Sunteți pe pagina 1din 27

1. Scurt istoric n implantologia oral.

- primele implante - Egipt.


- frgm al maxil inf, sec 6 .Hr. n alveolele 31, 41, 42 - implante din
cochilia midiilor.
- craniu (Frana), sec unu e. n., cu un implant metalic n alveola
caninului superior.
- descoper i folos titanului ca biomaterial ( stud microcirc sangv
Branemarc, a inserat n tibia iepure un dispozitiv din titan, ncercnd s
ndeparteze dispozitivul, a observat c e fix bine n os cu o ancorare
osoas puternic. Din 1951 n implantare se folosete titanul. 1952
Branemark cerceteaz contacul os-titan definindu-l ca
osteointegrare. 1952 s-a fondat Funda pt osteointegr i sist de impl
Branimarc.
Perioada medieval (1001 - 1799)
Perioada fundam - secXIX cu apar tratat Maggiolo Manual de
Art Dentar - 1808.
Perioada premodern - 1913, Greenfield prezint un studiu
privind un impl din iridium-platin n form de gratar pe care aplic o
coroan culisant.
Perioada modern - sf1938, utiliz met inox (inerte) ca cr, co, mo,
vit.
Perioada contemporan - ncepe cu defin biomat i a fenom de
osteointegr Brnemark.
implantologiei n M: Socolov, Prima stag n 1986 n Caunas, RSSLit
2. Structura osoas a maxilarului superior i modificrile legate
de vrst.
Structura osoas a mandibulei i modificrile legate de
vrst. (6)

3. Structura pereilor alveolari la maxil.


la niv dint fr- gros m.redus V, ce permit dilat alveol n aceast dir. Mol inf
i 1mol sup, lux prin bascul V-O va avea amplit mM spre O, avnd n ved
prez crest zig-alv maxil i gros cortic V dubl inf de lin obl ext
4. Corelaia rdcinilor dinilor arcadei superioare cu sinusul
maxilar i cavitatea nazal.
Param: vrst, dezv sist dentar, a maxil i sinus, morf indiv a acestei caviti,
Sinusurile maxilare - premolarul secund i primii doi molari permaneni, mai rare fiind
situaiile n care aceast cavitate are raporturi cu premolarul prim i molarul trei, de obicei,
distana dintre apexurile rdcinilor dinilor laterali superiori i planeul Sinual maxilar
este de 2-4 mm.
Distanele medii dintre apexurile unor dini permaneni maxilari i peretele inferior Von
Bondsdorff):

5. Corelaia rdcinilor dinilor arcadei inferioare cu canalul


mandibular.
Carter i Keen (1971) au studiat din punct de vedere morfologic i
radiologic mii de mandibule cu scopul verificrii traiectului i
dispoziiei canalului mandibular, respectiv a nervului dentar inferior,
descriind existena a trei variante :
Tipul 1. varianta conven. Canalul coafeaz apex dinilor laterali.Tipul 2. 20%. Can situat la dist de apex d lat, ntre ei - plex nervos .Tipul 3 Can- poz inf. Trunch nerv se divid n 2 ram, care se ramif n plex
nervoase.
7.Structura peretilor alveolari ai mandibulei.
Mrg alv, mai lat post dect ant, prez cavit pt d, alv d,16, variaz n fm i
dim, n raport cu rd d, pe care le conin. Mrg inf e rotund, m lung, dect
cea sup i m groas ant dect post
8. Traectul canalului mandibular si relatia dintilor arcadei
inferioare
Fiecare din cele 2 jum sim a mand este strb de c.mand, ce nc de
la g.mand pe f.med a r.m, cob oblic n jos i nainte strbt r.m, apoi oriz
nainte n int corp mand, sub rr d mol cu care comun prin orif mici, i se
bifurc la niv primului sau al doilea premol n dou ramuri: later - c
mental i med - c inc. C ment este scurt, se term cu g.ment de pe f.ant a
corp. C.inc continu traiect can.mand i se term sub rr dd incis. C. mand
con mnunch vasculonerv alv inf: a i v alv inf i n alveolar inferior
9.Densitatea osoas si Importanta practica in Implantologia orala.
Dens os disponib dintr-o z/edent are o import deoseb asupra planului
terap, aleg impl si a abord chir, per de vindec, a solicit implant cu lucr
protet. D.os poate fi estim: Rx, retroalv, panor, de profil, mai bine prin
intermediul CT-urilor, dar cel mai corect, intraoperator.Gradul densitatii
osoase este direct legat de solicitarea mecanica. Dupa pierderea unui
dinte osul alveolar ncepe sa se reduca n dimensiune si densitate,
deoarece nu se mai transmit presiuni asupra osului, iar acesta nu mai
trebuie sa reziste la solicitari. Astfel, osul se remodeleaza prin resorbtia
unei cantitati importante de os, si, prin modificarea densitatii osoase, n
sensul scaderi numarului trabeculelor osoase si modificarea orientarii
acestora. Resorbtia ncepe la cteva luni de la pierderea dintelui, continua
pe termen lung, afectnd att corticala, ct si osul trabecular. Cu ct este
mai veche edentatia, cu att sunt prezente mai putine trabecule osoase.

Dupa MISCH, exista 4 grupe de densitate osoasa,


os dens compact ( D-1), ca lemnul de stejar: foarte dens, apare n
special la mandibula anterioara resorbita - subclasa C, D, mentinndu-si
forma si densitatea datorita presiunilor exercitate de insertiile musculare
si de torsiunea mandibulei. Histologic este format din os lamelar dens,
nalt mineralizat, putnd suporta sarcini mari, prezentnd avantaje n
implantologie, cu cel mai bun prognostic pe termen lung ( rata de succes
de 94% pentru implant surub de Ti ).
os poros compact ( D-2 ): este o combinatie de os trabecular gros la
interior, si os dens, chiar compact la exterior, apare mai frecvent la
mandibula anterioara, urmata de cea posterioara, ocazional si la
maxilarul anterior. Majoritatea sistemelor de implante se refera la aceasta
densitate osoasa, care prezinta o serie deavantaje: interfata rigida
initiala; osteointegrare buna; vascularizatie buna, vindecare n 4 luni.
os trabecular dens ( D-3 ): este format din os trabecular fin si os
compact poros subtire; apare n special la maxilarul anterior si posterior,
si la mandibula posterioara. Prezinta unele avantaje: preparare foarte
usoara, vascularizatie buna, favoriznd vindecarea. Vindecarea desi buna
se produce n decursul a 6 luni, ulterior solicitarea se va face progresiv si
ndelungat pentru a ameliora densitatea osoasa.
os trabecular fin ( D-4 ): este format di os trabecular cu o densitate
foarte redusa si foarte putin os cortical - fiind opusul osului D-1; apare la
maxilarul posterior la edentatiile vechi, rar si la mandibula anterioara.
Este osul cel mai defavorabil pentru implantare.
10 Implantele endoosoase.Clasificarea.
Implantul dentar endoosos este o mica ancora din titan care se insera
in osul maxilar asa cum radacina unui dinte natural se insera in osul
maxilar. Dupa osteo-integrarea implantului sau cand osul inconjurator s-a
atasat de implant, apoi coroana dentara este plasata deasupra
implantului.
Implanturilor endoosoase deosebim cu o singura piesa chirurgicala si 2
piese chirurgicale.
Dupa forma in forma de arc,lame,surub,cilindru.
Dupa aliajul din care este confectionat- crom-cobalt,titan,ceramica,sticlacarbon.

