1.

Facilitati JDeveloper
Oracle JDeveloper 10g ofera un mediu de dezvoltare integrat, avand facilitati de
modelare, programare, testare, optimizare si utilizare, care acopera intregul ciclu de viata a unei
aplicatii J2EE (figura 14)
In aceasta versiune a JDeveloper, un aspect important este evidentiat prin dezvoltarea
vizuala si declarativa in combinatie cu Application Developement Framework (ADF). Impreuna,
acestea ofera atat dezvoltatorilor Java experimentati, cat si celor incepatori, modalitati diverse de
a realiza aplicatii integrate.
Oracle JDeveloper 10g ofera instrumente de baze de date integrate, acceptand standarde
de comunicatie Java DataBase Connectivity (JDBC), dar si Open DataBase Connectivity
(ODBC). Nu exista nici un fel de restrictii in manipularea bazelor de date. Astfel, se pot
crea/actualiza scheme, tabele, viziuni, declansatori (triggers), sinonime, secvente, pachete, functii
sau clase Java. Se pot utiliza, de asemenea, instrumente de tip wizard pentru crearea, stergerea
sau modificarea obiectelor bazei de date.

Figura 14. Facilitatile Oracle JDeveloper 10g

In cele mai multe cazuri, Oracle JDeveloper elimina necesitatea de a folosi in paralel alte
instrumente de dezvoltare, avand integrate atat editoare pentru scrierea de cod, cat si alte medii
de dezvoltare necesare. Printre editoarele incluse in JDeveloper se numara: un editor XML,
editoare grafice XSD si HTML/JSP, un editor UI pentru componentele Swing si un editor pentru
PL/SQL.
Modelarea functionalitatii aplicatiilor a fost, de asemenea, abordata in Oracle JDeveloper
10g, putand fi utilizate in acest sens editoare pentru crearea diagramelor UML. In plus, aceasta
versiune introduce pentru prima data aspecte ale Model Driven Architecture (MDA). Astfel, se
pot transforma diagramele de clasa din UML in diagrame de clasa Java.
Pentru a optimiza productivitatea dezvoltatorilor Java si XML, Oracle JDeveloper
include pe langa instrumentele de tip wizard, instrumente integrate de optimizare, precum si
unelte de design vizual pentru dezvoltare rapida de aplicatii si componente conform ultimelor
specificatii J2EE.
Dupa cum reiese si din documentatia de sistem, existenta la [NET05], instrumentele
integrate de optimizare Java sunt incluse in mediul de dezvoltare Oracle JDeveloper 10g, nefiind
necesara instalarea lor ulterioara.
Intre aceste componente Oracle JDeveloper se inscriu applet-urile, JavaBeans, JavaServer
Pages (JSP), servlet-uri, JavaServer Faces (JSF), obiecte Common Object Request Broker
Architecture (CORBA), Enterprise JavaBeans (EJB) si aplicatii XML folosind Java Message
Service (JMS).

Tehnologia Oracle permite dezvoltarea extrem de simpla si de stabila a aplicatiilor Java si

a serviciilor Web utilizand Oracle Application Server siOracle JDeveloper. Astfel, dezvoltatorii
pot acum sa creeze aplicatii ce pot fi livrate simultan portal-urilor Web si domeniilor din sfera de
business intelligence, utilizand, in acest scop, doar standardele serviciilor Web larg acceptate de
industrie.
Editorul JDeveloper , cel prin intermediul caruia se pot crea si administra cu usurinta
codurile sursa Java, posibilitatile de drag-and-drop, controlul versiunilor, toate acestea sunt
facilitati care usureaza munca programatorului.
Ultima versiune de JDeveloper raspunde cu brio cerintelor pietei actuale de software,
permitand integrarea cu orice tip de baze de date, nu numai cu cele de tip Oracle. Astfel, mediul
JDeveloper permite import si modelare pentru baze de date Microsoft SQL Server, IBM DB2,
MySQL si alte tipuri des utilizate de baze de date.
2.Prezentarea generala JSF. Ce ofera JSF
Java Server Faces este un framework folosit pentru dezvoltarea de aplicatii web. A fost
creat de Java Community Process (JPC) format din experti in dezvoltarea de aplicatii web din
diferite grupuri, ca: Jakarta Struts, Oracle, Sun, IBM, ATG etc.
JSF face parte din sabloanele Web bazate pe MVC (Model-View-Controller) design
pattern. Aplicatiile create folosind framework-ul JSF sunt usor de dezvoltat si de intretinut
comparativ cu alte aplicatii create folosind JSP si Servlet.
Ce ofera JSF:

permite crearea UI folosind componente standard, reutilizabile

permite accesarea si manipularea componentelor UI folosind taguri JSP

salveaza starea componentelor UI cnd clientul face o solicitare pentru o nou

pagin i o restaureaza cnd solicitarea este returnat (asigura persistenta starii la
nivel Web)

ofera un model de interactiune bazat pe evenimente

furnizeaza mecanisme pentru dezvoltarea de componente proprii

separa prezentarea componentelor de functionalitate, astfel incat acestea sa poata

fi utilizate in pagini HTML, WML, etc

simplifica modul de creare a IDE-urilor pentru dezvoltarea de aplicatii Web

3.Prezentarea generala JSF. Componente

JSF este un framework orientat pe partea de server, nu pe partea de client. Acest lucru
inseamna ca in arhitectura JSF, majoritatea evenimentelor legate de UI management sunt
tratate pe partea de server. Un exemplu de framework UI orientat pe partea de client este
Swing.

O caracteristica importanta a framework-ului JSF este faptul ca se separa tipurile de

activitati efectuate la crearea unei aplicatii web:

Design - editarea paginilor JSP, HTML

Dezvoltare - implementarea logicii aplicatiei

Crearea componentelor UI - componente ce vor fi utilizate de designeri pentru

realizarea UI

Arhitectura - asigurarea fluxului aplicatiei, a scalabilitatii, configurare, etc.

Componente JSF:

Un set de API pentru reprezentarea componentelor interfeei utilizatorului (UI) i

administrarearea strii lor, tratarea evenimentelor i validarea intrrilor, convetirea
valorilor, definirea navigarii in pagini, i suport pentru internationalizare i
accesibilitate

Librarii de taguri JSP folosite la crearea componentelor UI

4.Arhitectura JSF
JSF este un User Interface framework orientat pe partea de server. In cazul in care un client face
o cerere, cererea ajunge prin intermediul retelei la server, unde framework-ul JSF construieste o
reprezentare UI si o afiseaza clientului in mark-up language-ul corespunzator clientului. Userul
interactioneaza cu pagina web si submite o cerere de procesare serverului. Framework-ul JSF
interpreteaza parametrii cererii, in decodeaza si ii converteste la evenimente apoi le propaga catre
logica de tratare a evenimentelor.
JSF este unul din framework-urile care se bazeaza pe structura Model-View-Controller(MVC).
Ca orice alt framework bazat pe MVC, arhitectura JSF are propriul Front controller, numit
FacesServlet.
Model-ul este responsabil cu reprezentarea datelor si a actiunilor ce opereaza asupra datelor de
la nivelul Web al aplicatie. folosit pentru a controla informatiile si a notifica observatorii cand
aceastea se modifica. Pe langa controlarea informatiilor si notificarea observatorilor cand starea
acestora se modifica, modelul mai este folosit ca o abstractizare a proceselor sau sistemelor din
lumea reala. El surprinde nu numai starea unui proces sau a unui sistem, ci si cum acesta
functioneaza.
View-ul este reponsabil cu prezentarea rezultatelor catre utilizator. View-ul are o relatie
de corespondenta de 1 la 1 cu suprafata de afisare si stie cum sa afiseze continutul catre

utilizator. In plus, cand modelul se modifica, view-ul automat redeseneaza partea afectata pentru
a reflecta modificarile aparute. Componenta View este creata uzual folosind: pagini JSP, taguri
proprii, taguri definite de utilizator, JSTL, sabloane Velocity, Transformari XSLT.
Controler-ul reprezinta componenta prin care userul interactioneaza cu aplicatia.
Controller-ul primeste informatii de la user si instruieste model-ul si view-ul sa execute actiuni
bazate pe input-ul primit. In principiu, controller-ul este responsabil cu maparea actiunilor
efectuate de user la raspunsul care trebuie oferit de aplicatie. De exemplu, data userul selecteaza
un meniu item, controlerul trebuie sa determine cum ar trebui aplicatia sa raspunda acestei
actiuni.

