Sunteți pe pagina 1din 7

n stomatologia moderna, sterilizarea si dezinfectia canalelor radicularea reprezinta o problema

signifianta, deoarece in gangrena pulpara irigaiile endodontice reusesc sa indeparteze resturile


necrozate si infectate doar in canalele principale, accesibile instrumentarului endodontic. In
conditiile tehnicilor actuale, canalele secundare si canaliculele dentinare, iar uneori chiar si portiuni
din canalele principale cu malformatii anatomice sau curburi accentuate, raman incomplet
debridate de acest material organic, care constituie drept o sursa remanenta de infectie. Functiile
principale ale tratamentului intracanalar sunt:
1.antiseptizarea- care previne sau opreste multiplicarea microorganismelor in tesuturile vii.
2.dezinfectia-eliminarea microorganismelor patogenice, prin utilizarea metodelor chimice sau
fizice. Ea implica metode mecanice, prin utilizarea irigarilor si a pansamentelor locale.
Contextul clinic in care aplicam medicatia endodontica este variat si complex, deoarece pot
interveni o serie de factori care predispun la infectie sau impiedica sterilizarea canalelor si procesul
de vindecare periapicala:
1. Resturile tisulare necrozate care pot impiedica atat sterilizarea canalelor cat si videcarea
parodontiului apical.
2. Microtraumatismele ocluzale, care uneori impun slefuiri selective pentru scoaterea
din ocluzie pe perioada tratamentului endodontic.
3. Spatiile din canale, care impiedica contactul direct al medicamentului cu tesuturile, pentru a-si
exercita actiunea.
4. Secretia din canale, stiut fiind ca orice exsudat trebuie:
- lasat sa dreneze, in parodontitele apicale acute exsudative;
- indepartat cat mai des din canal, de 1-2 ori pe saptamana, in cazul parodontitelor apicale cronice,
sau mai frecvent, intr-o parodontita apicala acuta exsudativa, dupa trecerea fazei acute.
Inainte de obturarea canalului, medicatia intracanalara este utilizata pentru a reducenumarul
microbilor, crescand astfel sansele de succes. Pe cand instrumentarea joaca cel maiimportant rol in
timpul etapei de control microbian din cadrul tratamentului de canal,medicatia intracanalara este un
important adjuvant necesar pentru realizarea unei dezinfectiiconsecvent. Medicatia intracanalara
poate fi clasificata in solutii de irigare saumedicamente ce raman in interiorul canalului intre
programari.
IRIGANTII
Hipocloritul de sodium-este cel mai folosit irigant intracanalar avand atat effectantimicrobian, cat si de
solubilizare a tesutului organic. Hipocloritul de sodiueste auto-limitatin ceea ce priveste capacitatea
lui antimicrobiana si de aceea trebuie reimprospatat cat defrecvent se poate. Nu trebuie fortat
dincolo de apex, pentru ca este toxic si poate provocanecroza tesutului periapical. De asemenea au
fost propuse variatii de concentratie pentrufolosirea acestui irigant intre 0,5% pana la 5,25, el
devenind puternic iritant la o concentratiede peste 6%.
Acidul etilendiaminotetraacetic (EDTA 17%) este un agent de chelare frecvent folosit inasociere
cu Hipocloritul de sodiupentru a indeparta detritusul dentinar ramas dupainstrumentare. Actiunea
sa antibacteriana este slaba, are insa actiune demineralizanta sidecalcifianta la nivelul dentinei
pericanalare si dupa un contact prelungit poate determinaeroziuni dentinare.
Clorhexidina 2% este un alt irigant efecient, folosit impotriva microorganismelor dincanalul
radicular. Este mai putin toxic in comparatie cu Hipocloritul de sodiu, dar ii lipsestecapacitatea de a
dizolva tesutul organic. Este lavaj de indepartare a NaOCl inainte deobturatia de canal cu materiale
adezive.MTAD este un amestec de Doxiciclina, Acid citric si Tween 80, avand o puternicaactiune

antiseptic si de eliminare a detritusului dentinar remanent. Se foloseste in alternantacu NaOCl,


