COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC

THEODOR COSTESCU

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN TURISM
TEMA: TURISMUL EXTREM SI DE CROAZIERA

PROFESOR COORDONATOR:
IAGARU- TUDOR ELENA
ELEV:
UNGUREANU STEVEN DORIN
CLASA a XII - a H

2015

COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC

THEODOR COSTESCU

TEMA: TURISMUL EXTREM SI DE CROAZIERA

PROFESOR COORDONATOR:
IAGARU- TUDOR ELENA
ELEV:
UNGUREANU STEVEN DORIN
CLASA a XII - a H

2015

CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................3
CAPITOLUL I:TURISMUL EXTREM............................................................7
CAPITOLUL II: TURISMUL DE CROAZIERA..........................................12
STUDIU DE CAZ..............................................................................................22
CONCLUZII......................................................................................................37
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................40

INTRODUCERE

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea

desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur,
comer). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice
activitate uman, cade sub incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv
economiti , geografi, psihologi i sociologi. Primele meniuni privind preocuprile de
a voiaja, apar n antichitate n operele geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco
Polo cu ocazia periplului su asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young
(secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat
preocuprile viitoare privind practicarea cltoriei.
Turismul devine un complex fenomen de mas la sfritul secolului al XIX-lea
fiind puternic articulat n mediul nconjurtor.
Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint
n variante dinte cele mai felurite: arta de a cltori pentru propria plcere (M.
Peyromarre Debord); activitate din timpul liber care const n a voiaja sau locui
departe de locul de reedin, pentru distracie, odihn, mbogirea experienei i
culturi, datorit cunoateri unor noi aspecte umane i a unor peisaje necunoscute (Jan
Medecin); fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creterea necesiti de refacere a
snti i de schimbare a mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru
frumuseile naturi ca rezultat al dezvoltri comerului, industriei i al perfecionri
mijloacelor de transport (Guy Freuler).
Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural
antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri
de turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt: turismul balnear
maritim, cu o larga dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau
climateric sau avnd alte motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de
iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor
de iarna; turismul de cur balnear, prin care se valorific nsuirile terapeutice ale
unor factori naturali (izvoare termal i minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul
3

cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art, cultur i a altor realizri ale
activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui practicare este ocazionat de
mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul
festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale
sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan
naional i internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive,
interne i internaionale , pn la manifestri sp0ortive de amploare (olimpiade,
competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vntoare
(safari), practicat de rile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi
Latine, n teritoriile artice i antartice. Este o forma de turism distractiv, a crui
dezvoltare marcat de spectaculos i inedit aduce mari prejudicii echilibrului
ecologic al planetei, ameninnd cu diminuarea sau, dup caz cu dispariia unor specii
extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
Tipurile de turism de difereniaz de la ar la ar, asigurnd varietatea i, prin
acesta, atracia asupra turitilor autohtoni i strini.
Una dintre bogiile actuale de baz n domeniul turismului privete studiul
elementelor regionale, n funcie de care se organizeaz activiti turistice tipice
anumitor zone, i se pun n evident posibilitile de amenajare complex a acestora.
Dei nu s-a ajuns la o viziune taxonomic unitar n domeniu, diferitele accepiuni
utilizate pe plan internaional i n ara noasta relev urmtoarele uniti ce pot fi luate
n consideraie:
Regiunea turistic, conceput ca un spaiu de mari dimensiuni, cu o
structur organizatoric bine consolidat i un patrimoniu turistic
diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru Romnia
cea a Carpailor Orientali)
Zona turistic un areal mai restrns consacrat pentru activitatea turistic
de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivaii
pentru turism (exemplu : zona turistic a Coastei Dalmaiei din Alpii
Dinarici sau zona Bucovinei din Carpai Orientali)
Centre turistice, reprezentnd puncte de convergen (puncte de plecare
pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor
4

turistic) a unor fluxuri de turism, putnd fi, n general, staiuni alpine

(Plitvice, n Alpii Dinarici) sau balneare i de odihn (Dubrovnik, Split,
Rijeka pe coasta Dalmaiei). Pentru Romnia, rmnnd n acelai cadru al
Carpailor Orientali, se pot meniona Vatra Dornei i Bora.
Puncte turistice amenajate (peteri, defilee, gheari, mnstiri, case
memoriale, hoteluri alpine etc.)
n literatura recent de specialitate sunt depistate, n funcie de potenialul
natural (geomorfologic, climatic, hidrologic, floristic-faunistic) i antropic o serie de
uniti turistice cu vocaie polarizatoare, n jurul crora s-au dezvoltat veritabile noduri
turistice cu vocaie local ce susin activitatea nucleului central.
Este cazul unor localiti satelit ce apar pe rivierele franco-italiene, Coasta
Brava i Coasta del Sol n Spania, unele microstaiuni aprute pe litoralul marocan n
apropiere de Agadr sau ntre Rabat i Casablanca. Alte asemenea centre polarizate
apar n zonele montane, oraul Chamonix (din Alpi Francezi) fiind un astfel de
exemplu. Practic, aceste staiuni nu sunt altceva dect centre de primire i redistribuire
a fluxurilor turistice n funcie de apetitul individual sau colectiv pentru un anumit
element al potenialului turistic al zonei.
Pentru regiunile geografice mari receptoare ale unor fluxuri majore de turism,
aceeai literatur mondial de specialitate vehiculeaz termenul de bazin turistic
distingnd :
Bazinul mediteranean prima zon de primire pentru turismul mondial, cu
un potenial natural i antropic de excepie;
Bazinul mezo-american, cuprinznd arcul Antilelor din America central,
n majoritate alimentat de S.U.A i Canada cu efective de vizitatori ce au
crescut lent n ultimele decenii.
Bazinul Asia-pacific, constituit din ansamblu insular i faada Pacificului,
inclusiv Thailanda, n care principali furnizori sunt Japonia, Australia i
Noua Zeeland.

ntr-o serie de ri cu vechi tradiii (Austria, Canada, Germania, Finlanda,

Danemarca, Frana, S.U.A, Italia etc.), turismul este susinut de un patrimoniu natural
i antropic de excepie, mai importante fiind parcurile i rezervaiile naturale sau alte
zone cu peisaj deosebit (ex. Yellowstone, Grand Canyon, Cascada Niagara, Death
Vally, precum i cele dou mari regiuni turistice California i Florida, n S.U.A; Alpii
Francezi, Munii Pirinei, peisaje andine cu aezri ce urc pan la 5.000 m altitudine,
pdurea amazonian etc.) se adaug un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente
unicat ale culturi i civilizaiei universale, precum vestigiile antichitii din Italia,
Grecia i Egipt, cele ale vechilor civilizaii din America Latin, monumentele istorice
i de art ale rilor din vestul Europei, China, Japonia, Orientul Mijlociu i Apropiat
.a., elementele ale culturi populare, etnografice i manifestri folclorice care
personalizeaz modelele culturale naionale, fcnd din fiecare naiune a Terrei un
unicat n timp i spaiu.

CAPITOLUL I
TURISMUL EXTREM
V-ati saturat de vacantele in
clasicele resorturi "all-inclusive" si
vreti alt tip de senzatii tari decat
igrasia din baia de hotel, patul
subred si chelnerii enervanti?
Atunci

puteti

sa

renuntati

la

plimbarile cu minicarul in favoarea

unei tabere militare. Va veti scula
dimineata

devreme,

iar

locul

sezlongului de pe nisip va fi luat de

o tura cu tancul.
Chiar daca nu aratati ca Rambo, n-ati facut armata sau nu v-au primit in Legiunea
Straina, aveti acum ocazia sa faceti instructie militara in vacanta. Oferta este bogata:
sedinte de tragere, actiuni de desant cu jeepurile sau cu blindatele folosite inclusiv in al
Doilea Razboi Mondial.
Cel mai mare succes l-a avut Parcul Militar de la Orastie, o fosta baza folosita de
armata romana in 1944. Dupa revolutie a fost lasata in paragina, insa, de curand,
cineva a fost renovat-o. Cei care ii trec pragul au senzatia ca au un nimerit pe un camp
de lupta.
Exista si alt gen de vacante... sa le spunem la limita: explorarea de pesteri.
Asadar, daca stati bine cu inima si nu obositi dupa primii trei pasi, pregatiti macar 100
de lei cat costa o singura zi de militarie.
1.1.Care sunt destinaiile turismului extrem

