeroasele forme ale profitulul

Numeroasele forme ale profitului

Dar ce inseamni sa'na'tos ? CBt de mult profit brut este considerat

i n i acum am luat in discutje categoria vBnzirilor sau veniturilor din vinziri - riindul de sus - pi pe urmi
costurile qi cheltuielile. Venituri minus costuri pi cheltuieli egal profit.
Desigur, poate fi egal pi cu cii~tiguri,venit net sau chiar rizarja net2
Destul de surprinzitor, unele companii folosesc toti acegti termeni
diferiti pentru profit, uneori chiar in acelapi document. Un cont de
profit pi pierdere poate s i includi elemente intitulate ,,marja profitului brut", ,,venit din exploatare", ,,profit net" pi ,,ciiptiguri pe ac$uneU,
Toate acestea sunt forme diferite de profit, pe care le putem intBlni
intr-un cont de profit pi pierdere - iar compania le-ar putea lesne
denumi ,,profit brut", ,,profit din exploatare", ,,profit net" pi ,,pofit
pe actjune". Ciind folosesc termeni diferiti in cadrul aceluiapi document, pare cii ar fi vorba despre concepte diferite. Dar nu este aqa.
Deci, v i propunem s i folosim intotdeauna in aceastii carte termenu1 de profit, si s i analizim diferitele forme ale sale.

ai micg (Acesta este un motiv pentru care Wal-Marc poate cere

PROFITUL BRUT: CAT INSEAMNA


SUFICIENT?
Profitul brut - venituri minus COGS sau COS - este o cifri-cheie
pentru majoritatea companiilor. Acesta indici profitabilitatea produsului sau a serviciului. Daci aceasti parte a afacerii nu este profitabili,
probabil compania nu va supraviepi mult timp. La urma urmelor,

" In economie se folosegte deseori sintagma latineasd ,,ceteris ~aribus"avznd


aceeagi semnificatie (n. red.).

Numeroasele forme ale profitului

Daci scade, trebuie s i v i intrebati de ce. Oare au crescut costurile


de productie? Oare compania reduce prep1 produselor vtndute?
fnteleg2nd de ce profitul brut se modifici, atunci ctnd este cazul,
managerii iqi dau seama incotro s i iqi indrepte atenyia.
Aici insi trebuie din nou s i fim atenti asupra posibilelor abateri
ale cifrelor. Profitul brut poate fi intr-o mare ma'sur2 afectat de

(vom explica mai ttrziu diferenta in capitolul 11). Dar structura


financiari a companiei nu spune nimic despre c h de bine este condusi
din perspectiva operationali.

deciziile legate de momentul recunoa~teriiveniturilor ~ide deciziile


legate de elementele care trebuie incluse in COGS. S i presupunem c i
sunteti directorul de resurse umane a1 unei companii de cercetare
a pietei si descoperiti c i tendinla profitului brut este descrescitoare.
Analizati cifrele qi, la prima vedere, se pare c i la servicii costurile au
crescut. Asadar, impreuni cu echipa incepeti s i anticipati reduceri ale
costurilor serviciilor, incluztnd probabil si ctteva reduceri de personal. Dar, in urma unor analize mai atente, aflali c i salariile, care
ficeau parte p t n i in ace1 moment din cheltuielile de exploatare, au
fost mutate in COGS. Deci, costurile serviciilor nu au tendinti de
crestere, iar concedierea personalului ar fi fost o greseali. Este
momentul s i discutati cu personalul de la contabilitate. De ce au
mutat acele salarii? De ce nu v-au spus nimic? Daci acele silarii ar
r i m h e in COGS, atunci poate obiectivul companiei privind profitul
brut ar trebui redus. Dar nimic altceva nu ar trebui modificat.

PROFITUL DIN EXPLOATARE:


0 SOLUTIE PENTRU SANATATEA COMPANlEl
Profitul din exploatare - profitul brut minus cheltuielile de exploatare
sau SG&A, care includ deprecierea qi amortizarea - este, de asemenea, cunoscut prin acronimul EBIT. EBIT* inseamna ctqtiguri inainte
de plata dobtnzilor qi a impozitelor. (Retineti, cciftiguri este doar un
alt nume dat profitului). Ceea ce nu a fost inci scizut din venituri sunt
d o b h d a si impozitele. De ce? Deoarece profitul din exploatare este

profitdpe care fl dobiinde~teo afacere din activitatea sa principal2 din functionare. Impozitele nu au nimic de-a face cu modul in care
v i conduceti compania. Iar cheltuielile cu dobhda depind de felul
in care compania este finanlati din datorii sau din fonduri proprii
* EBIT -Earnings Before Interest and Taxes (lb. en&.) (n.

red.).

Aqadar, profitul din exploatare sau EBIT este un bun etalon a1


modului in care este condusi o companie. Este urmirit indeaproape
de toate pirtile interesate, deoarece el misoari attt cererea geneiali
de produse sau servicii (vtnzgri) ale companiei, ctt si eficienta acesteia in livrarea acestor produse sau servicii (costuri). Bancherii si
investitorii analizeazi profitul din exploatare pentru a vedea daci o
companie este capabili s i isi pliteasci datoriile qi s i ctstige bani
pentru actionarii sii. Furnizorii P1 studiazi s i vadP daci acea companie poate s i iqi pliteasci facturile. (Asa cum vom vedea mai ttrziu,
totuqi, profitul din exploatare nu este intotdeauna cel mai bun
etalon.) Clientii mari exarnineazi profitul din exploatare pentru a
constata daci acea companie face o treabi buni qi sunt qanse s i se
mentini pe piati. Chiar ~iangajatii competenti verifici cifrele profitului din exploatare. Un profit din exploatare sinitos si in creqtere
sugereazi c i aceasta va fi capabili s i iqi pistreze angajatii si c i ei vor
avea oportunititi de avansare.
Totuqi, retineti c i potentiale abateri ale cifrelor pot avea impact si
asupra profitului din exploatare. Existi cheltuieli care se produc o singuri dati? Care este rsndul care se refer5 la depreciere? Asa cum am
vizut, deprecierea poate fi modificati pentru a afecta profiturile btr-un
fel sau altul. Pentru un timp, analistii de pe Wall Street au analizat
atent profitul din exploatare al companiilor (EBIT). Dar s-a constatat
c i unele dintre companiile despre care ulteripr s-a dovedit c i au comis
fraude, se jucau cu deprecierea (amintiti-vi de cazul Waste Management), aqa inctt valoarea EBIT era suspecti. N u dupi mult timp,
anali~tiide pe Wall Street au inceput s i ?qi indrepte atentia spre

INTELIGENTA FlNANClARA

o alti cifri - EBITDA* sau clgtiguri inaintea dobanzii, taxelor,


deprecierii gi amortizirii. Unii consideri EBITDA o unitate mai
bung pentru misurarea eficientei func~ioniriiunei companii, deoarece nu tine seama de cheltuielile fir2 implicarea disponibilititilor,
cum ar fi deprecierea.

PROFITUL NET $ICUM POATE FI ACESTA REGLAT


Acum, in fine, s i mergem la randul de jos. Profitul net. Este de obicei
ul'timul rand din contul de profit gi pierdere. Profitul net este ceea ce
r i m h e dupi ce totul a fost scizut - costul bunurilor vandute sau
costul serviciilor, cheltuielile de exploatare, impozitele, dobanda,
cheltuielile unice pi cheltuielile f i r i implicarea disponibilititilor cum
ar fi deprecierea gi amortizarea. Cfnd cineva intreabi ,,Care este
ultimul r b d " acea persoani se referi la profitul net. Cateva din
cifrele-cheie folosite in aprecierea unei companii, cum ar fi cagtigurile
pe ac$une gi raporml pret/cagtiguri se bazeazi pe profitul net. Intr-adevir, este ciudat c i nu se numesc profit pe actiune gi raportul prevprofit.
Dar asta este situatia.
Ce se intampli daci profitul net a1 unei companii este rnai scizut
deciit ar trebui? fn afari de jongleriile cu evidentele contabile, existi
numai trei posibile solutii pentru rezolvarea unei profitabiliti6 reduse.
fn primul rfnd, compania poate cregte vanzirile profitabile. Aceasti
solutie necesiti aproape intotdeauna o perioadi rnai mare de timp.
Trebuie gisite noi piete sau noi clienti, trebuie parcurse ciclurile de
vanzare gi aga rnai departe. fn a1 doilea rand, poate concepe o modalitate de a reduce costurile de productie si de a functions rnai eficient ceea ce inseamni reducerea COGS. Si aceasti solutie necesiti timp:
trebuie studiat procesul de productie, gisite aspectele ineficiente gi
implementate modificiri. fn a1 treilea rand, pot fi reduse cheltuielile
de exploatare, ceea ce, aproape intotdeauna inseamni misuri privind
personalul. Aceasta este singura solu$e viabili pe termen scurt. Este
motivul pentru care unii pre~edintiexecutivi care preiau companii cu
probleme incep prin a rnicgora volumul cheltuielilor salariale in total
-

* EBITDA - Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization

(lb. engl.) (n. red.).

Numeroasele forme ale profitului

cheltuieli generale. H acest fel, intr-un timp scurt, cl~tigurilepot arita


rnai bine.
Desigur, disponibiliz~ileatrag la randul lor reactii. Persoanele capabile, pe care prepedintele executiv doregte s i le pistreze in companie,
hcep s i igi caute de lucru in alti parte. Si nu este singurul pericol.
De exemplu, ,,Chainsaw W d e la Dunlap a folosit strategia disponibilizarilor de personal de rnai multe ori, pentru a pompa cfgtiguri h
companiile pe care le prelua, iar analigtii de pe Wall Street l-au recompensat pentru acest lucru. Dar aceea~istrategie nu a mai funqionat
c k d a ajuns la compania Sunbeam. Da, a redus drastic numirul de
angajati si da, cagtigurile au inflorit. De fapt, cei de pe Wall Street erau
atft de entuziasmati in privinta cregterii profitabiliti$i, incat actiunile
companiei Sunbeam au fost ofertate la un pret foarte mare. Dar strategia lui Dunlap a fost s i ~ 2 n compania
d~
cu profit -iar acum, actiunile
vanziindu-se la prepxi majorate, compania era mult prea scumpi
pentru potentialii cumpiritori. Fir5 un cumpiritor, Sunbeam a fost
foqati si se tkasci p2ni c b d problemele au iesit la iveali pi ,,Chainsaw
Al" a fost foqat de citre consiliul de administratie s i dernisioneze.

Morala ? Pentru cele rnai multe companii, este rnai bine s i urmeze
un drum rnai lung pi conducerea s i se canalizeze pe cregterea vbnzirilor profitabile pi reducerea costurilor. Desigur, s-ar putea s i fie
necesari ajustarea cheltuielilor de exploatare. Dar daci acesta este singuru1vostru scop, nu faceti altceva declt s i qrnlnayi ziua judecitii.
I

Explicatii

CUM SA FACETI CA VENlTURlLE SA EXPLODEZE CU ADEVARAT

Explicatii

Variatie inseamni, de fapt, diferenti. Ar putea fi diferenta intre buget


(plan) si efectiv pentru o luni din an, intre efectivul acestei luni si
efectivul lunii trecute si aga rnai departe. Poate fi exprimati in dolari
sau in procente sau in ambele. Procentele sunt de obicei rnai mult
folosite, intrucft furnizeazi o bazi de comparatie rnai rapidi si rnai
facili intre cele doui cifre.
Singura dificultate legati de variatie vine odati cu determinarea
caracterului siu favorabil sau nefavorabil. De exemplu, venituri rnai
mari dech erau de agteptat inseamni o variatie favorabilii, in timp ce
cheltuieli rnai mari decft erau preconizate inseamnii variatie nefavorabilii. Uneori, specialigtii ne vin hajutor si anunti intr-o noti explicativi c i o varia$e inchisi intre paranteze sau o variatie precedati de
semnul minus este nefavorabili. Dar deseori, trebuie s i aflati singuri
acest lucru. V i recomandim s i faceti singuri unele calcule si s i descoperiti daci variatiile indicate sunt favorabile sau nefavorabile pi pe
urmi s i verificati cum sunt distribuite. Fiti siguri cii ati ficut calcule
ath pe rfndul veniturilor, cft .ti pe cel a1 cheltuielilor. Uneori, parantezele sau semnele negative indici diferente matematice, care nu sunt
favorabile sau nefavorabile. fn acest caz, parantezele pentru o categorie de venituri pot insemna favorabil, in timp ce parantezele pentru
categoria cheltuielilor inseamnii nefavorabil.

N u incercati in compania voastri tehnica pe care o vom prezenta in


continuare: este frauduloasi. Dar arati cft de mult pot unele companii s i isi mireasci veniturile si profiturile raportate.
Compania despre care vorbim se numegte Adelphia, marele operator de cablu TV, care a sfirgit printr-un faliment risunhor in urmi
cu ciitiva mi. Adelphia a cumpirat un numiir mare de decodoare pe
care urma sii le instaleze in locuintele clientilor sii. Decodoarele
costau 500 $ bucata. La un moment dat, cineva de la Adelphia a venit
cu o idee striluciti: s i "icaseze de la furnizorul de decodoare o taxi
de marketing pentru utilizarea lor, pe urmi s i permiti furnizorului s i
ridice prepl suficient cft s i acopere aceasti taxi. Astfel, Adelphia
a inceput si-1 taxeze e furnizor cu 26 $ pentru fiecare decodor, furnizorul mirindu-si si el prepl in mod corespunzitor. Nu era nevoie de
niciun fel de schimb de lichidititi intre cele doui companii: cfnd a
venit factura furnizorului, la valoarea de 526 $ per cutie, Adelphia pur
si simplu a redus prepl cu 26 $ pentru a acoperi asa-zisa taxi de marketing si pe urmi a plitit diferenta. fntre timp, presupusele costuri ale
campaniei de marketing - in realitate, nu existase nicio astfel de campanie, a admis rnai tfrziu Adelphia - au fost amortizate pe o perioadi
Asadar, intreaga tranzactie a existat numai pe hfrtie. Dar tocmai in
acest fel a putut Adelphia s i inregistreze in acte milioane de dolari
drept venituri suplimentare, care nu aveau nimic de-a face cu obtinerea lor. Deoarece pretinsele costuri au fost amortizate in timp, multe
dintre sumele acelea de ciite 26 $/decoder au ajuns direct in cifra
~rofituluinet a1 companiei Adelphia. Efectul a fost umflarea cfstigurilor companiei cu 33 milioane $, in 2000, si cu 54 milioane $,in 2001.
Desigur, nici nu ne gkdim c i cineva ar putea incerca ceva aseminitor. Acest fel de smecherie este destul de neobisnuiti. Daci v i
intilniti cu un astfel de caz, puneti-i capiit cft mai categoric. Arta
finantelor nu se extinde la crearea de venituri si profituri din nimic.
fntre timp, fiti vigilenti si atenti la manevrele contabile de orice fel.
Aceasti carte nu v i conferi calititi de auditor iscusit, care s i disece
trebui s i v i transforme intr-un manager inteligent din
unct de vedere financiar, capabil s i pun5 cel putin cfteva intrebiri.

Intelegerea elementelor fundamentale


ale bilantului contabil

b i t u a t i i l e financiare au ceva enigmatic. Probabil c i ati remarcat acest lucru.


Dati situatiile financiare ale unei companii unui manager cu experienti in domeniu gi primul lucru asupra ciruia se va opri va fi contul
de profit pi pierdere. Majoritatea managerilor au, sau doresc s i aibi,
,,responsabiliti~legate de contul de profit si pierdere". Ei sunt
rhpunzitori de faptul c i pot face ca diferitele forme ale profitului s i
arate bine. Ei gtiu c i in contul de profit gi pierdere se lnregistreazi
p h i la urmi performanta lor. De aceea este si primul document pe
care ei $1verifici.
Acum incercali s i dati aceleagi situatii financiare unui bancher,
unui investitor cu experien~ide pe Wall Street sau poate unui
membru experimentat a1 vreunui consiliu de administratie. Primul
document pe care il va analiza va fi invariabil bilanpl contabil. De fapt,
se va ocupa de acesta pentru un timp. Pe urm$ va risfoi, csutilnd
contul de profit gi pierdere si situatia fluxului de disponibilititi, dar
intotdeauna va reveni la bilanpl contabil.
De ce nu procedeazi managerii asemenea profesionistilor ? De ce
igi limiteazi atentia numai asupra contului de profit si pierdere ?
Ne rezumim doar la urmitoarele trei motive:
Bilanpl este ceva mai dificil de inteles decit contul de profit si
pierdere. Acesta din urmi se bazeazi destul de mult pe intuitie.

lntelegerea elementelor fundamentale ale bilanlului contabil

Nu este cazul bilanplui, cel pu$n nu ping cfnd ajungeli


sii ii inlelegeti elementele fundamentale.

obiectiv este cregterea capitalului propriu. $i bineinteles, cele douii


obiective sunt strins legate unul de celilalt.

Majoritatea proceselor de bugetare a companiilor se concentreazi asupra veniturilor si cheltuielilor. Cu alte cuvinte, categoriile bugetare se aliniazi intr-o misurii mai mare sau mai mici
la contul de profit si pierdere. N u puteti fi manager, fir5 s i gtiji
ciite ceva despre elaborarea bugetului - ceea ce inseamnii automat c i sunteti familiarizat cu multe dintre categoriile contului
de profit si pierdere. Prin contrast, datele din bilaniul contabil
apar foarte rar in procesul de elaborare a bugetului (degi departamentul financiar bugeteazi in mod sigur conturile bilantiere).

Administrarea bilanplui necesiti o mai profund$ intelegere


a domeniului financiar deciit administrarea unui cont de profit
si pierdere. Nu numai cii trebuie sii stiti la ce se refer5 diferitele
categorii, dar trebuie sii gtiti cum relationeazii acestea intre ele.
De asemenea, trebuie s i intelegeti cum influenleazb modificirile
din bilanpl contabil celelelate situalii financiare gi invers.
,

Presupunem c i si voi sunteti intr-o oarecare m b u r i precauli c b d


este vorba despre bilanpl contabil. Dar retineti: ceea ce ne-am propus
noi in aceast5 carte este s i ne concentriim asupra inteligenlei financiare - s i in;elegem cum sunt misurate rezultatele financiare gi ce
puteli face in calitate de manageri, angaja~isau lideri pentru a imbunitili aceste rezultate. N u vom intra in profunzimea elementelor tainice
ale bilanplui contabil, ci vom studia doar acele aspecte de care aveti
nevoie pentru a aprecia indemfnarea necesari elaboriirii acestui document si sii puteli realiza analizele pe care acesta le face posibile.

SA OBSERVAM UNDE NE AFLAM ACUM


Deci, ce este bilanpl contabil ? Este nici mai mult, n i b mai pupin,

decit o declararie care exprima' ceea ce derine fi ceea ce datoreaza' o


afacere la un anumit moment in timp. Diferen~aintre ceea ce deline o
companie gi ceea ce datoreazii reprezinti capitalul propriu. Aga cum
unul dintre obiectivele companiei este cresterea profitabilitiitii, cehlalt

Ce este aceasti relatie ? S i luim in considerare o analogie. Profitailitatea este un fel de notii care v-ar fi acordatii pentru un curs urmat
colegiu. Ati peqrecut un semestru scriind referate $i d h d examene.
a sfirgitul semestrului, profesorul v i apreciazii performanta acorfndu-vi o anumiti noti. Capitalul propriu este un fel de medie
tuturor notelor pe care le-ali oblinut - GPA*. GPA reflectii intoteauna performanla cumulativi, dar numai intr-un anumit moment
timp. Orice noti o influenteazi, dar nu o determini. Contul de
rofit gi pierdere influenteazii bihn~ulcontabil cam in acelasi mod in
are o anumiti notii poate influenla GPA. ObtineG profit intr-o anuitii perioadii de timp gi capitalul propriu din bilanpl contabil va
dica o cregtere. Pierdeli bani si capitalul propriu va indica o descrese. fn timp, secliunea capital propriu din bilanl exprimii acumularea
ofiturilor sau pierderilor rimase in afacere; rindul este denumit
Sgtiguri (pierderi) retinute sau uneori ciigtiguri (deficit) acumulate.
Totugi, gi in. acest caz, inlelegerea bilanplui contabil inseamni
blelegerea tuturor ipotezelor, estimirilor gi deciziilor care il determini. Asemenea contului de profit gi pierdere, b i l a n ~este
l in multe
privinle o lucrare de art$ nu numai o muncii de calcul.
* GPA

- Grade Point Average (lb. engl) (n. red.).

-lntelegerea elementelor fundamentale ale bilantului contabil

PERSOANELE FlZlCE $IAFACERILE


fntrucPt bilanpl contabil este atPt de important, dorim s i incepem cu
cheva lectii simple. Aveti ribdare - este foarte important in acest caz
s i invitati primii pa$ inainte s i pigiti pe propriile picioare.
Si incepem prin a lua in considerare situatia financiarii a unei persome fizice sau valoarea sa neti din punct de vedere financiar, din nou
pentru o anumiti perioadi de timp. Adiugati ceea ce persoana detine
in proprietate si scideti ceea ce aceasta datoreazi si veti obtine valoa-

rea net2
Delinut in proprietate - datorat = valoare neti

0 alti modalitate de formulare este:


Delinut in proprietate = datorat t valoare neti

Pentru un individ, categoria proprietitii poate s i includi disponibilitii~iledin banci, articolele de valoare foarte mare, cum ar fi o casii,
o masini gi toate celelate proprietiti asupra cirora cineva poate ridica
pretentii. Poate, de asemenea, s i includi active financiare, cum ar fi
actiuni la bursi si obligatiuni sau bani intr-un anumit cont (401(k)*).
Categoria ,,datoriilor" poate include ipoteca, imprumutul pentru
masin$ soldurile c i ~ i l o de
r credit gi alte datorii. Observati c i pentru
moment evitim intrebarea cum se calculeazi unele dintre aceste cifre.
Care este valoarea casei - cPt a pliitit persoana pentru ea si cht ar putea
valora aceasta astizi ? Dar magina sau televizorul? Puteti vedea singuri cum arta finantelor piindegte - ins5 mai multe pe aceasti temi in
curPnd.
Acum s i trecem de la o persoani fizici la o afacere. Aceleagi concepte, diferi doar limbajul:
Ceea ce posedii o companie este denumit activ.
Ceea ce datoreazi este denumitpasiv.
Valoarea sa este denumiti capitalpropriu sau capitalul aqionador.
" 401(k) - este un tip de cont de economii pentru pensii din SUA, a cirui denumire este dati de subsectiunea 401(k) a Codului Intern de Venituri (Internal Revenue
Code) (n. red.).

Iar ecuatia de bazi va ariita acum in felul urmhor:

active - pasive = capital propriu

active = pasive t capital propriu


Dacii ati urmat orice curs de contabilitate, ati fost nevoiti sii inviilati una dintre aceste formule. Probabil ci instructorul a denumit-o
ecua~iacontabila'fundamentalZ. Ati mai invitat, de asemenea, cii cea
de-a doua formulare reflect5 cele douii piqi ale bilantului contabil:
activele de o parte, iar pasivele si capitalul propriu de cealalti parte.
Suma primei pirti trebuie sii fie egali cu suma celei de-a doua; bilanpl
trebuie s i se echilibreze. fnainte de a termina de citit aceasti parte a
ciqii, veti intelege de ce.

INTERPRETAREA UNUl BILANT CONTABIL


fn primul rhnd, gisiti un exemplu de bilant contabil, fie cel a1 companiei unde lucrati, fie unul dintr-un raport anual. (Sau uitati-vii la
modelul propus de noi la s&gitul ciirtii.) Deoarece bilanpl prezinti
situatia financiarii a companiei la un moment dat, va fi inregistrati o
anumiti dati h partea de sus. De obicei este sfhrgitul lunii, al trimestrului, a1 anului sau anului fiscal. CPnd analizati situatiile financiare
^mpreuni,in mod normal doriti s i vedeti un cont de profit gi pierdere
pentru o lunii, un trimestru, un an, impreuni cu bilanpl contabil
pentru sfiirgitul respectivei perioade raportate. Spre deosebire de conturile de profit gi pierdere, bilanprile contabile se referi aproape
htotdeauna la htreaga organizatie. Uneori, o mare corporalie creeazii
bilanpri subsidiare pentru diviziile sale operationale, dar rareori face
acest lucru pentru o singuri unitate. Dupi cum vom vedea, profesionigtii din domeniul contabil trebuie sii faci unele estimiri in bilanpl
.contabil, asa cum fac gi in cazul contului de profit si pierdere. Vi aminexemplul nostru despre afacerea cu camioanele de transport ? Modul
care depreciem camionul afecteazi nu numai contul de profit
r pierdere, dar gi valoarea activelor care apar in bilanpl contabil.

Y1
infelegerea elementelor fundamentale ale bilanfului contabil

Se dovedeste cL ipotezele qi abateride din contul de profit qi pierdere


ajung intr-un fel sau altul gi in bilanful contabil.

Situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu principiile de


contabilitate general acceptate in Statele Unite. Managementului i se
cere sa' faca' estima'ri ji ipoteze care influenteaza' cifrele raportate ,ii
informatiile prezentate. Rezultatele efenive pot sa' dfere fati de acele
ipoteze. Estima'rile ,ii ipotezele sunt revizuite periodic ,ii efectele
oricdror revizuiri relevante sunt refectate in situatiile financiare ale
perioadei pentru care se constata' ca fiind necesare.

'

Bilanprile contabile apar in douii formate caracteristice. Modelul


traditional stabilegte c i pe partea sttngi se afli activele, in timp ce pe
partea dreapti sunt pasivele gi capitalul propriu, pasivele fiind in
partea de sus a paginii. Formatul rnai putin tradiGona1 agazi activele
in partea superioari, p a s i d e la mijloc, iar capitalul propriu in partea
de jos. Indiferent de format, ,,echilibrulUrPmtne acela$: activele trebuie s i fie egale cu pasivele plus capitalul propriu. (fn domeniul nonprofitului, capitalul propriu sau al actionarilor este uneori denumit
,,active nete".) Deseori un bilant contabil arati cifrele comparative,
s i zicem pentru 31 decembrie a1 celui rnai recent an gi 31 decembrie a1
anului anterior. Verificati capetele de tabel pentru a $ti ce perioade
sunt comparate.
Ca si in cazul contului de pofit qi pierdere, unele companii au categorii neobisnuite care apar in bilanpl contabil, dar despre care nu
vom vorbi in aceasti carte. Retineti c i multe dintre aceste categorii pot
fi clarificate in notele explicative. De fapt, bilanprile sunt renumite
pentru notele lor explicative. Raportul anual pe 2004, a1 Companiei
Ford Motor, continea nu rnai ~ u t i nde 30 de pagini de note explicative, multe dintre ele ficind trimiteri la bilanpl contabil. De multe
ori, companiile includ o formulare standard "i notele explicative,
accentutnd partea subiectivi sau artistici a finantelor, dupi cum am
denumit-o in aceastl carte. Ford, de exemplu, spune in felul urmhor :

DacP notele explicative nu furnizeazi clarificiirile necesare, puteti


lisa acele categorii in grija specialistilor in finante. (Totu~i,d a d problema asupra cireia v-ati oprit este importanti, meriti s i v i consultati
cu un specialist din departamentul financiar.)
Deoarece bilanpll contabil este o notiune noui pentru cei rnai
multi manageri, dorim s i v i punem in temii cu cele rnai obignuite categorii pe care le contine. Unele pot pirea stranii la inceput, dar nu v l
ingrijorati, trebuie doar s i retineti mereu distinctia intre ,,delinut in
proprietate" 9i ,,datoratU. Ca si in cazul contului de profit gi pierdere,
ne vom op;i asupra acelor rtnduri care sunt rnai uqor de fraudat.

- -

Activele
6 de miliarde $ sau oricare ar fi ultima cifri, inseamni c i exact atft

e ?nbinci, fondxi monetare si titluri de valoare tranzacuonate


blic. Desigur, companiile pot s i minti. Gigantul italian Parmalat a
rtat in bilanpl siu c i avea miliarde intr-un cont deschis la Bank
merica. De fapt, nu avea.

Activele
Alte estimiri si ipoteze
(exceptind disponibilititile)

tivele reprezinti ceea ce deune


compania in proprietate: disponibilititi si valori mobiliare, instalatii
si echipamente, clidiri si teren, gi altele. Activele curente sau n'rculante, care de obicei apar primele in bilant, includ tot ceea ce poate fi
transformat 'in lichiditiu in mai puun de un an. Activele pe termen
lung sunt cele care au o durati utili de viati mai mare de un an.

Conturi de creante sau AIR*


Acestea reprezinti suma pe care clientii o datoreazi companiei.
Retineti c i veniturile reprezinti o promisiune de plati, deci creantele
includ toate promisiunile care nu au fost onorate p3ni acum. De ce
reprezinti acestea un activ? Pentru c i toate sau multe dintre aceste
gajamente se vor transforma in 1ichiditi;i si in curind vor apartine
paniei. Este un fel de imprumut pe care compania il acordi clienr sii - in timp ce compania detine obligatiile clientilor s&. Creane clientilor sau contul de creante reprezinti o categorie pe care
nagerii trebuie s l o analizeze cu multi atentie, in special datoriti
tului c i investitc~rii,analistii si creditorii sunt gi ei foarte interesati
aceasta. Vom spune mai multe despre cum trebuie administrati
asti categorie in partea a VII-a, dedicati capitalului de lucru.

TlPURl DE ACTIVE
fn aceaste categorii mari de active se gkesc, desigur, mai multe subcategorii. Ne vom referi la cele mai cunoscute - cele care apar in aproape
orice bilant contabil al unei companii.

Disponibilititi si echivalente ale disponibilititilor


Aici este punctul forte. Banii din banci. Banii din conturile de pe
piala monetari. De asemenea, actiunile si obligauunile tranzactionate
public - acelea pe care, daci aveti nevoie, le puteti transformain lichidititi ktr-o zi sau chiar rnai putin. 0 alti denumire pentru aceasti
categorie este de active lichide. Aceasta este una dintre putinele categorii care nu sunt la discreua contabililor. C h d compania Microsoft
spune c i are disponibilititi si investitii pe termen scurt in valoare de

Uneori, un bilant contabil include o categorie denumiti ,,proviane pentru creante nerecuperabile", care se scade din contul de
ante. Aceasta reprezinti estimarea contabililor - de obicei, bazati
* AIR - Accounts Receivable (lb. en$) (n. red.).

-Activele

pe experienta acumulati - cu privire la suma datorati de clientii care


nu igi plhesc facturile. fn multe companii, sciderea unui provizion
aferent unei creante nerecuperate oferi o imagine mai exact2 a valorii
acestor creante. Dar obsevati cu atentie: estimirile deja igi fac loc.
De fapt, multe companii folosesc rezerva creantelor nerecuperabile ca
pe un instrument de ,omogenizareKa ciigtigurilor. Atunci ciind crep
t e ~rezerva
i
creantelor nerecuperabile din bilant, trebuie s i hregistrati
o cheltuiali pe seama profitului in contul de profit gi pierdere Aceasta
determini sciderea c2stigurilor raportate. fn mod similar, ciind descrefte~irezerva creantelor nerecuperabile, ajustarea miregte profitul
din contul de profit gi pierdere. Deoarece rezerva de creante nerecuera bile este intotdeauna o estimare, subiectivitateaigi poate face simtiti prezenya.
Stocurile

f n mod normal, companiile care presteazi servicii nu au stocuri


semnificative, dar aproape orice alti companie - producitori, angrosisti, comercianti - se afli in situatia inversk 0 parte a cifrei stocurilor este alcituiti din valoarea produselor care sunt preghite pentru
a fi viindute. Aceasta alcituiegte stocul produselor finite. 0 a doua
parte, de obicei relevanti doar pentru producitori, este valoarea produselor care sunt in curs de fabricatie. Contabilii rnai numesc aceasta
stocul produselor in curs de fabrica~iesau pe scurt, WIP*. Pe urmi,
rnai este, desigur, gi stocul materiilor prime care vor fi folosite in
fabricarea produselor. Acesta este stocul materiilorprime.
Contabilii pot petrece zile intregi (gi chiar o fac!) vorbind despre
modaliti$ de evaluare a stocurilor. Nu ne propunem s i zibovim deloc
asupra acestui subiect, deoarece nu influenteazi prea mult munca
managerilor. (Desigur, daci activitatea voastri este legati de administrarea stocurilor, discu$ile contabililor v i afecteazi in mare misuri gi
ar trebui s i consultati o carte specializati pe acest subiect.) Totusi,
diferitele metode de evaluare a stocurilor pot deseori s i modifice
in mod semnificativ partea activelor dintr-un bilant contabil. Daci
o companie isi modifici metoda de evaluare a stocurilor in decursul
* WIP - Work In Progress (lb. engl.) (n. red.).

unui an, acest lucru ar trebui s i apari intr-o noti explicativi la bilanp l contabil. Multe companii explici In detaliu modul in care au intocmit stocurile in notele explicative, aga cum a procedat gi compania
Barnes & Nobte Inc. in raportul siu anual pe 2004:
Stocurile de ma$$ sunt declarate la valoarea cea rnai mica' dintre cost
ji valoarea de piu@ Costul este determinat, in primul rrind, prin
metoda stocului cu amJnuntulprin metodaprimul - intrat, primuliejit (FIFO)*pentru 92% ji 90% din stomrile de ma$Jale Companiei
la 29 ianuarie 2005 ji 31 iunuarie 2004 ji sunt inregistrate pe baza
metodei costului mediu. Stocurile de ma$; ramase sunt evaluate dupa'
metoda ultimul- intrat, primul- iejit (LIFO)*" .'

Ceea ce trebuie s i retineti ca manager, totugi, este faptul c i toate


stocurile costi bani. Ele sunt create cheltuind disponibilititi. (Poate
ati auzit expresia ,Toate lichidititile noastre sunt blocate in stocuri",
desi sperim s i nu o auziti prea des.) De fapt, aceasta este o modalitate
i pot imbunitzti lichiditatea. Reduciind stocue toate celelalte se pzstreazi constante, lichiditatea se va imbunititi. 0 companie igi propune intotdeauna s i detini
ciit rnai putine stocuri, cu conditia s i rnai aibi inci materiale pentru
procesul de productie, precum gi produse gata de livrare atunci ciind
clientii o soliciti. Vom reveni asupra acestui subiect rnai ttrziu in carte.
lmobiliz4ri corporale (PPE*"")

Aceasti categorie din bilanpl contabil include clidirile, utilajele,


culatoarele gi toate celelalte bunuri corporale pe
oprietate o companie. Valoarea PPE o reprezinti
ma necesari achizitionirii tuturor facilititilor gi.echipamentelor
e care compania le foloseste pentru ca afacerea s i functioneze. Retilevant este p r e ~ u lde cumpirare. Fir2 evaluiri
u poate ?ti exact ciit valoreazi terenul gi clidirile
ompaniei pe piaia liberi. Asadar, guvernati de
* FIFO -First In, First Out (lb. engl.) (n. red.).

irst Out (lb. engl.) (n. red.).


PPE - Property, Plant and Equipment (lb. engl.) (n. red.).

-~

IN I tLIUENTA FINANCIARA

principiul conservatorismului, contabilii spun, de fapt, ,,Si folosim


ceea ce stim, respectiv costul de achizitionare a acestor active."
Un alt motiv pentru care se folosegteprepl de cumpirare se referi
la evitarea rnai multor posibilititi de abatere ale cifrelor. S i luim
cazul unui bun corporal, de exemplu - terenul - a cirui valoare
a crescut. Daci vrem s i il inregistrim "ibilan~la valoarea lui curenti,
va trebui s i inregistrim un profit in contul de profit si pierdere.
Dar acest profit se bazeazi doar pe opinia unei persoane cu privire la
valoarea de astizi a terenului. N u este o idee prea buni. Unele companii - cum ar fi Enron - merg at2t de departe, inc2t infiinteazi
companii fictive, deseori in proprietatea unuia dintre directori sau
a altei persoane din interiorul companiei si pe urmi vind active acestor companii fictive. Aceasta le permite s i inregistreze profit ca ~i
atunci c2nd ar fi v2ndut activul cuiva din afari. Dar nu este genul de
profit pe care investitorii sau Comisia pentru Burse gi Valori Mobiliare ar dori s i il vadi.
Faptul c i aceste companii trebuie s i se bazeze pe pretul de cumpirare pentru a-si evalua activele poate crea unele anomalii izbitoare.
Poate lucrati pentru o companie de divertisment care a cumpirat
teren in jurul orasului Los Angeles in urmi cu treizeci.de ani pentru
suma de 500 000 $. Astizi acest teren poate valora 5 milioane $ - dar
va fi in continuare evaluat la 500 000 $ in bilantul contabil. Investitorilor versati le place s i isi bage nasul in bilan~rilecontabile ale
companiilor, in speranta c i vor gisi astfel de ,,bunuri corporale subevaluate".

Se scade: depreciere.acumulata
Terenul nu se uzeazi, deci contabilii nu inregistreazi nicio depreciere anuali. Dar clidirile si echipamentele se uzeazi. Scopul deprecierii contabile nu este totusi acela de a estima c2t valoreazi in
momentul de fati clidirile si echipamentele; scopul este s i se aloce
investitia in activ pe perioada in care aceasta este folositi pentru a
genera venituri si profituri (amintiti-vi de principiul conectirii de la
capitolul4). fnregistrarea deprecierii este o modalitate de a ne asigura
c i in contul de profit ~ipierdere este reflectat cu exactitate costul adevirat a1 bunurilor vhdute sau a1 serviciilor prestate. Pentru a calcula

Activele

ilii aduni pur qi simplu toate sumele


trate incepind din ziua ~ 2 n da fost cumV-am demonstrat intr-un capitol anterior cum poate s i se transanieri ,,fermecatiU,din neprofitabili in
fitabili, doar modificind felul in care isi depreciazi propriile
ve. Magia artei in finante se extinde ~i asupra bilanpllui contabil.
Daci o companie decide c i durati de viati a camioanelor sale poate fi
s i de la 3 ani la 6 ani, ea va inregistra an d ~ p an
a o cheltuiali cu
rnai mica in contul de profit si pierdere. Aceasta inseamni rnai
in bilanpl contabil, o cifri rnai mare
PPE net si astfel rnai multe active. Mai multe active, conform ecuaei fundamentale a contabilititii, hseamni rnai mult capital propriu.

Fondul comercial poate s i apari in bilantul contabil a1 companior c;ike au achizitionat alte companii. El este diferenta intre prepl
panie achizitionati si activele nete pe care le
achizitionat. (Activele nete, repetam,,
reali de p i a ~ ai activelor companiei care a fost
pasivele asumate de compania care achizitioIdeea nu este at2t de complexi, pe cit pare. S i presupunem'ci sunpresedintele executiv a1 unei companii care si-a propus s i faci
izi~iisi v-ati orientat spre o rnici afacere bunicici, in domeniul
rage, care se potriveste perfect nevoilor
sicumpirati MJQ pentru suma de 5 milir contabiliti~ii,daci plhiti din dis~onibiti, activul numit di~~onibilititi
din bilanpl contabil va descre~tecu
ilioane $. Aceasta inseamni c i alte active trebuie s i creasci cu
ilioane $. La urma urmelor, bilantul contabil trebuie s i se echilize. $i nu ati ficut nimic p h i in acest moment care s i modifice
ivele sau capitalul propriu.

* Goodwill (lb. engl.) (n. red.).

Activele

comercial consti din reputatie, baza de clienti si alte elemente ale


companiei care urmeazi s i fie achizitionati, atunci toate aceste active
nu isi pierd valoarea in timp. De fapt, ele pot deveni rnai valoroase in
timp. Pe scurt, fondul comercial este rnai degrabi asemenea terenului,
decft asemenea echipamentului. Asa incBt neamortizarea sa ii ajuti pe
contabili s i realizeze acea imagine exacti a realiti$i pe care ei o cauti
mereu.
Acum fi$ atenti. fntrucft achizi~ionatio serie intreagi de active
fizice (printre altele), ve$ evalua acele active la fel cum ar face orice alt
cumpiritor. Poate decideti c i toate clidirile, mobilierul de stivuire,
electrocarele si calculatoarele de la MJQ Storage valoreazi 2 milioane $,
dupi ce ati scizut acele pasive pe care le-ati preluat. Asta inseamni c i
nu ati ficut deloc o afacere proasti. Cumpirati o afacere prosperi, cu
un renume, o listi de clienti, angajati capabili gi priceputi qi aceste
valori necorporale (intangibile) pot in anumite cazuri s i fie mult rnai
valoroase decft activele corporale. (CBt de mult ati fi dispusi s i plititi
pentru brandul Coca-Cola? Sau pentru lista de clienti de la Dell
Computer?) fn exemplul nostru, cumpirati active necorporale in
valoare de 3 milioane $. Contabilii denumesc aceasti sumi de 3 milioane $ ,,fond comercial". Fondul comercial de 3 milioane $ qi bunurile corporale nete de 2 milioane $ se adaugi celor 5 milioane $ pe care
i-afi plitit si cresterii corespunzitoare de 5 milioane $ din activele
b i l a n ~ l ucontabil.
i
$i acum, vrem s i v i spunem o istorioari despre fondul comercial;
ea demonstreazi cum se manifest5 arta finantelor.
fn perioada precedents, fondul comercial se amortiza. (Amintiti-vi, amortizarea este similar5 cu de~recierea,numai c i se aplici
activelor necorporale.) Celelalte active- se depreciau in mod normal
intr-o perioadi cuprinsi intre 2-5 ani, dar fondul comercial putea fi
amortizat intr-o ~ e r i o a dde
i maximum 40 ani sau pe perioada estimati de viati utili-a afacerii achizitionate.
Pe urmi regula s-a schimbat. Persoanele care redacteazi principiile de contabilitate general acceptate - Comitetul pentru Norme
de Contabilitate Financiari sau FASB* - au decis c i daci fondul
* FASB - Financial Accounting Standards Board (Ib.engl.) (n. red.).