deoarece MTAD nu este dizolvant tisular.
MEDICATIA DINTRE PROGRAMARI
Hidroxidul de calciu- reprezinta tendinta actuala a tratamentului medicamentos ingangrene pulpara
si in parodontita apicala cronica.
Proprietati:-Inducerea formarii de tesut calcificat
-Actiune antimicrobiana atat asupra germenilor gram pozitiv cat si gram negativ
-Descompunerea materialului necrotic
-Eliminare asecretiei persistente din canale
-Controlul resorbtiei radiculare
-Biocompatibilitate tisulara
-Ph alcalin
Indicatii:-Necroza, gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica
-Resobtie radiculara externa si interna
-Apexificare
-Fracturi orizontale
-Cai false
-Fractura orizontala inchisa
-Dupa replantarea unui dinte avulsionat
Modul de prezentare al hidroxidului de calciu poate fi pasta sau pulbere si lichid. In endodontie se
folosesc paste care nu fac prize in canal (Pulpdent; Reogan ) sau se poateprepara extemporaneu
din pulbere de hidroxid de calciu si sulfat de bariu in amestec cuapa distilata / ser fiziologic /
xilina / clorhexidina, pana la consistenta dorita.
ANTISEPTICELE
Indicatii:-Lavaje edodontice in cadrul tratamentului mecano-chimic
-Pansamente temporare intre sedintele de tratament
-Lavaje dinte-fistula
-Dupa paste cu antibiotice care nu contin antifungice
-Asociate cu agenti fizici: diatermie, ionoforeza
1. Aldehide- sunt substante cu actiune antiseptica al caror efect se implica prin blocarea
radicalilor amino ale proteinelor celulare bacteriene.
a) formocrezol (formaldehida 19%, crezol 35%, apa 46%, glicerina ) in pansament.
b) formaldehida- este un gaz solubil in apa, solutia de 40% fiind cunoscuta sub denumirea de
formol. Fixeaza si denatureaza proteinele din bacterii, puternic efect antiseptic, inactiveaza
ptomainele. Solutiile de formaldehida sunt dezinfectanti puternici, dar si foarte toxici, de
aceea ea se asociaza des cu fenoli(tricrezol de exemplu). Actiunea sa antimicrobiana este de
tip bacteriostatic si se exercita prin intermediul vaporilor eliberati din pansamentul
endodontic, cel putin 24 de ore. Formaldehida are dezavantajul unei mari toxicitati, motiv

pentru care in contact cu tesuturile moi produce o puternica reactie inftamatorie, iritatanta,
urmata de necroza. Chiar sub forma de vapori, cum actioneaza in pansamentele
endodontice, poate genera parodontite apicale acute hiperemice datorita marii capacitati de
difuziune, care se mentine in pofida efectului coagulant.
2. Halogeni se caracterizeaza printr-un potential dezinfectant invers proportional cu masa lor
atomica si pot genera reactii alergice.
a)Solutie de hipoclorid de sodiu NaOCl 0.5%-5.25%, irigare- in stomatologie folosim cloramine
(lavaje endodontic pentruproprietatile sale antiseptice), hipocloritul de sodiu si clorhexidina.
Gelul cu clorhexidina sepoate folosi simplu sau in combinatie cu hidroxidul de calciu pentru o
actiune antimicrobianacrescuta;
b)Solutie apoasa de iod I2 2% in solutie de iodura de potasiu KI 5% pentru irigare si pansament
de scurta durata, paste antiseptice cu actiune temporara in tratamentul necrozei,gangrenei,
parodontitei apicale cornice, in tratamentul de canal al dintilor temporari sub formade pasta
iododoformata Walkoff. Este cea mai putin toxica si iritanta solutie endodontica, dar poate genera
colorari si reactii alergice. lodoformul, unul din cele mai vechi antiseptice folosite in endodontie,
si-a restrans practic indicatiile doar la prepararea unor paste medicamentoase prozorii, rezorbabile
sau a unor obturatii de canal de durata in asociere cu eugenatul de zinc sau cimentul fosfat de
zinc.
c) Solutia Walkoff- (iodoform, dorfenol, timol 3-5%, oxid de zinc) este o pasta rezorbabila,
indicata in schema clasica de tratament endodontic medicamentos al parodontitelor apicale cronice
nefistulizate, la care nu putem sista secretia de pe canale prin antisepticele cunoscute. Plasata
provizoriu in canalele radiculare cu acul Lentulo, pentru 2-3 saptamani sub pansament ocluziv, de
regula sisteaza secretia gratie efectului antibacterian si stimulant al proceselor reparatoare tisulare
locale exercitate de iod.
3. Fenoli- sunt dezinfectanti puternici care nu au o putere mare de penetratie tisulara,
deoarece precipita proteinele.sunt substante volatile, cu tensiune superficiala scazuta, usor
solubile in apa. Fenolul sau acidul carbolic (9 partifenol cu o parte de apa) a fost introdus in
endodontie pentru actiunea sa antimicrobiana, de coagulare a proteinelor si un usor
efectanestezic de suprafata. Pentru stomatologie se foloseste sub
diverse combinatii:*solutie Walkoff (monoclorfenol, camphor, mentol) puternic bacteriostatic, iritant pentrutesuturile periapicale si potential antigenic;*tricrezol
(2,3,4 metilfenol) - este de 3 ori mai activ ca fenolul, dar mai putin activ
caformolul;*crezophen (paramonoclofenol, hexaclorofen, timol, dexametazona)
- tolerabilitateperiapicala ameliorate, penetrabilitate buna
a) Fenol camforat- fenol 30%, camfor 60%, etanol 10%, pansament. Mai este numita si solutia
Chlumsky. Fenolul camforat, obtinut prin dizolvarea fenolului in camfor si alcool, detine
proprietati antibacteriene si este mai putin toxic, datorita mecanismului de eliberare lenta a
fenolului din solutie. De subliniat ca toxicitatea sa tisulara este mai redusa decat a multor
antiseptice uzuale in tratamentele endodontice, precum paramonoclorfenolul, tricrezolformalina,
cresatina sau solutia iodo-iodurata 2%.