Violentele favele braziliene, periculosul Cernobl, terifiantele lagre naziste devin

destinaii de succes pentru ageniile de turism.
Relaxarea pe o plaj mediteraneean sau exotic, destinderea pe prtiile de schi din
Alpi, un weekend romantic la Paris sau Veneia ori la shopping n Milano i Londra,
colindarea muzeelor i a strzilor pline de istorie ale unor capitale culturale ca Roma,
Florena, Barcelona ori Sevilla, excursiile n marile parcuri de distracie nu mai sunt
suficiente pentru muli turiti occidentali i nu numai. Acetia sunt atrai ns n numr
tot mai mare de slumming", adic vizitarea favelelor din Brazilia, ghetourilor din
Africa de Sud, cartierelor srace din metropolele Indiei, ori de fantoma nuclear
Cernobl. Experiena unei nopi petrecute n celula unei nchisori de securitate
maxim, ca un adevrat pucria, ori a descoperirii inumanelor lagre naziste de
exterminare este, de asemenea, din ce n ce mai popular. Turismul n favelas" Plajele
nsorite, femeile frumoase, Carnavalul, uriaa statuie a lui Iisus fac din Rio de Janeiro
cel mai vizitat ora din emisfera sudic, nregistrnd peste 1,5 milioane de turiti
strini n 2010. Oraul are ns i realitatea sordid a peste 100 de favele, cartiere
mrginae stpnite de bandele violente ale narco-dictatorilor, n care triesc ntr-o
srcie lucie aproape dou milioane de oameni. Autoritile locale stingherite
recomand categoric turitilor s le evite pentru a nu fi jefuii ori rpii. Cernobl,
destinaie pentru aventurieri nc din anii '90, favelele au nceput s atrag mii de
turiti occidentali curioi s experimenteze aerul tare al strzilor dominate de bandele
narmate de traficani. Acum sunt zeci de agenii care se ntrec n a le oferi turitilor
aventura" unei vizite de cteva ore ntr-o favel, n schimbul a ctorva zeci de dolari.
Unele asigur transportul n microbuze private nsoite de bodyguarzi, altele se
bazeaz pur i simplu pe nelegeri cu traficanii. Un jurnalist brazilian a strnit anul
trecut un adevrat scandal dup ce a fcut un reportaj sub acoperire ntr-un tur n care
turitii se puteau fotografia cu traficanii narmai, cumprau sau chiar fceau pe
plasatorii de cocain. Acest safari al mizeriei" a fost denunat drept imoral, unele
organizaii cernd poliiei interzicerea tururilor, considerndu-le o jignire n plus
pentru sracii care sunt expui pentru distracia bogailor. Mod de peste un secol
Acest tip de turism nu a fost totui inventat n rile Lumii a Treia de astzi. nc de pe
la 1880, locuitorii bogai ai Londrei sau New York-ului fceau "slumming", adic
8

mergeau n cartierele mrginae (slum" n englez) pentru a vedea condiiile

execrabile de via ale marginalizailor. Auschwitz-Birkenau, transformat ntr-un
Disneyland n prezent au aprut i amatori mai radicali, care se aventureaz pe cont
propriu n cele mai periculoase astfel de locuri pentru "trofeul" unei fotografii sau
pentru excesul de adrenalin. Inclusiv n Bucureti se vorbete de tineri teribiliti, care
merg noaptea, avnd n buzunare cteva bancnote sau un celulari vechi, n cartierul
Ferentari, n cutarea unei amintiri de neuitat. Turism la Cernobl Vizitarea oraului
abandonat Pripiat de lng Cernobl, locul celui mai mare dezastru nuclear din istorie,
pare a fi ultimul rcnet al acestei mode, dup ce mai multe studii tiinifice au indicat
c nivelul de radioactivitate din zon nu mai reprezint un pericol ca n urm cu 25 de
ani. Cu condiia ca expunerea s nu fie mai mare de cteva ore. Praful i vegetaia
crescut de unde te atepi mai puin, ppui aruncate pe jos, crile din coala nr. 1
din Pripiat sau cteva mti de gaze formeaz toate un tablou mai mult dect dezolant,
dar care a devenit o min de aur. Peste 5.000 de turiti strini din SUA, Marea
Britanie, Germania, Frana, rile scandinave, Polonia, dar i Australia i Canada au
fost n 2007 clieni ai ageniilor de turism din Kiev care organizeaz tururi n zon,
contra a cteva sute de dolari sau euro. O noapte la Alcatraz, de la 60 de dolari n
2009, revista Forbes" a declarat Cernoblul cea mai exotic destinaie din lume, iar
numrul turitilor s-a apropiat de 10.000. n 2011, dup accidentul de la Fukushima,
numrul turitilor a crescut din nou. Efectuarea unui control individual al iradierii att
la venire, ct i la plecare este obligatorie, ns Ministerul pentru Situaii de Urgen de
la Kiev a anunat n august 2011 c tururile sunt "ilegale" pentru c pun n pericol viaa
turitilor. Urmeaz ns ca experii s traseze un tur oficial, sigur din punct de vedere
medical. Lagrele naziste Lagrele naziste de exterminare din Germania, de la Dachau,
Buchenwald i Sachsenhausen sunt vizitate anual de sute de mii de turiti. Muli vin n
excursii educative de documentare ori n pelerinaj comemorativ, iar alii sunt atrai de
atmosfera de groaz pe care o inspir fabricile morii. Costurile sunt reduse, nefiind
perceput tax de intrare, ci numai pentru ghid. Cel mai vizitat este ns complexul
Auschwitz-Birkenau, n Polonia, unde n 2010 au venit 1,4 milioane de persoane. Nici
aici nu se percepe tax de acces, ci numai pentru ghidarea n 18 limbi strine, ns
muli istorici, i nu numai, acuz c autoritile poloneze l-au transformat ntr-un
9

adevrat Disneyland. Cernobl, n top n 2009, revista Forbes" a declarat Cernoblul

drept cea mai exotic destinaie turistic din lume, iar numrul turitilor s-a apropiat de
10.000. Tururile n zon sunt o min de aur pentru cteva agenii turistice ucrainene,
ns nu sunt 100% sigure, potrivit autoritilor de la Kiev. Turismul n nchisori Este
popular n SUA nc din anii '80, sute de mii de turiti pltind pentru a petrece o
noapte n celule n care i-au odihnit oasele unii dintre cei mai celebri infractori
americani. La Alcatraz, fosta nchisoare de maxim siguran pe o insul de lng San
Francisco, un tur cost ncepnd de la 60 de dolari. Se pltesc ns i sute de dolari
pentru a tri experiena nchiderii peste noapte ntr-o celul individual la Alcatraz sau
la Penitenciarul de Stat de lng Philadelphia, unde a fost nchis Al Capone. n Europa,
una dintre puinele foste nchisori devenit atracie turistic este Karosta Liepaja, n
Letonia. A fost folosit de ariti, bolevici i naziti, iar doritorii pot alege chiar s fie
tratai exact ca un prizonier din acele timpuri. n Asia, tot mai popular este
nchisoarea Hoa Lo, din Vietnam, cunoscut i ca "Hanoi Hilton", aici fiind nchis
civa ani politicianul american John McCain, dup ce s-a prbuit cu un avion n
timpul rzboiului.
I.2.Turismul extrem pe Everest
Turismul extrem a trecut o noua frontiera, tot
mai multi curajosi "atacand" "Acoperisul
Lumii", varful Everest (8.848 metri, cel mai
inalt de pe Pamant).
"Oamenii vor sa schieze dimineata, sa faca
scufundari dupa-amiaza, sa inoate cu rechini a doua zi, iar apoi sa escaladeze
Everestul. Ca e vorba de conducerea unei masini de curse de Formula 1 sau de
cucerirea Everestului, se va gasi intotdeauna cineva care sa furnizeze acest serviciu",
explica unul dintre cei mai importanti organizatori de expeditii pe Everest,
neozeelandezul Russell Brice.
Dupa 29 mai 1953 - data primei ascensiuni reusite de neozeelandezul Edmund Hillary
si nepalezul Tenzing Norgay - aproximativ 3.000 de persoane au ajuns pana pe varful
10

Everest, numarul curajosilor "explodand" in ultimii ani. Numai in aceasta primavara

(perioada cea mai buna pentru ascensiuni si, prin urmare, "varful de sezon") au
escaladat Everestul 530 de persoane.
Pentru aceasta aventura forta fizica nu este suficienta. "Nu este vorba despre un simplu
exercitiu fizic. Trebuie sa fii hotarat, sa iti cunosti propriul corp si limitele, sa stii pana
unde poti sa mergi inainte de a nu mai putea sa te intorci, inainte de a cadea si a muri",
spune Russell Brice, care a inceput sa organizeze expeditii in Himalaya in 1979,
conducand pana acum pe "Acoperisul Lumii" 219 persoane. La inaltimi de peste 8.000
de metri, plamanii nu primesc decat o treime din oxigenul primit la nivelul marii,
organismul fiind solicitat la maximum.
Expeditiile pe fata sudica incep la Katmandu, capitala Nepalului. De acolo, clientii lui
Russel Brice zboara pana in Lhassa, capitala Tibetului, de unde sunt transportati pana
in tabara de baza, punctul de inceput al ascensiunilor pe Everest. "Este o operatiune
gigantica. Numai pentru salarii platesc 250.000 de dolari. In tabara de baza trebuie sa
cazam 130 de persoane si este nevoie de zece camioane pentru transportul
materialelor. Avem un sistem subteran de evacuare a apelor uzate, o bucatarie, un
generator electric, o unitate medicala, o alta unitate pentru mijloacele de comunicatii",
explica Brice, neuitand sa mentioneze si barul.
Dupa instalarea in tabara de baza, o echipa de aproximativ 70 de serpasi instaleaza
corzile fixe pentru facilitarea ascensiunii si cele cinci tabere intermediare in care sunt
stocate alimente si

echipamentele

necesare

pentru

definitivarea

ascensiunii.