Dar priviti efectul. Cfnd ati achizitionat MJQ Storage, v-ati trezit
cu un fond comercial in valoare de 3 milioane $ reflectat in bilant si s i
zicem c i ati estimat durata utilP de viati a MJQ la 30 ani. fnainte de
schimbarea regulii, ati fi amortizat fondul comercial de-a lungul a
30 ani, la 100 000 $ pe an. Cu alte cuvinte, ati fi dedus 100 000 $ pe an
din venituri,.reducBnd astfel profitabilitatea cu aceeasi sumi. fn acelasi
timp, ati fi depreciat activele fizice ale MJQ, s i zicem, pe o perioadi
de 4 ani, cu 500 000 $ pe an. Din nou, aceasti sumi de 500 000 $ ar fi
fost scizuti din venituri pentru a determina profitul.
Deci, ce se intfmpli? fnainte ca regula s i se schimbe, mentinfnd
celelalte elemente neschimbate, doreati s i aveti rnai mult fond comercia1 si maipu~ineactive corporale, doar pentru c i fondul comercial se
amoniza pe o perioadi rnai mare de timp, astfel incft suma care se
deducea din venituri pentru a determina profitul era rnai mici (pistrBnd profiturile ridicate). Ati avut o motivatie s i achizitionati acele
i
reprezinti
companii in care cea rnai mare pane din ceea ce a ~cumpirat

.-.

Activele
fond comercial ~iati avut o motivatie s i subevaluapi activele corporale
ale companiei pe care ati cumpirat-o. (Retineti c i evaluarea acelor
active este realizati chiar de oamenii vostri!)
Cu noua regulg, fondul comercial rimine in registrele contabile gi
nu este amortizat. Nimic nu se scade din venituri ~i profitabilitatea
este corespunzitor mai ridicati. fn aceasti situatie, avefi o motivatie
in plus s i ciutafi companii care nu au prea multe active corporale gi
chiar mai mult decit atit, o motivatie s i subevaluati acele active. Tyco
a fost o companie care a fost acuzati de a fi profitat de aceasti reguli.
fn anii 2000 ~i2001, Tyco a cumpirat companii cu o vitezi amefioare mai mult de 600 numai in ace$ doi ani. Multi analisti au simtit c i
Tyco a subevaluat in mod regulat activele acestor numeroase companii. Procedfnd astfel, a crescut fondul comercial inclus in toate
aceste achizitii si a redus deprecierea. Aceasta, in schimb, ar fi crescut
~rofitulsi ar fi ~ r o ~ u l s~a rt e pde
l piati a1 actiunilor companiei Tyco.
Dar in cele din urmi, analistii si investitorii au remarcat un fapt
la care am ficut deja referire in partea I, si anume c i Tyco avea atit
de mult fond comercial in evidentele sale contabile gi atit de putine
active corporale (relativ vorbind), incit daci s-ar fi scos fondul comercia1 din ecua~abilanplui contabil, pasivele companiei ar fi fost mai
mari dech activele ei. Aceasta nu era o situatie pe placul investitorilor.

Proprietatea intelectualh, brevetele si alte imobilizari necorporale


Cum eviden~iemcostul de productie a1 unui nou program software care urmeazi s i genereze venituri timp de c2tiva ani de acum
inainte? Dar costurile aferente cercetirii pentru descoperirea unui
medicament rniraculos, care este protejat de un brevet pe 20 ani (de la
data aplicirii) ? Evident, nu are niciun sens s i inregistrim intregul
cost sub forma unei cheltuieli in contul de profit si pierdere aferent
unei perioade de timp date, aga cum nu are rost s i inregistrim intregul
cost de cumpirare a1 unui camion. Asemeni camionului, softul si
brevetul vor genera venituri si in urmhoarele perioade contabile.
Agadar, aceste investitii sunt considerate imobiliziri necorporale gi ar
trebui amortizate pe intreaga durati a fluxului de venituri pe care il
geneazi. Totusi, din acelasi motiv, costurile de cercetare-dezvoltare

care nu dau nastere unui activ capabil s i genereze venituri, trebuie


^megistrate ca o cheltuiali in contul de profit si pierdere.
Puteti remarca aici potentialul de subiectivitate. GAAP spune c i
Cercetarea gi dezvoltarea (R&D)" pot fi amortizate daci produsul in
curs de-dezvoltare este realizabil din punct de vedere tehnologic. Dar
cine determini daci se poate realiza din punct de vedere tehnologic?
Din nou, intrim pe teritoriul artei. Data o companie decide c i proiectele sale de R&D sunt realizabile din punct de vedere tehnologic,
ea poate amortiza aceste sume in timp si poate face astfel incft profiturile sale s i par5 rnai mari. Altfel, va trebui s i inregistreze costurile
aferente R&D pe misuri ce se realizeazi - o abordare mai conservatoare. Computer Associates este o companie care a dat de necaz
pentru c i a amortizat R&D pe seama unor produse care aveau un
viitor indoielnic. Asemenea deprecierii, deciziile privind amortizarea
ri efecte semnificative asupra profitabilititii si capita-

Acumuliri $iactive platite anticipat


Pentru a explica aceasti categorie, s i analizim un exemplu ipoteem c i incepeti o afacere de productie de biciclete si c5
iul de ~roductiepe un an intreg cu suma de 60 000 $.
ania are un risc de credit ridicat - nimeni nu doreste s i
faci afaceri cu o companie care se afli la ince~utulactivititii - proprietarul terenului solicit5 plata in avans.
Stim deja de la capitolul legat de principiul conectirii, d . n u are
sens s i se ,,inregistreze contabil" intreaga sumi de 60 000 $ in luna
ianuarie ca o cheltuiali in contul de profit gi pierdere. Aceasta este
chiria pentru un an intreg. Trebuie ca suma s i fie imp5qid de-a lungul
intregului an, astfel incit costul chiriei s i corespundi venitului determinat. Deci, in luna ianuarie, veu inregistra 5 000 $ in contul de ~ r o f i t
gi pierdere pentru chirie. Dar unde merge restul sumei de 55 000 $ ?
Trebuie sii tineti eviden;a acestei sume. Ei bine, chiria plititi in avans
este un exemplu de activ plitit anticipat. A$ cumpirat ceva - detineti
" R&D -Research & Development (Ib. engl.) (n. red.).

drepturile de proprietate pentru spatiu timp de un an - agadar, este


un activ. $i tineti evidenta activelor in bilanpl contabil.
Desigur, in fiecare lung va trebui sn plimbati cei 5 000 $ de pe
rindul activelor plitite anticipat din bilant gi s i ii evidentiati in contul
de profit ~i pierdere ca o cheltuiali aferenti chiriei. Aceasta Anregistrare contabili se numegte acumulare, iar ,contul" din bilanpl contabil in care se inregistreazi ceea ce nu a fost cheltuit inci este denumit
cont de active acumulate. D e ~termenii
i
par greoi, notali cii inci avem
de a face cu o practici destul de conservatoare: rjnem evidenta tuturor
cheltuielilor cunoscute gi, de asemenea, tinem evidenta pentru ceea ce
am plitit in avans.
Dar arta finantelor se poate rispandi gi aici foarte bine, intruch
este loc pentru rationamente referitor la ce se acumuleazi gi ce se
repartizeazi intr-o perioadi de timp dati. S i zicem, de exemplu, c i
firma voastri desfi~oario vast; campanie de publicitate. Toati munca
se desfigoari in luna ianuarie gi se ridici la 1 milion $. Contabilii ar
putea decide c i de aceasti campanie va beneficia compania timp de
doi ani de zile, aga c i vor inregistra contabil 1 milion $ ca un activ
plitit anticipat gi vor repartiza in fiecare luni 1/24 din cheltuieli in
~ 0 n t ude
l profit gi pierdere. 0 companie care se confrunti cu o luni
rnai dificili poate decide c i aceasta este cea rnai buni modalitate - la
urma urmelor, este rnai bine s i scazi 1/24 dintr-un milion de dolari
din profituri, dec& intreg milionul. Dar daci ianuarie este o luni grozavi? Atunci, compania ar putea decide s i ,,repartizezea suma aferenti intregii campanii - o suporti pe toati pe seama veniturilor lunii
ianuarie - doarece, ei bine, nu sunt siguri c i aceasta va conduce la
obtinerea de venituri in urmitorii doi ani. Acum au o campanie de
publicitate pentru care s-a plitit integral, iar profiturile in lunile care
urmeazi vor fi corespunzhor rnai ridicate. fntr-o lume perfect5 contabilii nostri ar trebui s i aibi un glob de cristal in care s i ghiceasci c h
timp va genera venituri aceasti campanie de publicitate. fntrucat nu au
la dispozitie un asemenea dispozitiv, trebuie s i se bazeze pe estimiri.
Deci acestea au fost activele. Le adunati pe toate, impreunii cu
indiferent ce alte categorii mai gisiti gi veti obtine randul ,,total active"
in partea de jos stanga. Acum este momentul s i ne mutim pe cealalti
parte - cea a pasivelor gi capitalului propriu.

De cealalta parte
Pasivele si capitalul

afirmat anterior c i pasivele


nt ceea ce datoreazii o companie, iar capitalul propriu este valoarea
eti. Existi o alti modalitate - ugor diferiti - de a vizualiza aceasti
arte a bilanplui contabil, si anume c i el oglinde~temodul cum au fost
btinute activele. Daci o companie imprumuti fonduri in orice fel,
m i sauimodalitate pentru a obtine un activ, imprumutul va apirea
unul sau altul din randurile pasivelor. Daci vinde actiuni pentru.a
ine un activ, acest aspect va fi oglindit pe unul din randurile aflate
categoria capital propriu.

r s i incepem cu inceputul, ceea ce pe aceasti parte a bilanplui conil inseamni pasive, respectiv obligatiile financiare pe care le are
pania fati de alte p i ~ i Pasivele
.
sunt intotdeauna impirtite in
a categorii principale. Pasivele curente (datorii pe termen scurt)
t acelea care trebuie pliitite in rnai putin de un an. Datoriile
termen lung sunt cele care ajung la scadenti dupi o perioadi rnai
e de timp. Pasivele sunt de obicei listate in bilanpl contabil, de la
e pe termen scurt la cele pe termen lung, astfel incat chiar prezenea acestuia oferi indicatii cu privire la structura datoriilor.

,""

De cealalti parte

Viirsiimiintul curent al datoriei pe termen lung


fn cazul c2nd compania datoreazi 100 000 $ unei binci, in cadrul
unui imprumut pe termen lung, probabil c i din acesta 10 000 $ trebuie plhiti in cursul anului curent. Deci aceasta este suma care va
apirea in sectiunea pasivelor curente din bilanpl contabil. R h d u l va
fi numit ,,viirsim2ntul curent a1 datoriei pe termen lung". Restul de
90 000 $ urmeazi s i apari in cadrul categoriei pasive pe termen lung.
~mprumuturipe termen scurt
Acestea sunt linii de credit pe termen scurt reimoite. Aceste linii
de credit pe termen scurt sunt de obicei garantate de active circulante,
cum ar fi creante gi stocuri. fntregul sold a1 creditelor curente este
oglindit aici.
Datorii citre furnizori
Aceasti categorie exprimi suma pe care compania o datoreazi
furnizorilor sii. Aceasta primegte zilnic bunuri si servicii de la furnizori gi, in mod normal, nu plitegte facturile timp de cel putin 30 zile.
De fapt, furnizorii au imprumutat companiei bani. Datoriile citre
furnizori arati c2t datora aceasta la data "itocmirii bilanwlui contabil.
Orice sold al ciqilor de credit este de obicei inclus in aceasti categorie.
Cheltuieli acumulate si alte pasive pe termen scurt
Aceasti categorie atotcuprinzitoare include tot ceea ce mai datoreazi compania. De exemplu, statele de plati a salariilor. S i presupunem c i ati fost plititi la 1 octombrie. Are vreun sens sii repartizati
aceasti plati ca pe o cheltuiali aferenti contului de profit si pierdere
din luna octombrie? Probabil c i nu - salariul primit in luna octombrie este pentru munca prestati in septembrie si deci mai bine repartizali aceste cheltuieli pe luna septembrie. Asadar, contabilii vor calcula
sau vor estima c2t vii datoreazi compania pe data de 1 octombrie
pentru munca prestatii in septembrie si vor repartiza aceste cheltuieli
pe luna septembrie. Aceasta este o cheltuiali acumulati. Este un fel de

octombrie. Aceste pasive acumulate fac pirte din principiul conectiirii-

Pasive pe termen lung


Majoritatea pasivelor pe termen lung sunt "iprumuturi. Dar mai
sunt gi alte pasive care se pot regisi aici. Exemplele cuprind prime
inate sau compensiri, impozite aminate gi datorii privind pensiile.
aci volumul altor pasive este consistent, aceasti sectiune a bilanplui
ebuie s i fie atent supravegheati.

APITALUL PROPRIU
sfiirgit! V i mai amintiti ecuatia? Capitalul propriu este ceea ce
mBne dupi sciderea pasivelor din active. Acesta include ca~italul
furnizat de investitori si pofiturile retinute de companie in decursul
timpului. Capitalul propriu este cunoscut sub mai multe denumiri,
cum ar fi capitalul actionarilor sau capitalul deginitorilor de acciuni.
Categoria capitalului propriu din bilanprile unor companii poate fi
destul de detaliati si complicati. fn mod normal, acesta include urmi-

. -.
De cealalti parte

Actiuni privilegiate

Acriunile privilegiate -cunoscute si ca actiuni sau titluri preferen$ale - sunt un tip special de actiuni. Persoanele care detin actiuni privilegiate primesc dividende pentru investilia lor inainte ca detin~orii
actiunilor ordinare s i primeasci vreun ban. Dar actiunile privilegiate
sunt purtitoarele unor dividende fixe, astfel incft p r e d lor nu fluctueazi la fel de mult ca si pretul actiunilor comune ale companiei. Este
posibil ca investitorii care detin actiuni privilegiate s i nu beneficieze
pe deplin de cresterea valorii unei companii. Cfnd compania emite
actiuni privilegiate, ea le vinde investitorilor la un anumit pret initial.
Valoarea mentionati in bilant reflects acest pret.
Multe dintre acuunile privilegiate nu sunt purtitoare de drepturi
de vot. fntr-un fel, ele se aseamini rnai mult cu obligatiunile, decft cu
actjunile ordinare. Diferenta ? & cazul obligatiunii, proprietarul primeqte un cupon fix sau o lat ti a dobfnzii, iar in cazul actiunii privilegiate, proprietarul primeste un dividend fix. Companiile folosesc
actiunile privilegiate pentru a obtine fonduri, deoarece acestea nu au
aceleasi im~licatiilegale ca o datorie. Daci o companie nu poate pliti
un cupon a1 unei obligatiuni, detinitorii de obligatiuni pot foqa compania s i intre in faliment. fn mod normal detinitorii de actiuni privilegiate, nu pot s i faci aqa ceva.
Ac!iuni ordinare sau actiuni comune

Spre deosebire de cele mai multe actiuni privilegiate, actiunile


ordinare sunt de cele mai multe ori purtitoare de drepturi de vot.
Persoanele care le detin pot s i voteze membrii consiliului director
(de obicei, o actiune, un vot) si orice subiect adus in discutie in fata
actionarilor. Actiunile ordinare pot sau nu pot fi purtitoare de dividende. Valoarea acestor actiuni din bilanpl contabil este in mod
normal ,,valoarea nominali", care este valoarea actiunii desemnati de
citre emititor. Valoarea nominali este de obicei o sums foarte mici
si nu are nicio legituri cu pretul de piat4 a1actiunilor. Bilanpl nostru
contabil ales ca model oglindeste actiuni ordinare cu valoare nominali de 1 $.

Prima de emisiune

Aceasta este suma peste valoarea nominal;, pe care investitorii au


plitit-o initial pentru actiuni. De exemplu, daci actiunile sunt vfndute

de emisiune se adaugi sumei existente.

Profiturile rerinute sau rezervele sunt profiturile care au fost reinvestite in afacere, in loc s i fie plitite ca dividende. Cifra reprezinti
totalul venitului dupi impozitare, care a fost reinvestit sau cumulat pe
perioada de functionare a afacerii. Uneori, o companie care detine
multe profituri pistrate sub form6 de disponibilititi - Microsoft este
un exemplu - ajunge sub presiunea de a pliti o parte din bani actioanarilor s&, sub formi de dividende. De fapt, ce actionar qi-ar dori s i
vadi c i banii sii stau in seifurile companiei, in loc s i fie reinvestiti
active productive ? Desigur, ayi putea observa un deficit acumulat o cifri negativi - care indici faptul c6 acea companie a pierdut bani
Deci, capitalul actionarilor este ceea ce acestia ar primi daci acea
companie ar fi vfnduti, nu-i aqa? Ei bine, nu ! Aminti$-vii toate acele
reguli, estimiri qi ipoteze care influenteazi bilanpl contabil. Activele
sunt inregistrate la prep1 achizitionirii lor mai putin deprecierea
acumulati. Fondul comercial se acumuleazi cu fiecare achizitie pe
care o face compania qi nu este niciodati amortizat. $i desigur, compania are valori necorporale proprii, cum sunt marca gi lista de
clienti, care nu apar deloc "i bilanpl contabil. Morala: valoarea de
piati a unei companii nu corespunde aproape niciodata' ca~italului

siiu sau valorii contabile din b i l a n ~ siiu.


l
Valoarea efectivii de pialii
a unei companii este ceea ce un cumpiiriitor ar pliiti pentru aceasta.
fn cazul unei companii listatii la bursii, aceastii valoare este estimatii
prin calculul valorii de pialii sau a numiirului de actiuni emise inmullit cu prep1 aqiunii la un moment dat. Pentru societiiule private,
valoarea de pialii poate fi estimatii printr-una din metodele de evaluare descrise in partea I - cel pulin pentru inceput.

se echilibr

bilantul

i ati i~
nviitat

! ecuatia contabilii fundamentalii, instructorul spunea probabil ceva de


Activele
enul: ,Se numeste bilan; contabil pentru cii se echilibvea~~.
totdeauna sunt egale cu pasivele plus capitalul propriu." Dar chiar
acii ati scris corect acest riispuns la examen, sunteti probabil, incii
eliimuriti de ce un bilanl se echilibreazi Vii prezentiim in cele ce
yrmeazii trei modalitiili de inlelegere a acestui aspect.

'MOTIVE PENTRU CARE BILANTUL SE ECHILIBREAZA


L i

!;In primul r5nd, sii ne intoarcem la persoana fizicii. Puteu examina


ilanpl contabil la fel cum ali analiza valoarea netii a unei persoane.
raloarea netii tvebuie sii fie egalii cu ceea ce aceasta degine in propritate minus ceea ce datoreazii acea persoanii, pentru cii asa am definit
ermenul. Prima formulare a ecuatiei ,,individuale" in capitolul9 este
lceea ce este decinut - ceea ce este datovat = valoave neti. Este la fel ~i
$entru o afacere. Capitalul propriu este definit ca active minus pasive.
In a1 doilea riind, analizati ce exprimii bilanpl contabil. Pe o pane
e aflii activele, care reprezintii ceea ce de6ne compania in proprietate.
>ecealaltii parte sunt pasivele si capitalul propriu, care exprimii cum
oblinut compania ceea ce detine. fntruciit nu puteu obtine ceva din

* fn lb. engl. este un joc de cuvinte: ,,It is called a balance sheet because it
dances." (n. red.).

De ce se echilibreaza bilantul contabil

nimic, partea ,ceea ce deJineccgi cea ,,cum a obJinutUse vor afla intotdeauna in echilibru. Asa trebuie s i fie.
fn a1 treilea rind, luati in considerare ce se intiimplii cu bilanpl in
timp. Aceasti abordare ar trebui s i v i ajute s i vedeti de ce existi
intotdeauna un echilibru.
Imaginati-vi o companie care tocmai si-a inceput activitatea. Proprietarul siu a investit 50 000 $ in afacere, astfel inch detine 50 000 $
in disponibilitiili, pe partea activelor din bilanpl contabil. N u are incg
pasive, deci va avea 50 000 $ capital propriu. Bilanpll se echilibreazi.
Acum, compania cumpiri un camion in valoare de 36 000 $ pe
care il achiti din disponibiliti~i.Daci nimic nu se modifici - gi asta
daci intocmi$ bilanpll imediat dupi tranzaqia de cumpirare a camionului - partea activelor din bilan~va arita in felul urmitor :
Active
Disponibiliti!i
lmobiliziri corporale

14 000 $

3k!xu

Adunindu-le avem 50 000 $, iar de cealalti parte a bilanplui se afli


in continuare 50 000 $ reprezentind valoarea capitalului propriu.
Bilanpl inci se echilibreazi.
S i ne imagingm c i proprietarul decide c i are nevoie de mai multe
di~~onibilitili.
Merge la banci gi imprumuti 10 000 $, crescgnd astfel
volumul total al lichidit~tilorla 24 000 $. Acum bilanpll arati in felul
urmitor:

Disponibiliti!i
lmobiliziri corporale

Uau! Adunindu-le obtinem 60 000 $. Proprietarul a mirit activele. Dar bine$eles, gi-a mgrit gi pasivele in acelagi timp. Peci
cealalti parte a bilanplui va arita in felul urmitor :
Pasive si capital propriu
imprumut bancar
Capital propriu

lQlX!Q$
5QQ!X!$

AdunBnd, gi acestea fac tot 60 000 $.


Observati cum capitalul propriu r i m h e neschimbat de-a lungul
acestor tranzactii. Capitalul propriu se modifici doar cind compania
ia bani din fondurile proprietarilor sii, pliiteste bani proprietarilor sau
inregistreazi un profit sau o pierdere.
fn acest timp, orice tranzaqie care influenteaza'o parte a bilantului
va influen~a$i cealalta'parte in egala'ma'sura'.De exemplu:

0 companie foloseste 100 000 $ in disponibilititi pentru a-si


achita un imprumut. Riindul disponibiliti$lor din partea activelor descregte, iar riindul pasivelor din cealaltg parte descreyte
cu aceeayi sum& Deci bilanpl se echilibreazi.

0 companie cumpgri un echipament in valoare de 100 000 $,


plitiid 50 000 $ pe loc gi restul constituindu-se ca datorie.
Acum rBndul disponibilititilor scade cu 50 000 $ - dar noul
echipament apare pe partea activelor cu suma de 100 000 $.
Deci totalul activelor a crescut cu 50 000 $. fn acest timp,
cei 50 000 $ datorati pe echipament apar pe partea pasivelor.
Din nou bilanpl se echilibreazi.

Atita timp c2t retineti aspectul fundamental c i tranzactiile influenteazi ambele laturi ale bilanplui contabil, totul este in reguli. Este
motivul pentru care bilanpl se echilibreazi. fntelegerea acestui aspect
este piatra de temelie a inteligentei financiare. N u uitati, daci ac6vele
nu sunt egale cu pasivele plus capitalul propriu, atunci nu putem
vorbi de un bilant contabil.

Contul de profit $i pierdere influenteati bilantul contabil

S i presupunem c i aceasti companie functjoneazi timp de o luni.


Cumpiri de 50 $ piese si materiale pe care le foloseste in productie si
vinde produse finite in valoare de 100 $. Mai face si alte cheltuieli de
25 $. Contul de profit si pierdere a1 lunii respective arati astfel:

Contul de profit si pierdere


influenteaza bilan'tul contabil

Venituri din vinziri


Costul bunurilor vindute
Profit brut
Total cheltuieli
Profit net

I00 $

ELL$
50 $

a$
25$

Acum: ce s-a schimbat in bilanpl contabil?

i t n i acum am analizat bilanpl contabil in mod individual. Dar existi unul dintre cele mai bine pistrate
secrete in lumea situatiilor financiare: o modifcare intr-o situatie
financiara' aproape intotdeauna are impact asupra celorlalte situatii
financiare. Deci, c h d v i ocupati de contul de profit si pierdere, veti
influenta totodati si bilanpl contabil.

fn primul riind, s-au cheltuit toate disponibilititile pentru


a acoperi cheltuielile.

fn a1 doilea r h d , valoarea creantelor de la clientii companiei


este de 100 $.
fn a1 treilea riind, s-au ficut datorii de 50 $ reprezenttnd obligafii citre furnizori.
Astiel, bilanpl contabil la sftrsitul lunii va arha in felul urmitor:

EFECTUL PROFlTULUl ASUPRA CAPlTALULUl PROPRlU


Pentru a vedea care este relatia dintre profitul din contul de profit si
pierdere si capitalul propriu din bilant, vom analiza cheva exemple.
Iati un bilant contabil foarte mult simplificat pentru o companie
nou-infiin~ati( ~foarte
i
mici!):

Pasive si capital propriu


Datorii citre furnizori
Capital propriu
Pasive $ capital propriu

Disponibilitili
Creanle
Total active
Pasive si capital propriu
Datorii citre furnizori
Capital propriu

Disponibilitili
Creanle
Total active

Q$
25$

a$

a$
1Pe$

Dupi cum vedeti, cei 25 $ profit net devin 25 $ capital propriu.


fntr-un bilant mai detaliat, acesta va apirea la capitolul capital propriu
in categoria csgtiguri nerepartizate. Acesta este un adevir in orice
afacere: profitul net se adaugi capitalului propriu, excepttnd cazul in
care acesta este plitit ca dividende. Din acelaqi motiv, o pierdere neti

IN I t l l l i E N T A

. -Contul de profit $i pierdere influenteazi bilantul contabil

FINANCIARA

descregte capitalul propriu. Daci o afacere pierde bani luni de luni,


pasivele vor depigi pQnila urmi activele, creQndun capital negativ.
Astfel compania va deveni candidati la faliment.
De notat inci ceva legat de acest exemplu simplu: compania
a incheiat luna in curs fir; lichiditi$! A cistigat bani si capitalul
a crescut, dar fir5 a avea nimic in banci. Deci, un bun manager trebuie
s i fie atent cum interactioneazi disponibilititile gi profitul in bilanpl
contabil. Acesta este un subiect asupra c h i a vom mai zibovi in partea
a IV-a, cQndvom discuta despre situatia fluxului de disponibilititi.

$I MULTE ALTE EFECTE


Relatia intre profit gi capitalul propriu nu este singura legituri intre
modificiirile din contul de profit gi pierdere si modificirile din bilanwl contabil. Nici pe departe. Fiecare vinzare inregistrati in contul de
(daci este
profit gi pierdere genereazi o cregtere fie a di~~onibilititilor
o v4nzare cu plata din disponibilititi), fie in creante. Fiecare stat
de salarii inregistrat in capitolul COGS sau cheltuieli de exploatare
reprezinti o reducere a disponibilititilor sau o cregtere a cheltuielilor
acumulate din b i l a n ~contabil.
l
0 achizitionarede materiale se adaugi
la datoriile fati de furnizori gi asa mai departe. $i desigur, toate aceste
modificiiri au o influenti asupra totalului activelor si pasivelor.
fn general, daci sarcina unui manager este s i imbunititeasci profitabilitatea, el poate avea o influenti pozitivs asupra bilanplui,
tocmai pentru c i profiturile duc la cresterea capitalului. Dar lucrurile
nu sunt chiar atiit de simple, deoarece conteazi cum sunt obtinute
profiturile gi conteazi ce se inttmpli cu celelalte active gi pasive din
bilantul contabil. De exemplu:
Managerul unei fabrici aude despre o afacere buni cu o materie
primi importanti gi soliciti departamentului achizitii s i cumpere o cantitate insemnati din aceasti materie prim& Sung
logic, nu ? Nu neapiirat ! Rhdul stocurilor din b i l a n ~contabil
l
creste. RQnduldatoriilor cregte cu o sumi corespunzitoare.
PQnila urmi, compania va trebui sii foloseascii o parte din
disponibilititi pentru a acoperi datoriile citre furnizori posibil cu mult inainte ca materiile prime s i fie folosite pentru

a genera venituri. fn tot acest timp, compania trebuie s i pliteasci pentru depozitarea stocurilor gi va avea nevoie s i imprumute bani pentru a acoperi sciderea disponibiliti6lor. Ca s i
v i da$ seama daci o astfel de tranzactie este opormni trebuie
realizats o analizi detaliati. Asigurati-vi c i v i gdnditi la toate
aspectele financiare c h d luati astfel de decizii.
Un director de v h z i r i are in vedere creqterea veniturilor si
a profitului si decide s i se indrepte spre rnai multi clienti mici.
Este o idee buni ? Poate nu. Riscul de credit a1 clientilor mici ar
putea s i nu fie la fel de bun ca a1 clientilor mari. Contul de creante poate ss creasci dispropoqionat, deoarece clientii fac pliti
intr-un ritm mai lent. Contabilii ar trebui s i creasci toleranla
,,fati de datoriile neincasabile", ceea ce duce la reducerea profitului, a activelor si astfel ~ia capitalului. Un director de vtnzzri
inteligent din punct de vedere financiar va avea nevoie s i investigheze posibilititile de stabilire a prepxilor: poate el s i
mkeasci marja brut2 pentru a compensa riscul mirit a1 v h z i rilor &itre clientii mici ?
Un manager din domeniul IT ia decizia s i cumpere un nou
sistem de calculatoare, incredintat fiind ci noul sistem va imbunhiti productivitatea gi astfel va contribui la cregterea profitabilititii. Dar cum va pliti noul echipament ? Daci aceasti
companie este supraindatorati - in cazul in care are datorii
mari in comparatie cu capitalul siu - ideea de a se imprumuta
pentru a pliti sistemul, nu pare a fi prea buni. Poate va fi necesar s i faci o noui emisiune de actiuni si astfel s i creasci investitia in capitalul propriu. Luarea unor decizii legate de obtinerea
capitalului necesar pentru functionarea unei afaceri este sarcina
CFO qi a trezorierului gi nu a managerului IT. Dar intelegerea
situatiei in care se afli compania din punctul de vedere
al disponibilititilor gi a1 datoriilor ii va folosi managerului
pentru fundamentarea deciziei de a cumpira noul echipament.

Pe scurt, orice manager ar putea dori s i se distanteze din cQndin


cQndpentru a fi in misuri s i priveasci imaginea de ansamblu. Ginditi-vi nu numai la categoria oglinditi pe un singur rQndin contul de
profit si pierdere asupra cireia v i concentrafi, ci si la bilanpl contabil

--

..

Contul de profit si pierdere influen!eazi bilantul contabil

(si la situatia fluxului de disponibilititi, la care ne vom referi in


curfnd). Daci veti proceda astfel, modul vostru de gfndire, munca
voastri, deciziile luate vor fi rnai ,,profunde" - cu alte cuvinte, ve$
lua in calcul rnai multi factori si veti fi in misuri s i vorbiti despre
impactul lor la un nivel rnai profund. Pe l h g a acestea, imaginati-v6
vorbind cu propriul C F O despre impactul profitului asupra capitalului: foarte probabil c i va fi impresionat (chiar socat).

EVALUAREA SANATATII UNEl COMPANll


Retineti, am spus la inceputul acestei pirti c i in mod normal investitorii inteligenti cerceteazi cu atentie, in primul rfnd, bilaqul contabil
a1 unei companii. Motivul este c i bilanpl rispunde unei multitudini
de intrebiri - intrebiri de genul:

Este compania solvabila'? Daci da, activele sale sunt rnai mari
decft pasivele, astfel incft capitalul propriu s i fie o cifri pozitivi ?

Poate compania sa' i~ipla'teasca'facturile?fn acest caz cifrele


importante sunt activele circulante, in mod special disponibilititile, in cornparalie cu pasivele curente. Mai multe despre
acestea k partea a V-a, despre indicatori.

A crescut in timp capitalulpropriu ? 0 comparatie intre doui


bilanpri contabile ale unei anumite perioade de timp va arita
daci acea companie a evoluat in directia corecti.
Acestea, sunt desigur, intrebiri simple, elementare. Dar investitorii
pot invita mult rnai mult dintr-o examinare detaliati a bilanplui si a
notelor explicative anexate, precum si din comparatiile dintre bilant si
alte situaui financiare. C t t de important este fondul comercial pentru
rfndul ,,total active"? Ce ipoteze s-au folosit pentru a determina
deprecierea si cft de importanti este aceasta ? (Amintiti-vi exemplul
companiei Waste Management.) R b d u l ,disponibilitiulorC' este crescstor in timp - de obicei, este un semn bun - sau este descrescitor?
fn cazul in care capitalul propriu are o tendinti crescitoare, aceasta

se datoreazi faptului c i acea companie a solicitat o infuzie de capital


sau faptului c i aceasta a generat venituri ?
Pe scurt, bilanpl contabil arati daci o companie este dniitoasi din
punct de vedere financiar. Toate situatiile financiare contribuie la
emiterea acestei concluzii, dar bilantul - un GPA cumulativ a1 companiei - poate fi cel rnai important dintre toate.

Explicatii

fn orice caz, companiile nu sunt proprietarele angajatilor. Deci


ei nu pot fi considerati active din punct de vedere contabil.

Explicatii

,,ANGAJATII SUNT ACTIVUL NOSTRU CEL MA1 VALOROS"


(CHIAR A$A?)
y

Tot timpul auziti aceste cuvinte spuse de directorii executivi:


,,Oamenii nostri sunt activul nostru cel mai valoros." Dar vedeli c i
unii pre~edinyiexecutivi ac~ioneazide parci angajatii nu ar fi deloc un
bun valoros. V i puteti imagina o companie care reduce numiirul sau
concediazi orice alt activ - aruncandu-1 in stradi in speranta c i va
dispirea? CPnd directorii executivi spun c i trebuie s i scadi cheltuielile, ceea ce vor s i spuni de obicei, este c i sunt pe punctul de a concedia angajati.
Cum se pot reconcilia aceste doui viziuni? Din perspectiva
bunului-simt, angajatii reprezinta'un activ. Cunogtintele lor gi munca
pe care o depun adaugi valoare unei companii. C b d o companie
achizitioneazi o alti companie, valoarea angajatilor este recunoscuti
ca parte a fondului comercial.
Altminteri, valoarea angajatilor nu se oglindegte in bilanpl contabil. Exists doui motive pentru care se intfmpli aga:
ExceptPnd o achizitie, nimeni nu gtie cum s i evalueze angajatii.
Care este valoarea cunostintelor acestora? Nu existi niciun
contabil in lumea asta care s i doreasci s i abordeze acest subiect. Iar FASB nu are de gPnd s i se complice din acest punct
de vedere, modificfnd GAAP.

Angajatii reprezinti, intr-adevai; o cheltuial;: statul de plat4 ktr-o


formi sau alta, este de cele rnai multe ori una dintre cele rnai sernnificative categorii din contul de profit si pierdere. Dar ceea ce spun
directorii executivi are rnai mult de a face cu atitudinea gi cultura corporatist;, decPt cu partea contabili. Unele organizatii chiar par s i igi
priveasci angajatii ca pe nigte active: ii instruiesc, investesc in ei, au
griji de ei. Altele insi, se concentreazi asupra aspectului cheltuielilor,
pl~tindoamenii cPt rnai putin gi solicitQndu-les i munceasci foane
mult. Oare a doua strategie este rnai valoroasi? Multi (inclusiv noi)
cred c& tratQndoamenii corect, aceasti strategie determini in general
o stare de spirit rnai bung, o calitate superioari si in final o satisfactie
rnai mare a clientului. LisQndcelelalte aspecte deoparte, aceasta conduce, in final, la imbunitifirea pe termen lung a profitului, ameliorind astfel valoarea afacerii. Desigur, rnai existi multi alti factori
care influenteazii succesul sau esecul unei companii. Deci, foarte rar
existi o corelatie unu-la-unu intre cultura si atitudinea unei companii,
pe de o parte, gi performanta sa financiarb pe de alti parte.

CHELTUIELI? SAU COSTURl PENTRU INVESTITII?


C2nd o companie cumpiri un utilaj sau un echipament, costul acestuia nu apare in contul de profit gi pierdere; rnai degrabi noul activ
apare in bilant gi numai deprecierea apare in contul de profit si
pierdere, sub forma unei cheltuieli care afecteazi profitul. Afi putea
g b d i cii distincfia intre ,,cheltuielia (care apar in contul de profit si
pierdere) si ,costuri pentru investi~ii~(care
apar in bilant) ar putea fi
clari gi simpli. Bineinales c i nu este ava. fntr-adeviu; avem de a face
cu o tesaturi de cea rnai buni calitate pentru arta finantelor.
Gfnditi-vi c i daci scoateti din contul de profit si pierdere o categorie importanti gi o aduceti in bilanpll contabil, astfel incPt numai
deprecierea s i apari ca o cheltuiali care afecteazi profitul, acest lucru
poate avea efectul unei cregteri considerabile a profitului. Si luim cazul
companiei WorldCom. 0 mare parte dintre cheltuielile insemnate
ale acestei mari companii de telecomunicatii constau in asa-numitele

costuri de linie. Acestea erau taxe pe care compania le plitea unor


companii de telefonie locale pentru ale folosi liniile telefonice. Costurile de linie au fost tratate in mod normal ca si cheltuieli de exploatare
obisnuite, dar s-ar putea argumenta (fir; a avea dreptate) c i unele
dintre acestea erau investitii pe piete noi si ar fi durat ani de zile pfni
c h d ar fi inceput s i se arnortizeze.. Aceasta a fost si logica lui Scott
Sullivan, CFO, care a inceput s i ,,capitalizezeU costurile de linie ale
companiei sale in ultima pane a anilor '90. Reugiti totalii: aceste cheltuieli au dispirut din contul de profit si pierdere, iar profiturile au
crescut cu rniliarde de dolari. Anali~tilorde pe Wall Street li s-a pirut
cii WorldCom a inceput s i genereze brusc profituri intr-o industrie
epuizati - si nirneni nu si-a dat seama dech mai tirziu, cfnd intreaga
construc$e din cirti de joc s-a pribusit.
WorldCom a avut o abordare prea agresivg in ceea ce privegte
capitalizarea costurilor sale ~ i in
, consecin~i,a intrat intr-o mare
hcurcituri. Unele companii ins5 vor trata elementul dubios ocazional drept o cheltuiali de investitii doar pentru a - ~umfla
i
putin @tigurile. Cum ar proceda firma voastri ?

Disponibilitatile
sunt cele mai importante

Disponibilitatile reprezinta
o verificare a realitatii

, ompaniile incep s i aibi probleme


din tot felul de motive", scriau, in mai 2002, Ram Charan gi Jerry
Useem in revista Fortune, intr-o perioadi in care multe companii
incepuseri s i aibii probleme, ,dar un lucru anume le omoarii in final:
rimin fir5 disponibiliti~i."Majoritatea managerilor sunt prea preocupati ficindu-gi probleme cu privire la indicatorii contului de
profit si pierdere, cum ar fi EBITDA, pentru a mai acorda atenlie
disponibiliti~ilor.Consiliile de conducere si analigtii din afara companiilor se concentreazi uneori prea mult asupra contului de profit si
pierdere sau asupra bilanvlui contabil. Dar, tot ei au reamarcat, existi
un investitor care supravegheazi indeaproape disponibilitifle: Warren
Buffett. Motivul? ,El gtie ci disponibilitiele sunt greu de falsificat."'
Warren Buffett este probabil singurul mare investitor a1 tuturor
timpurilor. Compania sayBerkshire Hathaway, a investit in nenumirate alte companii gi a obtinut rezultate surprinzitoare. Din ianuarie
1994 pin5 in ianuarie 2004, actiuoile Class A ale Berkshire Hathaway
au inregistrat o uirnitoare rati compusi de cregtere anuali de 17,9%;
cu alte cuvinte, au crescut in medie cu aproximativ 18% anual, timp
de zece ani. Cum procedeazii Buffett ? Mul~iau scris ciqi intregi in
incercarea de a gisi o explica~iea filozofiei sale de a investi si a abordiirii sale analitice. Dar dupii pirerea noastri, totul se rezumi la trei
percepte simple. Primul, el evalueazi o afacere mai degrabi pe baza
perspectivei sale pe termen lung, deciit din perspectiva sa pe termen
scurt.