b)PMCP- crezophen (paramonoclofenol 2%, hexaclorofen, timol, dexametazona) tolerabilitate


periapicala ameliorate, penetrabilitate buna, solutie apoasa pentru irigare.
c)CMCP-para-mono-clorfenol camforat, camfor 65% PMCP 35%, pansament.
d)Eugenol- este un antiseptic si analgezic ceva mai iritant decit uleiul de cuisoare din care se
extrage. Se aseamana dupa compozitia chimica cu fenolul, dar are un potential iritant mai mare. Se
utilizeaza in pansament.
4. Clorhexidina- digluconat de clorhexidina in solutie apoasa de 0.12%- 2%, pentru antiseptizare si
in irigarile canalelor.
5. Dexametazona si betametazona - au o durata de actiune lunga (timp de injumatatire biologic de
36-54 ore) si o potenta foarte mare, fiind de aproape 25 ori mai active decat hidrocortizonul. Se
utilizeaza in tratamentul medicamentos endodontic.

Antibioticele in terapia intracanalara


In tratamentele enodontice moderne pastele cu antibiotic sunt evitate din cauza ca potselecta
rezistenta microbiana si pot avea efecte alergene. Au fost folosite paste cu antibiotic pebaza de
Metronidazol, Penicilina, Clindamicina, Ciprofloxacin, Tetraciclina pentru actiunea
lorbacteriostatica si bactericida, insa studiile recente confirma superirioritatea hidroxidului de
calciu. Se pot folosi paste cu antibiotic in asocoiere cu costicosteroizi (Ledermix; Pulpomixin), cu
enzime sau antifungice.Corticoizii sunt folositi pentru actiunea lor de reducere a durerii de la
nivelul pulpei dintilor vitali, fiind ineficienti in tratarea dintilor devitali. Au efect favorabil in
faza de debut a inflamatiei, dar in faze tardive intarzie vindecarea, scad numarul de fibroblasti,
perturba sinteza de colagen si secretia de anticorpi.
Pasta PBSCeste frecvent folosita de medicii stomatologi, contine:
Penicilina-efectiva impotriva bacteriilor gram pozitive.
Bacitracina-efectiva impotriva bacteriilor rezistente la penicilina.
Streptomicina-efectiva impotriva bacteriilor gram negative.
Caprilat de sodiu-actiune fungicida.
- Actual,Nistatinul inlocuieste caprilatul de sodiu
PBSC si-a pierdut din importanta in infectiile usoare bacteriene, restrangandu-si in prezent
indicatiile doar in infectii grave, unde se manifesta rezistenta la alte antibiotice.
Sulfonamide: sunt folosite in amestec cu apa distilata sterila,aplicate intracanalar ,in cazul
abceselor periapicale acute.
Dezavantaje: au fost raportate coloratii galbui ale dintilor dupa folosire.
Pasta Grossman (Grossmans paste)
Contine: Penicilina G potasica 1.000.000 unitati
Bacitracina
10.000 unitati
Sulfat de streptomicina 1.0 gram
Caprilat de sodiu 1.0 gram