11. TITANUL si utilizarea lui in implantologie


ntruneste calitatile cele mai bune n comparatie cu celelalte metale, fiind
un material aproape ideal n implantologia endoosoasa stomatologica.
1791 de W/GREGOR, izol n 1939 de W.J.KROLL, cu puritate de 99,55%.
Azi este obtinut prin disociere n vid la 1400 C, puritate 99,85-99,95%.
material reactiv ,la S Ti se acopera cu o pelicula de ox de ti, ce se
regener continuu, confera o R f mare la coroz
rezistenta, rigiditate implantele, frezele de titan snt fabricate
dintr-o singura bara prin prelucrare mecanica, ceea ce i confera
rezistenta maxima. nu se deformeaza la aplicarea fortelor de montare,
frezare, sau biomecanica masticatiei, chiar implante subtiri suporta
sarcini mari. Rezistenta Ti este comparabila cu a otelului inoxidabil.
Duritatea este mult mai mare ca a osului cortical si a dentinei. Este
maleabil, ceea ce-l face rezistent la solicitarile de soc. efect
catodic Ti actioneaza ca un catod, atragnd ionii de calciu n jurul
lui, favoriznd aparitia nucleilor de hidroxiapatita.
greutate,
densitate - mica Ti se situeaza ntre metalele grele si usoare, mai
aproape de cele usoare, astfel greutatea exercitata de implant asupra
celulelor din jur este redusa.
amagnetismul Ti nu are efect
magnetic, nu produce cmp magnetic care sa perturbe activitatea
celulelor din jur.
activitate regeneratoare, terapeutica calitati
cicatrizante ale oxidului de Ti, fiind utilizat n tratamente
dermatologice.
compatibilitate biologica oxizii de la suprafata
implantului fiind foarte aderenti si insolubili mpiedica elib si contact
dir dintre ioni met potent osteointegr ntre imlant de Ti si os se stab o
leg sol prin crest os pe supr rug a met si leg de acesta, realiz o ancor
anchiloz, mec, rig

12. Osteointegrarea

Clinic osteointegrarea se traduce printr-o anchiloz, adic absena


mobilitii implantului.
Osul se reformeaz de-a lungul spirelor unui implant urub, invadnd porii
implantului. Acest os este identic calitativ i cantitativ cu osul care se
formeaz n absena implantului.

13.Factorii locali ce influeneaz asupra procesului de


osteointegrare
Factori locali: Integritatea esutului moale care acoper situl implantar,
capacitatea de osteogenez i de
remodelaj osos sunt factori determinani pentru osteointegrare.
a) Starea mucoasei: Toate dermatozele bucale cum ar fi candidoza,
eczema, lichenul plan, leucoplaziile trebuie tratatenainte de punerea
implantelor.
b) Cantitatea i calitatea osoas: Situl implantar trebuie s fie bine
vascularizat. Rata de succes crete cu volumul osos disponibil i cu
calitatea lui. Implantarea ntr-un os de tip IV,spongios crete riscurile
eecului terapeutic.
c) Stabilitatea primar a implantului: Stabilitatea este n mare parte
obinut la nivelul prilor marginale i apicale ale implantului angajat n
corticala osoas. Osul spongios trebuie s aib n caz ideal o mare
proporie de trabecule pentru a contribui la suportul implantului. Zonele
medulare vide sau grsoase trebuie evitate precum i siturile cu o rat
sczut de trabecule/medulare.
d) Rata de rezorbie: Procesele alveolare edentate sunt supuse unei
rezorbii continue, presiunea exercitat de oprotez adjunct prost
adaptat poate accentua aceast rezorbie.0 rezorbie sever a
mandibulei implic faptul c osul bazal rezidual este constituit dintr-un os
esenial compact slab vascularizat.
e) Bolile parodontale: La persoanele edentate parial, patogenia
parodontal prezent la nivelul dinilor
naturali poate coloniza sulcusul peri-implantar. Riscul apariiei infeciilor
periimplantare este mai ridicat la pacientul care prezint parodontite n
special pentru formele agresive. Este recomandat tratarea acestor
patologii nainte de a trece la o terapeutic implantar.
f) Defectele congenitale
14.Particularitile anatomice a maxilarului superior n
dependen de vrst
15. Inervaia i vascularizaia maxilarului superior.
Vascularizatia maxilarului aport dublu: extern i intern, existnd
numeroase anastomoze la nivelul mucoasei palatine. Arterele care
asigura vascularizatia sunt ramurile osoase ale arterei sub-orbitale, jugale
i palatine posterioare (fig.4.2). Aportul sanguin extern este asigurat de
artera suborbitala, jugala, sfenopalatine i artera palatina posterioara.
Vascularizatia intraosoasa este data de arterele suborbitale, jugale,
antroalveolare i sfenopalatine.
Inervatia maxilarului- nervul trigemen prin: nervul dentar superior,
nervul infraorbital i nervul lacrim

17.Inervaia i vascularizaia maxilarului inferior.