--

.--

~-

Disponibilita\ile reprezinta o verificare a realitatii

h a1 doilea r b d , el se orienteazi intotdeauna citre afaceri pe care


le intelege. (Acest lucru 1-a ficut s i evite investitiile in companii de
internet.) $i in a1 treilea rtnd, ctnd analizeazi situatiile financiare, el
accentueazi cel mai mult asupra unui indicator a1 fluxului de disponibilititi pe care il denumeste cii~tigulpropnetarului. Warren Buffett
a dus inteligenta financiari la un nou nivel, iar valoarea lui net5
reflect2 acest lucru. Extrem de interesant, pentru el di~~onibiliti~ile
sunt cele mai importante.
DE CE SUNT DISPONIBILITATILE CELE MA1 IMPORTANTE
Si aruncim o privire mai detaliati asupra celui de-a1 treilea element a1
situatiilor financiare, disponibi1it;itile. De ce s i urmirirn fluxul de disponibilitiiG ca pe o unitate de mkuri-cheie a performaqei afacerii ? De ce
s i nu luimin considerare doar profitul, aqa cum se giseste el in contul de
profit si piederi ? De ce nu avem in vedere doar activele sau capitalul propriu, asa cum se reflect5in bil-1
contabil ? Credem c i Waren Buffett
?tie c i attt contul de profit gi pierdere, ciit gi bilanpl contabil, orich de
folositoare ar fi ele, contin tot felul de abateri potentiale, ca rezultat a1
tuturor ipotezelor si estimiirdor care stau la baza lor. DisponibilitiitiIe
sunt ins5 altceva. Examina6 situatia fluxului de disponibiliti6 a unei
companii si vedeti, de fapt, conturile sale bancare. Astizi, dupi explozia
companiilor de internet si revelatia fraudelor financiare din ultima

si inceputul anilor 2000, fluxul de disponibilit@i


te din nou preferatul celor de pe Wall Street. Acesta a devenit un indicator remarcabil prin care analistii evalueazi companiile. ~ a Warren
r
Buffen a avut dintotdeauna ?nvedere disponibiliti;ile, pentru c i el ?tie
c i acestea sunt cel mai putin influentate de arta finantelor.
Atunci, de ce oare managerii nu acordi atentie di~~onibilititilor
?
Existi multe motive. In trecut, nimeni nu le cerea acest lucru (degi
situatia a inceput s i se schimbe). Unor directori generali este posibil
s i nu le pese de disponibilititi - cel putin, pfni nu este prea tirziu si deci nici rapoartele lor financiare nu se concentreazi asupra acestuia. Persoanele din organizatiile financiare deseori consider2 c i
disponibilititile sunt preocuparea lor si numai a lor. Dar adesea, motivul este pur si simplu, lipsa inteligentei financiare. Managerii nu intepe baza cirora se determini profitul, aga inctt
este aproape acelasi lucru ca si disponibilitit9e
. Unii nu cred c i actiunile lor influenteazi situapropria companie; altii ar putea crede c i da, insi
n alt motiv, de asemenea, care este acela c i limbajul
intr-o situatie a fluxului de disponibilititi este ceva mai putin famiar. In articolul lor, Charm si Useem pledau pentru un antidot
mplu im~otrivafraudelor financiare: un ,,raport detaliat, usor de
lizat privind fluxul de disponibiliti;icc, care s i fie inmtnat consiui director, angajatilor si investitorilor. Din picate, nimeni, din
a luat in considerare aceasti sugestie. Asa inctt am
e traditionale ale fluxului de disponibilit~ti.Majoria, oricft de detaliate, sunt greu de citit si mai greu de
teles de citre o persoani nespecializati.
Dar s i vorbim despre o investitie care se amortizeazi: daci aveti
roblema disponibiliti;ilor, veti putea trece dinuse de artigtii financiari din compania voastri. Ve;i
ri ce treabi bun5 face compania ctnd transformi
ibilitiiti. Veti observa avertismentele timpurii ale
r posibile necazuri gi veti ?ti cum s i vP organizati d ave;i un flux
nitos. Dis~onibiluleste o verificare a realit5;ii.
Unul dintre noi, Joe, a invitat cit de importante sunt disponibiitile pe vremea c h d era analist financiar intr-o companie mici, la
ceputul carierei sale. Compania se lupta s i supravietuiasca si toati
mea stia acest lucru. fntr-o zi, CFO si controlorul financiar iucau

impreuni golf si nu se intelegeau prea bine. (Se htfmpla pe vremea


cand nu toat6 lumea avea celular, ceea ce v i face s i intelegeti cft de
b 6 u b este Joe.) Bancherul a sunat la birou si a vorbit cu pre~edintele
executiv. Evident, acesta nu prea a fost incfntat de ceea ce i-a spus
bancherul si a simtit c6 ar fi mai bine ca acesta s i stea de vorbi cu
cineva din departamentul contabilitate sau finante, aFa c i pregedintele
i-a transferat convorbirea lui Joe. Joe a aflat de la bancher c i linia de
credit a companiei fusese miriti la maximum. ,,Avfnd in vedere c i
mfine este ziua de plat6 a salariilor", spuse bancherul ,,suntern interesafi s i ~ t i mcare sunt planurile voastre de acoperire a salariilor angaja;ilorU. Gfndind repede (ca intotdeauna), Joe ii rispunse, ,,Hm pot s i revin eu?" fncepu s i cerceteze si afli c i un client important
datora companiei o sums mare de bani qi c i cecul- intr-adevir - era
trimis prin post6. Revenind, 5 spuse bancherului toad povestea, iar
acesta accepti s i suporte statul de plat6 a1 salariatilor, cu conditia ca
Joe s i aduci la banci cecul de la client, in clipa cind acesta va sosi.
De fapt, cecul a sosit chiar in ziua respectivi, dar dupi ce banca se
inchisese. Ass ci primul lucru pe care il ficu a doua zi Joe, a fost s i
meargi la banci cu cecul in mfnii. Ajunse dimineata, cu cfteva minute
inainte de deschiderea bincii, si observi c i in fata bincii se formase
deja o coadi. Erau mai multe persoane de la propria companie, care
stiteau la coad6 si asteptau cecurile de plati a salariilor. Unul dintre ei
il acosti pe Joe si ii spuse, ,,Deci, pin6 la urmi si tu ti-ai dat seama,
nu?" ,,Ce si-mi dau seama?", rispunse Joe. Tipul se uiti la el parci
mai mult cu mils. ,,Si-ti dai seama de tot. Noi ne luam cecurile de
salariu cu noi in fiecare vineri, la prima pauzi. Le transformim in
numerar pe care il depunem in bincile unde avem deschise conturile
noastre. Aqa puteam fi siguri c i cecurile noastre nu rimfn firs acoperire - si dac6 banca nu le incaseazi, putem s i petrecem toat6 ziua
in ciutarea unui nou loc de munci."
Aceasta a fost una din zilele in care inteligenta financiari a lui Joe
a inregistrat un mare salt. Asa a realizat ceea ce Warren Buffett gtia
deja: disponibiliti$le sunt cele care $n o companie in viati, iar fluxul
de di~~onibilititi
reprezinti o dovadi decisivi a sinititii sale. E'ste
nevoie de oameni care s6 conduci afacerea - orice afacere. Este nevoie
de un spa;iu pentru afacere, de telefoane, electricitate, calculatoare,
aprovizionare etc. Si nu putem pliti pentru toate acestea cu profituri,
pentru ci profiturile nu sunt bani adevirati. Di~~onibilititile
sunt.

Profit z disponi bilitati


(si este nevoie de amlndoua)

e ce nu este profitul identic cu (


pponibiliti$le incasate? Unele 'motive sunt evidepte: di~~onibiliti~ile
@;potproveni din imprumuturi sau de la investitori qi nu se vor oglindi
,;!'niciodatiin contul de profit qi pierdere. Dar chiar qi fluxul de disponi'biliti$ operationale, pe care il vom explica h detaliu rnai tarziu, in
capitolul 16, nu este acelasi cu profitul net. Si asta din trei motive

1,

Veniturile sunt inregistrate in momentul vznzai-ii. Un motiv


este aspectul fundamental pe care 1-am explicat c b d am vorbit
despre contul de profit pi pierdere. 0 vfnzare se inregistreazi
de fiecare dati cfnd o companie livreazi un produs sau un
serviciu. Ate Printing Company livreazg unui client broguri
in valoare de 1 000 $; Ace Printing Company inregistreazi
venituri de 1 000 $ si teoretic ar putea inregistra un profit in
urma sciderii din acele venituri a costurilor si cheltuielilor sale.
fnsi disponibilit~tilenu ~ i - a uschimbat proprietarul, deoarece
clientii companiei Ace urmeazi si-si achite facturile peste cel
putin 30 zile. fntrucit profitul porneste de la venituri, el va
reflecta intotdeauna promisiunile de plati ale clientilor. Fluxul
de disponibilititi, dimpotrivq reflecti intotdeauna tranzactiile
cu lichidititi.

.-

Profit z disponibilitiji ($i este nevoie de amindoui)

Cbeltuielile trebuie sa" corespunda'veniturilor. Scopul contului


de profit ~i pierdere este s i inregistreze toate costurile ~i cheltuielile asociate veniturilor generate intr-o perioadi de timp.
Totusi, asa cum am vizut in partea a 11-a, acele cheltuieli pot
s i nu fie cele care au fost suportate in perioada de timp luati
in discuue. Unele au fost suportate rnai devreme (ca in cazul
companiei nou-infiintate, despre care am vorbit si care a fost
nevoiti s i pliteasci anticipat chiria pe un an). Multe vor fi
suportate rnai tfrziu, cfnd vin la scadenti facturile furnizorilor.
Deci cheltuielile din contul de profit si pierdere nu reflecti
disponibilitilile care sunt plitite. Totusi, situatia fluxului de
disponibilititi misoari intotdeauna disponibilititile intrate
si iesite in perioada de timp analizati.
Cheltuielile pentru investitii nu influenteaza"profitw1.
V i amintiti Explicatiile de la sffrsitul pirtii a 111-a? 0 cheltuiali
pentru investitii nu apare in contul de profit si pierdere in
momentul efectuirii; numai deprecierea influen~eaziveniturile.
Deci, o companie poate cumpira camioane, echipamente, calculatoare etc., iar cheltuielile urmeazi s i apari in contul de
profit si pierdere treptat, pe toad durata de viati utili a fiecirui
bun. Disponibilititile sunt, desigur, o alti poveste: toate aceste
bunuri sunt deseori achitate cu mult inainte de a se deprecia in
totalitate, iar lichidititile folosite pentru achitarea lor se vor
reflecta in situatia fluxului de disponibilititi.
Probabil, v i gfnditi c i pe termen lung, fluxul de disponibilitafi
va urmiri in mare misuri profitul net. Creantele vor fi incasate, deci
vfnzirile se vor transforma in disponibilititi. Datoriile vor fi achitate, asa incft, de la o perioadi contabili la alta, cheltuielile se vor egaliza rnai mult sau rnai putin. !ji cheltuielile de investitii se vor deprecia,
asa c i in timp cheltuielile aferente veniturilor din depreciere vor fi
rnai mult sau rnai putin egale cu disponibilititile utilizate pentru
achizifionarea unor active noi. Toate acestea sunt adevirate p f n i
la un punct, cel putin pentru o companie maturi, bine condusi. Dar
diferenta intre profit si disponibilititi poate crea intre timp tot felul
de neajunsuri.

Vom ilustra acest aspect comparfnd doui companii simple cu pozi$i


zomplet diferite in ceea ce priveste profitul si disponibilititile.
Sweet Dreams Bakery este un producitor nou de prijituri si biscuiti
=re aprovizioneazi magazinele specializate in articole de bicinie.
Patroana a primit deja comenzi pentru retetele sale speciale de casi si
este gata s i porneasci activitatea incepfnd cu 1 ianuarie. Vom presuare in banci 10 000 $ disponibilititj b i.nesti ~ ide
, asemenea,
supun.e c i in primele trei luni vfnzirile sale sunt de 20 000 $,
30 000 $ sib5 000 $. ~ o s t u r i l ebunurilor reprezinti 60% din vfnziri,
iar cheltuielile de exploatare lunare sunt de 10 000 $.
Doar aruncfnd o privire acestor cifre, putem constata c i in curfnd
~ompaniava inregistra profit. De fapt, contul de profit si pierderi simplificat pentru primele trei luni va arita in felul urmitor:

Vinziri
COGS
Profit brut
Cheltuieli
Profit net

ianuarie
20 000 $

30 000 $

45 000 $

EQQQ

lUX!Q

2ul!J

8 000

12 000

18 000

l!u@J

l!UNQ

uu!X!

(29M)$

februarie

29PP$

BMP$

0 situaiie simplificati a fluxului de disponibiliti$ ne-ar spune totusi


o alti varianti. Sweet Dreams Bakery are o intelegere cu furnizorii
sii s i pliteasci in termen de 30 zile pentru ingrediente si alte provizii
necesare pe care le achizitioneazi. Dar cum procedeazi magazinele
de specialitate cirora compania le vinde produsele ? Acestea sunt rnai
'fragile si au nevoie de o perioadi de 60 de zile ca s i isi pliteasci facprile. Deci, iati ce se intfmpli cu situatia disponibilititilor la Sweet
preams :

(
i

fn ianuarie, Sweet Dreams nu hcaseazi nimic de la clienfii sii.


La sffrsitul lunii, tot ce are sunt creante din vhzirile sale in sumi
de 20 000 $. Din fericire, nu trebuie s i pliteasci nimic pentru
ingredientele pe care le foloseste, deoarece furnizorii asteapti s i
de zile. (Vom presupune c i cifra COGS este toati
fie
nte, avfnd in vedere c i pro]3riet;ira pregiteste
Pel

Profit'&disponibilititi;($i este nevoie de ambdoui)

singuri prijiturile.) Dar compania tot are de ficut o serie


de cheltuieli - trebuie s i pliteasci chiria, utilitqile gi altele.
Asadar, toate disponibilititile initiale de 10 000 $ sunt utilizate
pentru suportarea cheltuielilor, iar Sweet Dreams r i m h e firi
disponibilititi in banci.
fnfebruarie, Sweet Dreams tot nu a incasat nimic. (Retinep,
clientii plitesc in decurs de 60 zile.) La sfirgitul lunii, compania
are creante in valoare de 50 000 $ - cei 20 000 $ din ianuarie
plus suma de 30 000 $ din februarie - dar incd nu are disponibilit?ii binegu. & acest timp, Sweet Dreams are de plitit
pentru ingrediente si aprovizionare pe ianuarie (12 000 $)
qi rnai are cheltuielile aferente unei noi luni (10 000 $). Deci,
acum are un minus de 22 000 $.
Poate proprietarul s i schimbe situatia? Desigur, in martie aceste
profituri in crestere vor imbunititi imaginea disponibilitililor ! Din
picate, nu.
fn martie, Sweet Dreams incaseazi, in fine, viinzirile lunii
ianuarie, asa inciit are disponibilititi in valoare de 20 000 $,
riimfniind astfel doar cu un minus de 2 000 $ fati de situatia
disponibilititilor de la sfPrgitul lunii februarie. Dar acum trebuie s i pliteasci si COGS aferente lunii februarie in sumi
de 18 000 $ plus cheltuielile aferente lunii martie in sums de
10 000 $. Astfel, la sfiirsitul lunii martie, compania va inregistra
un minus de 30 000 $ - o situatie ~irnai proasti decgt la sf%-gitul lunii februarie.
De fapt, ce se intiimpli? Rispunsul este c i Sweet Dreams se miregte.
Vhziirile sale cresc luni de luni, ceea ce inseamni c i trebuie s i pliteasci rnai mult in fiecare luni penm ingredintele pe care le folosegte.
fn cele din urmi, cheltuielile sale de exploatare vor cregte ~iele, intmc$
proprietarul va trebui s i rnai angajeze personal. Cealalti problemi este
discrepany htre faptul c i Sweet Dreams trebuie s i pliteasci furnizorii
In30 de zile, in timp ce p e n m incasarea banilor de la clien$i sii asteapti
60 de zile. De fapt, trebuie s6 pliteasci disponibilititile in avans cu
30 de zile - ~iat2ta timp Qt vAnza'ri2e cresc, nu vaputea niciodatdsd-~i

ntare de drsponibilitd~i.0riciitde
a$a companiei Sweet Dreams,
ct aga dau faliment qi cele rnai profitabile companii. Este unul dintre
tivele pentru care kompaniile mici se pribqesc in primul lor an de
clionare. Pur gi simplu, r i m h f k i disponibilititi.

acum s i examinim un alt gen de neconcordanti htre profit ti


hops este o alti companie nou-infiintati. Ea vinde traumpe gi este localizatii intr-o zoni a orqului frecvende afaceri ai turigti instiri6. Vbzirile sale in primele
50 000 $, 75 000 $ si 95 000 $ - din nou, o tending
stere. Costurile aferente bunurilor reprezinti 70%
heltuielile de exploatare lunare sunt de 30 000 $ (o
ederea comparaliei, vom spune ci aceasti companie
ia inceput perioada analizati cu 10 000 $ in banci.
Deci, contul de profit si pierdere a1 companiei Fine Cigar pentru
martie

februarie
75 OOO$
52 500
22 500

95 000 $
WQl!
28 500

rn

rn

m$

=$

ilitate, desi pierde tot rnai pulini


timp, cum arati imaginea disponibierciant, compania hcaseazi, desigur,
ziri, Si sipresupunem c i Fine Cigar
ile cu furnizorii sii, in sensul c i le

$ la care se rnai adaugi 50 000 $


ar. Nu trebuie deocamdati s i

Profit % disponibilititi ($i este nevoie de amindoui)

suporte niciun cost a1 bunurilor vfndute, asa incft nu suporti


decft cheltuielile in sumi de 30 000 $. Soldul disponibi1iti;ilor
la banci la sffrsitul lunii: 30 000 $.
fn februarie, compania mai prime~te75 000 $ d'in vfnziri cu
plata in numerar ~iin continuare nu este necesar s i suporte
niciun cost a1 bunurilor vfndute. Deci soldul lunar net a1 disponibilitiitilor dupi cheltuiala de 30 000 $, va fi de 45 000 $.
Acum soldul disponibilititilor de la banci este de 75 000 $.
f n martie, compania primeste 95 000 $ din vanziri cu plata in
numerar, achiti aprovizionarea aferenti lunii ianuarie (35 000 $)
Ti suporti cheltuielile lunii martie (30 000 $). fn acest caz,
disponibilititile nete aferente aceastei luni sunt de 30 000 $,
iar soldul disponibilititilor de la banci este acum de 105 000 $.
Afacerile bazate pe numerar - comercianti, restaurante etc. - pot
avea si ele o imagine,la fel de distorsionati a situatiei lor. fn acest caz,
soldul contului bancar a1 companiei Fine Cigar creste in fiecare luni,
chiar daci aceasti companie nu este profitabili. Totul este bine pentru
cftva timp si va continua s i fie bine atfta timp cft compania va mentine cheltuielile la un nivel redus, astfel incft s i poati depisi pragul si
s i devini profitabili. Dar proprietarul trebuie s i fie atent: daci este
lini~titca afacerea merge foarte bine si creste cheltuielile, poate continua pe cii neprofitabile. Daci nu reuseste s i devini profitabil, in cele

din urma' va ra'mdne fa'ra' disponibilitq.


Fine Cigar are si corespondentii sii in lumea reali. Orice afacere
bazati pe numerar, de la micu~elemagazinele de pe Main Street pfni
la giganti cum ar fi Amazon.com si Dell, isi permit luxul sd accepte
banii clientului inainte de a fi nevoie s i achite contravaloarea propriilor costuri si cheltuieli. Se bucuri de ,,rigazulU oferit pentru realizarea operatiunilor - iar daci firma se va miiri, acest rigaz va fi si el
mai mare. Dar pfni la urmi, compania trebuie s i fie profitabili conform normelor contului de profit si pierdere; pe termen lung fluxul de
di~~onibilitiri
nu ii poate asigura protecria impotriva lipsei de profitabilitate. fn cazul magazinului de trabucuri, pierderile din registrele
contabile vor conduce pfni la urmg la un flux negativ de disponibilititi; exact asa cum profiturile determini crearea de d i ~ ~ o n i b i l i t i ~ i ,

la consumarea disponibilititilor. Ceea ce incercim s i


telegem aici este sincronizarea acestor fluxuri de disponibilititi.
fn;elegerea diferentei intre profit si d i ~ ~ o n i b i l i teste
i ~ i esentiali
pentru imbunititirea inteligentei financiare. Acesta este un concept
de bazi, unul pe care mulu manageri nu au avut ocazia s i il invete. Si
ocazie pentru a pune intrebiri si a lua decizii inyelepte.

Gajirea competentelor corespunza'toare. Cele doui situarii pe


care le-am descris in acest capitol presupun abilititi diferite.
Daci o companie este profitabili, dar lipsiti de di~~onibilititi,
atunci ea are nevoie de persoane competente din punct de
vedere financiar - respectiv de cineva capabil s i ob+i finantiiri suplimentare. Daci o companie are disponibilititi, dar IU
fitabili, ea are nevoie de persoane competente din punct
operational - respectiv de cineva capabil s i diminueze cheltuielile sau s i genereze venituri suplimentare fir%
a mai crea noi costuri. Deci, situatiile financiare ne ajutl nu
doar s i intelegem ce se intfmpli in cadrul companiei, ci ne
indici si ce fel de cunostinte de specialitate trebuie s i aibi persoanele pe care trebuie s i le angajim.

Luarea unor decizii corespunza'toare in privin~asincronizai-ii.


Deciziile documentate care s i ne spuni cdnd s i intreprindem
o actiune pot imbuniititi eficienta unei companii. S i luim ca
exemplu Setpoint. C b d Joe nu predi lectii oamenilor despre
initierea in afaceri, el este CFD la Setpoint, o companie care
produce echipamente pentru parcuri de distractii si sisteme de
automatizare pentru fabrici. Managerii com~anieiTtiu c i primul
trimestru a1 anului, atunci cfnd vin multe comenzi pentru sistemele de automatizare, este cel mai profitabil pentru afaceri.
sunt aproape htotdeauna insuficiente
Dar di~~onibilitiiile
pentru c i Setpoint trebuie s i cumpere componentele ~i s i pliteascii furnizorii. fn mod obisnuit, in trimestrul urmitor, fluxul
a1 companiei Setpoint se imbunititeste, deoade di~~onibilitifi
rece se incaseazi creantele din trimestrul anterior, dar ritmul
de crestere a1 profitului se incetineste. Managerii companiei
au invitat c i este rnai bine s i cumperi echipamente pentru

dezvoltarea afacerii ha1 doilea trimestru qi nu hprimul, chiar


dacii cel de-a doilea este in mod traditional mai putin profitabil,
tocmai pentru ci atunci volumul disponibilitafiloreste mai mare.
Lectia final5 aici eae aceea cii orice companie are nevoie a t 2 de
profit, ci3t ~i de disponibilitii+. Sunt noliuni diferite, dar o afacere
sPnitoasii are nevoie de amhdouii.

Limbajul fluxului de disponibilitati

ii ghditi probabil cii o situatie-a

fluxului de disponibilitiiti este uqor de examinat. Deoarece disponibilitiirile inseamnii bani reali, nu exists estimiiri sau ipoteze care s i fie
kcorporate in cifre. Disponibilitiitilecare intrii reprezintii o cifrii
tivii, disponibilitiitile care ies reprezintii o cifrii negativii, iar disponibilitftile nete reprezintii, simplu, suma celor douii. De fapt, constatiim
cii oriciirui manager care nu este specialist in domeniul financiar ii trebuie ceva timp p h f sii inteleagii situatiafluxului de dispohibilitii~.Un
motiv este acela cii el este intotdeauna impiiqit in douii categorii fi
denumirile acestor categorii pot fi derutante. A1 doilea motiv ar fi
acela cii cifra pozitivii ti cea negativi nu sunt mereu clare. (Pe un rf nd
ar putea figura, sii zicem, ,,(creqterea)/descreqtereacreantelor", urmat
de o cifrii pozitivii sau negativii. Este o creqtere sau o descreftere?)
Un ultim motiv este acela cii relatia dintre situatia fluxului de disponibilitii$ qi celelalte douii situatii financiare este dificil de sesizat.
Vom aborda ultima problem2 "in capitolul care urmeazii. Acum, ne
propunem sii hvii~iimnotiunile de bazii avhd in fati situatia fluxului
de disponibilitiiti.

Documentul exprimii disponibi1it;irilecare intrii intr-o afacere, numite


intriiri qi disponibilitii+le care ies dintr-o afacere, numite iesiri. Acestea
se impart in trei categorii principale.

INTELIGENTA FlNANClARA

Disponibilitati provenite din sau folosite pentru activitati operationale


Uneori, veti remarca usoare variatii ale acestui limbaj, cum ar fi:
,,disponibilititi provenite din sau folosite pentru activititi operationale". Indiferent de specific, toate acestea apartin limbajului contabil:
prea multi contabili nu pot spune ,,operatiuni", ci spun ,,activititi
operationale". Dar oricare ar fi limbajul folosit, aceasti categorie
include toate fluxurile de disponibilititi, intrate pi iepite, care au legituri cu operatiunile efective ale afacerii. Ea cuprinde disponibilititile
intrate de la clientii care isi plitesc facturile. Include disponibilititile
pe care compania le pliteste sub forma salariilor, a contravalorii facturilor de la furnizori a chiriei terenului, precum si disponibilititile pe
care le foloseste in diferite alte situatii care s i permiti functionarea
afacerii sale.

Disponibilitati provenite din sau folosite pentru activitati de investitii


Relineti c i aici activitZrilede investitii se referi la investitiile ficute
de companie, nu de proprietarii ei. Cea mai mare subcategorie aici
este repezentati de disponibilititile cheltuite pentru investitii de capital - ceea ce inseamni achizitionarea de active. Daci o companie
cumpiri un camion sau un echipament, disponibiliti~ilecu care achiti
apar in aceasti parte a documentului. Dimpotrivii, daci o companie
vinde un camion sau un echipament (sau orice alt activ), disponibilititile pe care le primeste se vor oglindi aici. ,

Disponibilita!i provenite din sau folosite pentru activitati de tinantare


Aici finantarea se referi la luarea cu imprumut si rambursarea
imprumuturilor, pe de o parte, si tranzactiile intre companie gi actionarii sii, pe de alti parte. Apadar, daci o companie primeste un imprumut, procedura se va oglindi Tn aceasti categorie. Daci o companie
primeste o investitie de capital din partea unui actionar si aceasta va fi
oglinditi in aceasti categorie. Daci o companie restituie rata aferenti
unui imprumut, isi riscumpiri propriile actiunile sau daci plite~te
dividende actionarilor sii, aceste pliti vor apirea in categoria sus-mentionati.

Limbajul fluxului de disponibilitirti

Puteti observa imediat c i existi o multime de informatii utile


cuprinse in situatia fluxului de disponibilititi. Prima categorie exprimi un flux de disponibilititj operationale, care in multe privinte
este singura cifri importanti care indici sinitatea afacerii. 0 companie cu un flux de disponibilitiq sinitos in mod constant esteprobabil profitabili si reupegte si-pi transforme profiturile in disponibilititi.
Mai mult decBt atst, o companie cu un flux sinhos de disponibilititi
operationale isi poate finanta mai mult dezvoltarea din resurse interne,
f i r i a fi nevoie s i se imprumute sau s i - ~viindi
i
o parte din actiuni.
A doua categorie exprimi cat de multe disponibilititi cheltuie
compania pentru a investi in viitorul siu. Daci cifra este mici in comparatie cu mirimea companiei, inseamni c i nu investeste foarte mult;
este posibil ca managementul s i trateze afacerea ca pe o ,,vaci de
muls" disponibilitiqle pe care le poate genera, f i r i s i investeasci prea
mult in dezvoltarea sa viitoare. Daci cifra este mare, acest lucru poate
sugera c i mangementul isi pune mari sperante in viitorul companiei.
Desigur, ceea ce conteazi, indiferent de cifri, depinde de profilul
companiei. 0 companie de servicii, de exemplu, investeste in mod
normal mai putin in active deczt o companie producitoare. Deci
analigtii vostri ar trebui s i reflecte imaginea de ansamblu a companiei
pe care o evaluati.
A treia categorie exprimi in ce misurd compania este dependenti
de finantarea din exterior. Exarninati retrospectiv aceasti categorie si
veti vedea daci acea companie este un debitor net (imprumuti rnai
mult dec8t ramburseazi). Puteti vedea totodati daci a vBndut acgiud
noi unor investitori externi sau gi-a riscumpirat propriile actiuni.

.
1
7

Conexiunile dintre disponibilitati


si celelalte categorii
fn skgit, situatia fluxului de di~~onibilititi
v i permite s i calculati
faimosul ,,cfgtig a1 proprietaruluiual lui Warren Buffett: vedeti explicatiile de la sffrgitul acestei pkti.
fn ultimii ani specialigtii de pe Wall Street s-au concentrat din ce
in ce rnai mult asupra situatiei fluxului de disponibilititi. Aga cum
Warren Buffett gtie deja, in acest document existi i a i putin 1oc de
manipulare deczt in altele. F k i indoiali, ,,mai putin locu nu inseamni
,,delocu. De exemplu, daci o companie incearci s i reflecte un flux de
disponibilititi pozitiv intr-un anumit trimestru, ea s-ar putea s i intfrzie plata furnizorilor sau a primelor pentru angajati p h i in trimestrul
urmitor. Doar daci acea companie intlrzie cu plitile in mai multe
rfnduri - gi p h i la urmi, furnizorii care nu au fost plititi vor inceta
s i mai aprovizioneze compania cu bunuri gi servicii - efectele devin
sernnificative numai pe termen scurt.

dati ce ati invitat s i examinati


situatia flwului de disponibilititi, puteti s i luati pur gi simplu documentul ca atare gi s%analizali ceea ce v i poate spune despre situatia
disponibilititilor companiei voastre. Pe urmi v i puteti imagina in ce
fel o puteti influenta - cum voi, in calitate de manageri puteti imbun i t i ~situatia
i
disponibilititilor propriei afaceri. Vom prezenta clteva
intre aceste posibilititi in capitolul care urmeazk
Dar daci sunteti genul de persoani cireia ii plac enigmele- cireia
place s i hqeleagi logica lucrurilor pe care le analizeazi - atunci
mati-ne
acest capitol, pentru c i v i vom demonstra un aspect
teresant: puteti calcula situatia unui flux de disponibilititi doar prind contul de profit ti pierdere ti doui bilanturi contabile.
Calculele pe care trebuie s i le faceti nu sunt dificile; trebuie s i
folosti numai adunki gi scideri. Dar este ugor s i v i pierdeti pe parcurs. Motivul este c i specialigtii in domeniul contabil nu numai c i au
un limbaj special gi folosesc un set de instrumente gi tehnici speciale,
ei au gi un anumit mod de ghdire, doar al lor. Ei inteleg c i profitul,
ga cum este reflectat in contul de profit ~i pierdere, este rezultatul
plicirii unor anumite reguli, ipoteze, estimiri gi calcule. Totodati,
i inteleg c i activele nu au in realitate valoarea reflectati in bilanpl
ontabil, din nou din pricina regulilor, ipotezelor gi estimirilor care
onuibuie la evaluarea lor. Dar contabilii inteleg totodati c i arta finanlor, aga cum am denumit-o noi, nu existi la nivel abstract. fn fine.

INTELIGENTA FINANCIARA

toate aceste reguli, ipoteze si estimiri trebuie s i furnizeze informatii


utile despre lumea reali. $i cum in domeniul finanyelor lumea reali
este reprezentati de disponibilititi, bilanpl contabil si contul de
profit si pierdere trebuie s i aibi o relatie logici cu situatia fluxului de
disponibilititi.
Puteti vedea legitura in tranzac$le obisnuite. De exemplu, amintiti-vi ci o vfnzare pe credit in valoare de 100 $ se evidentiazi atit ca
o crestere de 100 $ in contul de creante din bilant, cdt ~i ca o crestere
a vinzirilor cu 100 $ in contul de profit si pierdere. Cfnd clientul phteste factura, crean~eledescresc cu 100 $, iar disponibilitztile din
bilanr cresc cu 100 $. Si pentru c i sunt implicate disponibiliti~ile,va fi
afectati in egali misuri si situatia fluxului de disponibilititi.
Amintiti-vi, totodati, c i atunci cind o companie cumpiri stocuri
in valoare de 100 $, bilanpl inregistreazii doui modificiri: contul
datoriilor fat5 de furnizori creste cu 100 $, iar stocurile cresc si ele cu
100 $. Cfnd compania pliiteste factura, contul datoriilor fati de furnizori descreste cu 100$ si disponibilititile descresc qi ele cu 100$ -din
nou, ambele in bilanpl contabil. Cfnd stocul respectiv este vtndut
(fie complet, ca in cazul detailistilor, fie incorporat intr-un produs
realizat de un producitor), valoarea de 100 $ a costului bunurilor v2ndute va fi inregistrati in contul de profit si pierdere. Din nou, partea
de disponibilititi a tranzacriei va fi reflectati in situatia fluxului de
disponibilititi.
Deci, in final, toate aceste tranzactii au o influenti asupra contului
de profit si pierdere, a bilanplui contabil si situa~ieifluxului de disponibiliti;i. De fapt, majoritatea tranzactiilor isi gisesc drum citre
toate cele trei situarii financiare-contabile,Pentru a v i demonstra mai
multe conexiuni de acest gen, vii propunem s i ne urmati in demersul
nostru de v i arita cum folosesc contabilii contul de profit si pierdere
si bilanpl contabil pentru a calcula fluxul de di~~onibilititi.

REGULARIZAREA PROFlTULUl $I A DISPONIBILITATILOR


Primul exerciriu in acest proces este s i regularizim profitul in functie
de disponibilitiri. fntrebarea cireia ii ciutim un rispuns aici este
foarte simplg: avSnd in vedere c i avem un profit de X $, ce efect va
avea acesta asupra fluxului de disponibilititi ?

I.) I

Conexiunile dintre disponibiliti\i $i celelalte categorii

teea ce va avea ca efect descresterea rtndului AIR. Vom face, totodati,

.7-

Conexiunile dintre dispo"ibilitb\i qi ulelalte catego$

INTELIGENTA FINANCIARA

0 alti ajustare este deprecierea. Deprecierea este dedusi din profitul operational in cursul calculirii profitului net. Dar deprecierea
aga dupi cum am
este o cheltuiali fir5 implicarea di~~onibilititilor,
invitat; aceasta nu are nicio influenti asupra fluxului de disponibilititi. Deci va trebui s i o adiugim din nou.

cazul pasivelor, contrarul este adevirat. Daci pasivele cresc, dispodeci vom udiugu cresterea la venitul net.

Seincepe cu profitul net


Se scade crestereain AIR
Se aduni cresterea in A.P

0 COMPANIE NOU-~NFIINTATA
Egal: modificare neti a disponibiliti$lor

Este clar? Probabil c i nu. Deci, s i ne imaginim o companie simplii,


nou-infiintati, care a inregistrat v h z i r i de 100 $ in prima lung. Costul
bunurilor vfndute este de 50 $, alte cheltuieli sunt in sum5 de 15 $ si
deprecierea este de 10 $. Contul de profit si pierdere pentru aceasti
luni va arita in felul urmitor :
Contul de profit si pierdere
Vinziri
COGS
Porfit brut
Cheltuieli
Depreciere
Profit net

3
1P

(2)
$

Pute~ivedea ci,aceasti situa~ieeste adevirati, deoarece singura


ti$ pe care a avut-o compania in aceasti peri(cheltuieli). Totusi, intr-o afacere reali nu pute~i
firma rezultatele doar aruncfnd o privire, fiind necesar s i calculati
disponibilititi in mod minutjos, conform acelorasi

100 $

5Q
50
15

i sP incercim cu un exemplu mai complex. (Pentru ugurin$i)


contul de profit si pierdere gi b i l a n ~ contabil
l
a1 unei comaginare ale cirei situatii financiare apar in anexi:

1P
25 $

S i presupunem c i vfnzirile sunt toate creante - nu s-au incasat


inci di~~onibilititile
- si COGS este in intregime pe credit. Folosindu-ne de aceasti informaue, putem construi doui bilanpri contabile paruale:
Active
Contul de crean!e

25 $
(100)

inceputullunii
0

SfArsitul lunii
100 $

Modificare
100 $

I de profit si pierdere (in rnilioane)

Sfergit de an 31 dec. 2005


8 689 $
Costul bunurilor vindute

6756

Vinziri, generak si adrn. (SG&A)

1 933 $
1 061
239

19'.
Pasive
Contul de datorii

50 $

50 $

652 $
191
-

a3
Acum putem face un prim pas in construirea unei situafi a flu=lui de di~~onibilititj.
Regula de bazi aici este c i daci un activ crefte,
d i ~ ~ o n i b i l i t idescresc
~le
- deci vom deduce cresterea din venitul net.

iB$

INTELIGENTA

Conexiunile dintre disponibilitiili $icelelalte categorii

Bilant contabil (in rnilioane)

@
3' .;
i:'
fu

FINANCIARA

31 dec. 2005
Active
Disponibilitipsi elernente echivalente
Contul de creante fap de clienti
Stocuri
Alte active circulante si acurnuliri
Total active curente
lrnobiliziri corporale
Alte active pe terrnen lung
Total active

83 $
1312
1 270

&

!3z
2 857
2 264

2x3
5
A$

Total pasive si capital propriu


Note explicative2005:
Depreciere
Numiir de actiuni ordinare (mil.)
Profit pe actiune
Dividend pe ac,tiune

72 $
1 204
1 514

2 750
2 230

Pasive
Contul de datorii fa!i de furnizori
1 022 $
Linie de credit
100
Virdrnintul curent al datoriei pe terrnen lung 2
Total pasive curente
1 174
Datorie pe terrnen lung
1 037
Alte datorii pe terrnen lung
525
Total pasive
2 736 $
Capitalul propriu
Aqiuni ordinare, I $ valoare norninali
(100 000 000 autorizate, 74 000 000
existente in 2005 si 2004)
Prima de ernisiune
Rezerve
Total capital propriu

31 dec. 2004

74 $
1 110
1 273

232
5354$
1 129$
150
51
1 330
1 158

Analizayi daci modificarea s-a finalizat cu o crestere sau descrestere a disponibilitiyilor.


Pe urmi aduna~ila sau scideli suma din venitul net.
Iati care sunt pasii care trebuie urmayi:
Observatie
incepeli cu profitul net, 248 $

Decizie

Deprecierea a fost de 239 $

Adunati aceasti cheltuiali f i r i irnplicareadisponibiliti?ilorla profitul net

Crean!ele au crescut cu 108 $

Scide!i aceasti crestere din profitul


net

Stocurile s-au dirninuat cu 244 $

Adunati aceasti dirninuare la profitul


net

Alte active curente au crescut cu 18 $

Scideti aceasti crestere din profitul


net

PPE a crescut cu 205 $ (dupi ce au fost


ajustate cu deprecierea de 239 $ - vezi
nota 1)

Scideti aceasti crestere din profitul


net

Alte active,pe terrnen lung s-au dirninuat


cu 20 $

Aduna?iaceasti dirninuare la profitul


net

Datoriile &re furnizori s-au dirninuat cu 107 $

Scideti aceasti dirninuare din profitul


net

Linia de credit s-a dirninuat cu 50 $

Scideti aceasti dirninuare din profitul


net
Aduna!i aceasti crestere la profitul
net

2 m$

74 $
1 110
1 191

HZ$

m$

519_3 $

5 354 $

239 $
74
3,35 $
2% $

Aceeasi logici se aplici si in exemplul pe car


devreme:

Uitati-vi la fiecare modificare de la un bilany contabil la urmitorul.

Virsirnintul curent al datoriei pe terrnen


lung a crescut cu 1 $

Datoriile pe terrnen lung s-au dirninuat cu 121 $ Scideti aceasti dirninuare din profitul
net

-am oferit m

Alte datorii pe terrnen lung au crescut cu 34 $

Aduna!i aceasti crestere la profitul


net

Dividende plitite- 166 $ (vezi nota 2)

Scideli aceasti platii din profitul net

IN I t ~ l u t NA

FINANCIARA

Nota 1: De ce trebuie s i facem ajustarea cu deprecierea cBnd analizim modificarea din PPE ? Retjneli c i in fiecare an, PPE din bilanpl
contabil este diminuat cu valoarea deprecierii aferente activelor inregistrate in cont. Deci, daci ati a n t un parc de camioane care au fost
achizi~ionatecu 100 000 $, imediat d ~ pachizitionare,
i
bilanpl conrabil va include pe rhdul PPE 100 000 $ pentru camioane. Daci
deprecierea aferenti camioanelor a fost de 10 000$ pe an, atunci la
shsitul celor 12 luni, r h d u l PPE pentru camioane va fi de 90 000 $.
3 a r de~reciereaeste o cheltuiali care nu implici disponibilititjle gi
a v h d in vedere c i ne propunem s i ajungem la o cifri a acestora, trebuie ca aceasta s i fie din nou adunati.
Nota 2: A;i remarcat men~iuneadespre dividende de la sfkyitul
bilanplui contabil ? fnmulfiti dividendele cu numirul de ac~iuniexistente si vefi obtine aproximativ 166 milioane $ (pe care ii reprezentiim
prin 166 $). Venitul net de 248 $ minus dividende de 166 $ egal cu
82 $ - exact valoarea cu care a crescut capitalul propriu. Aceasta este
suma retinut2 din profit sub forma rezervelor. Daci nu se plitesc
dividende sau nu se vBnd noi actiuni, atunci disponibilititjle generate
sau folosite de finaqarea prin vhzarea de ac~iuniva fi zero. Capitalul
ra creste sau descreyte cu valoarea profitului sau pierderii din perioada respectivk
Acum putem construi o situatie a fluxului de disponibiliti?i, pe
baza acestor etape (vedetj tabelul urmitor). Desigur, a v h d un astfel
de bilan~contabil complet ca cel prezentat, va trebui si incadratj
nodificarea di~~onibilitiitjlor
in categoria corecti. Tot ce am mentiorat in coloana din dreapta indici de unde vine fiecare cifri. ,,Suma
disponibilititilor de la sfhyitU, va fi desigur egali cu soldul de casi de
la sfirgitul bilanplui contabil.
Este un exercitiu complicat ! Dar veti constata c i existi o parte de
frumusete yi subtilitate in toate aceste conexiuni (poate doar daci sunteti contabil). Mergeti dincolo de ce vedetj la suprafat5- sau, ca s i
arnestecim metaforele, cititi printre rhduri - gi vetj vedea cum relationeazi toate cifrele intre ele. Inteligenta financiari aspiri spre un
nivel superior, la fel ca gi aprecierea pe care o acordati de acum artei
finanyelor.

Conexiunile dintre disponibilitdti $icelelalte categorii


Situatia fluxului de disponibilititi (In milioane)
Sfhrsitul anului financiar la 31 dec. 2005
Disponibilititi din activititi de exploatare
248 $ profit net din contul de profi si pierdere
Profit net
239 $ depreciere din contul de profit si pierdere
Depreciere
(108) modificarein AIR Tn 2005 fa@de 2004
Creanie
Stocuri
244 $ rnodificarea stocurilor
(18) modificarea pozivei alte active curente
Alte active curente
(1QZ)modificarea poziliei AIP
Datorii fati de furniziori
Disponibilitati din operatiuni

M$

Disponibilititi din activititi de investitii


(205) $ modificare PPE ajustati cu deprecierea
lmobiliziri corporale
modificare din bilaniul contabil
Alte active pe termen lung
Disponibilititi din investitii
Disponibilititi din activitati de finan!are
(50) modificareacreditului pe terrnen scurt
Linie de credit
Virsimintul curent al datoriei
1 modificarea datoriei curente pe termen lung
pe termen lung
(121) modificare din bilanlul contabil
Datoria pe termen lung
Alte datorii pe termen lung 34 modificare din bilantulcontabil
(166) dividende plitite actjonarilor
Dividende plitite
Disponibilititi din finantare
13021$
Modificarea disponibilitivlor 11 adunatj cele trei s@iuni lrnpreuni
Disponibiliti\ila inceput
72 din bilanlul contabil pe 2004
Disponibilititi la sfir$it

8_3 $ modificarea disponibiliti!ilor


t i v la inceput

disponibili-

De ce sunt importante disponibilititile

financiare. Iar daci gtim aceste lucruri, situatia fluxului de disponibilititi va fi extrem de revelatoare.
Ajungem astfel la pozitia voastri de manager si situatia fluxului de
disponibilititi din compania voastri. Credem c i existi trei motive
principale pentru a analiza ~iincerca s i intelegem situatia fluxului de
disponibilititi.