CONDITII
Riscuri si costuri
Amatorii de expeditii pe Everest trebuie sa faca un examen medical complet si sa
semneze un angajament scris ca vor face ceea ce li se spune, chiar daca acest lucru
inseamna sa se intoarca de la cativa metri de varf. O expeditie costa intre 7.500 si
30.000 de dolari daca ascensiunea are loc pe partea nordica a masivului Himalaya sau
intre 40.000 si 70.000 de dolari daca escaladeaza fata sudica, din Nepal. Durata este de
cel putin doua luni, timp necesar pentru aclimatizare si pentru definitivarea
antrenamentului.

11

CAPITOLUL II
CROAZIERELE I IMPACTUL LOR TURISTIC

Turismul de croaziera ramane inca in Romania un segment al industriei de profil pe

care touroperatorii il redescopera, dupa mai bine de 11 ani de la primele oferte lansate
de o agentie de turism. Un seminar de specialitate, organizat de Office Travel, care
administreaza sistemul de rezervari on-line Croaziere.net, a reunit, timp de trei zile, la
Cheile Gradistei, aproape o suta de reprerzentanti ai agentiilor de turism din tara, care
au inclus in ofertele pe 2010 pachete turistice de croaziera. Directorul general al Office
Travel, Ioan Basea, crede in mottoul E vremea croazierelor, si considera ca acest
segment turistic se va dezvolta incepand cu 2010, in pofida crizei, pe fondul
reducerilor pe care le vor practica tour-operatorii, pentru a atrage clientii.. ,,Ne-am
propus sa dublam vanzarile in acest an, prin tarife accesibile, reduse cu 25, pana la 30
la suta, comparativ cu 2009, anul de criza, cand reducerile au fost de 20 pana la 70 la
suta, cele mai mari reduceri fiind inregistrate pe segmentul de croaziere de lux, de
pana la 70 la suta, la vase de croaziera cu servicii de 5 stele plus, a declarat directorul
Office Travel. Managerul Office Travel a dat exemplul unei reduceri care poate parea o
pacaleala pentru piata romaneasca, dar care este mult apreciata de turistii
occidentali. Acestia apreciaza foarte mult croazierele al caror pret scade pana la 10.000
12

de euro, dupa ce, initial, pretul era de 40.000 de euro, iar serviciile sunt mentinute la
aceleasi standarde de calitate. Ioan Basea a avertizat ca serviciile post-vanzare sunt
esentiale pentru a fideliza clientii si a-i determina sa revina. Un aspect foarte
important este informarea corecta a turistului asupra ofertei si a serviciilor de care va
beneficia. La sfarsitul calatoriei nu trebuie abandonat, dupa ce a fost debarcat pe tarm.
Multi trebuie sa plece catre alte destinatii, tocmai de aceea serviciile post vanzare sunt
importante, pentru ca turistul poate renunta la a mai apela a doua oara la acea agentie
de turism, daca nu a fost multumit. Acesta trebuie sa stie ca un vas de croaziera nu este
un hotel, iar conditiile si serviciile pot fi diferite, a spus Basea. Directorul Office
Travel a explicat ca vasele de croaziera sunt cotate pe categorii, ca si facilitaile de
cazare hoteliere, dar standardele sunt diferite. O nava de croaziera poate fi incadrata
intre doua si cinci stele, iar cotarea acesteia se face in functie de standarde MEG
(Maritime Evaluation Group), organism international care acrediteaza toate tipurile de
nave maritime. Un vas de croaziera poate obtine maxim 2.000 de puncte, in functie de
standardele de navigatie. Din cele 2.000 de puncte, 25 la suta se acorda pentru
performantele navei si includ mentenanta, siguranta navigatiei, facilitatile de care
dispune, spatiul util, 10 la sut sunt acordate pentru cazare, unde este evaluat numarul
de cabine standard, apartamente si camere de lux. Raportul echipaj pasageri este foarte
important in evaluarea vasului, aici fiind vorba de numarul de persoane care asigura
serviciile pentru un turist, a explicat Bea. Bucataria vasului reprezint 20 la suta din
punctele de evaluare, iar aici se tine cont de locul de servire a mesei, de calitatea
saloanelor, bufetele si barurile auxiliare, ospitalitatea personalului, gama de produse
din meniu. Facilitatile de distractie reprezint 5 la suta din punctaj, 20 la suta serviciile
de la bord, iar experienta echipajului, care este foarte importanta, reprezinta 20 la suta,
a spus directorul general al Office Travel. Turismul de croaziera este unul dintre cele
mai sigure, in pofida aparentelor, a explicat Ioan Basea, care a spus ca au existat
tentative ale unor atentatori de a urca la bordul vaselor de croaziera, dar au fost
descurajate de echipele speciale care asigura securitatea pasagerilor la bord. Daca
turistii intreaba despre acest aspect este important sa fie informati corect si sa li se
explice ca o astfel de calatorie este foarte sigura, chiar daca au existat si tentative, cum
pot fi intalnite oriunde in alta parte, dar turistii trebuie sa stie ca se afla in siguranta
13

intr-o croaziera, aspus Basea. Office Travel, care are sediul la Cluj, a decis sa atace si
piata din Bucuresti, pentru a-si extinde baza de clienti, mizand pe cresterea intersului
turistilor pentru segmentul calatoriilor cu vase de croaziera. Croaziere.net este agent
autorizat al operatorilor MSC Cruises si Pullmantour si membru al CLIA (Official
Travel Agency for the Cruise Industry) si membru ACE (Association of Cruise
Experts). Croaziere.net are pachete de destinatii care acopera trasee in zone din
Mediterana si pana la trasee in zona Pacificului de Sud. O croaziera pe ruta Barcelona,
Mediterana Clasica, Insulele Canare si Maroc, cu Norvegian Cruise Line Norvegian
Jade, pentru 21 de nopti, costa 1.529 euro de persoana, cu servicii all-inclusive. O
croaziera in zona insulelor grecesti, de 7 nopti, cost 699 de euro de persoana, cu
plecare din Venetia si intoarcere tor la Venetia. O croaziera in fiordurile norvegiene, de
7 nopti, cu navele MSC Cruises MSC Orchestra, costa 849 de euro. O croaziera in
insulele canare, cu Norvegian Cruise Line, de noua nopti, costa 649 de euro, iar o
croaziera in Bazinele Mediteraneene, cu Pullmmantur Cruises Sovereign, costa 383
de euro, pentru 7 nopti de calatorie. Bijuteriile Baltice pot fi admirate cu o croaziera de
10 nopti, cu plecare din Copenhaga, care costa 1.699 de euro. O croaziera in Australia
si Noua Zeeland poate costa intre 1.399 de euro si 1.949 de euro, pentru 14 nopti de
cazare. O croaziera de lux in Mediterana, pentru 14 nopti, costa 4.728 de dolari, de
persoan, iar in America Latina, cu Regent Seven Seas Seven seas Mariner, pentru
18 nopti, preturile pleaca de la 8.155 de dolari de persoana, cu plecare din Rio de
Janeiro si cap de linie la Fort Lauderdale, in Statele Unite. O croaziera in sudul Asiei,
cu Princess Cruises, cu o calatorie de 16 nopti, costa 2.945 dolari de persoana. Portul
de plecare este Bangkok, Thailanda, iar sosirea este la Beijing.O croaziera in Japonia
si Orientul Indeprtat, cu Royal Caribbean International, cu sapte nopti de cazare,
poate costa de la 359 de euro, cu plecare din Shanghai, vizite in insulele japoneze
Nagasaki, Kagoshina, Fukuoka, Busan (Coreea de Sud) si intoarcere la Shanghai.(TM)
II.1.Generaliti
Croazierele au aprut n anii 60 n Statele Unite ale Americii i au devenit o parte
important a industriei de turism. Sunt cele mai vechi ci de comunicaii, dup

14

drumurile naturale de pe uscat, care au asigurat legturile comerciale i schimburile

de valori att n cadrul continentelor, ct i ntre continente.
Turismul de croazier se refer la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu
flot, croaziere lungi, croaziere pe ruri, navigare cu yachturi decapotabile sau charter
cu yacht. Totui, raportul acestui segment de pia se axeaz n special pe croazierele
pe mare.
Alegerea navelor ca transport turistic a fost, nc de la nceputul secolului, o opiune de
consum turistic proprie segmentului cererii de lux. Desigur, existena mai multor clase
calitative n interiorul aceluiai spaiu de transport a facilitat i accesul turitilor cu
venituri mai modeste, dei tariful pltit pentru o croazier cu vaporul era destul de
ridicat.
Atracia exercitat de cltoria pe ap ca suport al agrementului i nu doar ca
posibilitate de acces la o destinaie
turistic

diversificarea

stimulat

dezvoltarea

aranjamentelor

i
de

croazier.
La nceputul secolului XX, croazierele
reprezentau un produs turistic de lux,
accesibil doar claselor sociale cu venituri
ridicate. n prezent, turismul practicat cu
mijloace de transport acvatice i-a
modificat imaginea, devenind un produs de mas destinat unui public mai larg i mai
tnr. Principalul factor care a fcut posibil aceast evoluie este progresul tehnologic,
care a promis, pe de o parte, reducerea costurilor de exploatare i, corespunztor, a
preurilor, iar pe de alt parte, o diversificare a produciei de nave din punctul de
vedere al tipului, capacitii,confortului, siguranei.
Cererea pentru croaziere a devenit din ce n ce mai divers, cu muli tour-operatori
care intr pe pia la toate nivelurile, oferind o gama larg de produse. Diferitele tipuri
de piee de croazier includ croaziere pentru familii, sistem all-inclusive, linii de lux,
nuni i croaziere tematice.