Aportul vascular extern este asigurat de artera submentala, maseterina,
pterigoidiana, faciala i linguala. Vascularizatia interna, endoosoasa este
data de artera dentara inferioara i de artera condiliana..Inervatia
mandibulei - Nervul mandibular este ramura cea mai voluminoasa a
nervului trigemen. Este cantonat n canalul manibular care ncepe la
nivelul gaurii mandibulare, urmeza un traiect curb. Corezpunzator
apexurilor celor doi premolari inferiori se orienteza spre vestibular, dnd
natere gaurii mentoniere. Uneori exista o continuare evidenta a canalului
mandibular - canalul incisiv care contine terminatiile nervoase i vasele
sanguine pentru canin i incisivii inferiori.
18Anestezie
Osul nu are o inervatie senzitiva propie (Bert, Picard, Toubae). n
implantologia orala neinvaziva se practica anestezia locala (vestibulara i
orala) i anestezia loco-regionala. Anestezia locala prin injectare se face
vestibular i lingual de-alungul lungimii zonei de implantare asfel nct sa
rezulte o zona de siguranta de 1-1,5 cm de o parte i de alta a liniei de
incizie asigurnd astfel decolarea unui lambou suficient. Produsul
anestezic utilizat trebuie sa contina un vasoconstrictor pentru asigurarea
unui interval suficient persistentei unei anestezi de calitate.Anestezia
loco-regionala care uneori este necesara este adeseori contraindicata
deoarece:
a. n regiunile laterale mandibulare exista riscul de a perfora canalul
mandibular i a leza astfel nervul dentar inferior; anestezia locala permite
mentinarea sensibilitatii acestui nerv, care clinic se manifesta prin dureri
cnd te apropii la 1-mm de el. Aparitia unei sensibilitatii la forajul acestor
zone poate duce la reconsiderarea dimensiunii implantului ales. Anestezia
tronculara periferica a nervului dentar inferior la spina lui Spix poate fi
interpretata greeala, de catre expert, n situatia lezarii acestui nerv.
b. n regiunea anterioara mandibulara singurul trunchi nervos care poate
da o sensibilitate este situat n canalul incisiv, structura mai recent
descrisa i inconstanta. Cele mai multe interventii se deruleaza sub
anestezie locala, uneori dacapersista o oarecare sensibilitate anestezia se
poate completa la gaurile mentoniere.
Anestezia generala se utilizeaza mai rar, de obicei la bolnavii spitalizati i
mai ales nprocedeele invazive ale implantologiei orale.
26.Raportul coroana implant
Acest raport trebuie sa fie intotdeauna mai mic decit 1. Weinberg si
Kruger au demonstrate faptul ca in cazul unui raport coroana implant mai
mare decit 1,fiecare 1 mm in plus creste cu 4% efectul de flexiune asupra

complexului implanter.Pentru depistarea si evaluarea precisa a viitorului


raport coroana implant se va realiza un wax-up preoperator. Cu ajutorul
acestuia se va aprecia marimea si localizarea precisa a defectului si se va
allege modalitatea cea mai potrivita de corectare prin tehnici de
augumentare ce vor fi realizate preimplantar.In majoritatea
situatiilor,atrofia postextractionala este prezenta nu doar in sens
vertical,ci si vestibulo-oral,ducind de obicei la optarea pentru tehnici
combinate de augumentae.Se observa astfel cum o component
preimplantara influienteaza restaurarea protetica prin intermediul
raportului coroana implant.Insertia implanturilor exercita multiple
implicatii biomecanice asupra viitoarei restaurari implant protetice prin
diametrul,topografia si numarul implantelor,parametrii alesiin functie de
tipul edentatiei,topografia si intinderea ei,parafunctiile din antecedente si
tipul viitoarei restaurari.
27.Coraportul diametrului implantului fata de oferta osoasa.
Diametrul se va allege in concordanta cu zona topografica in care se vor
insera respectivele implanturi.Astfel in edentatiile frontale mandibulare se
aleg implanturi mai inguste,cu diametrul de 3,3 sau 3,5 mm,iar in
edentatiile din zonele laterale ale arcadei mandibulare si in cele ale
arcadei maxilare se folosesc de obicei implanturi cu diametru mediu,de
4,2 sau 4,5 mm,in functie de sistemul de implanturi utilizat.La pacientii
cu bruxism in antecedente se vor allege implanturi cu diametrul mai mare
cu 1mm,daca oferta oasoasa permite acest lucru.
28.Planificarea numarului de implante fata de bresele dentare.
Numarul implantelor trebuie sa fie in concordanta atit cu intinderea
restaurarii protetice cit si cu particularitatile cimpului protetic.Atunci cind
se remarca o crestere in intensitate si durata de aplicare a componentelor
orizontale ale fortelor asupra restaurarii protetice sprijinite pe implant
,nr .acestora trebuie sa creasca in vederea distribuirii stresului pe un nr.
Mai mare de implante. Se indica inlocuirea prin cite un implant a fiecarui
dinte lipsa pentru a se asigura o distributie a fortelor pe o suprafata cit
mai mare.Atunci cind din diferite motive nu se poate realiza acest lucru,se
incearca insertia a suficiente implanturi dispuse echlibrat.
29.Examenile paraclinice utilizate in diagnosticarea si
tratamentul implanto-protetic:
- Radiografia panoramica(Radiografia panoramica evidentiaza inaltimea si
lungimea crestelor edentate si a bazei oaselor maxilare,topografia

sinusurilor maxilare si a foselor nazale,traiectul canalului mandibular si


localizarea gaurii mentoniere).
- Teleradiografia de profil ( se utilizeaza in situatiile cind se plaseaza
implante in zonele anterioare ale maxilarelor,realizata la 5 sau10 m ofera
imagini cu dimensiuni exacte.permite aprecierea formei crestei osoase a
spatiului relative intre corticala si spongioasa,predeterminarea lungimii
implantului si a structurii trabeculare interne).
-Tomografia computerizata (permite reprezentarea tridimensionala a
osului unde urmeaza sa fie inserat implantul).
-Radiografia retroalveolara ( este de mare folos atit preoperator cit mai
ales postoperator cind se efectueaza controale de durata scurta,mijlocie
si lunga).
-Radiografia cufilm muscat(ajuta la diferecierea calitativa a structurii
osoase compacte de cea spongioasa,la edentatul total).
30.Fisa pacientului purtator de implanturi.Caracteristica
continutului fisei.
-Date personale ale pacientului .
-Date la care s-a facut interventia de inserare si echipa medicala.
-date clinice pre,intra si postoperatorii
Datele preoperatorii se refera la creasta alveolara si la mucoasa care o
acopera( mobile,fixa,cheratinizata sau nu) si la statusul radiologic al
ofertei osoase.
Date lntraoperatorii se refera la toate manevrele effectuate in timpul
interventiei si imediat dupa:premedicatie,,anestezie,incizie,structura
osoasa,eventuale preparatii ale ofertei osoase,sutura si indepartarea
firelor de sutura.De asemenea se noteaza forma si tipul de implant
utilizat,materialul din care este confectionat,structura de la suprafata
implantului,eventualele implante de aditie.
Date postoperatorii cuprinde date cu privire la suprastructura
protetica,momentul in care a fost inserat in cavitatea bucala,tipul
suprastructurii protetice si materialele din care a fost confectionat,modul
de fixare,modul de retentive,felul placajului.