De ce sunt importante disponibilitatile


PUTEREA !NTELEGER~~FLUXULUI DE DISPONIBILITATI

n mod sigur, piini acum v-ati pus


intrebarea ,,Ei gi ? Toate astea sunt atht de greu de inteles, de ce-mi bat
eu capul ?"
Pentru incepitori, s i vedem ce ne spune situatia fluxului de
disponibi1iti;i din exemplul pe care 1-am ales. Din punct de vedere
operational, rezultatul a fost categoric unul bun, intruciit s-a finalizat
cu generarea de disponibilititi. Fluxul de disponibilititi operationale
este in mod considerabil rnai mare deck venitul net. Stocurile s-au
diminuat, deci este rezonabil s i presupunem c i aceasti companie igi
i-tensifici operatiunile. Toate acestea conduc la o pozitie mai puterr k i a disponibiliti$lor.
Mai putem constata, totugi, c6 nu s-au ficut prea multe investitii.
Deprecierea a depisit noile investitii, ceea ce ne face s i ne intrebim
c h i incredere are conducerea companiei in viitorul acesteia. fn tot
asest timp, ea plitegte actionarilor dividende sinitoase, ceea ce poate
sugera c i ei o apreciazi mai mult pentru potentialul de a genera
disponibilititi, dec2t pentru dezvoltarea sa viitoare. (Multe companii
in ascensiune nu plitesc dividende consistente, deoarece retin cfgtigaile pentru a investi in afacere. fntr-adevir, multe chiar nu plitesc
ddoc dividende.)
Desigur, toate acestea sunt supozitii; pentru a afla adevirul, ar
trebui s i stim rnai multe despre acea companie, i'n ce domeniu i ~ i
desfi$oari activitatea, dar ;i imaginea de ansamblu, parte a inteligentei

fn primul rfnd, cunoscfnd situatia disponibilititilor propriei companii, ve$ putea intelege ce se petrece in prezent, in ce directie se
indreapti afacerea si care sunt posibilele priorititi ale conducerii.
Aveti nevoie s i $titi nu numai daci situatia disponibilititilor pe
ansamblu este sinitoas2, dar in mod deosebit, de unde provin dispbnibilitilile. Provin din operatiuni? Ar fi foarte bine - ar insemna cl
afacerea genereazi disponibilititi, Fluxul de disponibilititi aferent
investitiilor reprezinti o cifri negativi semnificativi? Daci nu, ar
putea inseamna c i acea companie nu investegte in viitorul siiu. Dar
fluxul de disponibilititi pentru finantare ? Daci se primesc fonduri de
investitii, acesta va fi un semn favorabil pentru viitor sau poate
insemna c i acea companie incearc5i cu disperare s i isi v b d i actiunile
pentru a supraviepi. Analiza situatiei fluxului de disponibilititi poate
ridica o multime de intrebiri, dar trebuie s i v i opriti la cele pertinente. Rambursim imprumuturile? De ce da sau de ce nu? Cumpirim echipamente ? Rispunsurile la aceste intrebiri vor dezvilui multe
despre planurile pe care le are conducerea pentru propria companie.
fn a1 doilea rhnd, inflttenrari disponibilititile. Dupa cum am spus
mai inainte, majoritatea managerilor se concentreazi asupra profitului, c h d , de fapt, ar trebui s i se canalizeze in egali misuri asupra
profitului gi disponibilititilor. Desigur, im~actullor este de obicei
limitat la flwul disponibiliti$lor operationale - dar aceasta este una
dintre cele rnai importante unitili de masuri. De exemplu:

Contul de creanre fapi de clien~i.Daci lucrati in vhnziri, vindeti


clieniilor care igi achiti facturile la timp ? Aveti o relatie suficient de s t r k s i cu clientii, astfel incht s i discutati cu ei despre
termenele de plats ? Daci lucrati ?n domeniul servirii clientilor,

~.~~

~-

II
"

Explicatii

r liber de disponibilititi era o cifri negativi mare, iar nevoile de


hidittiti fuseseri acoperite numai datoriti faptului c i investitorii
ncau in joc sume uriage de bani. Buffett, care pe atunci era aproape
za pe fluxul liber de disponibilititi, nu a investit
odati In vreuna din acele companii.
n orice caz, daci fluxul liber de disponibilititi al companiei voastre este sinztos ~i
in crestere, probabil cunoasteti cel putin urmitoa-

nia voastri are optiuni. Ea poate folosi fluxul liber de


disponibilitiu pentru a-si pliti datoriile, a cumpira o firmi
nti sau a pliti dividende proprietarilor.

FLUX LIBER DE DISPONIBILITATI


EBITDA, asa cum am remarcat mai devreme, nu mai este unitatea de
misuri favoriti urmiriti pe Wall Street. Acum este la modi fluxul
liber de disponibilititi. Unele companii s-au ghidat dupi acesta ani
de zile. Compania Berkshire Hathaway, a lui Warren Buffett, este cel
mai bun exemplu, desi Buffett il denumeste cfstigul proprietarului.
Cum se calculeazi fluxul liber de disponibilititi ? f n primul rgnd,
ob~inetisituatia fluxului de disponibiliti5i a companiei. Pe urmi, luati
disponibiliti~ilenete din operaGuni si scideG suma investiti in imobiliziri corporale. Cam asta ar fi tot - fluxul de disponibilititi liber este
simplu, disponibilitiJile generate din functionarea afacerii minus
banii investiti pentru mentinerea lui in stare de functionare. Odati ce
v-ati ghdit la el, este logic c i este o unitate de misuri a performanlei.
Daci incercau s i evaluati disponibiliti~ilegenerate de companie, ceea
ce dori~is i afla~isunt di~~onibilititile
provenite din afacere minus
disponibiliti~ilenecesare pentru a mentine afacerea sinitoasi pe o
perioadi cft rnai mare de timp.
Companiile listate la bursi nu trebuie s i divulge fluxul liber de
disponibilititi, dar multe il raporteazii, mai ales in ultima vreme, de
cPnd analistii de pe Wall Street acordi o atentie sporiti disponibiliti~ilor.Acest lucru ne-ar fi ajutat in urmi cu cftiva ani, pe vremea
nzbuniei cu companiile de internet, cfnd atft de multe dintre acestea
avreaudisponibilitiu operationale negative si investitii uriase. Fluxul

legii vostri v i puteti concentra asupra afacerii, nu pe


ea de state de plati a salariilor sau- obtinerea de fonduri
Wall Street va arunca o privire favorabili asupra portofoliului
de actiuni a1 companiei.

ata
ata
L

LC
0

Puterea indicatorilor

chii pot sau nu s i fie oglinda


etului, cum sugera Immanuel Kant, dar indicatorii sunt in mod
solut oglinda situaliilor financiare ale unei companii. Ele ofera o
ale rapid5 spre inlelegerea semnificaliei acestora. Analistul Andrew
ore de la Paine Weber* gtia acest lucru gi gi-a folosit talentul de
analiza indicatorii pentru a povesti presei despre o companie adrniistrati fraudulos- Sunbeam, pe vremea cfnd la conducerea sa se afla
lebrul ,Chainsaw Al" Dunlap. Am mai menlionat compania
nbeam mai inainte in aceasti carte, dar acum am dori s i reladm
va mai mult din tristele detalii.
Dunlap a venit la conducerea firmei Sunbeam la inceputul anului
997. Cfnd a ajuns la aceast; companie, avea deja o reputatie foarte
uni pe- Wall Street gi un modus operandi standard. Ghea o companie
dificultate, concedia echipa de conducere, i ~aducea
i
proprii oameni
incepea imediat s i reduci drastic cheltuielile prin inchiderea sau vfnea unor fabrici gi concedierea a rnii de angaja~.C u r h d compania
jungea s i inregistreze profit datoriti acestor misuri, chiar d a d nu
ra bine pozilionati pe termen lung. Atunci Dunlap aranja vhzarea
ompaniei, de obicei cu ceva peste valoarea nominal; - ceea ce ineamni c i era deseori salutat ca un campion al valorii pentru ac~ionari.
* Paine Webber and Company - firma americani de brokeraj qi management a1
ivelor care a fost achizitionati, in 2000, de banca elvetiani UBS AG. Firma a fost
iintati, in 1880, in Boston, Massachusetts (n. red.).

--

Puterea indicatorilor

Ca urmare, actiunile Sunbeam au crescut cu peste 50% doar la vestea


c i fusese angajat in calitate de pregedinte executiv.
La Sunbeam, totul mergea conform planului, pfni c h d Dunlap
a inceput s i pregiteasci firma pentru vfnzare in trimestrul a1 IV-lea
a1 anului 1997. PBni in ace1 moment, redusese la jumitate foqa de
munci, de la 12 000 la 6 000 angajati si raportase profituri mari. Cei de
pe Wall Street erau atit de impresionati, incft pretul de piati a1 actiunilor Sunbeam urcase spectaculos - ceea ce, cum am remarcat mai
devreme, s-a dovedit a fi o mare problemi. C h d bancherii specializati in investitii gi-au propus s i vindi compania, pre~ulera atit de
mare, inch au avut probleme s i identifice potentialii cumpiritori.
Singura speranti a lui Dunlap era s i intensifice vhzirile si cistigurile
la un asemenea nivel, incft s i justifice acea prim; pe care un cumpiritor ar fi putut s i o ofere pentru actiunile Sunbeam.

ARTlFlCll CONTABILE
$tim acum c i Dunlap si Russ Kersh, C F O au folosit o multime de
smecherii contabile in cel de-al IV-lea trimestru al anului 1977, pentru
a face ca Sunbeam d pari cu mult rnai puternici gi rnai profitabili decBt
era in realitate. Una dintre aceste gmecherii era o pervertire a tehnicii
numite factureazz-ji-amdna'.
Aceasti tehnici este esenGalmente o modalitate de a satisface
comerciantii care vor s i achiziuoneze cantititi mari de produse pentru
a le vinde la un moment dat in viitor, dar amini plata acestora pPni
cfnd produsele vor fi efectiv vhdute. S i presupunem c i detineti un
lant de magazine de jucirii gi vreti s i v i asigura6 c i veti avea un stoc
apreciabil de pipusi Barbie pentru sezonul Criciunului. Cfndva in
primivari, s-ar putea s i mergeti la Matte1 s i propuneti o intelegere
prin care achizitionati un numir de pipusi Barbie, receptionati marfa
si chiar ii permiteti lui Matte1 s i v i factureze - dar nu plititi pipusile
pin5 cfnd se apropie sezonul Criciunului si incepeti s i le vindeti.
fntre timp, le ~inetiin depozit. E o afacere bung, deoarece contati s i
intrati in posesia pipusilor cfnd aveti nevoie de ele gi puteti s i amfnati
plata pfni cind aveti la indemfni fluxul de disponibilititi. Este o
afacere buni pentru voi si pentru c i puteti conta pe pipugi atunci cfnd
aveti nevoie de ele si este totodati o afacere buni si pentru Mattel,

care poate face si inregistra vfnzarea imediat, chiar daci trebuie s5


agtepte cfteva luni pentru a-si incasa banii.
Dunlap si-a imaginat c i o variatie a metodei factureazi-gi-amfni
va fi un rispuns la problema sa. Trimestrul a1 IV-lea nu era o perioadi
foarte buni pentru Sunbeam, care pregitea o multime de produse
pentru sezonul de vari - gritare pe gaz, de exemplu. Asa c i Sunbeam
s-a indreptat spre marile magazine, cum era Wal-Mart gi Kmart si s-a
oferit s i le garanteze c i vor avea toate gritarele pe care le doreau
pentru vara urmitoare, cu conditia s i cumpere marfi la mijlocul
iernii. Acestia erau facturati imediat, dar nu erau nevoiu sti pliteasci
p h i in primivari, cfnd aprovizionau magazinele cu produsele respective. Comerciantilor le-a plicut ideea. Nu erau obligati s i pistreze
marfa in depozite gi nici nu trebuiau sg suporte costurile depozitirii
stocurilor pe perioada iernii. ,,Nicio problemi", a spus Sunbeam.
,Ne ocupim noi de aceasti problemi. Vom inchiria spa+ l h g i sediile
voastre gi vom acoperi noi costurile depozitirii."
Comerciantii au agreat ideea in acegti termeni, degi un audit realizat dupi ce Dunlap a fost concediat nu a reusit d scoatii la ivealii toate
documentele in acest sens. fn orice caz, Sunbeam a mers mai departe
gi a raportat suplimentar 36 milioane $ venituri din v h z i r i in trimestrul al IV-lea pe baza intelegerii factureazi-gi-amfni, pe care au
initiat-o. Smecheria a functionat suficient de bine pentru a picdi
majoritatea analigtilor, investitorilor gi chiar consiliul director de la
Sunbeam, care la inceputul lui 1998 1-a risplitit pe Dunlap si pe alti
membri ai echipei executive cu contracte noi de anagajre. Degi fuseserii in funtie de mai putin de un an, au primit premii in actiuni de
aproximativ 38 de milioane $, pe baza opiniei eronate c i firma tocmai
avusese un trimestru remarcabil.
Dar Andrew Shore, un analist specializat in companii ce fabricau
produse de consum, a urmirit evoluua companiei Sunbeam de la sosirea lui Dunlap, iar acum ii studia cu atentie situatide financiare.
A observat cBteva ciuditenii, cum ar fi un volum a1 vfnzirilor mai
mare decft ar fi fost normal pentru trimestrul al IV-lea. Pe urmi,
a calculat un raport numit viteza de rotatie a debitelor-clienti (DSO)
si a constatat c i acesta era urias, departe de ceea ce ar fi trebuit s i fie.
De fapt, acesta arita c i volumul creantelor companiei bituse toate
recordurile. Acesta era un sernn riu, aga c i a chemat un contabil de la
Sunbeam s i il intrebe ce se intfmpli. Acesta i-a relatat lui Shore despre

35

a '5
g
2 us

.2
a ,d .,
@ a E
cd

3;

Em
s
0
o 4
&

'Cd

$z

.e .za a

o 8 g g

4
.s 'cf 8:.
A >
'Cd

5 'g
-5 - 7 . z
3

.A

0,-

E $

o
=
2,.9
.2 a
rn

&

"

z.s
"3

.ze-zE .ca
6 2 ' 2 g,

Cd

:Z

&
d

"-

trd

&

.g 22 2

"

C a

- -

L Z $ G

a =0
Q 'td

s
9

3 a s

-d'3 E
0
r
td

Cd

o 2 o
% 3-a
.9 &- .2

g 4 2

,Cd

a g
-'
g 8
5 .Eo

.d

.-8;: A
8 3 .
.5 .5 2
a, 3 . 2
2 2o 2a
.-

-.4 9
Y-'C

rn- Cd

,.. a

Cd

a,

4 &:z
5 &$
a & U
& -

Acest nivel de analizi poate dezvilui unele tendinte puternice gi unele avertismente daci indicatorii au luat-o intr-o directie
gresitk
Puteti, de asemenea, s i comparati indiqatorii cu ceea ce era
preconizat. Ca s i ne referim la un raport pe care il vom examina
in aceasti parte, daci randamentul stocurilor este rnai prost
dech v i astepta~i,trebuie s i afla~icare este cauza.
Puteti compara indicatorii cu mediile din domeniu. Daci aflati
c i indicatorii cheie ai propriei companii sunt rnai slabi dectt
ai concurenlei, in mod sigur veti dori s i aflati motivele. Ca s i
fiti siguri, nu toate rezultatele indicatorilor pe care ii vom
analiza vor fi sirnilare de la o companie la alta, chiar si in cadrul
aceleiagi ramuri. Pentru multe, existi o marji rezonabili.
Numai atunci c h d indicatorii depisesc acesti ma+, cum
s-a Tnttmplat cu DSO la Sunbeam, situatia meritii atentie.
Existi patru categorii de indicatori pe care managerii si actionarii
le folosesc in mod uzual in afacere pentru a analiza performanta companiei: profitabilitatea, efectul de ptrghie, lichiditatea si eficienta.
V i vom oferi exemple pentru fiecare categorie. Rei$neti, totugi, c i
multe dintre aceste formule pot fi modificate de citre finani$gtipentru
a obi$ne abordiri specifice. Acest gen de modificki nu inseamni insi
c i cineva incearci s i falsifice evidentele contabile, ci doar c i acegtia igi
folosesc priceperea pentru a obtine cele rnai folositoare informa~iiin
situatii specifice (da, existi art; chiar gi in formule). Ceea ce v i vom
pune la dispozitie, sunt formule fundamentale, acelea pe care trebuie
s i 1e invlitati, in primul rind. Fiecare v i furnizeazi o imagine diferitica si cum v-ati uita intr-o casi prin geamurile de pe toate cele patru
laturi ale acesteia.

Indicatori de profitabilitate
Cu ciit sunt rnai mari, cu atiit rnai bine
(in general)

ndicatorii de profitabilitate ne ajutii


sii evaluim capacitatea companiei de a genera profituri. Existi zeci de
astfel de indicatori, ceea ce ii tine ocupati pe finantisti.Dar aici ne vom
ocupa de cinci dintre acegtia. Ei sunt cu adevirat singurii pe care
majoritatea managerilor trebuie sii ii inteleagii si sii ii foloseasci. Indicatorii profitabilititii sunt cei rnai obi~nuiti.D a d ii *elegeti, veti
avea un inceput bun in privinta analizei situa6ilor financiare.
Totupi, inainte s i ne apucim de treabi, v i rugim s i vli reamintiti
aspectele ,,artisticea ale elementelor pe care le analizim. Profitabilitatea este misura capacitiitii companiei de a genera venituri din vtnziri gi de a-si controla cheltuielile. Niciuna dintre aceste cifre nu este
perfect obiectivli. Vhzkile sunt supuse regulilor privind momentul
ctnd trebuie inregistrate incasirile. Cheltuielile sunt deseori o problemii de estimare, ca s i nu spunem de presupunere. Ipotezele sunt
integrate in ambele grupe de cifre. Deci profitul, asa cum este raportat
in contul de profit si piederi este un produs a1 artei finantelor ~iorice
indicator bazat pe aceste cifre va reflecta toate aceste estimki si
ipoteze. Nu ne propunem s i arunciim o lumini nefavorabili asupra
lor - indicatorii sunt inci folositori - numai c i trebuie sli tineti minte
c i estimiirile si ipotezele pot orictnd s i se modifice.
Acum, s i ne ocupim de cei cinci indicatori de profitabilitate,
pe care vi i-am promis.

--

IR I E L I U ~ N !A

FINANCIARA

lndicatori de profitabilitate

PROCENTUL MARJEI PROFlTULUl BRUT

PROCENTUL MARJEI PROFlTULUl DIN EXPLOATARE

Profitul brut inseamni venituri minus costul bunurilor vfndute.


Procentul marjei proftului brut, adesea denumit marja bruti, se calcnleazi, de fapt, impirtind profitul brut la venituri, iar rezultatul este
exprimat in procente. Analizai exemplul de cont de profit si pierdere
din anexi, unde sunt calculate exemple ale tuturor acestor indicatori.
In cazul de fati, calculul este:

Procentul marjei profitului din exploatare sau marja operalionali este


un indicator rnai cuprinzitor al capaciti~iicompaniei de a genera
profit. Profitul din exploatare sau EBIT, daci v i amintiti, este profitul brut minus cheltuielile de exploatare, aqa incft nivelul profitului
din exploatare exprimi cft de bine isi conduce o companie intreaga
afacere din punct de vedere operational. Marja operationall re calculeazi impiqind profitul din exploatare la venituri, iar rezultatul este
exprimat in procente:

profit brut 1 933 $


rnarja bruti = -=
= 22,2%
venit
8 689 $

Marja bruti indici profitabilitatea de bazi a produsului sau serviciului, inainte s i fie adunate cheltuielile generale sau cheltuielile de
regie. Ea exprimi ctt anume din fiecare dolar vfndut este folosit in
afacere - in cazul nostru 22,2 centi - si (indirect) cft de mari sunt
costurile directe (COGS sau COS) pentru a obtine produsul realizat
sau serviciul prestat. (COGS sau COS este de 77,8 centi pe dolar
rsndut in acest exemplu). Astfel, acesta este un indicator a1 sinititii
financiare a companiei. La urma urmelor, daci nu v i puteti livra produsele sau presta serviciile la un pret care s i depiseasci suficient de
mult costul, pentru a sustine si restul companiei, nu aveti sansa s i realizati un profit net.
Tot atft de importante sunt si tendintele marjei brute, deoarece ele
indici problemele potentiale. Nu demult, IBM anunta un volum mare
de vinziri intr-un trimestru - mai bine decft se estimase - dar, de
fapt, actiunile companiei scizuseri. De ce? Analistii au remarcat c i
procentul marjei profitului brut avea tendinta de scidere ~i au presupus c i IBM kcuse probabil reduceri considerabile de pret pentru a
inregistra un asemenea volum de vfnziri. f n general, o tendinti negat i ~ ai marjei profitului brut indici cel mult doui lucruri (uneori
ambele). Fie compania este sub o presiune foarte mare din punctul de
vedere a1 p r e ~ r i l o rsi responsabilii cu vtnzirile sunt fortali s i faci
reduceri de pret, fie costurile materialelor si fortei de munci incep s i
creasci, ducfnd la mirirea COGS sau COS. Marja bruti poate fi in
acest fel un semnal timpuriu de avertizare, indicfnd tendintele favorabile sau nefavorabile ale pietii.

marja opera!ionali =

652 $
profitul din exploatare (EBIT) == 7,5%
venituri
8 689 $

Marja operational; poate fi o unitate de misuri-cheie pe care


managerii o pot analiza ~i nu numai datoriti faptului c i multe companii leagi plata primelor de indeplinirea obiectivului privind marja
operationali. Motivul este c i managerii care nu lucreazi in domeniul
financiar nu au prea mult control asupra celorlalte categorii de cheltuieli - dobfnzi si impozite - care se scad in final pentru a obtine
marja profitului net. Deci marja profitului din exploatare este un bun
indicator pentru a +tictt de bine ~i-auficut treaba managerii in calirate de grup. 0 tendinti descrescitoare a marjei ~rofituluidin exploatare' ar fi un semnal de avertizare. Aceasta indici faptul c i atft
costurile, cit si cheltuielile, cresc rnai repede decit vfnzirile, ceea ce
este foarte rar un semn de sinitate financiari. Ca si in cazul marjei
profitului brut, este mai usor s i vedem tendinlele rezultatelor din
exploatare atunci ctnd analizim procente dec% atunci cfnd analizim
cifre absolute. 0 modificare procentuali indici nu numai direc~ia
modificirii, dar ~ic h de mare este modificarea.

PROCENTUL MARJEI PROFlTULUl NET


Procentul marjeiproftului net sau marja net; arati cft de mult poate
pistra o companie din fiecare dolar vfndut, dupi ce a achitat toate
cheltuielile - angaja~,furnizori, creditori, stat etc. Mai este cunoscut si

lndicatori de profitabilitate

ca rentabilitatea vfnzirilor sau ROS*. $i aceasta se calculeazi similar


doar prin impiqirea profitului net la venituri, iar rezultatul este
exprimat in procente:
marja neti =

profit net
248 $
= -= 2,8%
venituri 8 689 $

Profitul net este proverbiala cifri de pe ultimul r b d , deci marja


ned este un raport a1 ultimului riind din contul de profit gi pierdere.
Dar aceasta variazi foarte mult de la un sector de activitate la altul.
Marja neti este redusi in multe domenii ale comerplui cu aminuntul,
de zxemplu. fn cazul ramurii industriei prelucritoare, poate fi relativ
ridcati. Cel mai bun punct de comparatie pentru marja neti este performanta companiei in perioade de timp anterioare qi performanta ei
relativ la companii similare din acelagi sector de activitate.
Tori indicatorii pe care i-am studiat pfni acum folosesc doar cifre
din contul de profit gi pierdere. Acum, am dori s i introducem doui
unit;iti de mkuri diferite pentru profitabilitate, care provin atft din
cortul de profit gi pierdere, cit si din bilanpl contabil.

Rentabilitatea activelor sau ROA**arati ce procent din fiecare dolar


investit in afacere a fost restituit sub formi de profit. Acest indicator
nu este la fel de semnificativca cele deja mentionate, dar ideea de bazi
nu este complicati. Orice afacere pune activele la lucru: disponibilitiitile, dotirile, instalajiile gi echipamentele, vehiculele, stocurile gi toate
celelalte. 0 companie de productie poate avea mult capital investit in
fabrici gi echipamente. 0 afacere in domeniul serviciilor poate avea
calculatoare gi sisteme de telecomunicatii costisitoare. Comerciantii
au nevoie de stocuri. Toate aceste active se oglindesc in bilanpl contabil. Totalul activelor arati cfti dolari si sub ce form% utilizeazi afacerea pentru a genera profit. ROA exprimi cft de eficient utilizeazi
compania aceste active pentru a genera profit. Este o unitate de misuri
* ROS - Return on Sales (lb. engl.) (n. red.).
tt

ROA -Return on Assets (lb. engl.) (n. red.).

care poate fi folositi in orice sector de activitate pentru a compara


performanta companiilor de diferite mirimi.
Formula (gi modelul de calcul) arati pur gi simplu astfel:
rentabilitatea activelor =

--

profit net 248 $


=
= 43%
total active 5 193 $

ROA are o alti particularitate, in comparatie cu indicatorii contului de profit ~ipierdere mentionati deja. Este dificil ca marja brut; sau
marja net; s i fie mult prea ridicate; in general,.vi doriti s i fie c8t mai
mari posibile. Dar ROA poate fi prea ridicati. 0 valoare a acestui
raport 'EU mult peste media sectorului respectiv, poate sugera c i acea
companie nu $i reinnoieste baza de active pentru viitor - cu alte
cuvinte, nu investegte in magini ~i echipamente moderne. Daci este
adevirat, perspectivele sale pe termen lung vor fi compromise, indiferent cft de bun poate pirea ROA pentru moment. (Totugi, in evaluarea ROA; refineti cii normele variazi mult de la un sector de
activitate la altul. Afacerile din domeniul serviciilor gi ale comeqlui
cu aminuntul au nevoie de mai putine active decft companiile de productie; insi, acestea genereazi in mod normal qi marje rnai coborite.)

0 alti sernnificatie a valorii ridicate a ROA poate fi jocul rapid a1


directorilor care duce la pierderi din bilant si utilizarea unor diferite
gmecherii contabile pentru a reduce baza activelor ceea ce face ca
ROA s i arate mai bine. Enron, de exemplu, a stabilit o mul~imede

lndicatori de profitabilitate

p~rteneriatepartial detinut de CFO Andrew Fasrow ~i alti directori


generali, pe urmi a ,,viinduta active acestor parteneriate. Partea care se
cu7eneacompaniei din profiturile parteneriatelor apirea in contul de
profit si pierdere, dar activele nu se regiseau in niciun fel in bilanpl
contabil. ROA a1 companiei Enron arita grozav, dar Enron nu era o
companie siniitoasii.

'

Reltabilitatea capitalului propriu sau ROE* este puen diferit: acesta


exprimii ce procent de profit se obtine pentru fiecare dolar reprezentiind capital propriu investit in companie. Amintiti-vi diferenta intre
active si capitalul propriu: activele se referi la ceea ce de$ne compania, iar capitah1 propriu se referi la valoarea netii asa cum este ea
determinati dupi regulile contabile.
Ca si in cazul celorlalti indicatori de profitabilitate, ROE poate fi
folosit pentru a compara o companie cu concurentii sii (precum si cu
firme din domenii diferite de activitate). Cu toate acestea, comparatia
nu este intotdeauna simplu de realizat. De exemplu, Compania A
poate avea un ROE rnai ridicat deciit Compania B, deoarece a imprumutat rnai multi bani - aceasta 'inseamnni c i are pasive rnai mari ~iin
mod proportional, rnai putin capital propriu investit in companie.
Este un lucru bun sau r i u ? Rispunsul depinde de modul cum consideri Compania A s i procedeze -isi asumi rnai mult risc sau foloseste
banii imprumuta<i in mod judicios pentru a-si imbunPti$ rentabilitatea. Aceasta conduce spre al$ indicatori, cum este raportul datorie /
capitalul aceonarilor, pe care il vom analiza in capitolul urmiitor.
fiorice caz, iati formula si exemplul de calcul pentru ROE:
rentabilitatea capitalului propriu =

profit net - 248 $


- -= 10,1%
capital propriu 2 457 $

Din perspectiva unui investitor, ROE este un indicator esential.


fn functie de ratele dobiinzii, un investitor poate probabil s i ciistige
3% sau 4% dintr-un bon de tezaur, ceea ce este o investitie lipsiti
ROE - Return on Equity (1b.engl) (n. red.).

de risc. A~adar,daci cineva are de giind sii inves~easciin i ~ t bani


e intr-o
companie, acea persoani isi dore~ten i ~ t eciistiguri substantial rnai
mari pentru propriul siu capital. ROE nu specific; volumul disponibilititilor pe care acea persoani il va obtine, deoarece acesta depinde
de decizia companiei in legituri cu plata dividendelor si ciit de mult se
vor aprecia actiunile piin6 in clipa ciind vor fi viindute. Dar este un
bun indiciu cu privire la capacitatea companiei de a genera un venit
suficient care s i merite riscurile pe care investiiia le presupune, oriDin nou, v i rugim s i remarcati un lucru legat de acegti indicatori:
numiritorul este o formi a profitului, care este intotdeauna o estimare. ~ u A t o r u este
1 ~iel bazat pe estimk-i si ipoteze. Indicatorii sunt
folositori, in mod special ~ 2 n dsunt analizati 'in decursul timpului,
pentru a stabili tendintele. Dar nu trebuie s i ne mulprnim cu ideea
eronatii c i sunt insensibili la eforml artistic.

Indicatorii efectului de plrghie


Un proces de echilibrare

ndicatorii efectului de pfrghie v i


permit s i observa~icum - si cft de mult - foloseste o companie datoriile. Datoria este un cuvfnt cu o incircituri speciali pentru multi
oameni: el evoci imaginea cirtilor de credit, a plitii dobfnzii, a unei
intreprinderi inglodati in datorii fati de banci. Luati in considerare
analogia cu proprietatea asupra unei case. Atfta timp cft o farnilie ia
un credit ipotecar pe care il poate pliti, acest lucru ii permite s i locuiasci intr-o casi ai ciror proprietari nu ar fi deveni in alte condilii.
Mai mult, proprietarii de case pot deduce din venitul lor impozabil
dobhda aferenti datoriei, costul proprietitii devenind astfel rnai
scizut. La fel se intfmpli si in cazul unei afaceri: datoria permite unei
companii s i se dezvolte dincolo de ceea ce i-ar permite doar capitalul
siu propriu si chiar sii dobiindeasci profituri care ii miresc volumul
capitalului. De asemenea, gi o afacere poate deduce contravaloarea
dobhzii aferente datoriilor din venitul siu impozabil. Termenul
folosit de analistii financiari pentru datorie este acela de pzrghie.
Acest termen sugereazi ci, pentru desfqurarea activititii sale, o afacere poate folosi o sumi modesti de capital pentru a-gi forma un
volum considerabil de active prin intermediul datoriilor, la fel cum
o persoani foloseste o pfrghie pentru a deplasa o greutate rnai mare
decft si-ar permite in mod normal.
f n afaceri, termenul pzrghie este definit in doui moduri -pPrghie
operationala' si pzrghiefinanciara'. Cele doui idei au legituri intre ele,
dar sunt diferite. Pfrghia operationali este raportul dintre costurile

fixe gi costurile variabile; cresterea pfrghiei operationale inseamni


adiugarea de costuri f i e ?n scopul reducerii costurile variabile. Un
~ ~magazin mai mare, mai eficient ~i un procomerciant care O C U un
ducitor care construieste o fabrici rnai mare, rnai productivi - amfndoi inregistreazi costuri fixe mai mari. Dar ei speri in reducerea
costurilor variabile, deoarece noile active sunt mult rnai eficiente
decft cele existente. Acestea sunt exemple de pfrghii operayionale.
Dimpotrivi, pfrghia funclionali exprimi in ce misuri activele companiei sunt finanlate din datorii.
Pfrghiile, indiferent de felul lor, dau companiei posibilitatea s i
ci~tigernai multi bani, dar contribuie si la cregterea riscului. Domeniul liniilor aeriene constituie exemplul unei activititi cu pfrghii
operationale mari - toate acele aparate de zbor ! - fipfrghii financiare
mari, deoarece multe dintre avioane sunt finantate pe bazi de datorii.
Combinatia creeazi riscuri enorme, intrucft daci veniturile scad din
diverse motive, com~aniilenu reusesc prea ugor s i reduci volumul
costurilor fixe. Cam asa s-a intfmplat dupi 11 septembrie 2001.
Liniile aeriene au fost foqate s i isi opreasci activitatea timp de cfteva
siptimini, iar industria a pierdut miliarde de dolari htr-un timp foarte
scurt. (Si multe dintre ele nu sunt nici acum intr-o situalie prea bung.)
f n cele ce urmeazi ne vom concentra numai asupra pfrghiei financiare gi vom analiza doar doi indicatori: raportul datorie / capital propriu si rata de acoperire a dobfnzii.

INDICATORUL DATORIE CAPITAL PROPRIU


Indicatorul datorie - capital propriu este simplu ~idirect: acesta arati
cft de mare este datoria companiei pentru fiecare dolar din capitalul
propriu. Formula si modelul de calcul vor fi dupa cum urmeazi:
raport datorie I capital propriu =

total pasive
2 736 $
= -= 1,11
capital propriu
2 457 $

(Remarcau ci, ?n mod obisnuit acest raport nu se exprimi in procente.) Ambele cifre provin din bilanpl contabil.
Ce inseamni un raport bun datorie / capital propriu? La fel ca
in majoritatea indicatorilor, rispunsul depinde de domeniul respectiv

--

IIU

lndicatorii etectului de pirghie

de activitate. Dar foarte multe companii au un raport datorie 1 capital


propriu mai mare de 1- ceea ce inseamni c i au mai multe datorii
decft capital propriu. Avfnd in vedere c i dobfnda aferenti datoriei
este deductibili din venitul impozabil a1 companiei, multe firme folosesc datoria pentru a-si finanla cel purin o parte a propriei afaceri.
De fapt, companiile a1 ciror raport datorie / capital propriu este
redus, pot deveni linte ale cumpiritorilor de acliuni pe datorie, prin
care managementul sau alji investitori folosesc datoriile pentru a cumpara pachetul de acyiuni.
Bancherii agreazi acest indicator. fl folosesc pentru a decide daci
acordi sau nu un imprumut companiilor. Ei stiu din experien~icare
este nivelul rezonabil datorie / capital propriu pentru o companie de
o mirime data dintr-un anumit domeniu de activitate (si, desigur,
verifici profitabilitatea, fluxul de disponibilititi si altele). Pentru un
manager, cunoaqterea acestui raport si a modului cum acesta se compara cu cel a1 concurentei este un indicator pe care conducerea superioari a unei companii il are la indemfni pentru a ?ti exact cft de mult
s i se indatoreze. Daci valoarea raportului este ridicati, obGnerea unor
disponibiliti;i suplimentare pe calea imprumuturilor ar putea fi dificili.
Asa incft dezvoltarea ar putea necesita o investitie mai mare de capital.

RATA ACOPERlRll DOBANZII


Bancherii indrigesc si aceasti rati. Este un indicator a1 ,,expunerii la
dobfndi" a unei companii - c h i d o b h d i are de plitit compania in
fiecare an - comparativ cu profitul pe care il obtine. Formula qi calculul arati astfel:
acoperirea dobfinzii =

652 $
profit din exploatare
=
= 3,41
cheltuieli anuale cu dobinda 191 $

Cu alte cuvinte, indicatorul acesta arati cft de q o r va fi pentru


companie s i isi pliteasci dobinzile. 0 rati care se apropie prea mult
de 1 este evident un semn riu: majoritatea profitului companiei va fi
folosit pentru plata dobfnzii. 0 valoare mare a acestui indicator semnifici in general faptul c i acea companie isi poate permite si-si mai
asume datorii - sau cel purin c i poate s i faci fati plitilor.

Ce se intfmpli cfnd ambii indicatori mentionati au valori care


indici faptulxi se indreapti intr-o directie gresiti - cu alte cuvinte,
raportul datorie / capital propriu are o valoare prea ridicat4 iar rata
acoperirii dobfnzii o valoare prea redusi ? Ne-ar plicea s i credem cii
rispunsul managementului companiei este de a se concentra asupra
rambursirii datoriei, asa incft ambii indicatori s i revini la un nivel
rezonabil. Dar artistii din lumea finantelor au deseori idei diferite.
Existi o mici si minunati inventie, denumiti leasing operaGona1, care
este rispgnditi in domeniul liniilor aeriene si in alte domenii. Decft s i
cumpere echipament, cum ar fi un aparat de zbor, o companie il inchiriazi de la un investitor. Plilile de leasing sunt inregistrate sub forma
cheltuielilor in contul de profit si pierdere, dar nu existi niciun activ
~inicio datorie legati de vreun activ in actele contabile ale companiei.
Unele companii care sunt suprdindatorate sunt gata s i pliteasci o
primi pentru inchirierea echipamentului, tocmai pentru a mentine
ace$ doi indicatori in limitele rezonabile pe care le agreazi bancherii
si investitorii. Daci doriti s i aflali gradul de indatorare a1 companiei
voastre, v i sfituim s i calculati aceste rapoarte - dar intreba~iun specialist de la departamentul financiar daci nu cumva compania foloseste vreun instrument cum este cel al leasingului operational.

lndicatorii de lichiditate

sunt acele datorii care trebuie plitite in rnai putin de un an, cele rnai
multe fiind datoriile citre furnizori gi imprumuturile pe termen scurt.
Formula si modul de calcul pentru rata lichidititii generale sunt
prezentate mai jos:

lndicatorii de lichiditate
Ne putem pliti facturile?

rata lichidititii generale =

active curente = -2-750 $


pasive curente 1 174 $

2,34

ndicatorii de lichiditate exprimi capacitatea unei companii de a face fa@ obligatiilor financiare - nu
numai datoriilor, dar si ph$i salariilor, furnizorilor, impozitelor gi
altele. Aceqtia sunt in mod deosebit importanti pentru rnicile afaceri acelea care sunt deseori in pericol s i r i m h i f i r i disponibilititi -, dar
devin importanti de fiecare dati c h d o companie rnai mare se confrunti cu dificultiti financiare. Nu vrem s i dim prea multe exemple
din domeniul liniilor aeriene, dar din nou ele le furnizeazi si aici.
PuteG fi siguri c i incepfnd cu 2001, adeviratii investitori si derinitorii
de obligatiuni supravegheazi cu mare atentie indicatorii de lichiditate
ai unor mari linii aeriene.
$i aici, ne vom limita la analiza a doi dintre cei rnai obisnuiti indizatori.

Aceasta este o alti rat5 a1 ckei nivel poate fi ori foarte redus, ori
foarte ridicat. f n multe domenii de activitate, aceasti rati are un nivel
prea redus atunci cfnd se apropie prea mult de 1. La acest nivel, compania abia daci pdate s i acopere pasivele care apar cu disponibilititile
ce urmeazi a se incasa. Multi bancheri refuzi s i rnai imprumute bani
unei companii care are o rat5 a lichidititii generale apropiati de I..
Un nivel subunitar a1 acestui raport, desigur, insearnni un nivel prea
scizut, indiferent de volumul disponibilititilor existent in banci.
Cu o rat; a lichidititii generale rnai rnici de 1, :titi c i este posibil s i
rimbeti fir5 disponibilititi chdva in cursul anului urmitor, except h d cazbl in care veti g b i o modalitate de a genera mai multe disponibilititi sau s i atrageti rnai mult din partea investitorilor.
0 rati a lichidititii generale este considerati prea ridicati cfnd
sugereazi actionarilor c i firma nu-$ utilizeazi disponibilititile proprii. Microsoft, de exemplu, adunase disponibilititi considerabile, de
aproape 60 miliarde $ (da, miliarde), p h i cfnd, in 2004, a anuntat
acordarea unor dividende unice actionarilor sii in sumi de 32 miliarde $. V i puteti imagina care era rata lichidititii generale inainte de
acordarea dividendelor! ($i rimfnea probabil foarte buni si dupi
acordarea dividendelor.)