15

II.2.Tipuri de croaziere
n funcie de numrul pasagerilor, mrimea i confortul navelor, calitatea serviciilor,
durata cltoriei, tipologia agrementului etc., se disting:
Croaziere de vacan
(nave de mare capacitate, 1000-2000 pasageri, itinerarii medii de circa 7 zile, clientel
divers, destinaii obinuite);
Croaziere de lux
(nave de capacitate mai mic, 150-900 pasageri, inventar de lux, confort superior,
personal cu nalt calificare, itinerariide 14-30 zile);
Croaziere exotice sau de aventur (nave cu capacitate mic, destinaiioriginale, turiti
amatori de exploatri, servicii specifice, personal cu instuire special, scufundri etc.).
Destul de recente i tot mai solicitate sunt croazierele tematice, care mbin educaia
cu vacana. Esena unei croaziere cu obiectiv tematic int poate fi: arta culinar cu un
anumit specific, istoria, arta fotografic, astonomia sau orice alt domeniu ce poate
atrage un numr suficient de mare de persoane cu interese comune.
Cele mai mari companii de croazier pe plan mondial sunt: Royal Carribean Cruise
Line, Carnival Cruice Line, Cunard Line, Costa Cruise Line, Norwegian Cruise Line,
Princess Cruises, Holland America Line.
n general, rutele cele mai mari din lume sunt localizate n apte regiuni ale globului.
Acestea sunt:
Caraibele, Bermuda i Bahamas, incluznd coasta Americii Centrale i de Sud;
Vestul coastei Americii de Nord, Mexic, SUA (inclusiv Alaska) i Canada, plus
rutele de tranzit ale Canalului Panama;
Mediterana, divizat n sectoarele de vest i cele de est;
Insulele din Pacific i Orientul ndeprtat;
Marea Baltic, capitalele Europei de Nord i Capul de Nord;
Africa de Vest i insulele atlantice Canare, Madeira i Azore;
nconjurul lumii.
16

Exist de asemenea un interes mrit pentru croazierele n jurul Marii Britanii, prin
Shetland, Orkney, Hebridean i insulele Feroe, incluznd vizite n avanposturi att de
ndeprtate ca Sf. Kilda, care nu mai are o populaie permanent.
Majoritatea croazierelor au loc, totui fie n Mediteran, fie n Caraibe. Aceste
dou regiuni atrag peste 60% din toate croazierele, iar regiunile scandinavice i baltice
cam 10%. Majoritatea acestor rute sunt sezoniere, acesta nsemnnd c organizatorii de
croazier ar putea s fie obligai s-i mute navele dintr-o regiune a globului ntr-alta
pentru a acumula avantaje n perioadele de vrf ale cererii de croaziere. Aceste mutri
sunt numite voiaje de poziionare i asigur linii cu oportunitate de a vinde aceste
cltorii drept croaziere lungi, sau chiar linii de voiaj n care sunt implicate
transatlantice.
Croazierele n Marea Baltic i n Capul de Nord, de exemplu, sunt realizate n
timpul verii emisferei nordice. Acest lucru este valabil i pentru croazierele n Alaska,
care profit de instabilitatea politic a unor rute din Mediteran.
Caraibe beneficiaz, de asemenea, de apropierea insulelor de continentul
american ca i climatul care permite efectuarea de croaziere n tot timpul anului, dei
climatul temperat al iernii realizeaz cel mai mare nivel al cererii. Porturile din
Florida, cum ar fi Fort Lauderdale, Miami/Port Everglades i port Canaveral au
devenit, de departe, baza cea mai important a industriei mondiale de croaziere. Multe
destinaii care i dezvolt produsele sau sunt pe cale s se stabileascca destinaii
turistice ncearc deseori s atrag vasele de croazier care s poposeasc n porturile
lor. Dei nu se genereaz venituri prin cazare, vizitatorii care sosesc pot cheltui bani n
pieele locale i magazinele de suveniruri.
Cuba atrage vase de croazier n apele sale i alte destinaii care apar, cum ar fi
Libia cerceteaz posibilitile.
Un consoriu maltez dorete s construiasc cel mai mare terminal de linie pentru
croaziere n portul Valetta, Malta. Aceasta ar ajuta insula s atrag cele mai importante
i mai mari vase de croazier. Croaziere speciale ctre locaii de altfel inaccesibile sau
locaii care sunt dificil de atins pe cale terestr sunt o pia nedezvoltat, care, totui,
au nregistrat o cretere semnificativ n ultimii ani.
17

Cutarea unor destinaii noi i a unor croaziere mai aventuroase a condus la

deschiderea de noi rute pe coasta de est a Africii, inclusiv Madagascar, Seychelles i
Maurutius i insulele indoneziene. Companii ca Nobla Caledonia sau Jules Verne au
introdus n premier croazierele n insulele Pacificului i voiaje n regiunile artice i
antartice, de multe ori folosind ambarcaiuni mai mici. Navele ruseti cu carene special
ntrite sunt folosite pentru a funciona n regiunile polare. Rutele lungi au devenit de
asemenea populare prin adoptarea conceptului fly-cruising. Singapore, n special, este
cutat ca baz de extindere pentru piaa mondial de croaziere, care-i ndreapt acum
atenia spre atraciile din Orientul ndeprtat. Cu obiectivele lor atractive, culturi
variate i mrturii istorice unice, Europa i Mediterana rmn destinaii de croazier
populare.
Evenimentele mondiale au determinat cteva linii de croazier s se ndeprteze
de Mediterana estic, realiznd itinerarii n puncte suplimentare din Mediterana de
vest, Italia, Spania, Marea Britanie, Marea Baltic i nordul Europei. n timp ce
opiunile liniilor de croazierde a naviga pe Mediteran au sczut n 2002 cu 20%, n
restul Europei numrul croazierelor au crescut de la 899 n 2001 la 1.678 n 2002, cu o
cretere de 86%.
II.3.Pachetul croazier
Cu toate c este posibil (i cteodat de dorit) s cumprai o croazier pe
componente, cele mai multe dintre ele sunt vndute ca i pachet complet. Acest pachet
de baz conine :
Cazarea pe vas.
Trei mese zilnice cu serviciu complet (mic-dejun, prnz i cin) i alternativ
mic-dejun, prnz i bufete seara sau All inclusive la bord. Pe cele mai multe
vase, room service pentru mas nu cost nimic n plus. Multe vase ofer, de
asemenea, alte opiuni, cum ar fi: mic-dejun dis de diminea, evenimente
nainte de prnz ce includ ceai, snacks cu pizza, petreceri cu ingheat, vin,
degustri de brnz i picnicuri n aer liber.

18

Toate distraciile de la bord, inclusiv muzic, dans, show-uri n localurile de pe

vas, discoteci, formaii ce cnt live, cluburi de noapte, karaoke i filme.
Sporturi i faciliti de recreere pe vas, inclusiv not n piscin, club de sntate
i sal de exerciii, plimbri i pist de jogging, jacuzzi, saun, bibliotec, sal
de jocuri i faciliti pentru ngrijirea copiilor (tratamentele de frumusee i Spa
i cteva sporturi speciale cost n plus).
Toate activitile de la bord, inclusiv casino (extra cost), jocuri i concursuri la
bord, lecturi, demonstraii i programe pentru copii (baby-sitting-cost n plus).
Opririle din porturi trecute n itinerar. Drumurile n excursii din i ctre port.
Transferurile (cele terestre) din aeroport ctre nav i de la nav ctre aeroport.
Cheltuielile de port nu sunt incluse de obicei n preul croazierei; acestea vor fi
trecute specificate pentru fiecare croazier.
Taxele, excursiile opionale de pe rm, buturile alcoolice i cele nealcoolice, jocurile
din casino, cumprturile din magazinele de pe vas i baciurile de cele mai multe ori
nu sunt incluse n preul croazierei. Sunt i cazuri cnd baciul, vinul i buturile
alcoolice sunt incluse n pre. n unele croaziere baciurile sunt incluse (suntei rugai
s contribuii cu o anumit sum pe zi pentru toate serviciile).
II.4.Top 10 motive
n fiecare zi tot mai multe persoane descoper plcerile pe care le ofer o
vacan pe o croazier. Celibatari, familii, cupluri, proaspt cstorii i grupuri de
prieteni navigheaz n ceea ce mai trziu vor numi vacana vieii lor. Anul trecut
aproximativ 12,6 milioane de persoane s-au bucurat de o vacan pe croazier. Iar cnd
stai s vezi de ce, e foarte simplu s nelegi.
Tariful biletului include toate mesele i ntre mese gustri la bord, cabin, activiti,
petreceri i divertisment, plus un voiaj incitant spre unele dintre cele mai pline de
cultur locuri din lume. O croazier este un pachet convenabil. Nu trebuie s i faci
griji s gteti sau s faci rezervri n cluburi, sau s i gseti zboruri de conexiune
ntre destinaii, sau s mpachetezi i s despachetezi.
Croazierele au cel mai nalt procentaj de clieni satisfcui dect orice alt tip de
vacan.
19