Pentru ca documentatia sa fie complete trebuie consemnate si datele


inregistrate in sedintele de control,ulterioarecind se urmareste:functionalitatea clinica a complexului infra si suprastructura
-Statusul tesuturilor
preimplantare.
-adincimea pungilor.
-prezenta placii bacteriene.
-statusul radiologc.
-starea suprastructurii protetice.

31.Etapele chirurgicale tratamentului implanto protetic:


-Anestezia loco-regionala.
-Incizia se realizeaza la distanta de la locul de implantare atit medial cit si
distal,astfel dupa decolarea mucoperiostului sa permita o expunere a
osului.
-Decolarea mucoperiostului.
-Marcarea locului de creare a neolaveolei( cu freze Enderman sau bisturiu
chirurgical)
-Operatia de forare primara a tesutului osos care se incepe cu un burghiu
elicoidal cu diametrul 1,5-1,8 mm cu 2-3 taisuri apoi forarea neoalveolei
propriu-zisa,apoi formarea neoalveolei cu freza pilot.
-Alegera implantului comform diametrului.
-Aplicarea si infiletarea implantului(infiletarea se face cu cheia
dinamometrica).
-Radiografia de control.
39. Indicatiile sinus liftingului transcrestal:
Specifice: Edentatii laterale terminale, subtotale si totale maxilare, la
care inaltimea osoasa este insuficienta pentru inserarea implantelor (<10
mm), fiind limitata de sinusul maxilar.// In cazul unei inaltimi deficitare a
osului disponibil, cresterea inaltimii acestui os pentru crearea posibilitatii
insertiei unor implanturi suficient de lungi ( minim 10 mm) care sa faca
fata biomecanicii zonei posterioare a maxilarului//

Nespecifice: Tuberozitati maxilare coborite sau ocluzii prabusite in zona


posterioara maxilara cu micsorarea spatiului interarcadic si prezenta unui
strat subtire de os pina la nivelul podelei sinusale// In cazul anomaliilor
dento-maxilare si a rapoartelor intermaxilare modificate in urma
proceselor de atrofie ale maxilarului superior edentat pentru crearea
rapoartelor intermaxilare prin crearea unei fracturi Lefort I cu
interepunerea de grefa osoasa traversind sinusul maxilar
40. Contraindicatiile sinus liftingului transcrestal
Generale: Afectiuni ce reduc semnificativ expectanta de viata a
pacientului / Afectiuni ce contraindica insertia implantului/ Graviditate/
Fumat, alcoolism, narcomanie / Afectiuni psihice
Locale: Sinusite maxilare acute si cronice/ Comunicari oro antrale
netratate/ Polipi sinusali/ Chisturi sinusale/ Tumori sinusale/ Rinita alergica
/ Focare de infectie periapicala in vecinatatea sinusului maxilar/ Afectiuni
parodontale netratate/ Radioterapie in zona maxilarului/ Utilizarea
steroizilor inhalator
41. Avantajele sinus liftingului transcrestal
Este o procedura mai putin traumatica ( decit cel lateral)
42.

Dezavantajele sinus lifting-ului transcrestal.

Accesul este mai deficitar, lipsa controlului vizual al procedurii


43.
Accidentele i complicaiile intra i postoperatorii a
sinus lifting-ului transcrestal.
Prezena unui sept sinusal poate crete incidena de comunicare oroantral. Ulm a raportat existena unui sept sinusal in cca 30% din
sinusuri, poziionarea lui fiind apropiat de regiunea premolarmolar
(mijlocul sinusului).Anatomia sinusului influeneaz, de asemenea, riscul
de perforare membranar. Cho i colaboratorii au examinat diferite
unghiuri din interiorul sinusului maxilar i au identificat c unghiul redus
dintre peretele alveolar vestibular i palatinal a fost asociat cu un numr
mai mare de perforaii. Ei au imprit valorile acestui unghi in trei grupe:
Grupul 1:(30) cu 37,5 % rat de perforare;
Grupul 2:(31-60) cu 28,6% rat de perforare;
Grupul 3:(61) fr risc de perforare.

Vlasis i Fugazzotto au sugerat cinci clase diferite, asociate cu elevarea


sinusal prin fenestraie lateral, in funcie de localizarea i extinderea
perforaiei. Cand perforaia poate fi izolat, in funcie de extindere i
localizare, poate fi efectuat inchiderea comunicrii prin plierea
membranei sinusale peste ea insi i plasarea unei membrane din
colagen. Dac perforaia continu s creasc in dimensiune i nu poate fi
izolat, atunci procedura trebuie abandonat i reintervenit peste 4 luni.
Alte posibile complicaii asociate cu augmentarea de sinus maxilar pot
include: lezarea nervului infraorbital, echimoze, dehiscena esuturilor
moi i, desigur, infecii asociate (pan la 10%). Vertijul postural paroxistic
benign a fost descris ca o posibil complicaie dup utilizarea tehnicii prin
osteotomie intern. Dei etiologia este neclar, se sugereaz c
presiunea determinat de percuia aplicat maxilarului in timpul tehnicii
de osteotomie ar putea fi responsabil.
44.
Instrumentariul folosit pentru sinus lifting-ului
transcrestal.
Instrumentariu principal: bisturiu, decolatoare, chiureta chirurgicala, freze
(2.7; 3.2; 3.7; 4.2; 5.0), osteotoame drepte si in unghi (2,7; 3.2; 3.7; 4.2;
5.0) ciocan, razuitor de os , moara de os, pensa ciupitoare de os,
decolatoare de membrana ( de diferite forme si dimensiuni, KramerNevins, Simion)
Instrumentariu secundar: pensa chirurgicala, foarfece chirurgical,
departatoare ( retractore), pensa portac, material de sutura
( polipropilen 4.0; 5.0; 6.0)

45Tehnica operatorie a sinus lifting-ului lateral.