RATA LICHIDITATIIGENERALE

RATA LICHIDITATIIMEDIATE

Rata lichidititii generale misoari raportul dintre activele curente si


3asivele curente. V i amintiti de la capitolele despre bilantul contabil
jpartea a 111-a) c i termenul curent in limbajul contabil inseamni o
perioadi rnai mici de un an. Deci activele curente sunt acelea care pot
fi convertite in disponibilititi in rnai putin de un an; cifra in mod
normal include creantele, stocurile $i disponibilititile. Pasivele curente

Rata lichidititii imediate rnai este cunoscuti si sub denurnirea de


testul acid, ceea ce v i oferi o idee despre importanta ei. Iati care este
formula gi modelul de calcul:

rata lichiditigiirnediate =

active curente - stocuri - 2 750 $ - 1 270 $ = ,26


pasive curente
1 174$

Remarcali c i rata lichidititii imediate este o rat; a lichidititii care


deduce din calcul stocurile; Care este semnificalia deducerii din calcul
a stocurilor ? Aproape totul din categoria activelor curente reprezinti
disponibilitili sau elemente care se pot transforma foarte ugor in disponibilititi. De exemplu, majoritatea creantelor vor fi incasate htr-o
luni sau douii, deci sunt la fel de bune ca si disponibilititile. Rata
lichidititii imediate exprimi cft de uSor este pentru o companie s i isi
ramburseze datoriile pe termen scurt, far2 a fi nevoie s i agtepte s i isi
vCndi stocurile sau s i le transforme in produse. Orice afacere ale cirei
disponibilititi sunt in majoritate blocate in stocuri, trebuie s i ?tie
cii furnizorii si creditorii vor analiza aceasti rats gi c i se agteapti
(in multe cazuri) ca aceasta s i fie supraunitarL

lndicatorii de eficienta
Exploatati activele la maximum

ndicatorii de eficienti ne ajuti s i


evaluim eficienta administririi anumitor active si pasive esenyiale, din
bilanpl contabil.
Exprimarea ,,adrninistrarea bilantului contabilcc poate avea o rezonanli special%ihruc% majoritatea managerilor sunt obipuiti s l
se concentreze doar asupra contului de profit si pierdere. Dar gfndili-vi la un lucru: bilan~ulcontabil prezinti activele si pasivele, iar
acestea sunt intr-o schimbare permanenti. Daci puteti reduce stocurile sau miri viteza de incasare a creantelor, veti avea un impact direct
gi imediat asupra situaliei di~~onibilititilor
companiei. Indicatorii de
eficienti v i permit s i observali in ce pozitie v i aflati tocmai din
punctul de vedere a1 unor astfel de indicatori de performanti. (Vom
avea mai multe de spus despre administrarea bilanplui contabil in
partea a VII-a.)

VITEZA DE ROTATIE A STOCURILOR $I ROTATIA STOCURILOR


Acesti indicatori pot fi oarecum derutanti. Ei se bazeaza pe faptul c5
intr-o companie stocurile au un anumit flux si se pot roti cu o vitezi
mai mare sau mai mici. Mai mult, viteza lor de circula~ieeste foarte
importanti. Daci tratim stocurile ca pe n i ~ t e,,disponibiliti~iinghelate", atunci, cu cft reusim s i le lichidim mai repede si s i incasim
disponibilititile aferente. cu atft va fi mai bine.

II Y

lndicatorii de eficientii

Deci, s i incepem cu un indicator care poarti o denumire usor de


rqinut, respectiv viteza de rotatie a stocurilor sau DII*.h principiu,
acesta misoari cite zile r i m b stocurile in sistem. La numkitor este
previzuti valoarea medie a stocurilor, respectiv stocurile de la inceputul perioadei plus stocurile de la sffrgitul perioadei (care pot fi gisite
in bilant) impirtit la 2. (Unele companii utilizeazi numai valoarea
stocurilor de la sffrgitului perioadei.) La numitor apare costul zilnic
a1 bunurilor vdndute (COGSIzi), care misoari cantitatea zilnici
de stocuri utilizate. Formula gi modelul de calcul sunt:
DII =

stocul mediu
COGS1zi

- (1 270 $ + 1514 $)I2 = 74,2


6 756 $1360

(Finantigtii au tendinta s i foloseasci cifra 360 pentru zilele unui


an, tocmai datoriti faptului c i este o cifri rotundi.) fn acest exemplu,
stocurile au rimas in sistem timp de 74,2 zile. Dacg acest aspect este
bun sau nu, depinde bineinteles de produs, de domeniu de activitate,
concurenti etc.
Rotatiu stocurilor, celilalt indicator al stocurilor, misoari numirul
de rotatii a1 stocurilor pe parcursul unui an. Daci fiecare element a1
stocurilor a fost procesat exact in acelagi ritm, rotatia stocurilor semnifici de c2te ori pe an au fost vfndute ~ irespectiv,
,
inlocuite stocurile.
Formula si modelul de calcul sunt:
rotava stocurilor =

a inregistrat o rotatie gi mai buni, respectiv de 8,l. fn comequl cu


arnhuntul, o modificare a vitezei de rotatie a stocurilor poate face
diferenta dintre succes si egec; atft Target, cft si Wal-Mart sunt firme
de succes, degi Wal-Mart se afli in frunte. Daci intr-o companie rispundeti de administrarea stocurilor, trebuie s i urmkiti cu mare atentie acesti indicatori. ($i chiar dacii nu aveti astfel de responsabiliti$i,
nimic nu v i impiedici s i ridicati o astfel de problemg: ,,Hei, Sally,
cum se face c i recent a crescut~DI1?")Acegti doi indicatori reprezinti
piirghii importante de care managerii inteligenti financiar se pot folosi
pentru a crea o organizatie rnai eficienti.

360
= 360 = 4,85
DII 74,2

in exemplul nostru, stocurile se rotesc de 4,85 ori pe an. Dar de


fapt ce misurim aici ? Ambii indicatori reprezinti o misuri a eficientei utilizirii stocurilor de citre companie. Cu c h este rnai mare rotatia
a stocurilor - sau rnai redusi viteza de rotatie a stocurilor - cu atit
rnai ferm este managementul stocurilor din firma voastrii qi rnai bun;
situatia disponibilititilor. Atfta timp cft aveti suficiente stocuri la
indemfni pentru a satisface cerintele clientilor, eficienta voastri se va
imbunititi. f n 2002, Target Stores a inregistrat o rotatie a stocurilor
egali cu 6,5 - o cifri buni pentru un mare comerciant. Dar Wal-Mart
* DII - Days in inventory (lb. engl.) (n. red.).

VITEZA DE ROTATIE A DEBITELOR=CLIENTI


Indicatorul viteza de rotatie a debitelor-clienti sau DSO* rnai este
cunoscut gi ca perioada medie de tncasare sau zile creante. Este un
indicator a1 duratei medii necesare pentru incasarea veniturilor din
viinziiri - cu alte cuvinte, cft de rapid igi plhesc clientii facturile.
La numilritorul acestui raport se afli valoarea creantelor la sffrgitul perioadei, luati din bilanpl contabil corespunzitor. Numitorul
este reprezentat de veniturile zilnice din incasiri - respectiv valoarea
vfnzirilor anuale impwiti la 360. Formula gi exemplul de calcul se
prezinti astfel:
viteza de rotajie a debitelor-clienji =

Sold mediudien?

-- 8689312$
8360

= 54,4

Cu alte cuvinte, clientilor acestei companii le sunt necesare in medie


circa 54 zile pentru a-gi pliti facturile.
Desigur, aici existi o posibilitate pentru imbunittafirea rapidi a
situatiei disponibilititilor. De ce dureazi a t h de mult ? Oare clientii
sunt nemulpmiti din pricina defectelor produsului sau a servicilor
necorespunzitoare ? Oare angajatii de la departamentul v h z i r i sunt
prea blznzi cfnd negociazi conditiile ? Functionarii din departamentul clienti sunt ineficienti sau demoralizayi? Se lupti toati lumea cu
programe de management financiar invechite ? DSO tinde s i varieze
* DSO - Days Sales Outstandinn (lb. end) (n, red.).

lndicatorii de eficienti

in buni misuri in functie de domenii de activitate, regiuni, economie


si sezonalitate, dar chiar si asa, daci acest indicator ar putea cobori
sub 45 sau chiar 40 zile, compania si-ar imbunititi semnificativ situatia disponibilititilor. Acesta este un foarte bun exemplu a1 unui fenomen semnificativ gi anume, c i un management atent poate imbunititi
imaginea financiari a unei afaceri, chiar si firi s i modifice veniturile
sau costurile acesteia.
DSO este totodati un indicator esential pentru cei care realizeazi
toate demersurile privind o potential5 achizitie. 0 valoare ridicati
a DSO poate fi un semnal important, sugerfnd c i existi clienti care
au obiceiul s i nu $i pliteasci facturile la timp. Poate clienrii N i s i au
probleme financiare. Poate operatiunile companiei analizate si managementul financiar a1 acesteia sunt nesatisficitoare. Poate, ca si in
cazul companiei Sunbeam, existi o tesituri financiari de smecherii.
Vom reveni asupra DSO in partea a VII-a dedicati administririi capitalului de lucru; pentru moment, notati doar c i aceasta este prin definitie o medie ponderati. Deci este important ca persoanele care se
ocupi de due diligence" ?ncompanie si analizeze vechimea creanteloraltfel spus, cft de vechi sunt anumite facturi si cft de multe sunt. Este
posibil ca uneori, cfteva facturi neobisnuit de mari sau de vechi s i
deformeze valoarea DSO.

Indicatorul viteza de rotatie a creditelor-furnizor (DPO"") exprimi


numirul mediu de zile care ii sunt necesare unei companii s i igi pliteasci facturile scadente. Este reversul indicatorului DSO. Formula
este sirnilari: valoarea contului de datorii la sffrsitul perioadei se
imparte la valoarea COGS/ zi:
sold mediu furnizori
viteza de rotatie a creditelor-furnizor =
COGSlzi

1 022 $

54,5

6 756 $1360

* Due diligence - cercetarea si analiza unei companii intreprinsi cu ocazia pregitirii unei tranzacrii majore, cum ar fi o fuziune corporatist; sau o achizitie de titluri
de valoare (Ib. engl.) (n.red.).
"* D P O - Days Payable Outstanding (Ib. engl.) (n. red.).

Cu alte cuvinte, furnzorii acestei companii asteapti o perioadi

indelungata' pentru a fi plititi - aproximativ tot atfta timp ciit ii ia


companiei si-si inczseze creantele.
$i ce este cu asta? Nu este rnai degrabi problema furnizorilor
decft a managerilor companiei si-si faci probleme din acest punct &e
vedere ? Ei bine, si da ~inu. Cu c h este rnai ridicat DPO, cu at2t compania are o situatie rnai buni din punct de vedere a disponibilititilor,
ins2 furnizorii vor fi cu at2t rnai nefericiti. 0 companie cu reputatia
unui plititor lenes, poate constata c i furnizorii cei rnai buni nu rnai
concureazi pentru afacerea sa la fel de agresiv ca de obicei. Preprile
ar putea fi putin rnai mari, conditiile de plati rnai rigide. 0 companie
cu reputatia unui plititor prompt, va beneficia la 30 de zile exact de
scenariul opus. Urmirirea DPO este o modalitate de a v i asigura c i
firma respecti echilibru dorit intre conservarea disponibilititilor si
rnentinerea mulpmirii furnizorilor.

ROTATIAIMOB~LIZARILORCORPORALE
Acest indicator exprimi c2t de mu16 dolari din v2nziri obtine compania pentru fiecare dolar investit in imobiliziri corporale (PPE). Este
un indicator care m$soari eficien~ageneririi veniturilor din active f i e ,
cum sunt clidirile, vehiculele si echipamentele. Calculul este simplu:
veniturile totale din vfnziri (din contul de profit si pierdere) impirtit
la yaloare PPE de la sffrsitul perioadei (din bilanpl contabil):
rotalia PPE =

venituri 8 689 $
=. 3,90
--PPE
2 230$

Interpretat separat, 3,90 $ din v2nziri pentru fiecare dolar din


PPE nu spune prea mult. fnsi comparat cu performanta anterioari
si performanta concurentei poate insemna mult. 0 companie care
genereazi o rotafie rnai scizuti a PPE, in conditiile ~ 2 n dceleleate
elemente rimfn neschimbate, inseamni c i nu isi foloseste activele la
fel de eficient ca gi o companie a cirei rotatie este rnai ridicati.
Asadar, verificafi tendintele si mediile aferente domeniului de activitate pentru a vedea unde se situeazi compania voastri.

Explicatii

CARE SUNT CEI MA1 IMPORTANTI INDICATORI


PENTRU AFACEREA VOASTRA?
Anumiti indicatori sunt, in general, considerati ca fiind esenfiali pentru
unele domenii de activitate. Comercian+i, de exemplu, supravegheazi
foarte atent rotaria stocurilor. Cu cft reusesc s i mireasci rotatia stocurilor, cu atft isi utilizeazi rnai eficient celelalte active, cum ar fi,
de exemplu, magazinul propriu-zis. Dar companiile individuale preferi
s i isi creeze proprii indicatori importanti, ?n funcue de imprejuriri si de
situatia concurenuali. De exemplu, compania lui Joe, Setpoint, este
o afacere mic$ care functioneazi pe bazi de proiecte, care trebuie s i fie
vigilenti $i s i controleze ath cheltuielile de exploatare, cft .ti disponibilititile. Deci care sunt indicatorii pe care .ii urmiresc indeaproape
managerii de la Setpoint ? Unul este creat de aceasti firmi: profitul brut
impiqit la cheltuielile de exploatare. Urmirind acest indicator, firma
se asiguri ci, in comparatie cu profitul brut in dolari pe care il genereazi compania, cheltuielile de exploatare nu depisesc pragurile stabilite. Celilalt raport este rata lichiditiui generale, care compari activele
curente cu pasivele curente. Acest indicator arati daci o companie are
suficiente disponibiliti~ipentru a-si onora obligauile.
Ar trebui s i ?ti$ deja care sunt cei mai importanti indicatori ai propriei companii. Daci nu, intrebayi-l pe C F O sau pe cineva din personalul acestuia. Suntem convinsi c i vor :ti s i v i rispundi foarte usor la
aceasti intrebare.

Veti observa deseori un fel de raport construit chiar in cadrul contului


de profit si pierdere a1 companiei: fiecare element va fi exprimat pe
rfndul siu nu numai in dolari, dar si ca procent din vfnziri. De exemplu, COGS ar putea fi 68% din vfnziri, cheltuielile de exploatare
20% si asa rnai departe. Acest procent din vfnziri va fi el insusi
urmirit pe parcurs pentru a observa tendinta. Companiile pot urmki
aceasti analizi in detaliu - de exemplu, se urmireste ce procent din
v h z i r i revine fiecirei linii de produs sau ce procent din v h z i r i acumuleazi fiecare magazin sau regiune din lanpl total de magazine.
Aceste procente sunt importante intrucft ele oferi managerului mult
mai multe informatii decft cifrele absolute. Procentele din vfnziri
permit managerului s i urmireasci cheltuielile in relarie cu vfnzirile.
Altfel, este greu pentru un manager s i :tie daci este in concordan~icu
toate cele propuse atfta timp cft vfnzirile cresc sau descresc.
fn cazul in care compania voastri nu defalci procentul din vfnziri,
incercati acest exercitiu: luati contul de profit si pierdere pe ultimele
trei perioade si calculati procentul din vfnziri pentru fiecare categorie
majori. Pe urmi urmiri~ievolutia acestora in timp. Daci observati c i
unele categorii au tendinte descreschoare, iar altele tendinte crescitoare, intrebau-vi ce s-a intfmplat - si daci nu ?titi, incercati s i gisiti
pe cineva care ?tie. Exerciuul v i poate invita multe despre ~resiunile
concurentiale (sau de alti naturi) la care este supusi compania.

RELATIILE ~NTREINDICATOR1
Asemeni documentelor financiare, indicatorii corespund din punct de
vedere matematic. N u vom intra prea mult in detaliu, avfnd in vedere
c i aceasti carte nu este destinati profesionistilor in domeniul financiar. Dar o anumiti relatie intre acesti indicatori meriti s i fie amintiti,
deoarece oglindeste ceea ce am afirmat si anume, c i managerii pot
influenta performanta. unei afaceri pe mai multe c2.
S i incepem cu faptul c i unul dintre obiectivele esenuale ale profitabilitig unei afaceri este rentabiitatea activelor sau ROA. Este un
indicator important, ktruc2t capitalul investitional reprezinti combustibilul unei afaceri si daci o companie nu poate prezenta un indicator

ROA satisficitor, fluxul siu de capital va seca. Stim din aceasti parte a
ciqii c i ROA este egal cu venitul net imp&$t la total active.
Dar o alti modalitate de a exprima ROA este prin doi factori diferiti care, inrnu1;iti intre ei conduc la venitul net impktit la total active.
Iat5 formula:
venit net
venituri

venituri
active

venit net
active

X - --=:

ROA

Primul termen, venitul net impiqit la venituri este, desigur, procentul marjei profitului net sau rentabilitatea vhzgrilor (ROS). Cel
de-a1 doilea termen, venituri impklit la active reprezinti randamentul
activelor, analizati in capitolul23. Deci marja profitului net inrnultiti
cu rotqia activelor este egal' cu ROA.
Ecuaua arati explicit c i existi doug mi~ciriin cerc, ,,cerculcc fiind
valoarea mai mare a ROA. Una dintre miscki este cresterea marjei
profitului net fie prin cresterea preturilor, fie prin livrarea mai eficienti a bunurilor sau serviciilor. Acest lucru poate fi dificil daci piata
liberi pe care opera~ieste foarte competitivi. Cea de-a doua miscare
este cresterea vitezei de rotatie a activelor. Aici sunt posibile alte actiuni
de reducere a unor indicatori: reducerea stocurilor medii, reducerea
zilelor vfnzki neincasate si reducerea cumpiririi de PPE. Daci nu
puteti imbunititi marja profitului net, actiunea asupra acestor indicatori - respectiv prin administrarearea bilanplui - ar putea fi cea mai
bun5 metoda pentru a v i invinge concurenta si a v i "imbunatitiROA.

Cum sa calculam
(si sa inpelgem cu adevarat)
rentabilitatea unei investitii

Elementele de baza ale indicatorului


rentabilitatea investitiei (ROI)

nteligenta financiari inseamni SP


intelegem modul cum functioneazi latura financiari a unei afaceri si
cum se iau deciziile financiare. Principiile analizate in acest capitol
reprezinti fundamentul modulgi in care sunt luate unele decizii in
companiile din America, cum ar fi cele privind investi~iilede capital.
Majoritatea dintre noi nu are nevoie de o introducere deosebiti in
prezentarea principiului fundamental a1 finantelor cunoscut drept
valoarea banilor in timp. Motivul este c i profitim in fiecare zi de pe
urma acestui principiu in viata noastri financiari personali. Luim
credite ipotecare si imprumuturi pentru ma+. Acumulim solduri
bancare semnificative in cirtile de credit. Cfnd datoria devine prea
mare, le refinantim. fntre timp, depunem economiile in conturi de
depozite purtitoare de dobfnzi, conturi de economii, fonduri de pe
piati monetari, bonuri de tezaur, portofolii de ac$uni si obligatiuni si
probabil o multime de alte genuri de investitii. Suntem o natiune de
indivizi care se imprumuti, dar si o natiune care ecomiseste, d i cu
imprumut si investeste. Deoarece toate aceste activiti~ireflect5 valoarea banilor in timp, este clar c i cea mai mare pane dintre noi are o
intelegere elementari a acestei idei. Cei care nu inteleg este posibil s i
se pomeneasci de partea perdanti a situatiei, lucru care ar putea,
intr-adevir, si-i coste.
Pe scurt, principiul valorii banilor in timp spune in felul urmitor:
un dolar pe care il aveti azi este mai valoros decft un dolar pe care

Elementele de bazB ale indicatoruluirentabilitatea investijiei (ROI)

credeu ci il veti incasa mfine - si este cu mult rnai valoros decft un


dolar pe care sperati s i il incasaji peste zece ani. Motivele sunt evidente. $titi c i aveli un dolar astizi, iar dolarul pe care il asteptati mfine
(cu atft rnai putin peste zece ani) este oarecum indoielnic. Existi si un
risc. Mai mult decft atft, azi puteti cumpira ceva cu dolarul pe care il
aveti. Daci doriti s i cheltui~idolarul pe care spera~is i il aveti, va
trebui s i asteptati pfni cfnd il veti avea. Conform principiului valorii
banilor in timp, oricine d i cuiva bani cu imprumut, aqteapti s i primeasci o dobfndi si oricine ia bani cu imprumut se agteapti s i pliteasci o dobfndi. Cu cft perioada de timp este rnai lungi, si riscul rnai
mare, cu atft vor fi rnai mari cheltuielile cu dobtnda.
Principiul este, desigur, acelaqi, chiar daci nu dob2nda' este termenu1 folosit si chiar daci nu existi niste asteptiri fixe cu privire la
profitabilitate. Si presupunem ci v e ~ icumpira actiuni intr-o companie nou-infiintati din domeniul high-tech. Nu veti primi nicio
dobfndi si probabil nu veti primi niciodati un dividend - dar sperati
c i veti putea vinde actiunile la un pret rnai bun decft cel plitit initial.
De fapt, imprumuta~icompaniei bani, in speranta recuperirii propriei
investitii. Cfnd si daci aceasti recuperare se va materializa, puteti s i
calcula$ singur in procente ca ~icfnd aceasta ar fi o dobfndi.
Acesta este principiul fundamental care sti la baza deciziilor unei
afaceri cu privire la investitiile de capital, despre care vom vorbi in
aceasti parte. Afacerea trebuie s i cheltuiasci disponibilititile pe care
le are in prezent, in speranta realizirii unei recuperiri la o dati
viitoare. Daci sunteti responsabili cu pregitirea unei propuneri financiare pentru cumpirare unui nou echipament sau pentru deschiderea
i
in urmitoarele pagini unei noi agen$ - sarcini despre care v e ~invita
v i veti baza pe calcule care implici valoarea banilor in timp.

VALOAREA VllTOARE $I VALOAREA ACTUALIZATA


fn timp ce valoarea in timp a banilor este principiul de bazi, cele trei
concepte importante pe care le vom folosi in analiza cheltuielilor de
investitii sunt valoarea viitoare, valoarea actualizata' ~i rata rentabilitirii necesare. Poate la inceput vi se par derutante, dar niciunul nu
este prea complicat. Ele sunt pur qi simplu modaliti~ide calcul a valorii
banilor in timp. DacP puteti intelege aceste concepte gi le puteti folosi

in deciziile pe care le luati, v e ~descoperi


i
c i puteti gfndi rnai creativpoate ar trebui s i spunem rnai artistic -in legituri cu aspectele financiare, la fel cum fac profesionigtii.

Valoarea viitoare
Valoarea viitoare reprezinti valoarea pe care o va avea o anumiti
sumi de bani in viitor, daci este acordati ca imprumut sau investiti.
fn domeniul veniturilor personale, acesta este un concept deseori utilizat in planificarea planurilor de pensie. Poate aveti in banci 50 000 $
la vtrsta de 35 ani si vreti s i stiti ctt va insernna suma de 50 000 $ la
vtrsta de 65 ani. Aceasta este valoarea viitoare a celor 50 000 $. fntr-o
afacere, un analist din domeniul investitiilor poate proiecta valoarea
actiunilor unei companii peste doi ani daci profitul creqte cu'un
anumit procent pe an. Acest calcul a1 valorii viitoare ii poate fi de
folos pentru informarea clien~ilorcu privire la calitatea investi~ieiin
acea companie.
Aflarea valorii viitoare o f e r ~fianantistilor o largi paleti de o p ~ i uni. Gfndi~i-vila planul de pensii, de exemplu. Estimati o recuperare
medie de 3% ?nurmitorii 30 ani sau estimati o medie de 6% ? Diferenta este substantiali: la 3%, suma de 50 000 $ va depisi pu$n suma
de 121 000 $ (si nu are importanti cum va fi afectat intre timp inflatia
valoarea unui dolar). La 6% suma va creste peste valoarea de 287 000 $.
Alegerea ratei dobhzii este o decizie dificili: cum ar putea $ti cineva
ce rate ale dobfnzii vor predomina in urmitorii 30 ani ? fn cel mai bun
caz, calcularea valorii viitoare pfni la un moment atft de indepirtat in
viitor reprezinti un pronostic bazat pe anumite informatii - un exercitiu de miiestrie artistic;.
Analistul pietei de capital se afli intr-o situatie ceva mai buni,
deoarece analizeazi doar doi ani. Cu toate acestea, el trebuie d se
lupte cu rnai multe variabile. De ce crede c i acele cfstiguri ar putea
cregte cu 3 sau 5 sau 7% sau cu alte rate de crestere? Si ce se intfmpli
daci asa va fi ? Daci acele cfstiguri cresc numai cu 3%, de exemplu,
investitorii si-ar putea pierde interesul si vor vinde actiunile, iar indicatorul pre; I cfgtig a actiunilor ar putea s i scadi fn cazul c h d cistigurile cresc cu 7%, investitorii ar putea deveni interesati sii cumpere
rnai multe actiuni, determinfnd creqterea ratei. $i bineNeles, piata

153

Elementele de bazi ale indicatorului rentabilitatea investitiei (ROI)

insisi va influenla prep1 actiunilor si nimeni nu poate prezice cu certitudine tendinla generali a pielei. Din nou, ne-am intors la un pronostic bazat pe anumite informatii.
De fapt, orice calcul a1 valorii viitoare implici o serie de ipoteze cu
privire la ceea ce se intfmph intre momentul prezent si momentul din
viitor pe care ll avem in vedere. Daci schimbim ipotezele obtinem
o valoare viitoare diferiti. Diferenta dintre ratele de recuperare reprezinti o formi de risc financiar. Cu cft este rnai indelungati perspectiva investitionali, cu atft sunt necesare rnai multe estimiri, riscul
fiind si el rnai mare.
Valoarea actualizata

Acesta este conceptul cel rnai des folosit in analiza cheltuielilor de


investitie. El reprezinti reversul valorii viitoare. Si presupunem c i
sunteti convinsi c i o anumiti investitie va genera un flux anual
de disponibiliti6 de 100 000 $ in urmitorii 3 ani. fn cazul in care vreti
s i gtiti daci aceasti investitie isi meriti banii, trebuie s i stiti care este
valoarea sumei de 300 000 $ in prezent. La fel cum folositi o anumiti
rat2 a dobhzii pentru a afla valoarea viitoare, tot aga folositi o rati a
dobhzii pentru a aplica o reducere a valorii viitoare si a reveni la
valoarea actualizatg. Pentru a lua un exemplu simplu, valoarea actualizat5 a sumei de 106 000 $ de peste un an, la o dobfndi de 6%
inseamni 100 000 $. Am revenit la notiunea c i un dolar azi valoreazi
mai mult decft un dolar mfine. f n acest exemplu, suma de 106 000$
de anul viitor valoreazi azi 100 000 $.
Conceptul de valoare actualizati este folosit pe scari largi in evaluarea investitiilor in echipamente, domeniul imobiliar, oportunititi
de afaceri si chiar fuziuni si achizitii. Dar si aici puteti constata in mod
zvident prezenta artei finantelor. Pentru a stabili valoarea actualizati,
trebuie construite ipoteze atrit cu privire la disponibiliti~ilepe care
investitia le va genera in viitor, crit ~icu privire la tipul de rati a dobhzii
ce poate fi folosit in mod rezonabil pentru a reduce aceasti valoare
viitoare.

Rata rentabilititii necesare

Cfnd stabiliti care este rata dobfnzii ce trebuie utilizati pentru calcularea valorii actuale, trebuie s i retineti c i lucrati in sens invers,
intorchdu-vi in timp. Presupune@ c i investiGa se amotizeazi in1
viitor intr-o oarecare misuri si doriti s i :ti$ cht meriti s i investiti
acum ca s i obtineti la o data viitoare suma previzionati. Asadar,
decizia voastri'cu privire la rata dobhnzii sau de actualizare este in
mod esen~ialo decizie cu privire la rati dobhzii necesare, daci rnai
face$ aceasti investilie. Ati putea s i nu invest$ cei 100 000 $ acum
pentru a obtine 102 000 $ anul viitor - la o rati de 2% - ci ati putea
la fel de bine s i investiti cei 100 000 $ acum pentru a obtine 120 000 $
peste un an - la o rat; de 20%. Diferite companii fixeazii limita sau
bariera la diferite niveluri si, in mod obisnuit o fixeazi rnai sus pentru
proiectele cu riscuri rnai mari decft pentru cele cu riscuri rnai reduse.
Rata de care au nevoie inainte de a face o investitje este denurnit%rata
rentabiliti~iinecesare sau ,,rata obstacol".
fntotdeauna existi un rationament implicat in stabilirea unei rate
obstacol, dar ra~ionamentulnu este in intregime arbitrar. Unul dintre
factorii implicati este costul de oportunitate. Compania are doar un
anumit volum de disponibiliti;i gi trebuie s i judece cum poate s i isi
foloseasci rnai bine fondurile. Ace1 randament de 2% nu este atractiv,
deoarece compania ar putea inregistra ~erformanternai bune daci ar
cumpira bonuri de tezaur, care i-ar putea aduce 4-5%, fiind aproape
lipsite de risc. Randamentul de 20% poate fi atractiv - este greu s i
obtii 20% pentru cele rnai multe investitii - hi, in mod evident,
depinde de cft de riscanti este speculatia. Un a1 doilea factor implicat
ei
Daci imprumuti bani, treeste costul capitalului ~ r o ~ r icom~anii.
buie s i plheasci dobfndi. Daci foloseste ca~italulactionarilor, actionarii se asteapti la un profit. Investitia propusi trebuie s i adauge
suficienti valoare companiei, astfel incft datoriile s i poati fi plitite,
iar actionarii s i fie multumiti. O investitie care are un randament rnai
mic decht costul capitalului companiei nu va inde~liniaceste doui
obiective - deci rata rentabilititii necesare trebuie sii fie mereu mai
mare decft costul capitalului.

Elementele de bazi ale indicatorului rentabilitatea investitiei (ROI)

Acestea fiind spuse, deciziile legate de rata obstacol sunt foarte rar
o chestiune de respectare a unei formule. CFO sau trezorierul companiei vor evalua c$ de riscanti este o investitie, cum poate fi finan@ti gi care este situatia de ansamblu a companiei. Acegtia gtiu c i
actionarii se agteapti ca firma s i faci investitii pentru viitor. Ei gtiu
mtodati ci actionarii se asreapti ca aceste investitii s i genereze un
profit cel putin comparabil cu ceea ce ei ar putea obtine in alti pane la
un nivel similar de risc. Ei ~ t i u sau cel putin sperati ci gtiu - c2t de
delicati este poziPa disponibilititilor, ciit de mare este riscul pe care
directorul executiv gi consiliul director il agreazi gi ce se intiimpli in
continuare pe piay unde opereazi compania. Pe urmz acegtia fac
rationamente- ipoteze -in legaturi cu ratele obstacol care ar trebui
folosite. Companiile care au un ritm alert de dezvoltare folosesc in
mod normal o rati obstacol ridicati, deoarece trebuie s i igi invest ~ a s c banii
i
acolo unde cred c i vor obtine nivelul de dezvoltare de
care au nevoie. Companiile cu o crestere rnai lenti, rnai stabili, folosesc in mod normal o astfel de rati rnai scizuti. Daci nu gtiti deja,
cineva din companie v i poate spune ce rats a rentabilititii necesare
fdosepe aceasta pentru proiectele in care este posibil s i fiti implica~i.
Ckeva lucruri de mentionat despre calculele care au in vedere
aceste concepte. fn urmitorul capitol v i vom arita c2teva formule. Dar
r u este nevoie s i faceti aceste calcule manual; puteti folosi un calculatar financiar, gisiti o carte cu tabele, sau intrati pur ~isimplu online.
De exemplu, tastati in Google ,calculator valoare viitoare"" qi veti avea
la dispozi~iernai multe site-uri unde puteti stabili valori viitoare simple.
* Future value calculator (lb. engl.) (n. red.).

Firi indoiali, calculele din lumea reali nu sunt intotdeauna a t 2 de


simple. Poate v i ghditi ci investitia pe care o aveti in vedere va genera
diiponibilititi de 100 000 $ in primul an gi cu 3% rnai mult in fiecare
din urmitorii ani. Acum, trebuie s i aflati cregterea, s i faceti ipoteze
daci rata corespunzitoare de actualizare ar trebui s i se modifice de la
un an la altul gi aga rnai departe. Managerii care nu lucreazi in domeniul financiar nu ar trebui s i se preocupe de realizarea efectivi a acestor calcule; oamenii de la financiar le vor face pentru ei. Acestia au de
obicei un program de lucru tabelar cu formule incluse, in care doar
trebuie s i adauge cifrele. Dar trebuie s i cunoasteti conceptele si
ipotezele pe care le folosesc in acest proces. Daci introduceti doar
cifrele, f i r i s i intelegeti logics, nu veti intelege de ce rezultatele sunt
asa cum sunt si nu veti gti cum s i obGneti altele, pornind de la ipoteze
diferite.
Acum s i punem la lucru aceste concepte.

.-.

Determinarea ROI

Determinarea ROI
Aminunte esentiale

eltuieli pentru investitii. Investitii


de capital. Cheltuieli de capital. Buget de investitii. Si, desigur, rentabilitatea investitiei sau ROI. Multe companii folosesc acelti termeni
de multe ori in sens larg sau chiar alternativ, insi de obicei se refer5 la
acelasi lucru, respectiv la procesul prin care decid ce investitii de capital sunt necesare pentru a imbunititi valoarea companiei.

ANALIZA CHELTUIELILOR PENTRU INVESTlTll


Cheltuielile pentru investitii sunt proiecte ample care necesiti plasamente semnificative de disponibilititi. Fiecare organizatie definepe
nopunea de semnijlcativ in mod diferit; unele trag linie dupi 1 000 $,
altele dupi 5 000 $ sau mai mult. De regul& proiectele de investitii trebuie s i contribuie la generarea de venituri sau la reducerea de costuri
pentru o perioadi mai mare de un an. Categoria este ampli. Ea include
achizitionarea de echipamente, extinderea afacerii, achizitii ~idezvoltarea unor noi produse. 0 campanie noui de marketing poate fi considerati o cheltuiali pentru investitii. La fel poate fi considerati
renovarea unei clidiri, modernizarea unui sistem de calculatoare pi
cumpirarea unei noi masini pentru companie.
Cheltuielile de acest gen sunt tratate diferit de simplele achizitii de
stocuri, provizii, utilititi si asa mai departe din cel putin trei motive.
Unul este faptul c i ele au nevoie ca firma s i plaseze un volum mare

(gi uneori nedeterminat) de disponibilititi. Un a1 doilea este acela c i


in mod normal se a~teaptica ele s i furnizeze venituri pentru mai
multi ani, deci intri in joc valoarea in timp a banilor. A1 treilea motiv
este c i ele implici intotdeauna si un anumit grad de risc. 0 companie
poate s i nu ;tie daci acele cheltuieli vor ,,functions - cu alte cuvinte,
daci vor determina rezultatele preconizate. Chiar daci totul va merge
asa cum fusese planificat, compania nu poate gti exact ce volum de
disponibilititi va determina investilia. Vom scoate in evidenti etapele
importante ale analizei cheltuielilor pentru investitii dupi care v i vom
invita cele trei metode pe care le utilizeazi, in general, specialigtii in
domeniul financiar pentru a calcula daci o anumiti cheltuiali merit2
s i fie facuti sau nu,
Dar vi rugim: retineti c i pi acesta este tot un exercitiu specific artei
finantelor. Este, de fapt, uimitor: profesionistii in domeniul financiar
pot gi chiar analizeazi proiecte propuse si fac recomandiri folosind
o multime de ipoteze si estimiri, iar rezultatele se dovedesc bune.
Chiar le place provocarea de a folosi aceste date necunoscute gi a le
cuantifica intr-un mod care contribuie la succesul companiei lor.
Cu putini inteligenti financiari, puteti s i v i folositi cunogtintele de
specialitate in acest proces. Cunoagtem o companie a1 ciirei CFO isi
face o datorie din implicarea inginerilor gi tehnicienilor in procesul de
planificare a investitiilor, tocmai datoriti faptului c i acestia cunosc
multe despre ce poate produce, de fapt, o investitie, s i zicem htr-o
uzini de producere a otelului. Acestuia ii place s i afirme c i preferi
si-i invete pe oameni un pic de finante, dec2t s i invete el metalurgie.
Deci, iati cum vom continua:
Pasul 1in analiza cheltuielilor pentru investitii este determinarea plasamentului ini~iulde disponibiliti!i. Chiar pi acest pas
implici estimiri gi ipoteze: trebuie s i faceti rationamente cu
privire la costul probabil a1 unui echipament sau proiect inainte
ca acesta s i inceapi s i genereze venituri. Costurile pot include
echipamentul achizitionat, instalarea acestuia, acordarea rigazului necesar ca oamenii s i invete s i il foloseasci gi aga rnai
departe. fn mod normal, majoritatea costurilor sunt suportate
in cursul primului an, dar unele se vor extinde in cursul celui
de-a1 doilea sau chiar celui de-a1 treilea an. Toate aceste calcule

Determlnarea ROI

trebuie ficute hfunctie de volumul de disponibilitili iepite


pi nu de sciderea profitului.

SA lNVA7AM CELE TREl METODE

Pasul2 se referi laprevizionarea viitor&l&ifluxde disponibilit+ din investiqie. (Din nou, veti dori s i $titi intriirile de
disponibilitili, nu profitul.) Este un pas delicat - in mod categoric un exemplu a1 artei finanplor - atit din pricina faptului
ca viitorul este dificil de previzionat, cit pi pentru c i sunt mulli
factori care trebuie luafi in considerare. (Vedeli explicafiile la
sfirgitul acestei piqi.) Managerii trebuie s i r i m h i conservatori, chiar precauti, ciind previzioneazi fluxurile viitoare de
disponibilititi in cadrul unei investilii. Daci o investilie are un
randament rnai mare decit fusese planificat, toati lumea va fi
mulpmiti. Daci randamentul siu este semnificativ rnai mic,
nimeni nu va fi fericit pi compania $i va fi pierdut banii.

Ca sii v i putem ajuta s i vedeli acegti trei pagi in acliune gi s i Tnlelegeli


cum funclioneazi, vom lua un exemplu simplu. Compania se g2.ndepte s i cumpere un echipament in valoare de 3 000 $ - s i zicem un
calculator special. Se presupune c i durata lui de viati va fi de 3 ani.
La sfiirpitul fieciruia din cei 3 mi, fluxul de disponibilitiili care se
obline de pe urma acestui echipament este estimat la 1 300 $. Rata
rentabilitalii obligatorie pentru companie - rata obstacol - este de
8%. Mai cumpirali sau nu acest calculator ?

Pasul3, in fine, se referi la evabarea fl&x&rilorviitoare de disponibilitifi - determinarea rentabilitifii investiliei. Sunt oare
acestea suficient de insemnate inciit s i merite ca investilia
s i fie realizati ? Pe ce b a d putem face aceastii determinare ?
Profesioni~tiiin domeniul financiar folosesc in mod normal trei
metode diferite - singure sau ?ncombinalie - pentru a decide
daci o mumiti cheltuiali meriti ficuti: metoda rambursirii,
metoda valoarii nete actualizate (NPV") pi metoda ratei interne
de rentabilitate (IRR*'). Fiecare furnizeazi informalii diferite
gi fiecare are propriile puncte forte pi puncte vulnerabile.
Veli observa imediat c i intr-o buni bugetare a cheltuielilor pentru
investilii cel rnai mare volum de munci si inteligenfi este absorbit de
estimarea costurilor ~i randamentelor. Trebuie adunate pi analizate
o multime de date - o munci grea in sine. Ulterior, datele trebuie
transformate in proiectii privind viitorul. Managerii competenti din
punct de vedere financiar inleleg c i acestea sunt procese dificile gi vor
pune intrebki, p u n h d la indoialii ipotezele.

* NPV - Net Present Value (lb. engl.) (n. red.).


**

IRR - Internal Rate of Return (lb, engl.) (n. red.).