Alege s navighezi pentru VALOARE.

n acelai pre i cumperi cabina, mncarea, divertismentul i multe altele.
Alege s navighezi pentru ROMANTISM.
Plaje izolate, mese servite pe un balcon cu o privelite asupra oceanului, servicii
spa pentru 2 persoane sunt doar cteva dintre lucrurile romantice disponibile la
bord.
Alege s navighezi pentru BUCTRIE.
Rsfat-i gusturile cu ingrediente exotice, vechea pizza sau ngheat sau dac
preferi ceva mai nou, buctria spa pentru o alternativ mai sntoas. n
funcie de starea ta de spirit alege s iei masa ntr-un salon tradiional, un bistro
sau n localuri de zi cu zi.
Alege s navighezi pentru VARIETATE.
Cu peste 150 de vase distincte, 1800 porturi de mbarcare i o grmad de locuri
superbe de vzut i lucruri interesante de fcut, exist o croazier perfect pentru
fiecare. Pentru mai multe variante putei alege i un pre sau post tur pe uscat.
Alege s navighezi pentru ACTIVITI.
Umplei-v zilele cu activiti sportive, lecturi culturale, tururi educaionale
conduse de naturaliti i istorici sau doar de relaxare lng piscin. Noaptea
bucurai-v de extravagan, opere muzicale, jocuri de noroc sau de o noapte
linitit uitndu-v la stele.
Alege s navighezi pentru SIMPLICITATE.
Nu v ntoarcei din vacan cu nevoia de alt vacan. S planificai o croazier
este simplu. Odat ce suntei la bord, aproape toate cheltuielile v sunt asigurate
,asta ca s avei o vacan lipsit de probleme.
Alege s navighezi pentru ORIZONTURI NOI.
Adormii ct suntei ntr-un loc i deodat v trezii ntr-un orizont cu totul nou
i trebuie s mpachetai i s despachetai doar odat!
Alege s navighezi pentru FAMILIE.
Familiile ador croazierele. Programe pentru copii, meniuri prietenoase i
tururile de nav v vor ine copii ocupai i fericii, n timp ce dumneavoastr v
permitei s v luai puin timp singuri.
20

Alege s navighezi pentru RSF.

Toate liniile de croazier i rsfa oaspeii cu servicii de prim clas 24/24.
Alege s navighezi pentru SATISFACIE.
Este un fapt c vacanele pe croazier au un procentaj mai ridicat n ceea ce
privete satisfacerea clienilor.
Nu n ultimul rnd alege s navighezi pentru TINE.

21

STUDIU DE CAZ
Ruby Princess vs. Costa Serena

Pentru a face aceast analiz ct mai uor de urmrit vom alege dou nave de
dimensiuni similare ce aparin a dou linii de croazier diferite (lum n vedere
specificul rii lor, naionalitatea pasagerilor, modul de promovare etc.) pe care le vom
compara n funcie de mai multe criterii.Comparaia ntre dou nave de mrimi
similare este pentru c impresia este subiectiv i puternic influenat de dimensiunea
i facilitile unei nave, de itinerariu, mncare, servicii etc.
Aici este important de reinut faptul c fiecare flot mare (fie ea Costa Cruises,
Princess Cruises, Holland America Line, Royal Carribean, Carnival Cruises etc.) are
nave de diferite dimensiuni i diferii ani de producie n componena sa. Regula de
baz atunci cnd vine vorba de alocarea unei nave pentru o anumit rut este
urmtoarea: itinerariile clasice (Mediterana, Dubai, Caraibe, Alaska) vor fi strbtute
cu cele mai noi i mari nave ale flotei pe cnd itinerariile unice sau mai deosebite
(Asia, Porturile Mici precum Sardinia, Capri, Monte Carlo etc.) sunt efectuate cu nave
de dimensiuni mai mici tocmai fiindc itinerariul este att de deosebit nct fie o nav
mare nu poate accesa acel mic port ori cltorii care aleg aceste itinerarii sunt veterani
ai croazierelor i cunosc foarte bine (i n cele mai multe cazuri apreciaz) diferenele
de dimensiune i faciliti ntre nave.
Astfel pentru comparaia noastr am ales navele Costa Serena a companiei Costa
Cruises si Ruby Princess a companiei Princess Cruises.
22

S ncepem cu datele tehnice:

Costa Serena a fost lansat n anul 2007, are o greutate de 114.500 tone, o capacitate
de 3.000 de pasageri (3.780 capacitate maxim cu pasageri cazai n regim de cabin
tripl/qvadrupl) i 1.100 membrii ai echipajului.
Ruby Princess a fost lansat n anul 2008, are o greutate de 113.00 tone, o capacitate
de 3.070 pasageri i 1.142 membrii ai echipajului.
Aspecte vizuale:
Exteriorul navelor
Costa Serena are un aspect clasic cu binecunoscutul furnal galben tronnd n vrful
su. De jos n sus privit, nava are o nlime de 12 etaje pe puntea superioar
observndu-se marele tobogan acvatic al navei. Este o nav foarte prietenoas ca i
design ns nu v va lua ochii precum o fac alte nave dat fiind linia sa clasic.

23

Ruby Princess are un design mai sofisticat cu o mare deschiztur n mijlocul su ce

pornete de la puntea 15 (etajul 11 de jos n sus) i care se termin la puntea 19.
Punile sale exterioare au o construcie de amfiteatru, toate punile superioare fiind
poziionate ca i nite semicercuri n jurul celor 3 mari puncte de atracie: piscina
Coral Reef and Pool, Piscina Neptunes Reef and Pool i piscina localizat n
spatele navei Terrace Pool. Designul exterior al Ruby Princess este unul ndrzne i
spectaculos.
Concluzie: Dac v-ai afla n port iar cele dou nave ar fi acostate una lng cealalt
probabil Ruby Princess v-ar captura privirea.

2. Interiorul navelor - Zone comune:

Costa Serena
24

Centrul activitilor i inima navei o reprezint impozantul Atriu Pantheon care se

deschide opt etaje deasupra. Acest minunat punct de atracie este flancat de lifturi
panoramice din sticl care dau o senzaie spectaculoas primei ntlniri cu nava. n
atriu vei gsi de-a lungul ntregii zile o orchestr live ce v va ncnta cu muzica de
pian, vioar sau harp. Este de asemenea locul de ntlnire pentru pasagerii navei
crora le pune la dispoziie Barul Pantheon i o zon destul de mare de stat cu
canapele, fotolii i mese. Este o zon foarte primitoare i impresionant prin marea sa
deschidere, prin jocul de culori obinut prin alturarea unor elemente din sticl,
marmur i lemn. Din Atriu pe puntea 3 v putei ndrepta spre Teatrul Giove,
restaurantul

Samsara,

zon

de

baruri

sau

Restaurantul

Ceres.

n ceea ce privete restaurantele i acestea au un design destul de impozant ambele

restaurante principale Restaurantul Ceres i Restaurantul Vesta ntinzndu-se pe dou
etaje. Prin detaliile lor sofisticate, cele dou nivele - nivelul superior are o mare
deschidere n mijloc care permite o privelite panoramic, lumini i dimensiunea
impresionant, aceste dou restaurante redefinesc cina sau prnzul i v ofer o
senzaie cu totul special. Cele trei restaurante ale navei Ruby Princess se ntind pe un
singur nivel i seamn foarte mult cu un restaurant de calitate pe care l-ai gsi n
Statele Unite.