Procedura de sinus lift extern este recomandata mai ales cand este
necesara inlocuirea unui numar mai mare de dinti si pacientul mai
are foarte putin material osos de sustinere ramas. In aceasta situatie, se
creaza o mica fereastra laterala in sinusul maxilar, iar materialul de
substitutie osoasa (aditia de os) este inserat prin aceasta fereastra.Dupa
sutura, pacientului i se aplica lucrarea provizorie, pana la plasarea
implantului dentar definitiv.
etapele sinus lifting-ului extern Anestezia incizia decolarea abord lateral
al sinusului maxilar; introducerea osului artificial in cavitatea sinusala sub
membrana sinusala;se asteapta pana la 6 luni pentru a se insera
implantele, timp in care are loc integrarea si remanierea osoasa.Dupa 6
luni se insereaza implanturile dentare si se asteapta inca 4-6 luni
integrarea acestora (osteointegrarea), apoi se trece la etapa protetica in

care se vor adauga coroane, punti sau proteze dentare. Protezarea poate
avea loc si imediat (din considerente estetice si functionale), dar exista
variatii la fiecare pacient, in functie de care trebuie eveluat raspunsul
acestuia la tratamentul aplicat.Sinus lift intern este recomandat in
special cand trebuie inlocuiti doar cativa dinti.Se realizeaza in zona
premolarilor si molarilor, la nivelul crestei: se creaza o cale de acces catre
sinusul maxilar, apoi impingandu-se cu grija membrana sinusala, se
introduce substituentul osos pentru crearea unei inaltimi si latimi
corespunzatoare suportului implantului dentar necesar.Aceasta procedura
se efectueaza atunci cand exista o cantitate de os alveolar relativ
suficienta si este necesara o aditie osoasa de numai 1-2 milimetriMetoda
interna;Dup practicarea anesteziei locale prin infiltraie, sunt practicate
dou incizii verticale unite de-a lungul crestei alveolare, iar ntreaga
grosime a lamboului muco-periostal se decoleaz spre vestibul. Se
contureaz apoi o fereastr la nivelul peretelui lateral al sinusului (tabl
vestibular maxilar) cu o frez diamantat la turaie redus Fereastra
osoas creat este rotit orizontal, cu membrana sinusal, mpins
nuntru, devenind parte a sinusului ridicat. Se inser un instrument
(elevator) curb de-a lungul marginii inferioare a ferestrei pentru a separa
membrana de os. Decolarea se continu anterior, posterior, superior i
mezial pn cnd este realizat elevarea complet. Clinicianul trebuie s
se asigure c terminaia ascuit a elevatorului rmne n contact cu osul,
iar partea neted n contact cu membrana sinusal pe tot parcursul
decolrii membranei sinusale. Dup decolarea membranei sinusale, n
spaiul rezultat la nivelul treimii inferiore a sinusului se va practica
augmentarea osoas, cu particule sau bloc. Apoi, se aplic o membran
din colagen pentru a acoperi fereastra osoas creat i lamboul se
sutureaz pasiv pentru realizarea nchiderii primare. Se recomand
asteptarea unei perioade de vindecare de cca 6 luni pentru maturarea
osoas iniial.
46 Cerintele si tipurile lambourilor folosite in sinus lifting-ul
lateral.
LAMBOU MUCOPERIOSTAL LAMBOU TRAPEZ LAMBOU IN FORMA DE
TRIUNGHI
Cunoasterea corecta a manoperei chirurgicale experienta profesionala a
clinicianului.Respectarea regulilor de asepsie si antisepsie.cunoasterea
indicatiilor si contraindicatiilor pentru aplicrea procedurii.1. Cand este
inaltimea osului pe plan vertical este mai mica de 10mm
2. Pe plan orizontal cand grosimea osoasa este mai mica de 3mm si cu o
inaltime care nu depaseste 8mm

3. Podeaua sinusului maxilar trebuie sa fie minim intre 3 si 5mm pentru


efectuarea acestor operatii. inlocuirea unui numar mai mare de
dinti si pacientul mai are foarte putin material osos de sustinere ramas.
47Indicatiile sinus liftingului lateral. ,
indicaiile includ pacieni fr istoric medical sau patologie sinusal. n
scopul inserrii de implante i evident a restaurrii protetice ulterioare, se
va stabili necesitatea procedurii de grefare sinusal, decizie bazat pe
cantitatea de os restant n urma pneumatizrii sinusului. Evaluarea
radiologic prin utilizarea ortopan tomografiei sau prin tomografie
computerizat va determina nlimea osului alveolar la nivelul
maxilarului posterior. Procedura de augmentare a sinusului va fi indicat
cnd invadarea antrului de ctre implant nu poate fi evitat. inserarea
unui implant cu o lungime de cca 10mm pentru o rat de supravieuire
previzibili favorabil, n special n regiunea maxilar
posterioar.edentatiii laterale terminale subtotale structura osoasa ma
putin de 10 mmFiind limitata de sinus maxilar.Indicatii
nespecifice:tuberozitati maxilare coborite ocluzii coborite posterioara
maxilara cu micsorarea spatiului din arcade si prezenta stratului subtire
de os pina la nivelul podelei sinusale. Scopul: crestereea inaltimii osului
p/u inserarea implantului . Indicatile Operatiei:
1. Cand este inaltimea osului pe plan vertical este mai mica de 10mm
2. Pe plan orizontal cand grosimea osoasa este mai mica de 3mm si cu o
inaltime care nu depaseste 8mm
3. Podeaua sinusului maxilar trebuie sa fie minim intre 3 si 5mm pentru
efectuarea acestor operatii. inlocuirea unui numar mai mare de
dinti si pacientul mai are foarte putin material osos de sustinere ramas
48Contraindicatiile sinus lifting-ului lateral.
: condiii medicale neechilibrate (de ex. Diabet zaharat, hipertensiune,
afeciuni cardiovasculare, afeciuni ale sistemului imunitar etc.), marii
fumtori ( > un pachet pe zi), patologie sau congestie severa sinusului
unde se impune o interveie otolaringologic, precum i malformaia sau
iradierea terapeutic a sinusului. Toate acestea vor predispune pacienii la
complicaii postoperatorii: infectarea materialului grefat, pierderea osului
augmentat i fistula oroantral.sarcina alcoolismul afectiuni psihice
dependent de cocaine .Contraindicatii locale:sinusite maxilare acute si
cornice comunicari orosinusale polipi sinusali chisturi sinusali tumori
sinusale rinita alergica focare de infectie periapicala afectiuni
paradontale netratate.radioterapia maxilarului.

49Avantajele sinus lifting-ului lateral.