Metoda ramburslrii
Metoda ramburskii este probabil cel rnai simplu mod de a evalua
fluxul viitor de disponibilitiili ce rezulti dintr-o cheltuialii de investilii. Aceasta misoarii timpul necesar fluxului de disponibilitili din
proiect pentru a rambursa investilia initial5- cu alte cuvinte, arati ciit
dureazi pin5 ciind se ramburseazi banii investid Evident, perioada
de recuperare trebuie s i fie rnai scurti dec$ durata de viati a proiectului; altfel, nu existi niciun motiv pentru a face aceasti investitie.
h exemplul nostru, pentru a obPne perioada de recuperare, luim
investilia initials, de 3 000 $ si o impiqim la fluxul anual de disponibilitili, astfel:

Deoarece gtim c i durata de via* a echipamentului va fi de 3 ani,


perioada de recuperare corespunde primului test: este rnai scurti deciit
durata de via@ a proiectului. Ceea ce nu am calculat p h i acum este
volumul de disponibilitili pe care I1 va genera proiectul de-a lungul
intregii sale durate de via(%
Aici se pot observa atiit punctele forte, cit pi cele vulnerabile ale
metodei rambursirii. h partea punctelor forte, este simplu de calculat gi explicat. Ea furnizeazi o verificare rapidi gi usoari a realitilii.
Daci un proiect pe care il aveli in vedere are o perioadi de recuperare
rnai lungi dec$ durata de viati a proiectului, probabil trebuie s i vii
opritj aici. Daci perioada de recuperare este rnai scurtii, este bine

Determinarea ROI

probabil s i faceti mai multe investigatii. Aceasta este metoda deseori


folosita in intdniri pentru a determina rapid daci un proiect meriti
s i fie analizat.
fn privinp punctelor wlnerabile, metoda rambursirii nu spune
prea multe. La urma urmelor, o companie nu numai c i dore~tes i
atingi pragul de rentabilitate a1 unei investilii; ea dore~tes i genereze si
un profit. Aceastii metodi nu ia in considerare fluxul de disponibiliti$
dincolo de pragul de rentabilitate si nu oferi un profit global. Mai
mult, metoda nu ia in considerare nici valoarea in timp a banilor. Ea
compari cheltuielile de azi cu f l w r i l e de disponibiliti~iprevizute
pentru m h e , dar este ca si cum ar compara de fapt, mere cu portocale,
deoarece banii de azi au o valoare diferiti fati de banii de pe parcurs.
Din aceste motive, metoda rambursirii ar trebui folositi numai
pentru a compara proiecte (ca s i pute$ $ti care dintre acestea va rambursa mai repede investilia iniriali) sau pentru a reqinge proiecte
(acelea care nu vor acoperi niciodati investitia initial&).Dar relineti,
ambele cifre folosite in calcul sunt estimiri. Aici arta consti in asocierea cifrelor - cSt de aproape puteti fi de cuantificarea unei necunoscute ?
Deci metoda rambursirii este rnai mult o metodi empirici qi nu
o analizi financiari serioasi. Daci recuperarea pare promititoare,
s i trecem rnai departe la urmitoarea metodi, s i vedem daci investitia
meriti s i fie ficutii,

Cum se calculeazi valoarea actualizati ? Dupi cum am mentionat,


calculele efective sunt de obicei parte a unui program de lucru tabelar
sau a unui formular elaborat de departamentul financiar a1 companiei
voastre. Puteti totodatii s i folositi un calculator financiar, unelte
on-line sau tabele din ciir$le de specialitate. Dar v i a r i t h , la rdndul
nostru formula - este denumiti ecuatia de actualizare (reducere) asa incdt vii puteti uita ,dincolo" de rezultat pentru a ?ti exact ce semnifici.
Ecua6a de actualizare aratP dupi cum urmeazi:
FV + -T
N, + ...FV,
pv = 1
(14) (I
+I)~ (hi),

Unde:
PV = valoarea actualizati
FV = fluxul de disponibiliti$ planificat pentru fiecare perioadi
de timp
i = rata de actualizare sau rata obstacol
n = numirul perioadelor de timp pe care le analizali
Valoarea neta' actualizati este egali cu valoarea actualizati minus
cheltuiala iniGali de disponibi1iti;i.
Pentru exemplul pe care 1-am mentionat, calculele arati dupi cum
urmeazi:

Metoda valorii nete actualizate


Metoda valorii nete actualizate este rnai complexii decdt cea a rambursirii, dar este si rnai elocventi: Intr-adevir, este prima alegere pe
care o fac profesionistii "in domeniul financiar pentru analiza cheltuielilor de invest@. Motivele? fn primul rdnd, aceasti metodi ia in
considerare valoarea in timp a banilor, diminudnd fluxurile viitoare de
disponibiliti~ipentru a. ob$ne valoarea lor actualizati. fn a1 doilea
r h d , ia in considerare costul investitiei pentru o afacere sau alte rate
obstacol. fn a1 treilea rznd, ea oferi un rispuns la valoarea de astizi,
permildndu-vi s i cornparati cheltuielile iniliale cu valoarea actualizati a randamentului investitiei.

In cuvinte, fluxul total preconizat de disponibilitii!i valoreazi


numai 3 350 $ in dolarii de azi cdnd actualizarea este de 8%. Daci
scidem cheltuiala initiali de di~~onibilititi
in sumi de 3 000 $ rezulti
o valoare neti actualizati de 350 $.
Cum trebuie interpretat acest lucru ? Daci valoarea net; actualizati
a proiectului este rnai mare deczt zero, ar trebui acceptati, deoarece

.:I

-w"

Determinarea ROI

$
1
':'I

bb;

randamentul este mai mare declt rata obstacol a companiei. Aici, randamentul de 350 $ arati c6 proiectul are un profit mai mare de 8%.
Unele companii s-ar putea astepta s6 folosi~iun calcul a1 NPV utilizdnd rnai mult decdt o singuri rat6 de actualizare. Daci aSa procedati, veti remarca urm6toarea relatie:

5.

Dac6 rata dobsnzii creste, NPV descre~te.

Cij

Dac6 rata dobsnzii descreste, NPV creqte.

cu atit puteP contesta ipotezele'altora - ~icu at$ rnai usor v6 va fi s6


v6 pregatiti propriile propuneri, utilizind ipoteze pe care le putee
sustine. Inteligenta voastri financiar6 va fi clar6 pentru ceilale - seful
vostru, directorul executiv sau orice altcineva din firm6- in momentul csnd veti prezenta si explica NPV intr-o intslnire pe tema cheltuielilor pentru investitii. fntelegerea analizei v6 va perrnite s6 explicati
cu incredere de ce sau de ce nu ar trebui ficut6 investitia.

$5

I;,$
$ :,

~.,,.'. j
$$

.,*;

Ir
<,
s>
$6

i:'':

$.

.1;.

i;
i

'

t':
i.'

E%,
8:

&
B
i
v>.
f;

$,

/j:
I.
t.

b.

8
@.

bi
&:
I

4..

i..

Aceast6 relatie se mentine, deoarece rate ale dobsnzii rnai mari


inseamn6 costuri de oportunitate mai mari pentru fonduri. Dac6 un
trezorier fixeaz6 pragul minim de rentabilitate la 20%, aceasta inseamn6
c i el este increz6tor c6 poate obtine aproape tot atst de mult in alt6
parte pentru niveluri similare de risc. Noua investitie va trebui s6 fie
foarte bun6 pentru a reusi s6 obtin6 unele fonduri. Prin contrast, dac6
poate obtine doar 4% in alt6 parte, multe investiei noi pot ?ncepe sb
arate mai bine. Aqa cum Federal Reserve stimuleazi economia national6 prin reducerea ratei dobsnzii, o companie poate s6 stimuleze
investitiile interne reducsndu-si rata obstacol. (Desigur, nu ar fi intelept s6 urmeze o asemenea politicb.)
Un inconvenient a1 metodei valorii nete actualizate este acela c6
este greu de explicat ~i de prezentat altora. Metoda rambursarii este
usor de inteles, dar valoarea net6 actualizat6 este o cifr6 care se bazeaz6 pe valoarea actualizata'afluxurilor viitoare de disponibilita'tio frazi greu de pronuntat pentru nespeciali~ti.Cu toate acestea,
un manager care doreste s6 realizeze o prezentare NPV, ar trebui s6
insiste. Presupunsnd c6 rata obstacol este egali cu sau chiar mai mare
decst costul capitalului companiei, orice investitie care trece testul
valorii nete actualizate va fi in beneficiul actionarilor ~iorice investitie
care nu trece acest test, va prejudicia (in cazul in care este promovatz)
compania ~i aclionarii sii.
Un alt inconvenient potential - din nou, arta finantelor - este
faptul c6 toate calculele NPV se bazeaz6 pe foarte multe estim6ri ~i
ipoteze. Proiectiile fluxului de disponibilititi pot fi doar estimate.
Costul initial a1 unui proiect poate fi greu de definit. Iar diferite rate
de Qctualizarepot conduce, desigur, la rezultate radical diferite ale
NPV. Cu toate acestea, cu cst intelegeti mai bine aceastd metodb,

Metoda ratei interne de rentabilitate


Calcularea ratei interne de rentabilitate este similar6 cu calcularea
valorii nete actualizate, dar variabila este diferiti. fn loc s i presupuni
o anumiti rat6 de actualizare, dup6 care sd analizeze valoarea acsalizati a investitiei, rata intern6 de rentabilitate (IRR) calculeazi randamentul efectiv oferit de fluxurile proiectate de disponibilitie. Aceasti
rat6 de rentabilitate poate fi comparat6 cu rata rentabilitiiii necesare
a companiei pentru a vedea data investilia trece testul.
fn exemplul nostru, compania isi propune s6 investeasci 3 000 $si
va primi un flux de disponibilititi de 1 300 $ la sfirsitul f i e c h i an din
urmitorii trei. N u puteli folosi pur si simplu fluxul de disponibilit~li
brut total de 3 900 $ pentru a obtine rata de rentabilitate, deoarece
aceasta este distribuiti pe parcursul tuturor celor 3 mi. Deci sunt
necesare cdteva cdcule.
fn primul rsnd, iat6 un alt mod de a exarnina IRR: rata rentabilititii necesare este cea care face ca valoarea net6 actualizat6 s i fie egali
cu 0. V6 amintiti afirmatia conform c6reia daci ratele de actualizare
cresc, NPV descreste? Dac6 a@calculat NPV folosind rate ale dobhzii
din ce in ce rnai mari, veti constata c i NPV devine din ce in ce mai
mic6, psn6 csnd, hfind se va transforma intr-o valoare negativg ceea
ce inseamni c i proiectul nu va rnai depisi rata rentabilititii necesare.
fn exemplul nostru de rnai sus, dac6 ati incercat o rat6 a rentabilita~ii
necesare de lo%, a$ fi obenut pentru NPV valoarea de aproape 212 $.
Daci ati fi incercat cu 20'33, NPV ar fi negativ2, respectiv -218 $. Deci
punctul de inflexiune, respectiv acolo unde NPV este egal cu 0, se
situeazi undeva intre 10-20%. fn teorie, puteti s i il micsorati pfni
c h d il aflati. fn practic6. puteti folosi pur si simplu un calculator sau

un instrument Web si veti afla c i punctul in care NPV este egal cu 0,


este de 14,36%. Aceasta este rata interni de rentabilitate a investitiei.
IRR este o metodi usor de prezentat ~iexplicat, deoarece permite
o comparatie rapidi a cistigurilor proiectului conform ratei rentabilititii necesare. Partea proasti este c i aceasta nu poate determina
contributia proiectului la valoarea globali a companiei, asa cum face
NPV. De asemenea, nu cuantifici efectele unei variabile importante gi
anume c2t de mult se asteapti compania s i se bucure de rata dati a
rentabiliti~ii.Daci folosiri exclusiv metoda IRR In cazul proiectelor
concurente cu durate diferite, puteti ajunge s i favorizati un proiect cu
un ritm rnai rapid de recuperare si c2~tiguriprocentuale ridicate cfnd,
de fapt, ar trebui s i investiti in proiecte cu o durati rnai mare de recuperare gi ciistiguri procentuale mai scizute. De asemenea, IRR nu
abordeazi problema dimensiunii. De exemplu, un IRR de 20% nu
spune nimic despre dimensiunea 31dolari a randamentului. Ar putea
fi 20%/dolar sau 20% /lmil. dolari. Dimpotrivi NPV descrie mirimea sumei de dolari. Pe scurt, cind miza este ridicati, este logic s i se
foloseasci atft IRR, c2t qi NPV.

Investitia C : 'genereazi un flux de disponibilititi de 4 600 $


la sf8rgitul celui de-a1 treilea an.
Rata rentabiliti~iinecesari - rata obstacol - in compania voastr5
este de 9% yi toate cele trei investitii au un nivel similar de risc. Daci
ati putea selecta numai una dintre cele trei investitii, care ar fi aceea?
Metoda rambursirii exprimi c2t timp este necesar p2n6 ciind investitia initials se amortizeazi. Presupun?tnd c i recuperarea are loc la
sf2rsitul fiecarui an, iati cum se prezinti lucrurile:
Investitia A: in 3 ani
Investilia B: intr-un an
Investitia C : in 3 ani
Conform exclusiv acestei metode, investitia B este far5 indoiali
singura cigtigkoare. Dar daci facem calculele pentru valoarea net3
actualizati, iati ce oblinem:
Investilia A: -469 $ (negativ)

COMPARAREA CELOR TREl METODE

Investilia B: 303 $
Investilia C : 552 $

Am dorit s i facem aici aluzie la doui lectii. Prima este aceea c i cele
trei metode pe care le-am analizat pot conduce la decizii diferite,
in funcGe de metoda pe care v i bazati. Cea de-a doua este c i metoda
valorii nete actualizate este cea rnai bung alegere atunci c h d metodele
se contrazic. Si luim un alt exemplu yi s i vedem cum ies diferentele in
evident%.
SH presupunem din nou c6 aceeasi companie trebuie s i investeasci
suma de 3 000 $. (Lucrhd cu valori rnici, calculele sunt rnai ugor de
urmirit). Totodati, compania are trei investitii posibile in diferite sisteme de calculatoare, dupi cum urmeazi:
Investilia A: genereazi un flux de disponibiliti~ide 1 000 $
pe an timp de 3 ani;
'"
- -nnpr017a un flux de disponibilitqi de 3 600 $
-

Acum investitia A a fost eliminati, iar investitia C pare s i fie cea


rnai bung alegere. Ce spune metoda ratei interne de rentabilitate?
Investi$a A : 0%
Investitia B: 20 %
Investitia C: 15,3%
Interesant. Daci am folosi exclusiv metoda IRR, am alege investiiia B. Dar calculul NPV inclini citre investifia C - si aceasta ar fi
decizia corecti. Dupi cum arati NPV, investitia C valoreazi mai mult
azi dec8t investitia B.
Explicalia ? fn timp ce B are un randament rnai bun decit C, ea va
genera venituri doar pentru un an. fn cazul investiiiei C, randamentul
este rnai mic, dar il obtinem ve o perioadi de trei ani. Si un randament

I N I ~ L I U ~ N TFlNAHCl
A
ARA

de 15,3% pe o perioadi de 3 ani inseamni rnai mult declt un randament de 20% pe un singur an. Desigur, daci presupunem c i putem
continua s i investim la 2O%, atunci investitia B ar fi rnai buni - dar
NPV nu poate lua in considerare investitii ipotetice viitoare. Ceea ce
presupune aceasta este c i firma continui s i obeni 9% pentru disponibilititile sale. Dar chiar si asa: daci luim cei 3 600 $ ob~inutila
sflrsitul primului an pe seama investitiei B gi ii reinvestim cu 9%, la
sfgrsitul celui de-a1 treilea an oricum vom obtine rnai putin declt ne
oferi investitia C.
Deci intotdeauna merit5 s5 folosim calculele conform metodei
NPV pentru a lua decizii privind investitiile, chiar dacii uneori, pentru
discutii si prezendri, decidem s i folosim una din celelalte metode.
$i iarisi: cel rnai important pas pe care il poate face un manager cgnd
analizeazi cheltuielile de investitii este s i revizuiasci estim~ilefluxurilor de disponibiliti~i.Aici intri in joc cu adevirat arta finantelor
si tot aici majorita~eacompaniilor fac cele rnai mari erori. De cele rnai
multe ori acum iqi giseste rostul o analiza'a senzitivititii - respectiv,
verificarea calculelor folosind fluxurile viitoare de disponibiliti~icare
sunt 80%-90% din proiectiile originale pentru a se observa daci
investilia inci rnai meriti sau nu s i fie ficuti. Daci meriti, pute~ifi
increzitor c i aceste calcule v i conduc la decizia corecti.
Ne dim seama c i acest capitol a inclus o muleme de calcule. Dar
uneori veti fi surpringi clt de intuitiv poate fi intregul procedeu. Nu
cu mult timp in urmi Joe conducea o gedintii de analizi financiari la
Setpoint. Unul dintre directorii generali ai companiei sugera ca Setpoint
s i investeasci 80 030 $ intr-un nou centru de echipamente, pentru a
produce unele componente pe plan intern qi s i nu se mai bazeze pe
~ mai
furnizori. Joe nu se dsdea in vlnt dupi propunerea r e s ~ e c t i vdin
multe motive, dar Znainte ss ia cuviintul, un tehnician de la de~artamentul de asamblare ii puse managerului urmitoarele intrebiri:
Ati calculat care ar fi randamend lunar al fluxului de disponibilitii~ipe care I-am obtine pe seama acestui nou echipament ?
80 000 dolari este o sum5 nu glumi!
V-a~ig h d i t c4 suntern intr-o luni de primivari gi c i in mod
obisnuit acum afacere merge destul de slab, iar in perioada verii
este lipsi de disponibiliti~i?

a7
Determinarea ROI

V-ati ghdit cam cft ar costa m h a de lucru care ar urma


s i opereze aceste echipamente? Noi suntem cam ocupati in
departament; probabil c i va trebui s i angajati pe cineva care
s i opereze acest echipament.
Existi cumva posibilititi mai bune de a folosi disponibilititile
respective pentru a dezvolta afacerea ?
Dupi acest tir de intrebiri, directorul a renuntat la propunerea sa.
Probabil c i tehnicianul nu era un expert in calcularea valorii nete
actualizate, dar in mod sigur intelesese conceptele.

--Explicatii

gi cu altii care au cumpirat deja acelagi utilaj, pentru a v i ajuta s i


gisiti rgspunsul la aceasti intrebare.

Explicatii

UN GHlD DE ANALIZA PAS CU PAS A CHELTUIELILOR DE INVESTlTll


Ati vorbit cu seful vostru despre cumpararea unui nou echipament
pentru fabric9 sau poate despre initierea unei noi campanii de marketing. Acesta incheie sedinta brusc. ,,Sun9 bine", spune el. ,,Fi-mi o
propunere cu ROI si s-o am pe birou luni dimineatk"
N u intrati in panici: iati in cele ce urmeazi un ghid de pregitire a
propunerii voastre, pas cu pas.
1.Reune~ic i ROI inseamni rentabilitatea investitiei - o alti
modalitate de a spune: ,,Pregiteste-mi o analizi a acestei cheltuieli pentru investitii." Seful vrea s i gtie daci investitia merit; s i
fie ficuti gi vrea s i vadi calculele care stau la baza ei.

2. Strhgeti toate datele pe care le puteri obtine cu privire la costul


investitiei. fn cazul unui nou utilaj, costurile totale vor include
prep1 de cumpirare, costurile de transport, instalarea, perioadele de intrerupere a procesului de productie, depanarea acestuia ~i altele. Acolo unde trebuie s i faceti estimiri, notati acest
lucru. Tratati totalul drept cheltuiala initiali de disponibiliti$.
Va trebui de asemenea s i determinati durata de viati a utilajului,
ceea ce nu este o treabi usoari (dar este partea frumoasi a lucrurilor, care ne place ath de mult !). Ati putea vorbi cu producitorul

3. Determinati avantajele noii investitii, din punctul de vedere a1


economiei pe care o produce companiei sau a1 veniturilor suplimentare pe care le genereazi. Calculul pentru un nou utilaj ar
trebui s i includi orice economii de costuri ca urmare a vitezei
sporite de productie, mai putine repara~ii,o reducerea numirului
de angajari de care este nevoie pentru a opera ace1 echipament
sau cresteri ale vfnzirilor intruch clientii sunt rnai mulprniri
gi aga mai departe. Partea rnai complicati aici este c i trebuie s i
aflati cum se transpun toti acesti factori intr-un flux estimat
de disponibilitilj. N u v i temeti s i rugati pe cineva avizat de la
departamentul financiar - sunt pregititi pentru acest gen de
probleme si ar trebui sii fie dispugi s i v i ajute.
4. Aflafi care este rata obstacol a companiei pentru acest gen de
investiui. Calculati valoarea net; actualizati a proiectului folosindu-vi de aceasti rati.

5. CalculaG perioada de recuperare yi rata interni de rentabilitate.


Este posibil ca geful s i v i intrebe ce reprezinti, aga c i va trebui
s i aveti rispunsurile preghite.

6. Redacta!i propunerea. Aceasta trebuie s i fie concisi. DescrieG


proiectul, scoateti in evidenti care sunt costurile gi avantajele
(atit financiare, cft .ti de alti naturi) si descrieti riscurile. Elaborati pe tema modului cum se potriveste aceasti investitie cu
strategia companiei sau cu situatia concurentiali. Pe urmi prezentati-vi recomandirile. Includeti NPV, perioada de recuperare si calculele pentru IRR in cazul cfnd vor exista intrebiri cu
privire la modul cum ati ajuns la acele rezultate.
Managerii sunt foarte entuziagti cu privire la elaborarea propunerilor pentru cheltuieli de investitii. Asa este probabil natura umani:
NtUrOr ne plac lucrurile noi gi de obicei este destul de ugor s i transformim cifrele astfel inciit investitia s i arate bine. Sfatul nostru inclini
insi citre o atitudine conservatoare si previzitoare. Explicati acolo
unde considerati cii estimirile sunt bune gi unde credeti c i acestea sunt

nesigure. Faceti o analizi de senzitivitate gi demonstrati (daci puteti)


c i estimiirile sunt logice chiar dac; fluxurile de disponibiliti~inu se
materializeazi la nivelul pe care il speiati. Este posibil ca o propunere
conservatoare sii fie finan~atii-fiind una care pe termen lung are cele
mai multe game s i adauge valoare companiei.

Inteligenta financiara aplicata:


gestionarea capitalului de lucru

Farmecul administrarii
bilantului contabil

mentionat fraza administrarea


bilantului contabil de rnai multe ori in aceasti carte. Acum ne prop+
nem sii studiem in detaliu cum se face acest lucru. Motivul? Administrarea abili a bilanplui contabil este asemenea unei magii financiare.
Ea permite unei companii sii isi imbuniiti~easciperformanta financiarii chiar gi in lipsa unor cregteri spectaculoase a vhziirilor sau a
reducerii costurilor. Administrarea rnai bung a bilanplui permite
unei afaceri sii fie mai eficientiiin transformarea intririlor in iegiri ~iin
final in disponibilitiiti. Ea griibegte ciclul de conversie a disponibilitqilor, un concept despre care vom vorbi rnai tirziu in aceastii parte.
Companiile care pot genera un volum rnai mare de disponibilititi
intr-un timp rnai scurt au o libertate rnai mare de ac6une; ele nu sunt
atit de dependente de investitori externi sau de creditori.
Pentru a fi sigur, departamentul finaciar din cadrul companiei este,
%I final, responsabil de administrareain cea rnai mare parte a bilanplui
contabil. Ei sunt cei care trebuie sii determine cu cit ar trebui sii se
imprumute compania si in ce conditii, trebuie s i aducii investitiile de
capital la un numitor comun cind este necesar gi, in general, sunt cei
care trebuie s i supravegheze atent toate activele gi pasivele companiei.
Dar managerii care nu sunt specialigti in domeniul financiar au un
impact uriag asupra unor categorii importante din bilanpl contabil,
categorii care, luate in ansamblu sunt cunoscute si sub denumirea
de capital de lucru. Capitalul de lucru reprezintii principala zonii de

- 1 1

Farmecul administririi biiantului contabil

dezvoltate pi aplicare a inteligentei financiare. De indati ce ati inteles


conceptele, veti deveni un partener valoros al segmentului financiar ~i
al conducerii companiei. fnvitati s i administrati rnai bine capitalul de
lucru pi puteti avea un efect puternic atlt asupra profitabilititii, cft pi
asupra situariei disponibilititilor acesteia.

ELEMENTELE CAPlTALULUl DE LUCRU


Capitalul de lncru reprezinti o categorie de resurse care include
disponibilititile, stocurile si creantele minus tot ceea ce detine o companie pe termen scurt. El provine direct din bilanpl contabil pi este
adesea calculat dupi urrniitoarea formuli:
capital de lucru = active curente - pasive curente

Desigur, aceastii ecuatie poate fi defalcatii in continuare. Apa cum


am vizut, activele curente includ categorii cum sunt disponibiliti~ile,
creantele si stocurile. Pasivele curente includ contul de datorii ;i alte
obligatii pe termen scurt. Dar acestea nu sunt categorii izolate ale
bilanplui contabil; ele reprezinti stadii diferite ale ciclului de productie si diferite forme ale capitalului de lucru.
Pentru a intelege acest lucru, imaginati-vi o companie mici de
producyie. Fiecare ciclu de producyie incepe cu disponibilititi, care
constituie prima componenti a capitalului de lucru. Compania foloseste disponibilici@e pentru a cumpira unele materii prime. Acestea
creeazi stocurile de materii prime, a doua componenti a capitalului
de lucru. Pe u r n 5 materiile prime sunt folosite In productie, crelnd
stocurile produselor in curs de executie pi pe urmi stocurile produselor finite, de asemenea, parte a componentei ,,stocuria a capitalului
de lucru. fn sfiqit, compania vinde bunurile clientilor sii, generhd
astfel creante, care reprezinti a treia pi ultima componenti a capitalului de lucru (figura 26-1). C h d vorbim despre o activitate in domeniul serviciilor, ciclul este similar, dar mai simplu, De exemplu, propria
noastri companie - Business Literacy Institute - este paqial o activitate de instruire. Ciclul siu operational include timpul necesar care
trebuie parcurs kcepfnd de la elaborarea initial5 a materialelor de
instruire pin5 la finalizarea cursurilor de preghire gi, in final, la

incasarea facturii. Cu cit suntem mai eficienti in finalizarea proiectului pi urm*irea incaskilor, cu a t h este mai shiitoasi profitabilitatea noastri pi la fel va fi qi fluxul de disponibilitiiG. De fapt, cea rnai
bung modalitate de a clptiga bani dintr-o activitate de servicii este ca
acestea s i fie prestate rapid gi in conditii optime si pe urmi banii s i fie
incasati c h mai c u r h d posibil. De-a lungul acestui ciclu, forma capitalului de lucru se modifici. Cantitatea nu se modifici ins; declt in
conditiile in care intri rnai multe disponibilititi in sistem - de exemplu, din imprumuturi sau din investitii de capital.
Desigur, daci o companie cumpiri pe credit, atunci o parte din
disponibilitiiti &mine intacti - dar un rSnd care corespunde ,contului de datoriiu este creat in partea de pasive a bilanplui contabil.
fn acest caz, pentru a obtine o imagine exactii a capitalului de lucru
a1 companiei, acesta trebuie dedus din celelalte trei componente. .
f n general, c2t de mult capital de lucru este necesar unei companii ?
Aceasti intrebare nu permite un rispuns upor. Fiecare companie are
nevoie de suficiente disponibilitiiG pi stocuri pentru a-pi desfisura activitatea. Cu c k este rnai mare gi cu clt se dezvolti rnai repede, cu atit
este posibil s6 aibd nevoie de rnai mult capital de lucru. Dar adeviirata
provocare este folosirea eficientii a capitalului de lucru. Cele uei conturi ale capitalului de lucru care pot fi influentate de managerii care nu
au pregiitire financiari sunt contul de creante, stocurile ~i (intr-o rnai
mici misuri) contul de datorii. Ne vom ocupa de fiecare in parte.
-

Capitalul de lucru $ i ciclul de produclie

Creante

Stocurile de
materii rime

Stocurile de
produse finite

fnainte de aceasta, totugi, meriti s i ne intrebim inci o dati c8t de


multi ,,artia es;e implicati in toate aceste calcule. fn cazul de fati, cel
mai bun rispuns ar fi ,,pu1inia. Disponibilititile reprezinti o cifri
solid5 care nu Toate fi ugor manipulati. Creantele ~i datoriile sunt gi
ele relativ solide. Stocurile nu rnai reprezinti o cifri la fel de solid;.
Diferitele tehnici contabile qi ipotezele permit unei companii s i evalueze stocurile in diferite moduri. Agadar, calcularea capitalului de
lucru va depinde intr-o oarecare misuri de regulile pe care le respecti
compania. Cu roate acestea, puteti presupune, in general, c i cifrele
capitalului de lucru nu sunt supuse prea mult rationamentului si libertitii de actiune, asemenea altor cifre financiare despre care am vorbit
p h i acum.

PSlrghiile bilantului contabil

ajoritatea companiilor
?si foIosesc disponibilititile pentru a finanta cumpirarea de produse sau servicii de citre clientii lor. Acesta este r h d u l ,,contului de creante" din
bilantul contabil - suma de bani pe care clientii o datoreazi la un
moment dat, in functie de valoarea bunurilor achizitionate inaintea
acestei date.
Rata principali care mboari creantele, asa cum am vizut in partea
a V-a, este DSO sau viteza de rotatie a debitelor-clienti - reprezent h d media numirului de zile necesare pentru incasarea creantelor.
C u c2t este rnai mare perioada DSO,cu at& este necesar u n volum
rnai mare de capital de lucm'pentru funcfionarea acestei afaceri.
Clientii detin rnai mult din disponibilititile sale sub formi de produse
sau servicii care inci nu au fost achitate, motiv pentru care aceste
sume nu sunt disponibile pentru achizitionarea stocurilor, furnizarea
rnai multor servicii pi aga rnai departe. Dimpotrivi, cu cSt este rnai
scurti perioada DSO, cu atBt rnai puGn capital de lucru este necesar
pentru derularea acestei afaceri. Prin urmare, cu c8t sunt rnai multi
oameni care inteleg DSO qi contribuie la diminuarea sa, cu atBt rnai
multe disponibilititi va avea la dispozitie compania.

GESTLONAREA DSO
Primul pas in gestionarea DSO este intelegerea notiunii ~i a directiei
in care se hdreapti. Daci este rnai mare dec8t ar trebui si i n mnd ~ n ~ r ; a l

LIY

Pdrghiile bilantului contabil

daci are tendinta de a creste (ceea ce se pare c i se intfmpli aproape


intotdeauna), managerii trebuie s i iqi puni intrebiri.
Managerii din domeniul exploatirii si cerceta'rii-dezvoltirii, de
exem~lu,trebuie s i se intrebe daci nu cumva produsele au vreo problemi care ar putea s i ii determine pe clienti s i fie mai putin binevoitori in ceea ce priveste plata facturilor. Oare vinde compania ceea ce
doresc si asteapti clientii? Existi cumva pobleme cu livririle ? Problemele privind calitatea, precum si intfrzierea livririlor pot s i provoace
deseori htfrzierea plitilor, tocmai datoriti nemulvmirii clientilor
fali de produsele pe care le primesc qi atunci decid c i pot s i pliteasci
atunci c h d doresc. Managerii responsabili cu asigurarea calititii, cercetarea pietei, dezvoltarea produselor etc. influenteazi astfel creantele,
asa cum o fac si managerii din productie si transporturi. fntr-o companie de servicii, angajaui care sunt responsabili cu prestarea serviciilor trebuie s i Pqi pun; aceleagi intrebiri. Daci beneficiarii acelui
serviciu nu s m t mulpmili de calitatea acestuia, ~iacegtia vor intfrzia
plitile.
Managerii care vin in contact direct cu clientii - cei de la departamentele de v%nziriqi de servicii pentru clienti - trebuie s i isi puni
intrebiri similare. Sunt clientii nostri prosperi ? Care este durata normali de plati a facturilor in domeniul lor de activitate? Se situeazi
acestia intr-o zoni a lumii unde plitile se fac mai incet sau mai
repede? fn mod normal agenfii de vfnziri sunt primii care vin in
contact cu clientul, deci este de datoria lor s i semnaleze orice suspiciune legati de sinitatea financiari a clientului. Odati realizati vfnzarea, reprezentantii serviciului pentru clienti sunt cei care trebuie s i
preia problema si s i vadi ce se intfmpli in continuare. Care este
situatia actuali la magazinul clientului ? Lucreazi peste program ?
Concediazi angajati? f n tot acest timp, agentii de vfnziri trebuie s i
lucreze cu angajatii de la serviciul credite si cu cei de la serviciul
pentru clienti astfel incft toatH lumea s i inteleagi care sunt conditiile
de plati si s i observe cfnd clientul intfrzie ~ l a t aLa
. una dintre companiile cu care am colaborat, angajatii de la departamentul livriri
stiau aproape totul despre situatia clientilor lor, intruch erau la
sediul acestora ^m fiecare zi. Ei ii informau pe agentii de v2nziri si
pe colegii din contabilitate in cazul cfnd considerau c i apireau probleme in relatiile cu clientii.

Managerii de credit trebuie s i se intrebe daci termenii oferiti sunt


acceptabili pentru companie si daci ei corespund trecutului clientului
in materie de credite. Ei trebuie s i judece daci nu cumva compania lor
acordi prea usor credit sau daci nu cumva politica lor de creditare
este prea stricti. Existi intotdeauna un comprornis intre cresterea
vfnzirilor, pe de o parte, qi acordarea unui credit i"n situatji de risc de
credit scizut, pe de alti parte. Managerii de credit trebuie s i stabileasci exact conditiile pe care urmeazi s i le ofere. Oare 30 de zile net
sunt suficiente - sau ar trebui s i acorde 60 de zile net ? Ei trebuie s i
determine strategii, cum ar fi s i ofere reduceri pentru pliti in avans.
De exemplu, ,2/10 net 30" inseamni c i acei clienu care au plitit factura in termen de 10 zile beneficiazi de o reducere de 2%, iar daci
asteapti 30 zile nu beneficiazi de nicio reducere. Uneori, o reducere
de 1% sau 2% poate sprijini o companie cu probleme d-qi hcaseze
crean~ele~i astfel $i-si reduci nivelul DSO - dar bineinteles acest
lucru se petrece in pofida profitabilitilii.
Cunoa~temo companie mici ce utilizeazi o abordare simpli, elaborati pe plan intern, cu privire la problema acordirii de credit clientilor. Compania a identificat trisiturile pe care ar dori s i le aibi clientii
sii si chiar $-a botezat clientul ideal Bob. Calititile lui Bob ar fi urmitoarele:
El lucreazi pentru o mare companie.
Compania sa este recunoscuti pentru plata la timp a facturilor.
El poate intreune qi in~elegeprodusul furnizat (aceastii companie realizeazi produse care presupun o tehnologie complexi).
El este in ciutarea unei relatii de lungi durati.
Daci un client nou indepline~tecriteriile de mai sus, acesta va
obtine credit din partea micului produciitor menljonat. Altfel, nici nu
se pune problema. Ca urmare a acestei politici, compania a fost capabili s i mentini valoarea DSO la un nivel destul de redus si a putut s i
se dezvolt; fir2 investi~iisuplimentare de capital.
Toate aceste decizii influenteazi intr-o mare misuri contul de
creante si prin utmare capitalul de lucru. Ti adevirul este c i pot avea
un impact considerabil. Reducerea nivelului DSO chiar ~i cu o singuri zi, poate deterrnina economii de milioane de dnlari ne 7 ; ;ntr-fi

221Plrghiile bilanjului contabil

companie mare. De exemplu, s i ne intoarcem din nou la calculul ratei


DSO de la capitolul23 si vom observa c i o zi de vfnziri pentru compania h a d de noi ca model inseamni peste 24 milioane $. Reducerea
DSO de la 55 zile la 54 zile, conduce la cresterea disponibilititilor cu
24 milioane $. Acest disponibiliti$ pot fi utilizate pentru alte obiective ale afacerii.

..

;
4.1
5;
3

3 -

+ :,,
,-,

:I

,,t:

$; ;

h:
$<
k2

3:/ .

GESTIONAREA STOCURILOR

g.

$(:

@.

i'l ,

'

$.>

0:
I'$.
f
j^

B:

5~

j:,

5,'
*'.I

P..,

ti.,
6:
;::

I::

In ultima vreme, multi manageri (si consultan$) se concentreazi asupra


problemei stocurilor. Toti incearci s i reduci stocurile acolo unde este
posibil. Folosesc cuvinte ciudate, cumm fi produqie de tip lean, gestionarea lit timp a stocurilor si cantitate economics' de cornanda' pe
loturi (EOQ). Motivul pentru care se acordi atft de multi atentie
stocurilor este exact acela despre care vorbim aici. Gestionarea eficienti a stocurilor reduce cerintele pentru capitalul de lucru, eliberfnd
un volum mare de disponibiliti~i.
Desigur, pentru managementul stocurilor provocarea nu consti in
reducerea acestora la zero, ceea ar determina nemulpmirea multor
clienti. Provocarea este ca acestea s i fie reduse la un nivel minim care
s i asigure totusi suficiente materii prime, si p$i componente disponibile cfnd sunt necesare, precum qi produse gata de livrare atunci
cfnd clientul le soliciti. Un producitor trebuie s i comande in mod
constant materii prime, s i realizeze produse qi s i le pistreze pentru a
fi livrate clientilor. Angrosiqtii si comerciantii cu aminuntul trebuie s i
isi completeze stocurile in mod regulat gi s i evite neplgcutul ,stoc
nul" - atunci cfnd produsul solicitat de client nu este disponbil. Fiecare produs existent in stoc este considerat ca fiind ,ydisponibilititi
inghelate", insernnfnd c i aceste disponibilititi nu pot fi utilizate in
alte scopuri. Ei bine, intrebarea de o mie de puncte (qi motivul de
reflectie pentru toti acesti consultanti) este exact cfte stocuri ii sunt
necesare unei companii pentru a-si satisface clientii, astfel inctt ,,disponibiliti$.le inghetate" s i se mentini la un nivel minim.
Tehnicile de gestionare a stocurilor nu fac obiectul acestei cirti.
Dar am dori d subliniem faptul c i multe categorii de manageri influenteazi modul cum foloseste o companie stocurile de care dispune, ceea

ce inseamni c i toti aceqti manageri pot influenta reducerea cerintelor


privind capitalul de lucru. De exemplu:

Agenfilor de vlnza'vi le place s i spun; clientilor c i pot obtine


exact ceea ce isi doresc (,yFaci-sevoia tau, cum spunea Burger
King.) 0 vopsea speciali ? Nicio problemk Accesorii qi
brizbizuri? Se rezolvi. Dar orice variatie de acest gen implici
stocuri suplimentare, ceea ce inseamni si mai multe disponibilititi inghetate. Evident, clientii trebuie mulpmiti. Dar acea
cerinti a bunului-simt trebuie s i aibi in vedere si faptul c i
aceste stocuri costi bani. Cu cft agentii de vfnziri pot vinde
mai mult produse standard cu variatii limitate, cu a t h mai
putine stocuri va avea compania de sustinut .
$i inginerii agreeazi aceleasi accesorii si brizbizuri. De fapt
ei muncesc in mod constant pentru a imbunkiti produsele
companiei, inlocuind versiunea 2,54 cu 2,55 si asa mai departe.
Din nou, acesta este un obiectiv liudabil, dar si el trebuie s i
aibi in vedere cerintele stocurilor. 0 proliferare de versiuni ale
unui produs pune presiune asupra gestionirii stocurilor. Ctnd
o linie de productie rimfne simpli, doar cu cfteva op$uni usor
interschimbabile, stocurile se diminueazi, iar gestionarea lui
devine o sarcini mai pu$n dificilk

Departamentele de productie afecteazi intr-o mare misuri


stocurile. De exemplu, care este procentul pauzei de productie
a unui echipament ? Opririle frecvente impun companiei un
volum mai mare de stocuri de produse in curs de fabrica~ie
si de stocuri de produse finite. $i care este durata medie a trecerii masinilor de la un produs la altul ? Deciziile privind cft de
mult se aloci realizirii unui anumit produs au o mare influenti
asupra cerintelor privind stocurile. Chiar si planul unei fabrici
influenpazi stocurile: un flux de productie eficient conceput,
intr-o fabrici eficienti minimizeazi necesititile privind
stocurile.
Printre aceste rinduri este bine s i mentionim c i multe fabrici din
Statele Unite functioneazi pe baza unui principiu care consumi
cantititi uriage de capital de lucru. Cfnd afacerea merge mai greu,
'

ea continui totusi s i produci pentru a mentine eficienta fabricii.


Managerii fabricilor se concentreazi pe mentinerea unor costuri unitare cit mai reduse, de cele mai multe ori pentru c i acest scop le-a fost
insutlat de foarte mult timp, incit nici nu se mai intreabi de ce.
Au fost pregititi in acest spirit, li s-a spus s i procedeze astfel pi chiar
au fost plititi (prerniali) pentru a proceda astfel.
Cind afacerea merge bine, obiectivul este perfect logic: mentinerea cit mai redusi a costurilor unitare este pur qi simplu o modalitate de a gestiona toate costurile de productie intr-o manieri eficienti.
(Aceasta este vechea abordare referitoare la concentrarea exclusivi
doar asupra contului de profit qi pierdere, care esa bung at8ta timp cit
fur-ctioneazii.) Totu~i,cind cererea este lenti, managed acelei fabrici
trebuie s i ia in considerare atit disponibilititile companiei, cit .ti costurile unitare. 0 fabrici ce continui s i realizeze produse in aceste circumstante nu face decft s i mireasci stocurile care vor sta pe rafturile
din depozit, ocuphd spatiu. Venitul la locul de munci pentru a citi
o carte ar putea fi o opliune mai bun5 decit realizarea unui produs
care nu este pregitit pentru a fi vindut.
C h de mult poate economisi o companie prin gestionarea inteleapti a stocurilor sale? Privi$ din nou compania noastri model:
rehcerea cu doar o zi a cifrei DII - de la 74 zile la 73 zile - ar conduce la cresterea disponibilititilor cu aproximativ 19 milioane $. Orice
companie mare poate economisi milioane de dolari din disponibilititi
si astfel poate reduce cerintele pentru capitalul de lucru - ficind doar
o modesti imbunitiljre a gestionkii stocurilor sale.