Teatrul Giove este un alt punct de atracie al navei. Acesta se ntinde pe trei nivele i
are un design cu adevarat impozant. n primul rnd avem de a face cu un teatru uria
centrat de un gigant candelabru. n partea de jos scaunele au msue n faa lor ceea ce
25

transform privitul spectacolului ntr-un eveniment special acompaniat de un cocktail

delicios. Aranjamentul de sunet i lumin al teatrului este unul de cea mai nalt
calitate i tehnologia vizual de punere n scen a spectacolelor este extraordinar.
Teatrul

este

ntr-adevr

minunat

la

bordul

navei

Costa

Serena.

n ceea ce privete barurile i lounge-urile nu prea exist diferene. Costa Serena

precum si Ruby Princess ofer baruri cu muzic live cu orchestr pop/rock, clasic sau
jazz. Pe Ruby Princess vei gsi unele baruri care seamn cu un pub n care ai fost n
Anglia, dar n mare oferta de activiti de sear este la fel.
Galeriile de magazine, colul foto de unde v putei cumpra pozele pe care fotografii
navei vi le fac cu ocazia fiecarui mare eveniment la bord, recepia, biroul de excursii,
cazinoul care n fiecare sear se populeaz cu juctori i amatori sunt foarte
asemntoare pe ambele nave, de altfel i pe majoritatea navelor de astfel de
dimensiuni.

O surpriz vei avea att n Cazinoul de pe Costa Serena ct i n cazinoul de pe Ruby

Princess: 90% dintre crupieri sunt romni. n restaurante i la Spa vei gsi din nou
personal romn n poziii de conducere.
Dc dorii o conversaie mai lung cu un membru romn al echipajului despre
insight-uri ale croazierei dumneavoastr v recomandm linia Princess, fiindc aici
politica fa de personal este mult mai relaxat. Pe Costa nu vei vedea nicicnd doi
chelneri povestind, nu v va ruga nici un chelner s-l lsati s treac pe lang
dumneavoastr i nici nu vor putea sta mai mult de 2-3 minute s povesteasc cu
26

dumneavoastr. S nu v imaginai c e militrie, ns serviciile Costa sunt concepute

pentru a fi perfecte i insesizabile.
Adic dumneavoastr primii tot ce dorii fr s nici nu v dai seama cnd v-a fost
curat cabina pentru a 3-a oara n acea zi sau cnd v-a fost servit butura pe punte
sau masa in restaurant. Totul este perfect i invizibil. Princess ofer de asemenea
servicii impecabile, ns politica este mult mai relaxat. Aici chelnerii vor glumi cu
dumneavoastr, cameriera va veni din cnd n cnd sa v intrebe una i alta i dac
dorii s povestii cu un membru al personalului discuia se poate lungi la 10 - 15
minute fr probleme. Calitatea serviciilor este ns excelent pe ambele linii.
Totul se reduce la cum v place dumneavoastr i ce stil apreciai: stilul european
extrem de amabil i profesionist, dar fr prea mult interaciune ntre personal i
pasager sau stilul american n care chelnerul de la restaurant face cteva glume, dac
chelnerul indian de la bufet afl ca suntei din Romnia dimineaa v ntmpin cu
Salut. Ce mai faci? sau recepionerul vi se uit la paaport i va spune c artai ca i
actorul

american Adam

Sandler. Totul

ine

de

dispoziia

dumneavoastr.

Ruby Princess:
La mbarcarea pe nava vei ajunge direct n atriu, Piazza, cum se numete el. Senzaia
este de atriu de hotel de 5 stele, marmura pe jos, o construcie gen piazzetta italian.
Atriul se intinde pe trei nivele, deci dispare deschiderea aceea panoramic pn la cea
mai de sus punte a navei. Senzaia pe care v-o da atriul este una foarte intim i
prietenoas. La nivelul principal vei gsi un bar n stil vinoteca i o cofertrie /
patiserie care servete printre altele i gelatto (un mare hit printre pasagerii cu
precadere nord-americani ai navei). Piesa de rezisten a atriului este pianul in jurul
cruia sunt presrate mese i fotolii care dau acestui spaiu un aer de rendez-vous chiar
placut.
Seara aici ntlnii un cvartet de vioar, pian, acordeon i contrabas care interpreteaz
piese clasice faimoase cu un twist propriu. Tot aici are loc marea petrecere care se da
odat n fiecare croazier la care particip intreaga nav. Vei gsi pasageri pe toate
cele trei nivele care sunt aliniate concentric deasupra atriului i legate ntre ele cu nite

27

scri unduite absolut impresionante. Cele trei nivele sunt legate intre ele cu un lift
panoramic din sticl.

Pe al doilea nivel de la Atriu vei gsi o parte din magazinele navei (ca i pe Costa
Serena un magazin cu mici suveniruri i produse personalizate ale liniei. V
recomandm s v cumprati o machet att a navei Costa Serena ct i Ruby Princess
fiindc e frumos sa depanezi amintiri uitandu-te concret peste nava pe care ai fost.
Magazine duty-free cu parfumuri si haine etc.).
Dup magazine ntr-o parte veti gasi un bar cu muzica jazz iar n cealalta parte cteva
lounge-uri unde seara au loc show-uri de comedie, concursuri si multa muzica live.
Nivelul trei are alte magazine, teatrul si baruri. Dupa cum am mentionat mai sus, nu
exist mari diferente ntre baruri si lounge-uri. Doar teatrul este diferit. Teatrul Ruby
Princess are doua nivele i este mai mult o sala de spectacole. Este foarte dragut i
luminile i sunetul sunt excelente, insa teatrul de pe Costa Serena se afl la un alt
nivel, acesta putnd fi descris intr-un singur cuvnt: impozant.

28

Acum s vorbim puin despre cabine:

Cabinele navei Costa Serena au urmatorul layout de baz: pat, canapea sau fotoliu i
masu, o zona cu oglinzi si o nis pentru machiaj, minibar etc, baie cu cabin de du,
chiuveta, uscator de pr, produse de toaleta s.m.d. Nota personal o d un aranjament
floral care se afl in fiecare cabin. Aceasta este configuraia de baza a unei cabine.
Cabinele interioare au un fotoliu i o masu, cabinele cu fereastr i balcon au o
canapea i o masu. Apartamentele au o camer principal cu pat, canapea, fotoliu,
mas, zona de machiaj, zona de minibar, televizor flat screen, un budoar cu garderob,
o baie cu cad whirlpool, 2 chiuvete, produse de toalet etc.
Cabinele navei Ruby Princess nu difer foarte tare, cu exceptia faptului c n cabinele
cu fereastr nu exist o canapea aditionala iar in cele cu balcon exista un fotoliu, dar
nu i o canapea. Cabinele sunt nsa foarte comode, aternuturile din bumbac egiptean
cu 700 de fire transforma experiena dormitului ntr-un moment culminant al unei zile
pe mare.
Pe ambele nave cabinele se cura de dou ori pe zi. Odat dimineaa dup ce ati
parasit cabina si odata seara cnd cabina dumneavoastr este pregatit de somn
(cuvertura de zi este ndepartat si pijamalele dumneavoastra aranjate n fel de fel de
forme haioase). Dupa 7 zile cu astfel de rasfatare veti ajunge acas ateptand sa vin
cineva

sa

va

aranjeze

prosopul

de

fata

forma

de

evantai.

Punile piscinelor:
Costa Serena are trei piscine amplasate pe Lido Sole, Lido Urano si Lido Iris. Lido Iris
are o piscina n aer liber cu Jacuzzi, zona de baruri si scaune de plaja att la nivelul
piscinei ct si pe puntea de mai sus care are o mare deschidere deasupra piscinei. Lido
Sole este piscina principala care are dou Jacuzzi mari, o zon de scen unde pe timpul
zilei se desfasoar programul de animaie (concursuri, cursuri de dans, muzica live
etc.). Elementul de atracie al acestei nave este un ecran gigant care proiecteaza
videoclipuri si filme de-a lungul intregii zile. Aici veti gasi de asemenea un bar si
deasupra o zona cu scaune de plaja, jocuri (flipper, fuball etc.), mese. Piscina are un
acoperis retractabil din sticla ceea ce va permite sa faceti baie chiar i atunci cand afara
este mai rece.

29

Lido Urano are o piscina i doua Jacuzii si si ea are un acoperis retractabil din sticla.
Toate trei piscinele sunt legate intre ele de bufeturile navei care atunci cand v ia
foamea dupa atat soare i not v ofer bucate minunate in abunden.

Ruby Princess are o constructie mai complexa atunci cand vine vorba de punti
exterioare. i ea are trei piscine peste care se ridica doua alte punti sub forma de
amfiteatru. Punile exterioare ale navei sunt construite astfel incat toata atentia sa fie
indreptata spre piscine: Calypso Reef & Pool, Neptunes Reef & Pool si Terrace Pool.
Piscinele nu au dimensiuni de bazin olimpic pe nicio nava de croazier, nu trebuie sa
va asteptati sa puteti inota kilometri ntregi.
Neptunes Reef & Pool este piscina principal atunci cand vine vorba de animaie. Aici
au loc concursuri, se canta muzica live iar ntr-o seara a croazierei are loc The White
Hot Party lng piscina, unde toata lumea se mbraca n alb, danseaza i canta.
Calypso Reef & Pool are o constructie identica cu Neptunes: o piscina i doua
Jacuzzi, ns aici avem un mare highlight - conceptul Movies under the Stars. n
fiecare seara pe ecranul gigant de langa piscina ruleaza filme ca si intr-un cinematograf
n aer liber. Filmele care ruleaza au aparut n cinematografe cu maxim 3 luni n urma.
Cel mai bun lucru al acestui concept este faptul ca seara scaunele de piscina se acopera
cu niste saltele rosii (care dau senzatia de sala de cinema) i paturi (in cazul in care va
este rece). De asemenea veti gasi un chiosc de unde va puteti lua (gratuit) o punga de
popcorn.
Terrace Pool se afla chiar in spatele navei si ofera o privelite superb asupra mrii.
Aici vei gsi o piscina mai mica, mese i scaune de plaja. n timpul zilei este zona cea
30

mai linitit, ea fiind evitat de copii care prefera s se balaceasc n piscinele mai
mari.
Niciuna dintre piscinele de pe Ruby Princess nu sunt acoperite sau nu se pot acoperi,
astfel dac afara este rece nu veti putea face baie.