Printr-un sinuslift deschis s-a putut crea suficient spaiu pentru inserarea
implantului cilindric. Fr aceast intervenie, implantul ar fi stat
suspendat n cavitatea sinusal , ridicarea mucoasei ce tapeteaz sinusul
a mri oferta osoas pentru implant cu civa milimetri.rezistenta sporita
pentru implant. Refacere plastica a osului la nivel maxilar Pacientii care siau pierdut dintii in urma unor extractii efectuate neprofesionist pot
beneficia de un implant dentar . Avantajul major al acestei metode este
ca pacientul se va bucura de o dentitie fixa si cu ajutorul implantului va
scapa de proteza mplanturile nu necesita sacrificarea dintilor alaturati,
asa cum o impun puntile dentare, deoarece dintii invecinati nu sunt
implicati in suportul implantului
inlocuirea unui numar mai mare de dinti si pacientul mai are foarte
putin material osos de sustinere ramas
50Dezavantajele sinus lifting-ului lateral.

Dezavantajele sinus lifting-ului internDezavantajul acestui tip


de interventie este faptul ca e o manevra oarba, fara un control
vizual, chirurgul bazandu-se practic doar pe simtul tactil pentru a eleva
membrana sinusala. costul procedurii mare. Poate aprea inflamatia si
durerea sangerarile mai mult de 1-2 zile dupa operatie;materialul osos
folosit pentru grefa dislocat sau deplasatNU poate fi folosit la
Persoanele HemofiliciPersoanele cu diabet zaharat decompesat
persoanele cu structura osoasa, cu densitate osoasa mica si cu
grosimea osului mai mica de 3mm gravid
Timp indelungat de asteptare.rezultatul nu poate fi uneori cel asteptat.
51.Instrumentar pentru sinus lift lateral .
Instrumente pentru anestezie,bisturiu,decolatoare gingivale,freze pentru
trepanarea osului,elevatoare sinusale,seringi speciale pentru grefa
osoasa,materiale de suturare(ac atraumatic,portac)
52.Accidente intraoperatorii in timpul elevatiei membranei
sinusale:
1.perforarea membranei sinusale
2.umplerea excesiva a sinusului cu material de aditie
3.hemoragie masiva
4.sinusita-cauzata din cauza perforarii membranei,suprainfectarea plagii

5.supraincalzirea osului din cauza utilizarii utilajului pentru trepanare fara


sau cu system slab de racire
53.Complicatii intraoperatorii si postoperatorii in elevarea
membranei sinusale:
Intraoperatorii:
1.perforarea membranei sinusale
2.umplerea excesiva a sinusului cu material de aditie
3.hemoragie masiva
4.propulsarea implantului in sinus
Postoperatorii:
-durere si edem postoperator(tratament:injectii cu dexametazon,prisnite
cu gheata,antiinflamatoare,analgetice)
-sinusita
-suprainfectare
-caderea materialelor de sutura cu deschiderea sinusului
-dehiscenta plagii
-migrarea implantelor in sinusul maxilar

54.Accidente si complicatii in timpul instalarii implantelor


endoosoase .
1. Efectuarea incorecta a inciziei pentru formarea lamboului
2.Alegearea utilajului incorrect pentru aplicarea implantelor
3.Supraincalzirea osului cu formarea necrozei postraumatice
4.Leziuni ale nervilor (alveolar inferior si mentonier ) cu instalarea
paresteziilor.
5.Angularea incorecta a implantelor
6.Fracturarea corticalei
7.Perforarea membranei sinusale,planseului nasal,canalului mandibular
8.Fracturarea implantului

9.Propulsarea implantului in sinus ,in canalul mandibular


10.Aspirarea implantelor
55. Accidente dupa perioada de osteointegrare:
1.Pierderea implantului din cauza osteointegrarii nereusite
2.Migrarea implantelor
3.Suprainfectarea tesutului in jurul implantului
4.Periimplantita
5.Defecte la nivelul gingiei
56.Complicatii aparute in perioada de osteointegrare:
1.Pierderea implantului din cauza osteointegrarii nereusite
2.Migrarea implantelor
3.Suprainfectarea tesutului in jurul implantului
4.Periimplantita
5.Defecte la nivelul gingiei
6.Mobilitatea implantului din cauza lipsei stabilitatii primare
7.Suprainfectarea plagii postoperatirii(lipsa asepsiei,neglijarea indicatiilor
medicului de catre pacient)
8.Pareze si parestezii (lezarea nervulului)
9.Durere posoperatorie
10.Resorbtia osoasa in jurul implantului si osteomielita
posttraumatica( cauzata din nerespectarea protocolului de
implantare,supraincalzirea osului)
57.Complicatiile ce pot surveni dupa perioada de osteointegrare.
-implantul prezinta o usoara pierdere de substanta osoasa care poate fi
asociata si cu o inflamatie partiala a mucoasei.
-implantul prezinta o pierdere a osteointegrarii este mobil si nefunctional
-lipsa de paralelism a implantelor
-fractura implantului si a bontului protetic din cauza directii si intesitatii
nefiziologice a fortelor ce se transmit implantelor

-infectii periimplantare
-angularea incorecta a implantului,-alinierea incorecta a implantului

58.Complicatiile tardive a implantarii dentare


- Pierderea implantului (Stabilitatea primara a implantelor poate fi
periclitata prin ncarcarea timpurie a implantului, pe parcursul perioadei
de osteointegrare. Situatie mai des ntlnita n cazul implantelor
unidentare care sunt ncarcate n primele 3-4 luni dupa aplicare.)
- Infectii tardive (n jurul implantelor se pot constitui pungi adnci,
asemanatoare pungilor periodontale, si care vor putea cauza infectii
tardive cu abcedari si fistulizari ntr-o prima etapa, ulterior putnd difuza
la osul nconjurator)

- Retractia gingiei (Poate fi cauzata de: lipsa gingiei fixe periimplantare,


respectiv inserarea mucoasei mobile la coletul implantului; atrofia osoasa
subiacenta; si
periajul incorect.) -Leziuni nervoase secundare, -Fracturarea
implantului(Fraturarea implantului se datoreaza: ncarcarii prea timpurii a
implantului; suprancarcarii implantului; igiena bucala deficitara;
neprezentarea pacientului la controalele periodice.)
-Inflamatia cronica(Cauza principala a aparitiei inflamatiei cronice in
vecinatatea implantelor este igiena bucala deficitara, de unde decurge o
inflamatie extinsa periimplantara cu constituirea unor pungi adanci si
aparitia mobilitatii implantului, respectiv pierderea lui. )