Sa ne concentram
asupra conversiei disponibilitatilor

n acest capitol ne vom ocupa de


ciclul de conversie a disponibilititilor,care mboari eficienta companiei
h ceea ce priveste incasarea disponibilidfilor sale. fn primul r h d , h s i
trebuie s i avem in vedere o mica problemi - cit de repede decide
o companie s i plheasci banii pe care ii datoreazi furnizorilor sG.
Datoriile citre furnizori reprezintii o cifri dificil de stabilit. Aici
este locul unde finanatele se htilnesc cu filozofia. Simplele considerati
financiare ar hcuraja managerii d miireasci zilele de plad scadente
(DPO), conservhd astfel disponibilititile companiei. 0 modificare a
acestui indicator este la fel de puternici precum orice modificare
adusi oriciror alti indicatori despre care am discutat. De exemplu, in
cazul companiei model, cresc8nd DPO cu exact o zi, se pot adiuga
aproximativ 19 milioane $ la soldul disponibilititilor companiei.
Dar existi si alte consideratii, aqa cum am mentionat in capitolul23.
Ce fel de relatie doreqte s i aibi o companie cu furnizorii sii ? Ce fel de
reputatie iyi doreqte? Practic, c h i datorie are fat; de furnizorii sii vor continua aceqtia s i faci afaceri cu un client care "in$rzie plitile?
0 alta consideratie practici este clasificarea Dun & Bradstreet. Scorurile D&B se bazeazi, partial, pe istoricul plitilor. 0 organizatie care
i*nmod constant pliteqte tarziu, poate constata ulterior cii intimpini
dificultiti atunci cind doreqte s i ia un hprumut.
0 poveste personali poate ilustra acest punct de vedere. Compania lui Joe, Setpoint, niciodati nu lasi facturile neachitate s i depiqeasci

LL3

S i ne concentrim asupra conversiei disponibilithtilor

30 de zile. Filozofia companiei este c6 plitile tfrzii nu fac o impresie


buni. De unde vine aceasti filozofie? Cfnd partenerii lui Joe, ambii
ingineri, au infiintat firma Setpoint, tocmai pirhiseri o alti companie. Acolo fuseseri manageri de proiect, ocupfndu-se cu elaborarea
produselor specializate pentru clienlii firmei. Dar cfnd trimiteau
modelele pentru a fi puse in fabrica~ie,nimeni nu se ocupa de ele.
Cfnd s-au interesat de ce, au aflat c i patronului lor ii trebuiau peste
100 zile ca s i isi pliteasci facturile. De fapt, inginerii au devenit negociatori doar pentru a-si vedea proiectele puse in practici! CSnd si-au
inceput propria afacere, au promis c i nu isi vor pune niciodati inginerii intr-o astfel de situatie. fn timp ce filozofia constrfnge fluxul de
disponibilititi, liderii de la Setpoint sunt convinsi c i aceasta are un
efect pozitiv asupra reputatiei companiei si a relatiilor cu furnizorii
acesteia - iar pe termen lung ajuti la construirea unei comuniti* mai
puternice de afaceri in jurul siu.
Managerii care nu sunt specialisti in domeniul financiar nu au in
mod normal un impact direct prea mare asupra datoriilor citre furnizori, aqa incft nu vom intra in detalii. Dar, in general, daci remarca6
ci indicatorul DPO a1 companiei voastre creste - si mai ales daci este
mai mare decft DSO - ati putea htreba pe cineva de la departamentul financiar ce se intfmpli. La urma urmelor, munca voastri depinde
probabil de meqinerea bunelor rela~iicu furnizorii qi nu dori~ica
acestia s i afecteze relatiile cu furnizorii atunci cfnd nu este necesar.

Aici incepe ciclul propriu-zis de conversie a disponibilititilor - respectiv acum disponibilititile au fost pliitite si este necesar s i urmirim
cft de rapid se reintorc ln companie. Cu toate acestea, cornpania este
inci in perioada stocurilor; nu a v k d u t deocamdati din produsele
finite.
In cele din urmii, compania $i vinde produsele finite, sffrsind
astfel perioada stocurilor. Intri, asadar, in perioada creantelor; insi
pfni acum nu a primit niciun fel de disponibilititi. In final, ea va
incasa disponibilititile aferente vhzirilor sale, ceea ce va incheia at2t
~erioadacreantelor, cft si ciclul de conversie a disponibi1iti;ilor.
FIGURA 28.1

Ciclul operational

- Perioada
stocurilor

Perioada
datoriilor
&tre furnizori

,,

Perioada
creantelor

Ciclul de
canversie a

CICLUL DE CONVERSIE A D ~ S P O N ~ B ~ L ~ T ~ ~ L O R
0 alti modalitate de a intelege capitalul de lucru este studierea ciclului
de conversie a disponibilititilor. Acesta este in mod esential un plan
care face legitura dintre stadiile de productie (ciclul operational) de
investi~iacompaniei in capitalul de lucru. Acest plan are trei niveluri
si puteri vedea legitura Tntre ele in figura 28-1. !ntelegerea acestor trei
niveluri si a indicatorilor lor oferi o modalitate eficace pentru a intelege afacerea si a r trebui s i vi sprijine in luarea unor decizii inteligente
din punct de vedere financiar.
Pornind de la sthga, compania cumpiri materii prime. Aga incepe
perioada datoriilor came furnizori qi perioada stocurilor. fn faza
urmhoare, compania trebuie s i pliteascl pentru aceste materii prime.

Materii prime
cumpirate

Plata pentru
materii prime

Vinzare de
produse finite

Disponibilitilti
incasate
din vanziri

De ce sunt toate acestea atft de importante? Pentru c i astfel putem


determina cfte zile sunt necesare in total si pe urmi putem intelege
cite zile sunt blocate disponibilitltile unei companii. Este important
ca managerii ~i liderii s i cunoasci aceastii cifri. Inarmati cu aceasti
informatie, managerii pot g b i modaliti~ipotentiale de a ,,economisi"
un volum important de disponibiliti~ipentru compania lor. Pentru
a afla aceasti cifrii, folositi urmitoarea formuli:

227
Sir ne concentrim asupra conversiei disponibilitirlilor

ciclul de conversie a disponibiliti!ilor = DSO + DII- DPO

Cu alte cuvinte, la cifra vitezei de rotatie a debitelor-client, se adaugi


cifra vitezei de rotatie a stocurilor si se scade cifra vitezei de rotatie
a creditelor-furnizor.Rezultatul exprimi viteza in zile cu care compania isi recupereazi disponibilititile, din momentul in care isi pliteste
datoriile pin5 in momentul c h d isi incaseazi creaniele.
Ciclul de conversie a disponibiliti~loroferi o modalitate de a calcula ciite disponibilit~tisunt necesare pentru finantarea afacerii: se iau
vhzirilelzi si se inmultesc cu numirul de zile ale ciclului de conversie a disponibilititilor. Iati calculele pentru compania noastri model:
54 zile + 74 zile - 55 zile = 73 zile
73 zile x 24 136 000 $ vbnzirilzi = 1 761 928 000 $

Aceastii afacere are nevoie de un capital de lucru de aproape


1,8 miliarde $ doar pentru finantarea operatiunilor sale. Aceasti cifri
nu este neobignuiti pentru o companie mare. Chiar si companiile mici
au nevoie de mult capital de lucru comparativ cu vlnzirile lor, daci
ciclul de conversie a disponibilititilor lor ajunge la 60 de zile. La asemenea valori pot avea probleme serioase companii de orice mirime.
Tyco International - mentionati rnai devreme in aceasti carte a fost celebri pentru achizitionarea a 600 companii in numai doi mi.
Toate acele achizitii au antrenat multe modificiri, dar in special una
dintre ele a implicat cresteri masive ale ciclului de conversie a disponibilititilor. Motivul? Tyco achizitiona adesea companii din acelagi
domeniu, iar ~roduseleconcurente erau adiugate pe lista sa de produse. Avhd multe produse similare in stoc, acesta nu s-a rnai miscat
la fel de rapid ca altidati - viteza lor de rotatie scipind de sub control, ceea ce a determinat cregterea acesteia ?XI unele zone ale afacerii
cu peste 10 zile, fntr-o companie multinationali cu venituri de peste
30 miliarde $, cresterile la un asemenea nivel pot determina reducerea
disponibilitiitilor cu rnai multe sute de milioane de dolari! (Aceasta
a fost o problem5 pe care Tyco a trebuit sii o soluiionezein ultimii ani
prin oprirea operatiunilor de achizilii si concentrarea asupra coordonkii propriei afaceri.)

Ciclul de conversie a disponibilititilor poatre fi scurtat prin intermediul tuturor tehnicilor discutate in aceasti parte: descregterea DSO,
diminuarea stocurilor ~icregterea DPO. Aflati care este ciclul de conversie a disponibilititilor din companie si incotro se indreapti. Poate
veti dori s i discutati cu colegii de la departamentul financiar. Cine
gtie? Acegtia ar putea chiar s i fie impresionati c i stiti despre ce este
vorba si care sunt pirghiile ce afecteazi acest ciclu, Mai important
insi, este posibil sii incepeti o conversatie care se va concretiza intr-un
ciclu rnai rapid de conversie a disponibilititilor, cerinte rnai reduse
pentru capitalul de lucru gi un volum rnai mare de disponibilitiili.
Aceasti discutie va fi benefici tuturor.

Explicatii

VECHIMEA CREANTELOR
Doriti s i gestionati mai eficient creaniele ? DSO nu este unicul indicator spre care s i vii orientati. Un altul este cel denumit vechimea creantelor. Deseori, analiza vechimii este cheia intelegerii situatiei reale a
creantelor din cornpanie..
Iati de ce. Dupii cum am mentionat mai devreme, DSO este prin
defini$e o medie. De exemplu, daci aveu creante in valoare de
1 milion $ cu o rrechime mai mic5 de 10 zile si de 1 milion $ cu
o vechime de 90 de zile, valoarea totali a DSO este de aproximativ
50 de zile. Aceasti valoare nu arati prea riu - dar, de fapt, este posibil ca firma sii aib; mari probleme, deoarece se pare c5 jumitate din
clienei s5i nu prea isi plhesc facturile. 0 alt5 afacere de aceeasi
miirirne ar putea avea o valoare a DSO de 50 de zile cu doar 250 000 $
peste 90 zile. Aceasti afacere nu are aceleasi probleme ca ~i afacerea
din primul exemplu.
0 analizi a vechimii creantelor ar cuprinde urmitoarele cifre: total
creante sub 30 de zile, intre 30-60 de zile si asa mai departe. De obicei,
meriti s i verificiim aceastii analizii, precum si valoarea global5 a DSO
pentru a avea o imagine de ansamblu a creantelor.

Crearea unui departament


(si a unei organizatii) inteligent(e)
din punct de veclere financiar

Instruirea financiara
si performanta corporatista

scris aceasti carte in speranta


imbunititirii inteligentei voastre financiare gi ci astfel veti putea
deveni manageri rnai buni. Suntem convingi c i intelegind situatiile
financiare, indicatorii ti tot ceea ce am inclus in carte, veti deveni rnai
eficienti in munca pe care o depuneti gi v i veG imbunitiiti perspectivele carierei. Credem sincer, totodati, c i intelegkd latura financiari
a afacerii, va da rnai multi semnificatie intregii voastre activititi.
Niciodati nu veti juca baseball sau table firi s i gtiti maiint2i care sunt
regulde jocului; de ce a$ proceda altfel hafaceri ? CunoscSnd regulilecum se stabilepte profitul, de ce rentabilitatea activelor este importanti pentru actionari qi toate celelalte - veti putea avea o imagine
a muncii voastre in ansamblul htregii companii, ceea ce nu insearnni
altceva dech un grup de oameni care muncesc impreuni pentru
a indeplini anumite obiective. Ve6 vedea rnai clar cum functioneazi
compania din care faceti parte. Veti dori s i v i aduceti contributia si
veti $ti cum s i o faceti. Veti fi capabili s i v i evaluati propriile performante, rnai bine decit in trecut, deoarece acum puteti intelege tendiniele cifrelor importante pi puteti btelege de ce se indreapti intr-o
directie sau alta.
Pe urmg, desigur, este partea amuaanti a lucrurilor. Aga cum am
argtat, indicatorii financiari ai afacerii sunt reflecGi paqiale ale realititii. Dar rnai m t - uneori, in mare misuri - gi reflectii ale estimirilor, ipotezelor, presupunerilor fundamentate ~ia tumor abaterilor

lnstrulrea tlnanclara $1 pertormanta corporatlsta

care r ~ z u l t din
i acestea. (Ocazional, ele pot reflecta si manipularea
indiscutabili). Cei din departamentul financiar a1 companiei voastre
cunos: toate aceste lucruri, dar nu au ficut bine cfnd si-au impirtisit
cunogtinfele cu noi. Acum este riindul vostru s i le puneti intrebki
dificile. Cum recunosc o anumiti categorie de venituri ? De ce au ales
o anuxiti perioadi de timp pentru depreciere? De ce tendinla DII
este de a creste? Desigur, odati depisiti faza socului de a-i auzi pe
colegii lor din domeniul nefinanciar vorbind pe limba lor, acestia vor
fi in mod sigur dispusi s i discute cu voi despre ipotezele si estimkile
lor, precum si a modificirii lor la momentul oportun. Cine $tie?
Ar putea chiar s i v i ceari sfatul.

Suntem convingi c i afacerile ob;in rezultate rnai bune atunci cfnd


coeficientul inteligentei financiare este rnai ridicat. La urma urmelor,
o afacere sinitoasi este un lucru bun. Ea oferi bunuri si servicii valoroase clien@lorsii. Angajatilor sii le oferi locuri de munci stabile,
plitind majoriri salariale si asigurfnd oportunititi pentru avansare.
De asemenea, pliteste dividende serioase actionarilor. Una peste alta,
o afacere shitoasi contribuie la dezvoltarea economiei, men~inerea
unor comuniti$ puternice si 1mbuniti;irea standardului de viati.
Managerii inteligenti din punct de vedere financiar contribuie la
sinitatea afacerii, intruciit ei pot lua decizii mai bune. Ei isi pot folosi
cunosti~telepentru a ajuta la progresul companiei. Ei gestioneazi
resursele rnai intelept, folosesc cu mai multi pricepere informa~iile
financiare si astfel imbunititesc profitabilitatea si fluxul de disponibilititi ale companiei. De asemenea, ei inteleg mai bine si de ce se
intiimp12 lucrurile asa $isunt ca~abilis i faci un efort comun, in loc s i
critice ciit de nechibzuiti este conducerea companiei. Ne amintim, de
exemplu, cfnd am insuuit un grup de directori executivi responsabili
cu vhzirile si in pregitirea cirora am folosit situatiile financiare
propriu-zise ale companiei lor. Cfnd am ajuns la situatia fluxului de
disponibilitiili - ~i le-am explicat cum rezerva de disponibilititi
a companiei lor a fost secati in scopul dezvoltirii companiei prin
achizijii - unul dintre directori a ziimbit. L-am ktrebat de ce z2mbeste si acesta a rfs. ,,M-am luptat cu vicepresedintele responsabil cu

viinziirile din divizia mea rnai bine de un an de zile", spuse el. ,,Motivul este c i au schimbat planul de comisioane. Pe vremuri eram plitili
in functie de vfnziri, iar acum suntem plititi ciind se incaseazi vfnzirile. fn sffrsit, am inteles motivul schimbirii." A continuat s i ne
explice c i a fost de acord cu strategia cresterii prin achizitii si c i nu il
deranja faptul c i planul companiei fusese modificat pentru a sustini
aceasti strategie. Dar nu a in~elesniciodati de ce.
Inteligenta financiara contribuie si in alt sens la sinitatea unei afaceri. 0 multime de companii sunt astizi guvernate de politici si
putere. Ele risplitesc oamenii care incearci s i intre in gratiile superiorilor si {careconstruiesc aliante in spatele scenei. Bfrfa qi neincrederea domnesc; obiectivele comune dispar, in conditiile in care unele
persoane fug dupi propriile avansiri. fn cel rnai riu caz, acest gen de
mediu devine cu adevirat toxic. La una dintre companiile cu care am
colaborat, angaja@icredeau c i distribuirea profitului se realiza numai
in anii ~ 2 n dangajatii se plfngeau suficient de mult de faptul c i erau
nemulvmiti. Ei credeau c i scopul distribuirii profitului era s i le tini
gura inchisi. fn realitate, compania avea un plan foarte clar care ficea
legitura dintre eforturile angajatilor si cecurile lor trimestriale de
plati a profitului distribuit. Dar politica era astfel giinditi, incft angajatii nu au crezut niciodati c i planul era real.
Existi un singur antidot pentru aceste politici: claritate, transparents si comunicare liberk CBnd oamenii inteleg obiectivele companiei si muncesc pentru a le atinge, este mai usor s i creezi o organizatie
construiti pe un sim; a1 increderii si pe o comuniune de interese.
Pe temzen lung, acest gen de organizatie v a avea intotdeauna rnai
mult succes decdt companiile a cai-or comunicare este rnai putin deschis;. Desigur, companii precum Enron, WorldCom sau Sunbeam
pot prospera o vreme sub o conducere secretoasi si egoisti. Dar o
i timp va fi aproape
organizatie care are succes pe o lung5 ~ e r i o a dde
invariabil construiti pe incredere, comunicare ~i un sentiment reciproc a1 finalititii. Pregitirea financiari - un nivel superior a1 inteligen~eifinanciare - poate schimba situatia. !n compania unde angajatii
credeau c i scopul distribuirii profitului era ca ei s i stea linistiti, cei
care au urmat cursuri de pregitire, au inteles ce urmirea, de fapt,
planul. Curiind si-au concentrat si ei eforturile asupra cifrelor financiare pe care le puteau influenla - si tot curfnd au inceput s i primeasci si ei cecuri de plati a profitului trimestrial distribuit.
r

LUIT

lnstruirea financiara $i performanta corporatist4

fn final, managerii inteligenti din punct de vedere financiar pot


reaqiona mult rnai rapid in fats neprevizutului. Exist6 o carte celebri,
Wzzrfighting*, scrisi de membri personalului U.S.Marine Corps,
publicati pentru prima oari in 1989 gi care a ajuns de atunci un fel de
biblie a fortelor speciale de orice fel. Una dintre temele cirtii este
aceea cb atunci ciind sunt angajati in lupti membrii marinei, se confrunti intotdeauna cu nesiguranli pi condi~iicare se modifici rapid.
Rareori se pot baza pe instructiuni din partea superiorilor; in schimb,
trebuie s i ia singuri decizii. Deci este absolut obligatoriu ca superiorii
sd explice clar obiectivele majore gi pe urmi s i lase in seama ofiterilor
tin~rigi a soldafior asumarea deciziilor de pe teren. Este o lectie la fel
de valoroasg pi pentru companiile din climatul comercial de afaceri a1
zilelor noastre. Managerii trebuie s i ia o multime de decizii de zi cu zi
f&i s i se rnai consulte cu superiorii. Daci acegtia inteleg parametrii
financiari in care lucreazi, deciziile pot fi luate mult rnai rapid si rnai
eficient. Performanta unei companii - asemeni performanlei unei
unitgti de marini pe uscat - va fi mult rnai ridicati.

Si aici existi, bineinteles, o noui etapi. Daci pentru manageri este


important s i inleleagi finantele, imaginati-vi cit de important este ca
fiecare angajat, din fiecare depanament -intr-adevir, toati lumea din
conpanie - s i inteleagi aspectele financiare.
Aceeapi logic; se aplici qi in cazul oamenilor care lucreazi la birouri,
a celor din magazine gi depozite, dar pi a celor de la sediile clienrilor
care pot lua decizii rnai intelepte daci gtiu cite ceva despre cum este
apreciati din punct de vedere financiar unitatea in care lucreazi,
preznm pi despre implicatiile financiare ale muncii lor de fiecare zi. Ar
trebui sii refad o pies5 stricatg sau s i foloseasci una noui? Ar trebui
s i lncreze rnai repede pentru a realiza rnai mult sau s i lucreze in mod
deliberat rnai incet pentru a se asigura ci erorile sunt din ce in ce rnai
pu@ne?Ar trebui si-pi petreaci timpul elaborind noi servicii sau ar
trebui si-gi mentini clientii existenti, satisfgchd necesititde acestora 7 C2t de important este s i ai la dispozitie tot ce gi-ar putea dori un
Lupta in rizboi (lb. engl.) (n. red.).

client? Asemenea foqelor armate din marina, angaja~iidin prima linie


pi supervizorii ar trebui s i gtie in linii mari care sunt nevoile principale
ale organizatiei lor, pentru ca munca lor s i fie rnai performant; la
locurile lor de munci.
Com~aniilein~elegaceasti idee, desigur, gi in ultimii ani qi-au
coplegit angajatii gi supervizorii cu obiective de performanti, indicatori esentiali de performanti (KPIs) pi alte uniti6 de misuri. Poate ati
fost unul dintre cei care au informat oamenii cu privire la indicatorii
conform cProra vor fi evaluati; daci este aga, atunci gtiti bine c i intotdeauna oamenii sunt nemulvrniti rnai ales daci indicatorii de performanti din trimestrul curent diferi de cei din trimestrul precedent.
Ce-ar fi ins2 daci angajafii din domeniul respectiv ar intelege logica
fianciari a KPIs sau a obiectivelor pentru performanti ? Dar daci ar
intelege c i in trimestrul curent se confrunti cu alti indicatori de performanti nu pentru c i un director a decis intiimplitor acest lucru, ci
pentru c i situatia financiar~a companiei s-a modificat ? Ca pi directorii de vznziiri din grupul pregitit de noi, cei rnai multi oameni sunt
dispugi s i se adapteze unei situatii noiii cu condigia ca ei s i inteleagi
motivul schimbirii. Daci nu inteleg, atunci se vor intreba daci managementul chiar qtie ce face.
La fel cum inteligenta financiari in riindul managerilor poate
imbuniti~iperformanta afacerii, la fel actioneazi inteligen~afinanciari qi in rfndul angajatilor. De exemplu, Centrul pentru Organizatii
Eficiente, a efectuat un studiu care analiza (printre altele) m u l ~
indicatori referitori la implicarea angajatilor.' fn special doi astfel de
indicatori, faceau referire la ,,distribuirea informa~iilordespre performanta afacerii, planuri gi obiective" gi la pregitirea angajalilor pentru
dobzndirea ,,abiliti~ilorpentru intelegerea afaceriicc. Acegti doi indicatori erau legati in mod categoric de productivitate, satisfactia clientului, calitate, vitezi, profitabilitate, competitivitate ~i satisfactia
angajatului. Cu cft aceste organizatii igi pregiteau rnai bine oamenii in
domeniul financiar, cu atft situa$a acestor organizalii era rnai buni.
Alti cercetitori in domeniul managementului, incluzindu-i pe Daniel
R. Denison, Peter Drucker, Jeffrey Pfeffer gi altii au studiat gi sustinut
ideea conform cireia cu cit sunt mai multi angajatii care kteleg afacerea, cu atzt performanla acelei afaceri va fi rnai buni. Toate aceste descoperiri nu trebuie s i surprfadi. C h d oarnenii inteleg ce se petrece,
nivelul de Tncredere in organiza~iecregte. Fluctua~iade personal scade.

Motivatia si loialitatea cresc. Se indoiegte cineva de faptul c i o rnai


mare incredere, motivatie ti loialitate conduc spre o performanti
mai buni ?
Unul dintre noi, Joe, a observat toate aceste fenomene la prima
mfnl. El si partenerii lui au petrecut ani intregi construind o afacere,
Setpoint, porniti din temelii. Ca orice companie nou-infiintati, s-a
confruntat periodic cu dificultiti si crize ~inu odati contabilul companiei i-a spus lui Joe c i nu vor supraviepi unei noi perioade de turbulente. Dar intr-un fel sau altul, au reusit. fntr-un tirziu, acesta i-a
mirturisit lui Joe, ,,$tii, cred c i motivul pentru care reuqiti de atftea
ori s i trece~ipeste toate dificultitile, este pentru c i v-ati pregitit angajatii qi le-ati impirti~ittoate situatiile financiare. Ciind vremurile sunt
grele, compania stringe rfndurile qi cauti o cale de a iesi din crizi."
Contabilul avea dreptate: angajatii stiu cu totii exact care este situaea companiei. fmpirtisirea informatiilor financiare qi sprijinirea
subordonatilor si a colegilor pentru a le intelege reprezinti o modalitate de a crea un scop comun %-I companie. Acest lucru clideste un
mediu in care echipa poate supraviepi si prospera. Mai mult, este
foarte greu ca cineva s i poati falsifica situatiile financiare atunci c h d
acestea pot fi vizute de toati lumea.
fn afari de incerciri de a influenla in sensul instruirii financiare
a tuturor, ce credeti c i puteti face pentru a ajuta compania in care
lucrati d atingi acest stadiu? Design: faceti chiar voi aceasti pregitire. Instmiti-vi angajatii in privinta unor elemente financiare de
bazi. Iniliati-i in aspectele artistice. Ajutati-i sii-si dea seama c i cifrele
pot fi instrumente folositoare. Asistali-i in aplicarea cunoStin(elor la
locul de munci, in fiecare zi.
Mu16 manageri au facut acest lucru si au descoperit c i investilia de
timp a fost risplititi prin productivitate miriti qi satisfactia angajatilor. fn definitiv, multor oameni le place s i invete, rnai ales daci vid
legitura intre ceea ce au inviitat si impactul pe care $1au asupra rezultatelor companiei. fn continuare, partea aceasta va oferi unele sugestii
cu privire la instruire qi cum s i faceti ca aceasta s i dureze.

Strategii privind instruirea financiara

aci obiectivul vostru este s i aveti


un loc de munci sau un departament inteligent din punct de vedere
financiar, primul pas pe care trebuie ficut este s i stabiliti o strategie in
acest sens. Nu folosim cu uquriqi cuvfntul strategie. Nu puteli s i
predati odati un curs sau sii inmfnati un manual cu instructiuni ~i s i
v i a~teptatica toati lumea s i se lurnineze brusc. Oamenii trebuie s i fie
antrenati in procesul de invitare. Materialul trebuie s i fie repetat, pe
urmi revizuit in diferite moduri. Instruirea financiari trebuie s i
devini o parte din cultura unei companii. Acest lucru necesita timp,
efort qi chiar o anumitii investitie financiari. Dar se poate face. Vom
sublinia in cele ce urmeazii trei abordiri - care nu se exclud una pe
celalati - pe care le-am vizut functioniind.

Urmitoarele instrumente si tehnici nu constimie nici pe departe


o listi exhaustivi, dar toate sunt abordiri pe care le puteti implementa
relativ simplu pe cont propriu.

Pregatire (iar $iiar)


fncepeti prin a organiza trei sedinte scurte de pregitire. Ne referim
la nirnic pretentios: chiar si o prezentare Powerpoint cu ciiteva rezumate se potrivesc foarte bine (desi v i ~revenimcii Pnnr~rpn;n+-lll

LJP

Strategii privind instruirea financiari

nu este ktotdeauna favorabil pregitirii pe termen lung). Fiecare gedinti


trebuie s i dureze intre 30 gi 60 de minute. Concentrati-vi in fiecare
gedinti asupra unui anumit concept financiar. Joe, de exemplu, organizeazi la Setpoint trei cursuri de czte o o r i - pe tema contului de
profit si pierdere, a fluxului de disponibiliti;i gi finantirii proiectelor
gi a bilanplui contabil. fn funqie de fiecare situa~ie,puteti analiza
marja profitului brut, cheltuielile de vfnzare ca procent din vfnziri
sau din rotatia stocurilor. Conceptul trebuie s i fie relevant pentru
activitatea desfiqurati de echipa voastri gi ar trebui s i le explicati
oamenilor cum influenteazi fiecare dintre ei aceste cifre.
Organizali aceste cursuri in mod regulat, poate o dati pe lung.
Permitetj oarnenilor s i vini la cursuri de dot15 sau trei ori daci doresc de obicei, cam atit le ia oamenilor s i inteleagi. fncuraja6 prin rapoartele voastre directe, participarea *inpropor$e de 100%. Creatj un mediu
care sugereazi participantilor c i s u n t e ~
convingi de faptul c i ei sunt o
parte importanti a succesului departamentului lor gi c i v i doriti implicarea lor. La un moment dat, puteti s i cereti gi altor persoane s i sustini
astfel de cursuri - este o bung modalitate pentru ca acegtia s i iqi insuseasci materialul, iar stilul de a preda poate fi diferit de a1vostru, ~ u t f n d
atrage gi alti persoane asupra cirora voi nu ati avut succes.

intllniri saptaminale pe tema ,,cifrelorU


Care sunt cele 2-3 cifre care siptimin?~de siptimini gi lunii de
lun5 m5soar5 performanta unititii voastre? Care sunt acele 2-3 cifre
pe care voi ingivi le urmiriti pentru a gti daci faceti o treabi buni in
calitate de manager ? Transporturile ? Vgnzirile ? Orele facturate ?
Performanta in comparatie cu bugetul ? Sunt ganse ca acele cifre pe care
voi le urmirili, s i relationeze intr-un anume fel cu situatiile financiare
ale companiei gi, in consecinti, s i influen~ezepin5 la urmi performanta financiari. Aga incit incepeti s i impirtiisiti cu echipa voastri
despre aceste cifre in cursul unor intslniri siptimfnale. Explicati de
unde provin aceste cifre, de ce sunt importante gi cum le influenteazi
fiecare membru a1 echipei. UrmZriti tendintele acestora in timp.
$titi ce se va intfmpla? Foarte curiind oamenii vor incepe s i vorbeasci htre ei despre aceste cifre. Vor incepe si-si dea searna de modul
cum le pot indrepta in directia corecti. Odati ce apare acest comportament, incercati s i ajungeti la urmhorul nivel: previzionati unde se

vor situa cifrele in urmitoarea luni sau trimestru. Veti fi uimiti cum
vor incepe oamenii d puni stipinire pe cifre, de indati ce au ciipitat
incredere intr-o previziune. (Am vizut companii unde angajatii ficuseri chiar pariuri cu privire la nivelul viitor a1 unei anumite cifre!)

Consolidare: panouri $i alte materiale vizuale


Este la modi acum printre liderii corporatigti s i aibi un tablou de
bord pe calculatoarele lor, care s i prezinte indicatorii de performanti ai
afacerii la un anumit moment dat. Ne intrebgm mereu de ce nu au
asemenea tablouri de bord gi uniti~ileoperationale, la vedere, pentru ca
toti angaja6i s i le poatli vedea. V i recomandim deci nu numai s i discuta6 despre cifrele-cheiein qedinte speciale, dar v i sugerim s~ le gi afiga6
pe un panou special pe care s i comparatj perfomantele trecute cu cele
prezente qi cu previziunile viitoare. Cind cifrele sunt expuse astfel k c f t
toatii lumea s i le poate vedea, este greu ca oamenii sb le uite sau s i le
ignore. RetineG insi, graficelemici pot trece ugor neobservate - qi daci
pot fi neobservate nici nu vor fi vizute. Ca qi in cazul tabloului de bord,
asigurati-vi c i panoul este clar, simplu si usor de observat.
Ne plac, totodati, qi suporturi vizuale care amintesc oamenilor cum
obtine compania lor venituri. Ele asigurl contextul pentru concentrarea zilnici asupra cifrelor importante. Chiar propria noastri companie a elaborat ceea ce noi am numit Harta banilor, care ilustreazi
teme cum ar fi sursele de provenienti a profitului. Observati modelul
din figura 30-1: harta urmireste htregul proces al afacerii dintr-o
companie fictivi, indiciind cft de mult din fiecare viinzare in dolari este
utilizati pentru plata cheltuielilor fiec~ruidepartament, evidentiind pe
urmii profitul rimas. Adaptim aceste elemente pentru clientii nogtri,
astfel inch toati lumea s i poati observa toate operatiunile propriei
companii. Dar putegi chiar voi s i desenaG hiqi gi diagrame, GI cazul
cind cunoqte6 foarte bine materialul. Un material vizual este intotdeauna un instrument puternic pentru a consolida procesul de invitare. Cfnd oamenii se uiti la el, acesta le amintegte despre modul cum
acegtia se hcadreazii in imaginea de ansamblu. Totodati, este gi util.
0 companie mare pe care o cunoagtem, a afigat doui copii ale aceleiagi
hiqi. Una indica cifrele planificate ale companiei - ce urma s i realizeze cea mai bung sucursali a sa. Pe cealalti, managerii au inscris
o r sucursale. Astfel. an~aiatiiau m ~ t l i t
cifrele curente ale ~ r o ~ r i i l lor

~~

.-.t

Strategii privind instruirea financiari

vedea pentru fiecare element esential ctt de aproape sau de departe


se aflau comparativ cu performantele celei rnai bune sucursale.
fn toate aceste abordiri, trebuie s i retineti ctteva notiuni esentiale
legate de modul cum invati adultii. Poate cea rnai important; dintre
toate este implicarea lor in procesul de invGare. Cel rnai greu invati
adultii atunci cfnd li se tin prelegeri; cel rnai bine invati daci o fac singuri. Deci, dupi ce le-ati oferit elementele de bazi, rugati-i s i faci ei
calculele, discutau impactul si explicati semnificatiile. Suntem siguri
c i veti auzi unele lucruri uimitoare, cum ar fi idei noi despre cum s i
reduceti timpul de nefunctionare in companie sau s i irnbunitititi
fluxul de disponibilititi. Adultii invati deosebit de repede cPnd sunt
motivati. Daci inteleg imaginea de ansamblu - si daci inteleg legitura
dintre ceea ce invati si munca lor, impactul lor asupra rezultatelor
companiei si propria lor situatie financiari (de ex., siguran~alocului
de munci, sansele unor majoriri salariale)- atunci vor fi foarte atenti.
Dar fiti cu bigare de seami si nu faceu presupuneri referitoare la ceea ce
ei stiu deja. (Managerii presupun deseori cP membrii echipei lor stiu
rnai mult dectt in realitate.) fn schimb, invitati-i aceste elemente fundamentale, astfel incPt niciunul s i nu se simti stkjenit de ceea ce nu
cunoaste. Menuneti ritmul predirii concentrat, faceti ca orele s i fie
amuzante si retie$, nu hcercati si-i transforma$ in contabili!

Desigur, daci sunteti cu adevirat ambiuosi, aceasta ar putea deveni


o initiativi organizationali. Veti avea nevoie de un sponsor din conducerea companiei (si zicem CEO sau CFO sau un vicepre~edinte
operational) si veti avea probabil nevoie de un sprijin din afari care sii
vP ajute s i elaborati si s i susuneti pregitirea. Dar daci nivelul cultural
din compania voastra este corespunzitor, oportunitatea pentru imbunititire este uriagi. fntr-una dintre companiile cu care am lucrat,
o parte din procesul educational includea si o modificare a limbajului
(care poate fi extrem de important in orice modificare culturali).
Aceasta a inceput intr-una din locatii, unde managerul local a inceput
s i le spun6 angajatilor sii parteneri de afaceri. Acesti noi parteneri de
afaceri au luat in serios modificarea de limbaj, in special pentru c i se
petreceau gi alte lucruri care le dideau de inteles c i managementul
ii considera cu adevkat drept parteneri si au inceput si-si spun; unii
altora parteneri de afaceri. Nu a trecut mult timp si au schimbat si
semnele din parcare, astfel incft cuvfntul angajat a dispirut din locatia in cauzi. Pe urmi alte locatii au inceput s i adopte aceasti modificare gi in curtnd presedintele acestei companii nalionale vorbea
in buletinul informativ intern despre parteneri de afaceri. Surpriza
a venit insi rnai tfrziu, cfnd un mare client de-a1 companiei a scris
o scrisoare de mulpmire in atentia unuia dintre vicepregediqi, in care
u numea pe toti angajatii com~anieiparteneri de afaceri. La rtndul
A.

siu, noul limbaj s-a reflectat intr-un angajament rnai mare si o mai
profundi implicare a oamenilor, si in rezultate rnai bune.

Harta banilor

--

Copyright OBusiness Literacy Institute. Illustrated by Dave Merrill

--

2Wd

Scopul nostru final: transparenla financiari

c
Scopul nostru final:
transparenta financiara

I 5ni acum ne-am concentrat pe predarea unor lucruri relativ simple personalului vostru: cfteva concepte
esentiale, unul-doi indicatori importanti de performanti etc. Dar este
posibil ca in zilele noastre chiar qi aceste lucruri s i nu fie suficiente.
M o t i d ? Poate c i in ultirnii cftiva ani oamenii nu au invitat prea
multe despre finante, insi cu siguranti au invitat c i nu pot lua drept
garantati stabilitatea financiari a angajatorului lor. Prea multe companii mari au dat faliment sau au fost inghitite de o mare corporalie la
un pret de nirnic (de obicei, cu concedieri masive). Prea multe companii au fost descoperite falsificfndu-qi evidentele, de obicei cu consecinte dezastruoase pentru angajatii lor. Angajatii companiei Enron
credeau ci totul merge ca pe roate: o companie care se dezvolti,
actiuni care se apreciau rapid, planuri solide de tip 401(k), o mul~ime
de oportunititi pentru avansare. $i dintr-odati totul s-a n h i t . Cft ai
clipi din ochi, aproape toti aceqti angajati s-au trezit in stradi, in ciutarea unui loc de munci. Oamenii din intreaga tari si-au invitat lectia:
din motive foarte practice, ei ar trebui s i inteleagi cite ceva despre
finantele companiei pentru care lucreazi. Ca si investitorii, trebuie
s i ?tiecum se comporti.
Deci, gfnditi-vi cit s-ar putea cfstiga prin dobfndirea unei adevirate culturi a transparenlei qi inteligentei financiare - o cultur5
in care oamenii au vizut si invitat s i inteleagi situatiile financiare.
Nu, nu ne asteptim ca toti s i devini analiqti pe Wall Street sau chiar

contabili. Doar credem c i daci situatiile financiare sunt la indemfnii qi


conceptele-cheie explicate in mod repetat, fiecare angajat va fi rnai
increzitor si rnai loial, iar compania va deveni rnai puternici. Firi
indoiali, companiile pe actiuni, listate la bursa de valori nu pot s i
arate situatiile financiare consolidate angaja~ilordecBt o data pe trimestru, cand informatiile sunt ficute publice. Dar pot s i isi propuni
s i explice aceste situatii atunci c3nd sunt ficute publice. fntre timp,
trebuie s i se asigure cii angajatii vid cum se prezinti cifrele pentru
departamentul unde lucreazi acestia.
Dupi cum puteti constata, credem cu pasiune in puterea cunoasterii - qi c5nd vine vorba de afaceri, credem rnai mult decft orice in
cunoasterea financia~isi in inteligenta financiari care in mod imperios trebuie pus5 la treabi. Informa$ile financiare reprezinti sistemul
nervos a1 oricirei afaceri. Ele contin informatii care indici modul cum
se dezvolti afacerea - unde sunt ~uncteleforte si cele vulnerabile,
unde sunt oportunititile si ameninykile qi le trateazi in egali misuri.
Prea mult timp, un grup relativ restrins de oameni din fiecare companie erau singurii care intelegeau semnificafiadatelor financiare. Noi
credem c i mult rnai multi oameni ar trebui s i inleleagi aceste lucruriincepfnd cu manageri, dar qi intreaga fort5 de munci. Cf~tigiind
aceasti putere de intelegere atft oamenii, c5t qi companiile se vor afla
intr-o situatie rnai bun&

..

Explicafii

Explicatii

SA INTELEGEM
LEGEA SARBANES-OXLEY
Daci sunteq apropiali ai departamentului financiar din companie, ati
auzit de legea Sarbanes-Oxley, cunoscuti qi sub denumirea Sarbox
sau doar Sox. Sarbanes-Oxley este o lege emisi de Congresul Statelor
Unite, in iulie 2002, ca rispuns la neintreruptele dezviluiri de fraude
financiare. Este poate cel mai semnificativ act legislativ care influenteazi guvernanta corporatist$ publicarea rezultatelor financiare si
contabilitatea publici, de ~ 2 n dau fost promulgate in Statele Unite
legile ini$ale privind valorile mobiliare, in 1930. Aceasta este meniti
s i amelioreze increderea publicului in pietele financiare prin intirirea
controalelor asupra raport2ilor financiare qi a amenzilor pentru nerespectarea legii.
Prevederile legii Sarbanes-Oxley afecteazi aproape orice persoani
implicati in domeniul financiar. Prin aceasti lege s-a creat Consiliul
de Supraveghere a Contabilititii Companiilor Publice. Acesta interzice firmelor de contabilitate s i v k d i clientilor atit servicii de audit,
ciit si de nonaudit. El impune consiliilor de conducere corporatiste
s i includi cel putin un director care este expert financiar si comitetelor de audit s i stabileasci proceduri prin care angajarii pot in mod
confidential s i avertizeze directorii cu privire la practici contabile
frauduloase. fn baza legii Sarbanes-Oxley, o companie nu poate disponibiliza, retrograda sau h i r p i angajalii care incearci s i raporteze
.
fraude financiare potentiale.

Cel mai mult sunt afectati de aceasd lege CEO si CFO. Acestia
trebuie s i certifice situatii financiare trimestriale si anuale ale companiei lor, s i ateste c i sunt responsabili de actul de publicare a documentelor gi de procedurile de control qi s i confirme c i situatiile
financiare intocrnite de ei nu contin denaturiri. Daci se constat; c i
rezultatele financiare sunt denaturate intentionat pot fi necesare
amenzi si chiar pedepse cu inchisoarea. De asemenea, legea interzice
companiilor s i acorde sau s i garanteze imprumuturi personale membrilor conducerii sau directorilor acestor companii (Un studiu intreprins de Grupul nonprofit de cercetare a1 bibliotecilor corporatiste
a constatat ci, in 2001, companiile au acordat ?mprumuturi membrilor conducerii lor in valoare de peste 4,5 miliarde $, deseori fiiri
nicio dobfndi sau la o d o b h d i mici.) Iar legea impune CEO qi CFO
s i inapoieze anumite premii ~i profituri din optiuni pe actiuni. daci
propria companie este foqati si-qi reformuleze rezultatele financiare
datoritl unei adminstriri necorespunzitoare.
Sarbanes-Oxley soliciti companiilor s i isi intireasci controalele
interne. Acestea trebuie s i includi in raportul anual un ,raport de
control intern" destinat ac~ionarilor,care abordeazi responsabilititile
managementului in menunerea unor controde corespunzhoare asupra
indicatorilor financiari si soliciti redactarea unei concluzii referitore
la eficienta controalelor. Pe liingi acestea, conducerea trebuie s i facZ
publice informa~iilereferitoare la modificirile de substanti din simatia financiari sau operatiunile companiei in mod rapid si permanent.
Sarbanes-Oxley foqeazi companiile ~ublices i isi asume mai multg
responsabilitate pentru situauile lor financiare qi s i diminueze probabilitatea fraudelor nedetectate. Totu~i,implementarea ei este foarte
costisitoare. Costul mediu pentru companii este de 5 rnilioane $; pentru
marile companii, cum ar fi General Electric, poate ajunge si la 30 de
milioane $.