Silicon fluid
3ml
Orice alt substituent trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa fie activ d.p.d.v bacteriologic impotriva tuturor bacteriilor
Sa nu irite tesuturile periapicale
Sa fie usor de folosit intracanalar(ca irigant)
Sa nu sensibilizeze pacientul -dezvoltarea rezistentei bacteriene.
Utilizarea antibioticelor pentru sterilizarea canalelor radiculare, sub forma pansamentelor
endodontice, urmeaza regulile generale ale oricarei antibio-terapii locale. De aici decurge marele
risc al reactiilor de sensibilizare sau de formare a unor tulpini microbiene rezistente.
Rezistenta microbiana, indiferent daca este naturala sau dobandita, se manifesta prin ineficienta
antibioticelor asupra microorganismelor. Ea este favorizata de o concentratie prea mica, inactiva, a
antibioticului, de o durata prea scurta de actiune, sau de o mare concentrare a germenilor in
canalele radiculare.
De aceea, in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple sau complicate se folosesc de
preferinta antibiotice cu mecanism de actiune bactericid, toxice la administrarea pe cale generala,
dar bine tolerate tisular in administrare locala, avand o capacitate alergizanta redusa, cum ar fi
baci-tracina, asociata cu neomicina sau polimixina.
Pentru a actiona eficient in sterilizarea medicamentoasa a canalelor radiculare, preparatele
comerciale sau magistrale complexe pe baza de antibiotice trebuie sa respecte urmatoarele
conditii:
- folosirea preferentiala a unor antibiotice bactericide, cu o buna histo compatibilitate si potential
alergizant minim;
- utilizarea preferentiala a unor asocieri de antibiotice care sa acopere un spectru antimicrobian cat
mai intins;
- utilizarea unor antibiotice active pe microflora patogena specifica gangrenei pulpare (bacili
anaerobi gram-negati din genul Bacteroides);
- doza de administrare corespunzatoare.
- stoparea antibioticelor la care s-a dezvoltat rezistenta microbiana;
- caile de administrare, prin alegerea antibioticelor capabile de realizare a unor concentratii active
in aplicatii topice, la locul de actiune (bacitracina, neomicina, polimixina B);
- utilizarea antimicoticelor, cum ar fi caprilatul de sodiu, acidul propilenic, glicolul, 8oxichinoleina sau a antibioticelor cu rol antimicotic (stamicin); in cazul pastelor de antibiotice
lipsite de componenta antimicotica, in practica curenta, dupa indepartarea antibioticelor din
canal urmeaza o sedinta de pansament endodontic cu p-monoclorfenol camforat, care se stie ca
exercita si o actiune antimicotica;
- utilizarea unor substante antiinflamatoare nespecifice (corticoizi) pentru amendarea sindromului
dureros parodontal apical sau prevenirea lui, ca consecinta a tratamentului biomecanic;
- utilizarea enzimelor (de regula, proteolitice) oare, in urma descompunei proteinelor degradate si
reducerii gradului de legare proteica a antibioticelori potenteaza efectul prin cresterea difuzibilitatii
si a concentratiei active locale;
- alegerea unui excipient care sa asigure o difuzibilitate maxima, cum sunt cei hidrosolubili
(metilsilicona, etilenglicolul sau carboximetilceluloza), care intrunesc si avantajul de a putea fi mai
usor indepartati de pe canal

Abces Remedy Past


Past radioopac pentru obturarea temporar a canalelor radiculare infectate, are efect i efect
antiseptic. Este o past temporarp de umplere a canalului radicular. Se folosete la dezinfectarea
canalului radicular in tratamentul pulpitei cronice ulcerativ (K04.4) i necroz pulp (K04.1);

umplere temporar a canalelor infectate dup Pulpectomie.