59 Tipurile de suturi utilizate in implantologia orala


-Sutura cu fire separate
-in cazurile cind exista tensiune pe marginile plagii se aplica fire de
suspensie trecute la distanta si inodate pe placute metalice
-suturi cu fir continuu
-sutura surjet care folosesc un singur fir si un singur nod
-sutura in U
PRINCIPII care trebuie respectate in timpul suturii:acul perforeaza
perpendicular tesuturile pe suprafata ce trebuie suturata;suturile se fac in
puncte separate la distanta 5-6mmintre ele si distanta de la locul
penetrarii acului si marginea plagii 2mm;primul nod va fi dublu sau triplu
celelalte noduri(2,3,4)de sustinere;acului nu i se imprima o forta
exageratapt a nu se indoi;aplicarea cit mai intima a lambourilor pe tes
subiacente
60.Materialele de augumentare utilizate in implantologie
-grefe autogene(sub forma de os farimitat provenit din zone
endoorale:menton,zona retromolara sau osul iliac.tibia)
-grefe alogene(sub forma de granule de os demineralizat,uscat si
congelat provenit de la cadvru aceleeasi specii)
-grefe aloplaste(sub forma de granule de os sintetic)
-grefe xenogene(sub forma de granule de os de bovin demineralizat si
deproteinizat sau de alge marine)

Mecanismele de actiune a acestora:osteoconductie,osteinductie,osteogeneza


61.Osteodistractia
Se foloseste daca creasta osoasa din zona implantului sufera de atrofie
verticala severa.
Osteodistractia reprezinta o sectionare partiala a segmentului osos ce
urmeaza a fi inaltat,montarea unui dispozitiv mecanic de dilatare,urmata
de elongarea lenta si progresiva a acestui segment.Astfel intre cele doua
sedinte de elongare controlata,organismul depune os in spatiul dintre cele
doua fragmente osoase,ajunginduse in final la obtinerea inaltimii dorite.
62 Osteoplastia de aditie locala
Daca osul e insuficient pentru implantarea unui implant,in dependenta de
situatie intro sedinta chirurgicala se poate realiza augumentarea osoasa
verticala,orizontala sau ambele simultan.Materialele osoase de
aditie(grefe autogene,alogene,aloplaste,xenogene) pot fi sub forma de
granule,pasta sau bloc compact si intotdeauna vor fi acoperite de
membrane speciale cu rol de bariera,resobabile sau neresorbabile.
63. Zonele locale pt prepararea bloc osoase.
Intraorale: tuberozitatea max, mentonul, crestele edentate, ramul
mandibular, apofiza coronoid, peretele anterior al sinusului maxilar,
creasta zigomato-alveolar.
Extraorale: spongioasa i medulara din creasta iliac, epifiza tibiei, calota
cranian (sunt preferabile, deoarece se pot preleva cantiti mai mari i
au o structur histologic asemntoare cu a osului alveolar).

64. Mrirea ofertei osoase existente. Tehnica chirurgical.


Augmentarea de creast cu transplant osos const din 2 intervenii: una
de recoltare a transplantului i alta de fixare a acestuia cu implantele.
Dup recoltare, poriunea de os se pstreaz n soluie izotonic sau
snge autogen , plasm bogat n trombocite. esutul spongios se poate
mruni i poate fi introdus cu seringa sau cu un instrument special.
Pentru esutul cortical este necesar cu exactitate de determinat forma i
mrimea. Iniial se pregtete loja unde va fi aplicat blocul osos. Se
decoleaz lamboul muco-periostul i se cur de resturile de esut
conjunctiv. Pentru activare se perforeaz corticala n numeroase locuri.

Apoi se fixeaz transplantul osos cu uruburi. Se sutureaz mucoasa. Este


posibil n aceeai edin de instalat i implanturile.
65-66. Sinus lift cu instalarea imediat i amnat a
implanturilor.
Cel mai des implanturile se instaleaz n aceeai edin cu sinus-lift-ul,
dar uneori se ateapt 6-8 luni de zile. Sinuslifting-ul este un procedeu
chirurgical aplicat la nivelul sinusului maxilar i const n elevarea
membranei sinusale de pe podeaua sinusului maxilar i aplicarea sub ea
a materialelor de augmentare.
Variante ale sinusliftingului: intern (transcrestal) calea de abord fiind
coama crestei edentate i extern (lateral) calea de abord sinusal la
nivelul peretelui lateral al sinusului.
Tehnica sinus liftului transcrestal : materialul de augmentare se introduce
printr-un canal creat de la nivelul coamei crestei edentate pn sub
membrana sinusal. Sub anestezie loco-regional se efectueaz incizia
longitudional, creat fie pe mijlocul crestei, fie uo r paramedian, spre
versantul oral al crestei (2 incizii verticale de eliberare trasate pe
versantul vestibular al crestei). Decolarea lamboului muco-periostal.
Crearea tunelului osos cu freza pilot, pn la 1-2 mm de la podeaua
sinusului. Cu un osteotom cu diametrul egal cu diametrul frezei pilot se
produce o fractur a corticalei planeului sin fr perforarea mucoasei.
67. Deplasarea n.alveolar inferior.
Sunt 2 metode: 1) osteotomia n bloc n regiunea liniei oblice externe; 2)
osteotomia n regiunea orificiului mentonier i liniei oblice externe.
Prima metod prevede osteotomia compactei osoase n regiunea nalveolar inferior i deplasarea blocului osos. Dup aceasta se produce
lefuirea peretelui canalului mandibular i punerea n eviden a
n.alveolar inf. cu deplasarea acestuia spre lateral. Dup aceasta se
realizeaz implantarea. Defectul de os format trebuie umplut cu structur
osoas i hidroxiapatit. Nervul rmne n aceast poziie.
A 2-a metod prevede implicarea nu doar n regiunea canalului
mandibular, dar i la nivelul orificiului mentonier. Se produce transpoziia
nu doar a n.alv inf, dar i a ramurii incisive responsabil de inervaia
grupului frontal. Iniial, se foreaz un inel n jurul orif mentonier. Ulterior el
se lrgete orificiul mentonier i se elibereaz n.mentonier i ram.
Incisiv. Dup aceasta se realizeaz osteotomia n regiunea n.alv inf,
asemntor ca n prima tehnic.

Intervenia este destul de riscant, dat fiind riscurile traumrii nervului.