Modele de situatii financiare

rmiitoarele consticuie un set de


modele de situalii financiare ale unei companii imaginare.
CONTUL DE PROFIT $I PIERDERE (in milioane $)
Vdnzari
Costul bunurilor vandute
Profit brut
Cheltuieli de vinzare, generale si adm. (SG&A)
Depreciere
Alte venituri
EBIT
Cheltuieli cu dobPnda
Impozite,
Profit net

3dJkuaE
Active
DisponibilitQisi elemente echivalente
83 $
Contul de creanie
1 312
Stocuri
1 270
or
Alfe active curentc?si ac11rn1113ri

3!uaa!B
72 $
1 204
1 514
--

LYY

'Modele de situatii financiare


Total active curente
lmobiliziricorporale
Alte active pe termen lung
Total active

2 750
2 230

2 857
2 264

2l2

232

5 193$

Pasive
Contul de datorii citre furnizori
1 022 $
Linie de credit
100
Virsiirnint curent al datorieipe terrnenlung 2
Total pasive curente
1 174
Datorie pe termen lung
1 037
Alte datorii pe termen lung
25
Total pasive
2 736 $

Capital propriu (a1 actionarilor)


Acliuni comune, 1 $ valoare nominali
(100 000 000 autorizate,
74 000 000 existentein 2005 si 2004)
74 $
Prime de emisiune
1 110$
Rezerve
GE!
Total capital propriu

5 354 $

1 129 $
150

5i
1 330
1 158

@I

2 979 $

74 $
1 110$

&lm

u!l
2375%

5 354 $

Total pasive $i capital propriu

5 193$

Note explicative 2005:


Depreciere
Numsir de actiuni comune (mil.)
Ci~tiguriper actiune
Dividend per actiune

239 $
74
3,35 $
224 $

SlTUATlA FLUXULUIDE DISPONIBILITATI (in milioane)


Sflrsit an 31 dec. 2003
Disponibiliti!i din activitiJlde exploatare
Profit net
Depreciere
Cont de creante
Stocuri
Alte active curente
Datorii citre furnizori

248 $
239
(108)
244
(18)

uu

Disponibilitqi din exploatare


Disponibilititi din actlviti!i de investitie
lrnobiliziricorporale
Alte active pe terrnen lung
Disponibiliti\i din investitii
Disponibilititi din activititi de finantare
Linie de credit
Virsimintul curent al datoriei pe terrnen lung
Datorii pe termen lung
Alte datorii pe termen lung
Dividende plitite
Disponibilititi din finantare
Modificare disponibilititi
Disponibilititila inceputul perioadei
Disponibilititi la sfdr$itul perioadei

Capitolul3
1. Andrew Ross Sorkin, ,,Back to Schbol, But This One Is for
Corporate Officials", New York Times, 3 sept. 2002.
2. Mike France, ,Why Bernie Before Kennie-Boy ?", Businessweek,
15 martie 2004, p. 37.

Capitolul5
1. H.Thomas Johnson ~i Robert S.Kaplan, Relevance Lost: The
Rise and Fall of Management Accounting (Boston:Harvard Business
School Press, 1991).
2. Dell, Inc., Form 10-K Vezi nota 1, ,,Description of Business and
Summary of Significant Accounting Policies", pp. 35,37.
3. Tyco International, Form 10-K, Vezi nota 1, ,,Basis of Presentation and Summary of Significant Accounting Policies", p. 89.
Capitolul6
1. Tyco International, Form 10-K, Vezi nota 1, ,,Basis of Presentation and Summary of Significant Accounting Poilicies", p. 90.
Capitolul9
1. Ford Motor Company, Annual Report to Shareholders, 2004.
Notele se gPsesc la pp. 61-91.

Capitalull0
1. Barnes & Noble, Inc., Annual Report to Shareholders, 2004.
Vezi ,,Merchandise Inventories", p. 26.

1. Ram Charan si Jerry Useem, ,,Why Companies Fail", Fortune,


27 mai 2002, pp. 50-62.

1. Edward E. Lawler, Susan A. Mohrman si Gerald E.Ledford,


,Creating High Performance Organizations" (Los Angeles: Center
for Effective Organizations, Marshall School of Business, University
of Southern California, 1995).

oi - Karen si Joe - am lucrat


impreunii aproape zece ani. Parteneriatul nostru a inceput cu o intflnire din indmplare la o conferin@ si a evoluat in timp, fiind acum
coproprietari ai companiei noastre, Business Literacy Institute, iar
acum coautori ai acestei c5qi. De-a lungul anilor am indlnit, am lucrat
si am impiirtiiqit experienta noastri cu multi oameni care au avut un
impact asupra modului nostru de gfndire si asupra muncii noastre.
Aceasti carte este o incununare a educatiei noastre, a muncii si experientelor noastre manageriale, a cercetirilor, parteneriatului nostru si
a tot ce am inviitat din munca noastri alituri de mii de angajati, manageri qi lideri.
Karen 1-a intilnit prima dati pe Joe in timp ce isi fiicea cercetirile
pentru disertatie. El era si inci este unul dintre principalii expeqi ai
managementului deschis. Am continuat s i ne urmirim reciproc evolutia de-a lungul anilor si am fost intotdeauna interesati de munca
d
s-a ariitat interesat s i facH
celuilalt. Karen a fost inc2ntatii ~ 2 n John
parte din acest proiect. El a devenit un membru indispensabil a1echipei.
Multi altii si-au adus contributia pentru ca aceasti carte s5 devini
realitate. Printre aceqtia ii amintim pe:
- Bo Burlingham, editor la Inc. magazine ti coautor (cu Jack
Stack) a1 minunatelor ciqi The Great Game of Business si A Stake in
the Outcome. Bo a impirtit cu generozitate cu noi cercetarile si lucririle despre frauda financiarii, pe care el si Joe le-au intreprins pentru
un alt proiect. Cartea lui Bo, Small Giants: Companies That Choose

-Joe Cornwell si Joe VanDenberg, copropietari la Setpoint, impreuni cu Joe Knight. (La Setpoint li se spunea simplu ,,JoesU).
Le mulpmim pentru credinta lor in ideea ci putem invita pe oricine
finante gi pentru efortul lor neobosit de a incuraja pe toati lumea de la
Setpoint s i participe activ la succesul companiei. Le mulpmim ci
ne-au permis s i spunem ciiteva istorioare culese de la Setpoint.
De asemenea, vrem sii le mulpmim lui Reid Leland, Michael
Thompson (CEO la Setpoint) gi tuturor angaja$or de la aceasti companie. Daci ajungeti cumva in Utah, ar trebui s i vizitati Setpoint; sistemul companiei functioneazi gi veti putea vedea attt inteligenta
financiari, dar si parteneriatul intelectual in actiune. Presupunem ci
veti fi surprinsi s i constata6 ctt de profund inteleg afacerea angajatii
si devotamentul lor pentru succesul acesteia.
- Clientilor nogtri de la Business Literacy Institute. Datorid
diruirii lor fati de initierea in afaceri, am putut s i risptndim inteligenta financiari in r8ndul mai multor organizaGi. Este imposibil sii
le rnulpmim tuturor, dar o parte dintre cei care ne-au ajutat qi ne-au
insufletit sunt Dan Leever, Stephen Largen. Michael Siegrnund ;i
Gary St. Pierre de la MacDermid Incorporated; Shellie Crandall de la
Brinks, Inc.; Cheryl Mackie de la Caremark Rx;Erik Rydstrom de la
Sanofi Aaventis; Laura Crite qi Marian Johnson de la Homecomings
Financial;Janet Gillease de la ETS; Laurie McGraw de la Gulf Coast
Regional Blood Center; Mary Ellen Kerr de la Tyco Engineered
Products and Services; Beth Ross de la Borders Group Vi Sharon
Maas de la Southwest Airlines.
- Colegilor nogtri de la Business Literacy Institute. Prima pe care
am intgnit-o a fost Rochelle Martel, pe vremea ctnd era controlor
financiar la Syncor International. Ea era convind ci toti pot invita
finante qi a ficut parte din echipa care a "icununat acest efort. (A fost
condud firi odihni de Joyce Douglas gi Sheila Coop.) Rochelle
a avansat si a devenit CFO la CMI unde a luptat din nou pentru educatie si participare. Rochelle este unul dintre acei unici profesionisti
din domeniul financiar care sunt totodati gi profesori foarte buni.
fn prezent ea este unul dintre organizatorii ~rogramelornoastre
de pregitire financiari adaptate nevoilor clientilor. Aceqtia o adorii.
Stephanie Wexler este administrator a1 serviciului clienti, dar acest
titlu nu spune totul. Stephanie este o profesionisti care ne ajud ln multe
privinte, inclusiv cu programele on-line, in problemele de marketing.

dar si pentru dezvoltarea produselor noi. Totodad, este o inspiraue


pentru noi prin capacitatea ei de a avea o atitudine pozitivi qi de a fi
curajoasii in fata imprejuririlor dificile.
- Dave Merrill, artistul inventiv care a ilustrat Harta banilor. Capacitatea sa de a prelua ideile noastre initiale, brute ~ide a le transpune
in realitate, reprezinti un adevirat talent.
- Agentul nostru, Susan Barry; Jacqueline Murphy, editorul
nostru la Harvard Business School Press gi criticii nostri anonimi.
Toti au ficut ca aceasti carte s i fie mai buni.
- $i toti ceilalti care ne-au ajutat pe parcurs, inclusiv Deborah
Annes, Helen gi Gene Berman, Kelin Gersick, Stacey Griffin, Cathy
Ivancic, Larry si Jewel Knight, Michael Lee, Don Mankin, Kimcee
McAnally, Alan Miller, Tom Olivo, Anna Perelman, Jonena Relth,
Marlin Shelley, Lucretia Sias, Carolyn Stewart si Roberta Wolff. Mul~ m i rdin
i inimi tuturor.

abateri, 20-28,31-33,62,232,233
definitie, 15
estimirile cheltuielilor de restructurare, 73
im~actulasupra profitului operational, 77
in bilanpl contabil, 89,96
in contul de profit gi pierdere, 47
in determinarea alocirilor, 22,23
in luarea deciziilor, 35
in metodele evaluirii, 25-27
in profitul brut, 76,77
in venituri, 59-60
si disponibilititi, 124
achiziGi
ciclul de conversie a disponibilititilor, 226
definitie, 98
strategice, 25
WorldCom, 29-31
viteza de rotatie a debitelor-clienti,
179,180
Tyco, 30,31
acid, testul, 175
acordarelneacordare de credite, 150
acordarea de credit clientilor, 219
active curente, 92-94,174-176,214
active lichide, 92
active necorporale, 71,100-102
definitie, 99
active, 92-102
active necorporale, 71,99-101
acumulki si active plathe cu anticipatie, 101,102

contul de creante (NR), 93


curente, 92-94,174-176,214
depreciere acumulati, 96,97
disponibilititi gi echivalente ale disponibilititilor, 92,93
efecte asupra profitului/capitalului
propriu, 114-116
fond comercial, 97-100
lichide, 92
metoda evaluirii activelor, 25
nete, 90
plitite anticipat, 101,102
proprietate intelectuali, brevete, 100,
101
proprietate, fabric5 gi echipamente
(PPE), 95,96
randamentul total al activelor, 182,
183
rentabilitatea activelor (ROA),
166-168,185,186
rotatia activelor, 186
stocuri, 94,95
subevaluate, 96,100
termen lung, 92
activititi de finantare, disponibilititi
provenite din sau folosite pentru,
136
actiuni comune, 106
acumulati, depreciere, 96,97, 107
acumulate, c%tiguri, 87
acumulate, cheltuieli, 104
acumuliri, 20,21,24,101,144,247
definitie, 21

Adelphia, 81
administrare necorespunzitoare, 245
aeronautici, industria, 45,171,174
afacere pe baza fluxului de disponibilitiG (afaceriie bazate pe numerar), 132
agentii de vinzki, 221
alociri, 20-23
definitie, 22
alte veniturii/cheltuieli, 72
amortizare, 67,71,76-78,98,101
analiza cheltuielilor pentru investitii,
vezi cheltuieli pentru investitii
angajatii
ca active, 118,119
mediul de lucru, 233-236
studii de implicare, 235,236
anul fiscal, definitie, 90
arta finantelor, 9,14-15
AT&T, 73
avantajele iniGerii financiare, 29-36

bugetarea, vezi cheltuieli de investitii,


randamentul investitiei
Business Literacy Institute, 214,215

calculator, 194
calculayii, vezi formule, calcule
canal de distributie, 60
cantitatea economicii pe loturi de
comenzi (EOQ), 220
capacitatea companiei de a-gi plhi facturile, 116
capital
capital de lucru, 214-217,220,221,
224-227
costul (capitalului), 193-195
definitieJtipuri, 105
folosirea, 105
prima de emisiune, 107
capital de lucru, 213-228
elemente ale, 214
formula, 214
Bank of America, 93
gestionarea stocurilor, 220-222
bariere in calea competentei fianciare,
gestionarea vitezei de rotatie a debi36,37
telor-clienli (DSO), 217-220
bariere in calea initierii financiare, 36,37
gi ciclul de conversie a disponibiliBarnes & Noble, 95
titilor, 223-227
Berkshire Hathaway, 123,152,153
gi ciclul de productie, 214-216
Berman, Karen, 7-8
gi zilele de plati scadente DPO, 223,
bilant contabil, 85-91
224
capital financiar, 105
definitie, 31, 85-88
capital fizic, 105
efectele asupra contului de profit gi
pierdere, 112-117
capital propriu
al aqionarilor, 88,89
egantion, 144
folosirea, calculul fluxului de dispocregtere, 116
nibiliti;i, 139-147
definitie, 87
negativ, 114
formate, 90
raport datorie-capital propriu
formula, 88-90
(a1 actionarilor), 160,171,172
interpretarea, 89-91
relatia cu profitul, 87,112,113
managementul, 213-216
rentabilitatea capitalului aqionarilor
motive de echilibru, 109-111
(ROE ), 168,169
brevet, 100,101
Buffet, Warren, 123-126, 138,152,153 capitalizare de piati, 25

'

capitalul actio'narilor,88. Vezi fi capital cheltuieli, 62-74


propriu
amortizare, 67-72
c%tiguri (pierderi) retinute, 87,107-108
costul bunurilor vindute, 62-66
cigtiguri pe aqiune (profitul pe actiune,
costul vihzirilor, 62-66
EPS), 59,74
depreciere, 67-72
cigtiguri, 26,94. Vezi ti profit
conectare cu vinzirile, 45,46
categorii extraordinare, 72
(cheltuieli) f i r i implicarea disponiCendant, 60
bilitiflor, 70,71
Center for Effective Organizations
(cheltuieli) unice, 72,73
(Centrul pentru 0rganizat.G Efi(cheltuieli) de exploatare, 17,66,67
ciente), 235
(cheltuielile) cu vinzkile, cele genecercetarea gi dezvoltarea (R&D), 101,
rale gi administrative (SG&A
218
sau doar G&A), 66
CFO, 39
rindul cheltuieli cu vinzirile (con,Chainsaw Al", Vezi Dunlap,
turile, declaraliile interne de
,,Chainsaw Al", Sunbeam
profit qi pierdere), 52
Charan, Ram, 123,125
conturile (declaraliile) externe de
cheltuiali inainte de impozitare (chelprofit qi pierdere, 53
tuiali unici), 69
(cheltuieli) pentru investitii, 18,19,
cheltuieli de investitii, 190-195
119,120
ciqtigul proprietarului, 124
cheltuielile de exploatare, 66,67
cheltuieli versus, 17-19
defitie, 67
definitie, 18
ciclul de conversie a disponibilititilor,
depreciere, 24
213,223-227
fat5 de profit, 128
companii de servicii, 46,62-66,137,214,
ghid pas cu pas, 208-210
215
investitii de capital, 190
listate la bursi, 152,153
companii
metoda ramburskii, 198-200,205
nou-Ahfiinpti
(exemplu),142,
companii
metode de analizi, comparare,
143
204-207
cont de profit gi pierdere consolidat, 16,
~rocesulde analizi, 197,198
vezi fi cont de profit qi pierdere
rata interni de rentabilitate, 198,203,
contabilitate
pe baza fluxului de dispo204
nibilititi
(contabilitate
bazati pe
referitor la fraudi qi scandaluri, 17,18,
lichidititi), 44
30
controlor
intern, 40
valoarea neti actualizatii,198,200-203,
qi ~ierdere,44-55
contul
de
profit
205-207
categorii, 51,52
Vezi fi randamentul investitiei
curent versus ~roforma,50,51
cheltuieli de regie, 66
date comparative, 52,53
cheltuieli fkii implicarea disponibilitidefinitie, 16
@or, 70
,la$:";+;a
7i

Index
efecte1.e asupra biknfului contabil,
departamente de contabilitate, 33,36,
112-117
62,63,66,73, 126
exemplu, 143
-. .
deprecierea
tolosit pentru calcularea fluxului de
acumulati, 96,97
disponibilititi, 139-147
ajustarea cu deprecierea in stabilirea
indicatii, 57, 58
situatiei fluxului de disponibinote explicative, 53-55
lititi, 146
definitie, 24
scopul, 47
tipuri de profit, 74
economici, 71
mnturi de creanp (AIR), 93,141, 143,
hcalculul profitului net, 142
147,179
liberrate de acriune in determinarea,
vechimea creantelor, 180,228
23,24
mijloace fixe, 18
Vezi ~iviteza de rotatie a debiputerea deprecierii si amortizarea,
telor-clienti (DSO)
Corporate Library Research Group
67-72
(
~de cercetare
~
~ i b l ~i ~ ~dezvoltarea
~l companiilor de internet,
26,27,124
cilor Corporatiste), 245
disponibiliti~i,123-126, 139-151
c ~ sde
t capital, 193-195
cheltuieli de investi$i gi, 196-198,
costul bunurilor vfndute (COGS), 52,
62-67,76,78, 164
200,202
definitie, 34
csstul serviciilor (COS ), 52,62-67,164
f i r i profit (exemplu), 131-134
definitie, 63
flux
liber de disponibilititi, 152,153
cssturi fixe, 67
importanta,
124-126
c~lturacompaniei, 242,243
profit
fir5
(exemplu),
129-131
cxmpSrare de acGuni pe datorie, 172
provenite
din
sau
folosite
pentru
cxrent, 50,51
activititi de finantare, 136, 137
provenite
din sau folosite pentru
date comparative in contul de profit
activititi de investitii, 136
pi pierdere, 52,53
provenite din sau folosite pentru
datorie, 104,170-174
activititi operationale, 136
datorii
furniz~ri(A/P), lo49
reconcilierea cu profitul, 140-142
113,143,147,180,248
pi profit, 47, 127,128
datorii neincasabile, toleranp pentru
versus profit, 47,127, 128
(creante nerecuperabile), 93,94
Vezi ji fluxul de disponibilititi
datoriile pe termen lung, 103
disponibilizirile, 79
dzasupra liniei, 65
dividende, 106
dxlaratia operayiunilor,16, vezi ji
contul de profit pi pierdere
Dell Inc., 54
Denison, Daniel R., 235
departament financiar, 36,39,40

EBIT (profitul de exploatare, ciptiguri


inainte de plata dobfnzilor pi
a impozitelor), 76, 77, 165
EBITDA (cfgtiguri inaintea dobfnzii,
taxelor, deprecierii gi amortizirii),
78,123,152
echivalente de disponibilititi, 92,93
ecuatia contabili fundamentali, 89,
vezi ~iformule/calcule
ecuatia de actualizare, 201
eficienta activelor, 182
eficienta fabricii, 222
Enron, 13,29,96,167,168,233,242
estimirile
csgtiguri, 26
cheltuieli de restructurare, 73
contul de profit pi pierdere, 55
folosirea, 91
pot determina abateri, 60
profitul gi, 43-47
?i analiza cheltuielilor pentru investitii, 196-198
gi valoarea neti actualizat5,202
veniturile din vinziri gi, 16-19
evaluare, 25-27
expenizi (competenP) financiari, 133,
134
i

definitie, 107
~i situafia fluxului de disponibilititi,
146
dobind& 190
drepturi de vot, 106

Drucker, Peter, 43,235


Dun & Bradstreet ( D &B), scorurile,
223
Dunlap, ,,Chainsaw Al", 73,79,157-160,
vezi fi Sunbeam

jucitorii gi cu ce se ocupi ei, 39


obtinerea celor dorite, 38
procentul din vlnziri, 185
rela~iileintre indicatori, 185, 186
Sarbanes-Oxley, legea, 244,245
variatia, 80
vechimea creantelor, 228 .

factureazi-si-ambi, 57,158-160
Fastow, Andrew, 168
Financial Accounting Standards Board
(Comitetul pentru Norme in Contabilitatea Financiar;) (FASB), 98,
119
finanyare, 136,137
finantarea din exterior, 137
finantarea unei companii, 137
Fine Cigar Shops (exemplu), 131,132
fluctuatia (personalului), 7,
flux liber de disponibilititi, 38,152,153
fluxul de disponibiliti$, 123-126
evaluarea fluxurilor viitoare de disponibilititi, 198,199
flux liber de disponibilititi, 152,153
impactul managerilor asupra, 149-151
intelegerea, 135,149-151
proiectbd viitorul, 198
redus, 25
tipuri de, 135-138
valoarea actualizati a fluxurilor
viitoare de disponibilitgti, 202
Vezi Si disponibilititi; situatia fluxului de disponibilititi
fondul comercial, 9;7-100,107,116
explicatii
amortizarea, 98-100
Adelphia, 81
definitie, 30
alegerea indicatorilor, 184,185
Ford
Motor Company (Compania Ford
analiza cheltuielilor de investitii,
32,33,90,91
Motor),
208-210
Form 10-K, 54
angajatii ca active, 118,119
formate de bilant contabil, 90
cheltuieli versus costuri pentru
formule/calcule
investitii, 119,120
capitalul de lucru, 214
flux liber de disponibilitiyi, 152,153

.-

Index
ciclul de conversie a disponibilitiflor,
226
costul capitalului, 195
ecuaria contabili fundamentali, 89
ecuatia de actualizare (reducere), 201
fluxul liber de disponibilitili, 152
metoda rambursirii, 199,200
procentul din vinziri, 185
procentul marjei profitului brut, 164,
165
procentul marjei profitului din exploatare (marja operayionall),
165
procentul marjei profitului net (marja
neti), 165,166
randamentul activelor totale, 182,183
raport datorie-capital propriu, 171
rata acoperirii dobinzii, 172
rata interni de rentabilitate, 203,204
rata lichidititii generale, 175
rata lichidititii imediate, 175, 176
rata rentabilititii necesare, 193-195
rentabilitatea activelor (ROA), 166,
186
rentabilitatea capitalului propriu
(ROE), 168
rotaria PPE, 181
valoarea actudizati, 180
valoarea neti actualizati, 200-206
valoarea neti individual4 88,109
valoarea viitoare, 191
Vezi 8i indicatori
viteza de rotatie a creditelor-furnizor (DPO), 180
viteza de rotatie a debitelor-clienti
(DSO), 179
viteza de rotalie a stocurilor (DII),
178
fraudelscandaluri, 18,61
Adelphia, 8 1
Cendant, 60
Enron, 96,167

folosirea deprecierii, 77,78


prin ecunoqterea veniturilor, 56
Rite Aid, 60
Sarbanes-Oxley, legea, 244
Sunbeam, 60,157-160
sursa cea mai comuni a, 60
Waste Manangement Inc., 69,77,116
WorldCom, 18,29-31,119,120
Xerox, 60
fuziune, 98
Genentech, 66
general acceptate, principii de contabilitate (GAAP), 64, 69,73, 101, 118
General Motors (GM), 50
generale qi administrative, cheltuieli
(G&A), 66
gestionarea la timp a stocurilor, 220
Harta banilor, 239,240
imobiliziri corporale (PPE ), 96,96,146
rotaria PPE, 181
implicatiile evaluirii, 27
indicatori de eficienyi, 162,177-1 83
indicatori de lichiditate, 162
indicatori de lichiditate, 174,175
indicatori esen~ialide performanti
(KPIs)
indicatori financiari, vezi indicatori
indicatori, 157-196
degere, 184
analizi, 160-162
arta finanleior qi indicatorii de profitabilitate, 162, 163
categorii, 160
cornparare, 161,162
de lichiditate, 162, 174-176
de profitabilitate, 163,177-183
efectul de pirghie, 162,170-173
procent din v2nziri, 185
procentul marjei profitului brut, 164

procentul marjei profitului din exploatare, 165


procentul marjei profitului net, 165,
166
profitabilitate, 162-169
randamentul activelor totale, 182
raportul datorielcapitalul acrionarilor (raport datorielcapital
propriu), 160,171,172
raportul preprilciqtiguri, 161
rata acoperirii dobhzii, 173,174
rata lichiditi$i generale, 174,175
rata lichiditiGi imediate, 160,175,176
rela+le intre indicatori, 185,186
rentabilitatea activelor (ROA),
166-168
rentabilitatea capitalului propriu
(ROE), 168,169
rotaria imobilizirilor corporale, 181,
182
rotaGa stocurilor, 177-179
scandalul Sunbeam, 157,158
viteza de rotatie a stocurilor (DII),
176-178
viteza de rotatie a creditelor-furnizor (DPO), 180,181
viteza de rotatie a debitelor-clienti
(DSO), 179,180
indicatorii efectului de pirghie, 162,
170-173
inginerii, 221
instruire financiari, 29
qi performanta corporatisti, 231-236
qi strategii, 237-241
inteligenti financiari, 7-11,19,28-37
investitorii de capital de risc (VC), 25
investipi pe termen lung, 18
investi+, activititi de, 136
i~oteze,15,20-27,31-33,55,107,163
folosirea, 91
importanta intelegerii, 19
lucr2nd cu, 31-33

qi acumuliri, 20,21
qi alociri de fonduri, 11-13
qi capitalul de lucru, 216
qi deprecierea, 67-71,116
qi metodele evaluirii, 25-27
qi predarea ini$erii fiianciare, 240,241
qi profit, 47
qi randamentul investiriei (ROI), 198
qi rata obstacol, 194,195
vdoarea viitoare qi, 191,192
imbunitilirea inteligenlei financiare
avantaje pentru companie, 35,36
avantaje pentru persoane, 29-39
bariere in calea competentei financiare, 36-39
imprumuturi acordate de firme CEO,
245
imprumuturi, 137-138
inchiderea registrelor, 20
inregistrare unici (cheltuieli unice), 13,
72,73
intdniri, 238,239
Johnson H. Thomas, 50
Kaplan Robert S., 50
Kersh, Russ, 158
Kmart, 159
Knight, Joe, 7,8,15,32,125,126,133,
184,206,223,224,236,238
~ozlowski;Dennis, 30
leasing opera$onal,173
legi antifraudi, 244,245, vezi 8i legea
Sarbanes-Oxley
legislatie, Securities Exchange Act din
1934,54
lucru, mediul de, 233-236
Macromedia, 60,61
manageri de credit, 218-220

operational, cid~1,224-227

manager;;
care vin Pn contact direct cu

218

clienGi,

de credit, 219
din domeniul cercetirii pi dezvoltkii, 218
din domeniul exploatirii, 218
din fabrici, 221
mznagerii fabricilor, 222
maniiularea veniturilor, 58-61,216
Mattel, 158
mediu de Iucru, 233-236,238
metoda valorii actualizate a fluxului
de disponibilitiiti,25
metode pentru analizarea cheltuielilor
de investitii,vezi cheltuieli pentru
investi~ii
Microsoft, 66,92,107,175
micprarea volumul cheltuielilor salaride,
78
modificare contabila relevanti p e n m
profitul net, 59
negativ, capital, 114
negative, semne, 80
net, profit, 78, 79
definitie, 79
net, venit, 74
net& actualizati valoarea (NPV), 198,
200-207
ned, marja, procentul marjei profitului
net, 165,166
neti, marji, 74
net&valoarea, 88
nete, active, 90
nonprofit, companii, 51,52
note explicative, 53-55,59,90,91

o singuri tragere
nhstacole in calea competentei finan-

operayiona),leasing, 173
operationall, competenti, 133
operagonalq pCrghie, 170
activiti$, disponibilitP$
provenite din sau folosite pentru,
izc.
IJV

oportunitate, costul de, 194


panouri ~ialte materiale vizuale,
239-241
paranteze, 80
pkghie financiark 170
ptrghie operationali, 170
pzrghie, 170,171
Parmalat, 93
pasive curente, 103-104,175,214
pasive pe termen scurt, 104,105
pasivele, 88,89, 103-105
cheltuieli acumulate pi alte pasive
pe termen scurt, 104
curente, 103,104,175,214
datorii care furnizori, 104
imprumuturi pe termen scurt, 104
pe termen lung, 103-105
virsimtntul curent a1 datoriei
pe termen lung, 104
performanta corporatisti, competenta
financiari ~ i232-234
,
perioada medie de incasare, 179
perioade de timp oglindite de contul
de profit ~ipierdere, 50
Peter, Laurence J., 43
Meffer, Jeffrey, 235
pierderi, 51,87
p l f irea furnizorilor, 223
plkite anticipat, active, 101,102
politica unei companii, 233
Dret de cumpgrare, 95,96
"

'0

?E. ,4*

previzionarea viitorului flux de*disponibifititi, 198


prime amfnate, 105
primul intrat, primul ie~it(FIFO), 95
principiul conecdrii, 45-47,68,101,105,
128
definitie, 45
principiul conservatorismului, 96
Principiul lui Peter, 43
privilegiate, acliuni (actiuni sau titluri
preferentide), 106
procedee de planificare bugetari, 86
procentul din vhziri, 185
procentul marjei profitului brut, 148,
164
procentul marjei profitului din exploatare (marja operationalii),165
producgie de tip lean, 220
productie, ciclul de, 215
productie, departamente de, 221
profit brut, 74-76
definitie, 75
profit ~ipierdere, contul de, 44-47
profit 8i pierderi (P&L), declaratie,16,
49, vezi fi contul de profit $ipierdere
profit, 43-47,74-79,127-134
acumularea profiturilor sau pierderilor, 87
brut, 75
cheltuielile pentru investitii nu influenteazi profitul, 128
defini$e, 75
deprecierea in calculare profitului
net, 142
determinarea profitului, 45,46
din exploatare (EBIT), 76,77
disponibitiit; versus (exemplu), 126,
127,129-134
efecte asupra activelor, 114-117
forme diferite de profit, pe care le

impactul abaterilor ale cifrelor asupra


profitului din exploatare, 77
htr-un cont de profit gi pierdere, 74
lichidititi (disponibilit~ti),47
net, 78,79
procentul marjei profitului brut
(marja bruti), 160,164
procentul marjei profitului din exploatare (marja operationalii),
165
procentul marjei profitului net, 165,
166
profit brut, deasupra liniei/sub linie,
65
profit firii disponibilitili (exemplu),
129-131
reconcilierea profitului pi a disponibilitiitilor, 140, 141
relatia profit/capital propriu, 112-1 2 6
subcategorii, 52
totalul venitului dupi impozitare, 107
profitabiiitate, indicatori de, 162-169
profitul de exploatare (EBIT),76-78
definitie, 77
proforma, cont de profit qi pierdere,
50,51
proiecte, comparare/respingere, 200
proprietarului, cistigul, 124,138,152,
153
definitie, 124
proprietate intelectuali, 99,100-102
propriu, capital, 88,89,105-111,146
acfiuniordinare sau acfiunicommune,
106
actiuni privilegiate, 106
prima de emisiune, 107
profiturile retinute, 107,108
propuneri, 208-210
ramburskii (recuperiirii), metoda, 198,
199,200,202,204-206

rapoarte de control intern, 245


raport datorie-capital propriu, 160,
171-172
raportul preprilciqtiguri, 161
rata acoperirii dobhzii, 172,173
rata dobhzii si valoarea neti actualizati, 202
rata intern5 de rentabilitate (IRR), 198
rata lichidititii imediate, 160,175,176
rata obstacol, 193, 194, vezi qi rata
rentabilititii necesare
rata rentabilititii necesare, 190,193-195
ratele de recuperare, diferenta dintre,
192
rlscumpirarea de acrjuni, 138
regularizare, 141
regularizarea profitului si a disponibilititilor, 140-142
recunoscute (inregistrate), venituri 16,
17,56-58
manipulare, 58-61
reducerea fondurilor de pensii, 14
relatiile cu clientii qi contul de creante,
149,150
Relevan[a'pierduta' (Relevance Lost),
Thomas Johnson ~iKaplan, 50
rentabilitatea activelor (ROA), 166-168,
185,186
rentabilitatea capitalului propriu (ROE),
168,169
rentabilitatea investirjei (ROI), 189-210
compararea metodelor, 204-207
definitie, 167
ghid de analizi pas cu pas, 208-210
rata intern5 de rentabilitate (IRR),
198,203,204
recuperarea (rambursarea), 199,200
valoarea actualizati, 192
valoarea banilor in timp, 189,190
valoarea neti actudizati, 200-203
valoarea viitoare, 191,192
Vezi ~icheltuieli pentru investitii
rentabilitatea vinzirilor (ROS), 186

respingerea proiectelor, 200


responsabilii financiari, 39,40
restructurare, cheltuieli de, 72
Rite Aid, 60
rotatia stocurilor, 178, 179
rotunjirea cifrelor, 50
LL

Sarbanes-Oxley, legea, 244,245


scandaluri, vezi fraudelscandaluri
scopul transparenlei financiare, 242,243
Securities and Exchange Comission
(SEC, Comisia pentru Burse qi
Valori Mobiliare), 96
Setpoint, 133,184,206,223
Shore, Andrew, 157,159,160
sincronizarea, 133
sistem divizional al contului de profit
qi pierdere (GM), 50
sistemul bancar, 172
situatia fluxului de disponibilitirj,
135-156
ce dezvduie, 124,125
creare, 140-147
disponibilititi provenite din sau
folosite pentru activititi de
finantare, 136,137
disponibilititi provenite din sau
folosite pentru activititi de
investitii, 136
disponibilitiiti provenite dm sau
folosite p e n m activit5ti operationale, 136
limbajul, 125
mode1,147
suma disponibilititilor de la sfirqit,
146
Vezi ~idisponibilitiiti, flux de disponibilitirj
situa@financiare (model), 143,144,147
situatii financiare, exemple, 143,144,
147
software, industria de, 60,61
solvabilitate, 116

stadii de productie, 224,225


stoc (uri)
cuvinte ciudate, 220
de materii prime, 94
de produse finite, 94
de produse Incurs de fabricatie
(WIP), 94
gestionare la timp, 220
gestionarea stocurilor, 220-222
indicatori, 177-179
reducerea, 150
rotayia, 178,179
tipuri de, 94,95
viteza de rota$e a stocurilor (DII), 178
stoc nul, 220
stocul materiilor prime, 94
stocul poduselor finite, 94,95
stocuri (actiuni)
actiuni qi obligatiuni (titluri de valoare), 92, 105,189
riscumpirarea de actiuni, 138
vinzare, 103-149
strategii privind instruirea financiari
consolidare, 239-241
htiilniri s i p w h a l e pe tema cifrelor,
238,239
pregitire, 237,238
studii, 235,236,245
sub h i e , 65-66
subevaluate, bunuri corporale, 96,100
Sullivan, Scott, 120
Sunbeam, 29,60,73,79,157,158-160,
162,180,233
surse de capital, 105
,,Sweet Dreams Bakeryu (exemplu),
129-131
Target Stores, 178,179
taxe
ciqtiguri inainte de plata dobinzilor
si a im~ozitelor(ERTT) 7h 77

principiul conectkii in cazul


impozitelor, 46
totalul venitului dupi impozitare, 107
venitul impozabil, 170
tehnici de instruire financiari, 237-241
testul rational qi consecvent, 65
totale, randamentul activelor, 182
totalul venitului dupi impozitare, 107
Toyota, 150
training (pregitirea financiari), 233-238
transparenti financiari, 242,243
transparenti, 233,242,243
trezorierul, 39
Tyco International, 30,31,54,55,59,
100,226
ultimul rind, 166
unitare, costuri, 222,223
Useem, Jerry, 123,125
,,vaci-de-muls", 137
valoare actualizati, 190,192
valoare nominali, 106
valoare viitoare, 190-192
valoarea actualizati a fluxurilor
viitoare de di~~onibilititi,
202
valoarea banilor in timp, 189-195
vinzirilvenituri, 57
vhzirile.. 51.56-61
,
definitie, 16,57
procentul din vinzari, 185
rentabilitatea viinzirilor (ROS), 186
vhziri, cheltuieli generale qi administrative (SG&A sau G&A), 66
Vezi ~ivenituri din v h z i r i
viteza de rotatie a debitelor-clienti
(DSO), 151,159,160,179,180,
217-220,227
variabile, costuri, 67
variatia, 53,80, 192
variatie favorabili, 80
x,,,,.;.,t:n

.,n$a..m-al.:lx

on

venit, 74-79. Vezi ~iprofit


venituri din vkziri, 56-61
conectarea costurilor cu vinzirile
(cheltuielile trebuie s i corespundi veniturilor), 45-48, 128
definitii, 16,57
manipularea, 58-61
1
recunoqterea veniturilor, 16,17,33,
56-61,76,127
reguli pentru recunoavterea veniturilor, 58
sincronizarea, 133
Vezi fi vinziri
viteza de rotalie a stocurilor, 177,178
viteza de rotatie a creditelor-furnizor
(DPO), 180,181
viteza de rotalie a debitelor-clienti
(DSO), 151,159,160,179,180,
217-220,228
viteza de rotatie a stocurilor (DII),
178,179

Wall Street
vi bilanpl contabil., 85
pi cont de profit si pierdere, 58,60,77,
79

s; disponibilitilile, 125
si EBITDA. 77.78
,

~i fluxul liber de disponibilititi, 152


~i omogenizarea cZ~tigurilor,93
pi profitul pe ac@une(EPS), 59
pi situatia fluxului de disponibilititi,

Prefaya': Ce este inteligenra financiara'?

.................... .7

PARTEA I
ARTA FINANTELOR (SI DE CE ESTE EA IMPORTANTA)

1 1 0

1J O

1. Nu putem avea mereu incredere in cifre ................ . 1 3


2. SP ident;ificPmipotezele, estimirile si abaterile .......... .2O
3. De ce s5 ne imbuniitiiiim inteligenia financiarii .......... . 2 8
Partea I. Explicatii ..................................... . 3 8

Wal-Mart, 75,159,179
Warfighting, 234
Waste Management, 69, 70,72,77,116
web (unelte), calcularea cheltuielilor de
investitii, 301
WIP (stocul produselor in curs de
fabricatie), 94,
WorldCom, 18,29-31,119,120,223,

PARTEA A 11-A
(NUMEROASELE) PARTICULARITATI
ALE CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Xerox, 17,60
zile creante, 179
F

1
1

4. Profitul este o estimare ............................... 4 3


5. Decodificarea contului de profit si pierdere ............. . 4 8
6. Veniturile. EsentialP este recunoasterea ................ .56
7. Costurile si cheltuielile. F i r i reguli prea stricte ...........62
8. Numeroasele forme ale profitului ..................... . 7 4
Partea a 11-a. Explicaiii ................................. . 8 0

PARTEA A 111-A
BILANTUL CONTABIL ESTE CEL MA1 RELEVANT
9. fntelegerea elementelor fundamentale ale bilanplui

contabil .......................................... .85


10. Activele. Alte estimiri yi ipoteze (excepthd
disponibilitgiile) ................................... . 9 2
11. De cealaltg parte. Pasivele si capitalul .................. 103
12. De ce se echilibreazi bilanpl contabil ................. 109
13. Contul de profit si pierdere influenteazi
bilanpl contabil .................................. . I 1 2
L

Partpa

TTT-9 FunI;r~t;;

4.-

INTELIGENTA

271
Cuprins

FINANCIARA

PARTEA A IV-A
DISPONIBILITATILE SUNT CELE MA1 IMPORTANTE

. ..

14. Disponibiliti~ilereprezinti o verificare a realitilji . . . . 123


15. Profit z disponibilit~ti(si este nevoie de amfndouii) . . . . . 127
16. Limbajul fluxului de di~~onibilititi . .
. . . . . . . . 135
17. Conexiunile "intredisponibilititi si celelalte categorii . . . . 139
18. De C Bsunt importante di~~onibilititile
. . . . . . . . . . . . . . . 148
Partea a IV-a. Explicatii , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .I52

. .. .. . .. .
.
.
.
. . . . . .

PARTEA A V-A
INDICATORI: SA ~NVATAMCE NE SPUN CIFRELE

cu ADEVARAT

.. . .

. . . .. . . . . . . . ,157

19. Puterea indicatorilor . . . . . . . . . . . . . . .


20. Indicatori de profitabilitate. Cu cQtsunt mai mari,

cu atft este mai bine (in general) . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,. . 163


21. Indicatorii efectului de p&-ghie.Un proces de echilibrare . . . 170
22. Indicatori ide lichiditate. Ne putem pliti facturile ? . . . . , 174
23. Indicatorii de eficienti. Exploatati activele la maximum . . . 177
Partea a V-a. Explicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,184

PARTEA A VI-A
CUM SA CALCULAM ($1 sA-~NTELEGEMC U ADEVARAT )
RENTABILITATEA UNEI I N V E S T Z ~ I
24. Elementele de bazi ale indicatorului rentabilitatea

. . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,189
. . . .. . . . . . . . . . ,196
Partea a VI-a. Explica~ii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,208
investitiei (ROI)

25. Determinarea ROI. Amgnunte eseniiale

PARTEA A VII-A
INTELIGENTA H N A N C I A ~APLICATA:
GESTIONAREA CAPITALULUI DE LUCRU

.. .
. . . .. .
..
. .

26. Farmecul administririi bilantului contabil . . . . . . . . . . .213


27. Pfrghiile bilanplui contabil . . . . . . . . . . . . . . . . . .217
28. Sii ne concentrim asupra conversiei disponibilititilor . .223
Partea a VII-a. Explicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .228

. .
.. .. .

PARTEA A VIII-A
CREAREA UNUI DEPARTAMENT
($1 A UNEI ORGANIZA'J'II) INTELIGENT(E)
DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR

. .. .231
. . . . . . .237
. . . ,242
Partea a VIII-a. Explicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .244
Anexi: Modele de situatii financiare . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . ,247
Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 5 1
Multumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,253
Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,257

29. Instruirea financiari pi performanp corporatist5 . . . . .


30. Strategii privind inskuirea financiari . . . , . . . . . . .
31. Scopul nostru final: transparenla financiars . . . . . . . . .