MOD DE UTILIZARE
Pulpectomie sau necrectomi urmat de tratament mecanic i farmacologic pe canalul uscat.
Dup necrectomie, materialul este lsat sub bandajul de cel puin 7 zile. n acest timp, a redus
semnificativ durerea i contaminarea bacterian. Dac este necesar, o umplere temporar poate fi
repetata de 1-2 ori la intervale de cteva zile.
Preparatele actuale n pofida faptului c, conin paraformaldehida, de exemplu, Abces
Remedy componen: [praf de paraformaldihid 1,1%, oxid de zinc, sulfat de bariu-penru
contrastul roentgen i lichid (formaldehid 43,8%, crezot i timol)], n final apar ca componeni
deja formai, care dein proprieti bactericide i antiseptice i doar parial conduc la cristalizarea
esutului radicular.
Eugenolul este un alt remediu utilizat frecvent n tratamentul formelor distructive de
periodontit apical cronic i cunoscut pentru facultatea sa de a stimula procesele de
osteoneogenez. Acest preparat este folosit i ca substrat n obturarea radicular curativ [
.., .., 1996; Tepel J., 1994]. El este folosit ca baza lichid pentru unele silere de
obturaie permanent.
Glucocorticoizii se administreaz n terapia intracanalar pentru aciunea lor nespecific de
inhibare a proceselor inflamatorii exsudative [Barker B.C., 1971,1972; .., 1990;
Abbot P.V., 1992; Kaufman E., 1994; Nicolaiciuc V., 1997], a celor necrotice i proliferative.
Pansamentele sau obturaiile pe canal, care conin corticosteroizi, fiind administrate n tratarea
periodontitei apicale cronice distructive, demonstreaz urmtoarele proprieti: -intrzie procesul
de regenerare osoas prin reducerea numrului i funciei fibroblatilor; - perturb sinteza
colagenului i inhib procesul de sulfatare a proteoglicanilor substanei fundamentale; - inhib
reaciile inflamatorii i imune defensive, fagocitoza i sinteza interferonului; - stagneaz procesul
de elaborare a matricei proteice osteoide.
Drept remediu, ce consolideaza aceste preparate este folosit pe larg Endomethasone, avnd
n componea sa (praf - dexametazon 0,01gr, hydrocortizon acetat 1,00 gr, timol iodat 25,00 gr, la
fel i paraformaldehid 2,2 gr i lichid - eugenol 91 ml, ulei de ment 4,5 ml, ulei de anis 4,5 ml),
manifestnd proprieti antiseptice determinate de paraformaldehid i antiinflamatorii datorate
dexametazonei i hydrocortizonului acetat.
La moment, n stomatologia modern pe larg sunt ntrebuinate preparatele ce conin rini
aminoepoxide[7]. Spre deosebire de preparatele descrise anterior, aceste remedii asigur
autoadezivitate i concomitent, manifest proprieti de sigilare foarte pronunate. Astzi, ele sunt
un standard mondial pentru obturaea canalelor radiculare. Unul dintre remediile de acest tip,
recunoscute la nivel mondial, este AH plus.
Cercetrile clinice realizate n terapia de canal a periodontitelor apicale acute, i celor
cronice, pulpitelor acute i cronice au ajuns la momentul, ca nu numai silerul, dar i fillerul
determin rezultatele tratamentului endodontic. Ca filler este folosita gutaperca, indiferent n ce
faz se afla ea - sau .

Bibliografie:
1. Principii si decizii terapeutice in endodontie, Iasi 2008, Anca melian, Gabriel Melian,
Gabriela Geletu, Maria Vataman, pag. 42-45.
2. Endodontie clinica si practica, Bucuresti 2004, Andrei Iliescu, Memet Gafar.

3. http://www.esanatos.com/ghid-medical/odontologie/tratamentul-inflamatiilorpulpare/sterilizarea-canalelor-radicul42637.php
4. Ghid de practica in endodontie, Bucuresti 2010.
5. http://www.esanatos.com/print.php?ida=8733
6. http://www.slideshare.net/PARTHPMT/intra-canal-medicaments
7. Anil Kohli ,Text Book of Endodontics, 20102.
8. Ioan Valeriu Cherlea, Endodontie, Editura Cermaprint, 20103.
9. Martin Trope, Gilberto Debelian, Manual de endodontie pentru medicul
dentist, EdituraQuintessenz Verlags-Gmbh