La 50% pacieni se atest parestezii ale hemibuzei inf i mentonului dup
operaie.
68. Metode de instalare a implanturilor endoosoase: a) ntr-o etap
chirurgical; b) n 2 etape chirurgicale; c) imediat postextracional.
1) Anestezia
2) Incizia
3) Marcarea cu frez sferic sau cu tietur transversal
4) Forarea primar a neoalveolei cu burghiu elicoidal cu diametrul de
1,5mm din oel cu partea activ tratat cu titan.
5) Verificarea paralelismului cu un cui de paralelism din oel inoxidabil;
tija cu diametrul de 1,5mm
6) Prelucrarea primar a neoalveolei primare. Se lrgete cu burghiu
elicoidal dar cu diametru mai mare
7) Alezarea cu burghiu-spad cu rcire intern, diametrul egal cu cel
al implantului. Partea activ are 2 tiuri cu canale drepte prin care
se evacueaz rumegu. Contactul cu pereii neoalveolei se face prin
faetele laterale care sunt rectificate cilindric (2,6mm, 3mm, 3,2mm
n funcie de implant).
8) Teirea cilindric este necesar pt obinerea locaului n care se va
fixa poriunea lis (nefiletat a implantului)
9) Tarodarea realizeaz filetul n es osos. Tarodul este un urub cu 3
canale longitudinale necesare pentru mormarea dinilor achietori i
la evacuarea eschilelor osoase. Poate fi mecanic sau manual (n
regiunea frontal maxilar se folosete cheia tubular, n rest
cheia cu clichet)
10)
Montarea implantului.
n cazul implantrii n 2 timpi, peste 2-3 luni, cu un bisturiu se
ndeprteaz mucoperiostul din dreptul urubului de cicatrizare, apoi se
monteaz bontul protetic cu filetul ataat de bont sau fixat cu un urub
intermediar ce strbate lungimea bontului fixndu-se pe implant i
solidarizndu-se cu acesta.
69. Biomateriale n implantologie. Sunt materiale fr via, utilizate
in domenii medicale (de exemplu, implanturi dentare), cu scopul de a
produce o interaciune cu sistemul biologic. Condiia de baz este
biocompatibilitatea, ceea ce reprezint posibilitatea organismului viu de a
tolera, n anumite limite, fr a determina apariia unor reacii de aprare,
un material strin, inserat n intimitatea lui. Clasificarea:

a) autologe (autogene) autoplastie (de la acelai organism) transplant


de dini, replantri de dini, transplante osoase; b) omologe (alogene)
homeoplastie (de la un alt individ al aceleeai specii) banca de oase,
conservarea cialitic, liofilizarea; c)heterologe (xenogene) heteroplastie
(de la un individ din alt specie) os devitalizat, deproteinizat, colagen,
gelatin; d) aloplastice (material sintetice) metale, ceramic, materiale
plastic. Implanturile sunt confecionate din material aloplastice, cci sunt
practice mai disponibile, se manipuleaz mai uor, calitate nalt i
constant, dar prezint riscul declanrii de reacii de corp strin prin
formarea esutului conjunctiv de iritaie care va tinde s expulzeze corpul
strin.
Dup compatibilitate se mpart n: biotolerate (oeluri inoxidabile, aliaje
Cr-Co-Mo, PMMA) osteogenez la distan, bioinerte (titan, tantal,
ceramic pe baz de aluminiu) osteogeneza de contact, bioreactive
(fostaf de calciu, ceramic sticloas, biosticl i apatite) osteogenez de
legtur.
Materialele aloplastice se clasific dup origine:
1) De origine mineral: ceramica aluminoas, ceramica de baz de oxid
de zirconium, ceramica sticloas, ceramica pe baz de fosfat de
calciu;
2) Metale: grupa titanului: Ti pur, aliajele de Ti; tantalul, aliajele aurului,
aliajele Cr-Co-Mo);
3) Materiale de legtur: combinaii (Ti + HA, Ti + TCP, Al2O3 + HA),
Material plastic + ceramic pe baz de HA, Fibre de C + material
plastic, +epoxidice, +polisulfoniu, +tiaziniu
O categorie special o formeaz biomaterialele inerte cu structur
osteotrop (titanul cu o suprafa rugoas acoperit cu un strat de Titan
Plasma Flame Spray.
71.
Rolul conformatorului de gingie. Remodelarea gingiei cu
scop estetic si fizionomic.
72.
Instrumentariul i aparatajul utilizat n implantologia oral.
Instrumentariul:
1. instrumente de examinare.
2. Instrumente speciale :departatoare, portac,freze pilot,freze
diamantate si extradure de diferite dimensiuni,cheia
dinamometrica, piesa,cheiele de nfiletare a implantelor i
componentelor acestora.
3. Instrumente accesorii: dltie, ciocan, ciupitoare de os, rap,
bisturiu,foarfece, spatul, chiurete, material de sutur.

Aparataj: fiziodispenser, periotest.


73.
Principiile biologice ce in de implanturile dentare
endoosoase. Sint niste principii fundamentale in inplantologie si
prevede ca orce metoda de tratament sau interventie sa aiba o
influenta poziitiva asupra organelor si tesuturilor,atit a sistemului
stomatognat cit si a intregului organism. Din acest considerent la
finisarea examenului clinic al pacientului medicul trebue sa fie ferm
convins de rationalitaea metodelor de treatament alese si ca ele nu
vor duce ulterior la consecinte negative. Medicul trebue sa prevada
si sa evite influenta atit pe parcurs cit si dupa finalizarea
tratamentului.
74.
Principiile biomecanice ce in de implanturile dentare
endoosoase. Prevede un echilibru eficient al raportului de
rezistenta dintre substratul biologic al structurii osoase si implant. In
vederea cu succes a acestui principiu trebue cunoscute legitatile
influentei fortelor ce se dezvolta in timpul functiei implantului si
elementelor protetice si mecanismul de transmitere a acestor forte
substratului biologic al cimpului protetic. Ca substratul biologic sa
suporte aceste actiuni este necesar ca materialul din care va fi
confectionata structura protetica si sa posede insusiri mecanice si
fizice respective (duritate,elasticitate,rezistenta).
75.
Care sunt factorii locali ce pot influena asupra
contraindicaiilor n implantologia oral.
1. Locale relative:
- Igien bucal nesatisfctoare
- Prezena unor resturi radiculare n grosimea crestei alveolare
- Afeciuni ale mucoasei bucale
- Procese inflamatorii locale
- Ofert osoas insuficient
- Pat osos slab din punct de vedere calitativ
- spaii interdentare mrite i migrri dentare
- ocluzie patologic
2. Locale absolute:
- tumori maligne regionale;
metastaze tumorale;
afeciuni ale mucoasei bucale (lupus eritematos difuz)

S-ar putea să vă placă și