.
Buctarii efi ale ambelor nave sunt italieni. Mai mult nu trebuie sa spun.
Specificul culinar al companiei Costa este mediteranean cu precadere: veti gasi
preparate din peste, fructe de mare, porc, vita, miel, paste, legume etc. Bucataria nu are
un stil strict italian. Dup cum o colaboratoare de-a noastr perfect a observat, meniul
este exact gndit pentru a satisface gusturile celor 5 nationalitati principale care aleg
Costa: italieni, francezi, germani, spanioli i britanici. Mncarea este bun, chiar foarte
bun. Dac alegei s luai masa in restaurantele principale atat la pranz ct i la cina
veti avea la alegere un meniu la carte care se schimba in fiecare zi si din care va veti
putea selecta antreul, supa, salata, pastele, felul principal i desertul.

31

La bufeturi aveti mai multe variante de-a lungul zilei: bufet cu preparate mediteraniene
pe baza de pete i fructe de mare, bufet cu preparate la gratar (piesa de rezistenta este
optiunea de a va prepara propriul burger), un colt etnic cu preparate tipice pentru zona
pe care o vizitati, bufet cu Pizza. Peste tot veti gasi i o selectie uria de deserturi si
fructe care va vor aduga pana la sfarsitul croazierei minim 2 kg pe cntar. Dimineaa
putei lua micul dejun fie in cabina (gratuit), la restaurantele principale sau la bufeturi.
Selecia este variat de la ou, mezeluri, branzeturi, fructe, iaurturi, lapte sau cereale,
sucuri de fructe, cltite, vafe etc.

Pe navele Princess se mnnc puin altfel: mancarea are influene mediteraniene, dar
90% din pasageri sunt de provenien anglo-saxon. Deci pe langa preparate din peste
i fructe de mare, veti gasi plcinte cu carne, Beef Wellington, produse din buctria
indian (care se pare c este la mare moda n America de Nord), cartofi copti i prajiti,
mult unt, tot felul de produse deep-fried.
Bufeturile abund de crevei sub toate formele precum i paste, carne,
legume,deserturi.
La cin vei gsi ns cele mai mari diferene. Princess ofera pe langa optiunea clasica
de cina n doua serii (first si second seating) una de la orele 19:00 si cealalta de la orele
20:00 si optiunea Dine as You Wish in care puteti merge la cina oricnd doriti in
orele de functionare ale restaurantului. Dac alegeti aceast optiune v reamintim c
pe nava Ruby Princess ne aflam in Statele Unite. Nu tim cati dintre dumneavoastra au
calatorit in SUA si cati au stat la coada la restaurant. Pentru cei care nu stiu, in SUA nu
exista restaurante in care pentru o masa nu trebuie s-i astepti randul. Dupa ce v-ai
32

spus preferinele de asezare (mas pt. doi, masa cu mai multe persoane) veti primi un
dispozitiv pe care l veti lua cu dumneavoastra, veti bea probabil un cocktail n Piazza
asteptand ca el s piuie, sunet care v va instiinta ca masa este gata. Daca nu va place
ateptatul, mai ales ca nu va puteti planifica perfect seara, fiecare show i eveniment
avand anumite ore de desfurare, nu alegei varianta Dine as You Wish.

Concluzia: Mncarea pe Costa este mai bun. Nu este vorba de modul de preparare
fiindc dupa cum am mentionat mai sus bucatarii sunt italieni pe ambele linii. Este
vorba de ingredientele care intra n preparate. Costa cel puin n Europa are mereu
fructe i legume proaspete care au un gust mult mai apropiat de cel natural. Fructele i
legumele de pe Princess nu au acelasi gust delicios, poate pentru c nefiind o linie
Europeana nu i-au gsit o companie care sa le fac aprovizionarea cu fructe de
legume proaspete. Aici trebuie sa subliniem un lucru: atunci cnd ambele linii pleac
cu un vas ntr-o croazier mai lung nu au decat putine porturi (de ncredere) din care
se aprovizioneaza pe drum. n acest caz isi vor alege fructe si legume mai putin coapte
care vor rezista mai mult timp pn la urmtorul port de aprovizionare.
Programul de animaie:
Costa se adreseaz n Europa mai multor naionaliti. Nava are 5 limbi oficiale:
italiana, engleza, spaniola, franceza i germana. Pe fiecare nava veti fi intampinat de o
hostessa vorbitoare a limbii pe care ati indicat ca o vorbiti in momentul rezervarii.
Animatia si showurile de teatru sau anunturile sunt prezentate in aceste 5 limbi. Pentru
33

unii acest lucru ii deranjeaza, altii prefera lipsa totala de discriminare a acelora care nu
vorbesc engleza sau italiana.
n timpul zilei la piscina au loc concursuri, cautari de comori, lectii de dans, se canta;
seara n teatru au loc doua spectacole (identice, programate in functie de cum luati cina
de la orele 19:00 sau orele 20:00) cu numere de cabaret, cantec si dans, acrobatii,
numere de circ i un show pus n scen de personalul navei special pentru pasageri.
n baruri putei alege ntre muzica de pian, jazz, muzica rock/pop etc. Daca va tinei de
tot programul de seara al navei veti fii ocupai.
Un eveniment minunat pe care doar Costa il ofera este bufetul de la miezul noptii care
este servit la piscina principala si insotit de o minunata expozitie culinara cu statui din
gheata si fructe sculptate in fel de fel de forme sau o fntn din ciocolat. La acest
eveniment veti putea cunoaste si bucatarii navei. De asemenea odata n timpul
croazierei v va fi oferit si un tur exclusiv n spatele culiselor al buctariilor navei,
unde din nou vei fi servii cu preparate delicioase.

Pe navele Princess activitatea de animaie se desfasoara n mari linii la fel ca i pe

Costa. Diferena o fac show-urile. Princess va ofera pe langa spectacole de cabaret,
dans i muzica i invitati speciali. Pe croaziera Grand Mediterranean de exemplu a
oferit numere ale unui violonist Virtuoso care a pus n scena un incredibil one-manshow cu piese clasice interpretate ntr-un mod minunat, ale Sopranei Filippa Hiley care
a interpretat cu talent extraordinar si mult umor cele mai frumoase arii de opera si
musical, un Comediant care a facut un numar de stand-up comedy si chiar un Hipnotist
34

care si-a demonstrat arta pe pasagerii care s-au oferit voluntari. Americanii au inventat
termenii entertainment i show-biz i pe linia Princess dovedesc din plin acest lucru.
Singurul inconvenient ar fi faptul c limba oficial a navei (i singura limb vorbita de
majoritatea personalului) este engleza. Showurile sunt n engleza, programul de
animatie este n engleza, numrul de comedie sau cel de hipnoz la fel. Dac nu vorbiti
englez se poate s fii uor iritai din cnd n cnd fiindc nu v veti putea face
ntelei.

Concluzia: Din nou diferentele sunt mici i din nou vine vorba de gusturi. Dac
suntei european sadea i francofil, germanofil sau latinofil veti iubi la nebunie
navele Costa, fiindca programul lor este special conceput sa fie pe placul turistilor
europeni de croazier.
Dac ai fost n Statele Unite, v uitai la multe filme americane, la Jay Leno sau David
Letterman, Princess este linia pentru dumneavoastra. Programul de divertisment este
extrem

de

interactiv

orientat

spre

turistul

nord

american.

S trecem la aspecte de organizare:

Cnd vorbim de organizare, vorbim despre cum ajungei la nav, cum ajungei de la
nava n centru n porturile de oprire, cat de bine sunt organizate excursiile la rm, cat
de bine v informeaza personalul despre cum ajungeti din punctul A in punctul B.
Princess Cruises nu este o linie european, nu are terminale proprii in Europa,
mbarcarea fcndu-se n terminalul comun al fiecarui port. La mbarcare este putina
nebunie. Pasagerii Princess i finalizeaza procedurile de imbarcare online (i Costa
35

ofer opional we check-in). Acolo isi inregistreaza cartea de credit si isi dau toate
datele. Mai trebuie apoi n port sa completeze un formular de atestare a conditiei lor de
sanatate (ati avut gripa da sau nu). Cozile sunt destul de mari i mult lume are
ntrebri. Totul iese bine pn la urm, ns dureaz mai mult si aglomeratia e mai
mare.

Costa Cruises are terminale proprii in Savona, Venetia si Barcelona, care sunt uriae,
au o zon de baruri i o zon mare de ateptare, multe ghisee si bagajele se predau la
intrare (Princess Cruises colecteaza bagajele ntr-o sala alta decat cea de mbarcare,
ceea ce poate produce puin confuzie). Organizarea mbarcrii este net superioara cu
Costa atunci cand vine vorba de Europa. Costa mai are terminale proprii i n Dubai,
Shanghai, Tianjin (pentru Beijing). Daca navigai in Europa, Dubai sau Asia si va
place ca totul sa mearga perfect fr timpi de asteptare si agitatie alegeti Costa.

36

Dac vorbim despre transportul de la port in centru in destinatiile vizitate, Costa

castiga din nou fiindc inchiriaza shuttle-uri pe care le pune la dispoziia pasagerilor,
in unele porturi contra unui cost modic (aprox. 2) in altele gratuit. Aceste shuttle-uri
vin si pleaca la un interval de 20 min.
Princess Cruises nu are shuttle-uri proprii in Europa. Va trebui sa va descurcati singuri
daca doriti sa vizitati orasele pe cont propriu. Personalul navei este insa foarte amabil
si va incerca sa va ajute sa gasiti mijlocul de transport pe care doriti sa il luati.
Dac v place s vizitati porturile cu grupuri organizate, atunci ambele companii va
ofera zeci de excursii tematice in fiecare port. Preturile difera in functie de ce excursie
v-ati ales. La Costa o excursie are preturi intre 38 - 120. La Princess preturile
variaza intre $ 65 - $ 230).
Concluzia este una simpl i se rezum la ce v place dumneavoastr. Liniile de
croazier sunt asemntoare (indiferent de felul n care se promoveaz). Diferenele
sunt mici, dar influeneaza foarte mult percepia cltorului. Tocmai pentru ca este
vorba de gusturi si preferinte o croaziera vi se va parea minunata daca serviciile au fost
n stilul pe care l apreciati si cu care sunteti obisnuiti, mncarea la fel, comunicarea sa facut ntr-o limb pe care o nelegei, spectacolele au fost pe gustul dumneavoastra
etc.

37

CONCLUZII
Imbrcand forme diferite de manifestare i dezvoltare de la o zon la alta, de la o ar
la alta, turismul se nscrie ca un fenomen al secolului nostru, care acioneaz,
deopotriv, n domeniul socialului i n domeniul economicului. Una din principalele
trsturi ale turismului este aceea ca el prezint importan atat pentru om, ca persoan
individual, cat i pentru societate in general. In acest sens, putem aprecia c turismul
ofer o fericit alternativ de petrecere util i agreabil a timpului liber al populaiei,
care, prin agrement, prin contactul direct cu un spaiu mai larg, deosebit de cel
cotidian, devine mai sociabil i mai accesibil.
Odihna activ, aerul curat i nepoluat, tratamentul balnear etc. sunt elemente ce
se nscriu ca factori activi n procesul de meninere i consolidare a sntii, de
regenerare a forei de munc.
Industrializarea i urbanizarea sunt procese sociale care ndeprteaz omul de
natur, turismului revenindu-i rolul de a-1 reintroduce in cadrul acesteia.
Acionand in corelaie i cu ali factori, turismul contribuie la reintegrarea
omului in natur i in mediul social, reinandu-l, mcar temporar, n cele mai frumoase
i spectaculoase zone. Iar aceast deplasare din mediul de domiciliu in cel de
38

importan turistic contribuie la formarea unui nou stil de via, care contrazice
sedentarismul i conservatorismul.
Turismul de azi nu poate fi conceput i realizat numai pentru odihn i recreere,
el cptand un tot mai pronunat caracter intructiv-educativ, de acumulare a unor
variate cunotine din cele mai diverse domenii (istorie, geografie, arhitectur,
agricultur, dezvoltare industrial etc.). In mod practic, in cadrul excursiilor pe un
spaiu mal mult sau mai puin larg, turitii vd, adesea, monumente care sunt dovezi
ale unor secole ntregi de istorie, semne peremptorii a ceea ce a putut concepe i
realiza geniul uman de-a lungul mileniilor. Se poate spune, astfel, c, prin turism,
motenirea istoric lsat de generaiile trecute este adus n contact nemijlocit cu
publicul larg de pe cea mai mare parte a spaiului, contact care, pe de o parte, dezvolt
stri afective de dragoste i de respect pentru naintai, iar pe de alt parte determin
un suflu nou pe plan creaional, consolidand hotrarea de a lsa generaiilor viitoare
noi i valoroase urme.
Turismul intern contribuie la dezvoltarea dragostei fa de ar, fa de fiii i
istoria neamului, iar cel internaional la cunoaterea istoriei i culturii poporului
nostru, a contribuiei pe care a adus-o acesta la dezvoltarea civilizaiei universale. In
acelai timp, turismul ofer cadrul de recepionare i nelegere prin exigenele
contemporane a valorilor fiecrui popor n concernul culturii universale. Dezvoltarea
turistica in anumite puncte i zone (cu baz material de cazare, elemente de
infrastructur i de activitate cultural etc.), contactul direct cu oamenii din alte zone
geografice ale rii sau din alte ri contribuie la ridicarea gradului de civilizaie i de
cultur al populaiei.
Importana social a turismului const i in faptul c el joac un rol tot mai activ
n privina crerii unor noi locuri de munc, contribuind, astfel, la folosirea eficient i
stabil a forei de munc, n special n zonele mai puin dezvoltate din punct de vedere
economic. Aceast valen social major a turismului are implicaii directe asupra
limitrii procesului de migrare i navetism, influenand consolidarea familiilor etc.
Turismul contribuie i la ridicarea, din punct de vedere economic, social,
edilitar, cultural etc., a unor zone i localiti rmase in urm. Ganditiva numai
39

la revelion 2013 cat de mult contribuie d.p.d.v economic. Totodat, el creeaz i

menine un echilibru ntre diferite zone geografice, ntre munte, deal si campie, ntre
sat i ora i chiar ntre industrie si agricultur, intre diferite profesii etc.
Putem s vorbim, astfel, despre rolul turismului n gsirea unui echilibru de
dezvoltare economic in profil teritorial, in meninerea unui echilibru al centrelor
umane. Apariia unor puncte i localiti turistice determin, n mod curent, apariia
unor noi centre polarizatoare care pot fi localiti focale (ce au valoare prin ele nsele)
sau localiti satelit (care absorb turiti). In acelai timp, pentru condiiile rii noastre,
turismul joac un rol activ in omogenizarea social. Deplasrile in scop turistic dintr-o
zona in alta a rii, dintr-o localitate in alta, contribuie la cunoaterea mai bun a
locuitorilor, a valorilor culturale i spirituale pe care le posed ara noastr. Orice
deplasare din Moldova spre staiunile i locurile istorice aflate in Transilvania,
Dobrogea, Banat i Muntenia, de exemplu, sau orice deplasare din Transilvania spre
monumentele istorice i de art din Bucovina etc., sunt tot atatea prilejuri de apropiere
intre oameni, de legare a unor prietenii etc.

40

BIBLIOGRAFIE
1.

Statistica in turism - Nicoleta Palau, Ed. Albastra.

2.
Strategii si politici regionale de dezvoltare durabila a spatiului
dunarean - G. Stanciulescu si colectivul, Ed. AS.E., Bucuresti, 2004, 180 pag.
3.
Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G.
Stanciulescu si colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, 220 pag.
4.
Turism si servicii. Teste grila pentru examenul de licenta - R. Emilian si
colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004.
5.
Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar - M. Ioncica, Ed. Uranus,
Bucuresti, 2004, 174 pag.
6.
Productia si comercializarea serviciilor turistice - Puiu Nistoreanu, V.
Dinu si Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004. - Comanda
7.
Cacica -

Salinele integrate circuitului turistic: Praid; Tg. Ocna; Slanic Prahova,

8.

Conf. univ. dr. I. Armas si colectivul, vol. I, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti,

9.
- Comanda

Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003.

41

10.
Politici de marketing in turism - Al. Nedelea, Ed. Economica, Bucuresti,
2003.- Comanda
11.

Ecoturism si turism rural - P. Nistoreanu, Ed. ASE - Bucuresti, 2003.

12.

Ghid ecoturistic - Attila Pilbath, Ed. Blucprint International SRL, Bucuresti,

13.
religioase).

Biserici-manastiri-schituri - Ed. House of Guides, apr. 2003, (244 asezari

2003.

14.

Management in turism - Puiu Nistoreanu, Ed. ASE, Bucuresti, 2002.

15.
Managementul prestatiei turistice - Puiu Nistoreanu si N. Tudorescu, Ed.
Cargo, Turnu-Severin, 2002.
16.
Cercetarea statistica in turism - Cristian Valentin Hapenciuc, Ed. Didactica
si Pedagogica, Bucuresti,2003, 212 pag.

42