Diagrama Model-View-Controller
5. JSF. Arhitectura componentelor UI. 5 tipuri.
Arhitectura componentelor UI cuprinde cinci tipuri de modele:

Modelul claselor UI

Modelul de prezentare

Modelul de conversie

Modelul de tratare a evenimentelor

Modelul de validare

Modelul claselor UI

descriu functionalitatea componentelor UI prin extinderea clasei UIComponent ( ex.

UICommand, UIForm, UIPanel, UIOutput, UIInput, UIMessage, UIColumn, etc.)

Implementeaza interfete comportamentale precum: ActionSource, ValueHolder,

StateHolder, NamingContainer

Nu definesc reprezentarea grafica a componentelor

Modelul de prezentare:

Defineste reprezentarea grafica a componentelor UI prin folosirea de obiecte de tip

Renderer converteste componente din si in un limbaj markup specific

Claselor de tip UIComponent ii pot fi asociate mai multe tipuri de reprezentari

Modelul de conversie:

Componentele UI pot avea asociate date, memorate la nivelul serverului intr-un bean

Datele componentelor sunt organizate astfel: - model: informatia propriu-zisa,

reprezentata printr-un tip de date Java (int, long, String); - prezentare: reprezentarea la
nivel de client astfel incat sa permita citirea/editarea informatiei

JSF va face automat conversia intre model si prezentare, si invers.

Modelul Event-Listener

Interactiunea utilizatorului cu componente UI genereaza evenimente

La aparitia unui eveniment, sunt notificate metodele claselor listener inregistrate

pentru componenta sursa a evenimentului

Modelul pentru validare:

Tipuri de validatori: -standard: referiti prin intermediul tagurilor de validare JSF,

include in corpul unui tag unei componente UI; -proprii: validarea din cadrul unei
componente bean

6. Limitele framework-ului JSF

Documentatie limitata: in comparatie cu API-urile Servlet si JSP, JSF are foarte
putine resurse online, iar incepatori in domeniu considera ca documentatia JSP este
confuza si dezorganizata.

Mai putin transparenta: in aplicatiile JSF majoritatea activitatii se intampla in spate in

comparatie cu alte aplicatii Web bazate pe java

Nume de fisiere confuse paginile folosite in JSF se termina in .jsp, dar url-urile
folosite se termina in .faces sau .jsf, acestea pot cauza confuzii

Performanta scazuta - JSF nu poate fi folosit pentru aplicatii de mare performanta

Postback action - fiecare buton sau link activat va avea ca efect o actiune de postback.
Destul de problematic este exemplul in cazul in care sunt folosite ferestre modale si o
actiune de postback ca avea ca effect inchiderea respetivei ferestre.

Componentele de tip dataTable solicita aceleasi date din bean la restore view
phase.Daca datele din bean sunt obtinute din baza de date, aceasta va avea impact
asupra performatei.

Nescalabil - foloseste obiecte de sesiune memoreaza starea componentei peste

request. Sunt cazuri in care este costisitoare replicarea variabilei de sesiune

7.Ce sunt paginile JSP

Java Server Pages(JSP) reprezinta una dintre cele mai puternice tehnologii Web si este usor
de utilizat.JSP combina HTML si XML cu servleturile si tehnologia JavaBeans pentru a crea un
mediu destul de productive pentru dezvoltarea de situri Web independente de platform si de o
inalta performanata.
Tehnologia JSP faciliteaza crearea continutului dynamic pe partea de server a paginilor
Web.Este asemanatoare cu ASP(Active Server Pages) de pe platforma Microsoft Windows si cu
PHP,care este independent de platform.JSP prezinta o solutie Java pentru programarea pe partea
de server,fiind o solutie la CGI-urile clasice.JSP integreaza numeroase tehnologii Java cum ar fi
servleturile,JavaBeans si JDBC.
JSP extinde limbajul HTML oferind posibilitatea inserarii de secvente de cod Java prin
intermediul unor marcaje speciale.Programatorul are posibilitatea de a crea noi marcaje si
component JavaBeans cu semnificatiile indicate de acesta.Astfel,se pot crea noi facilitate pentru
cei care se ocupa de partea de Web design.
8. Avantajele JSP fata de servlete
In acelasi timp,JSP este o extensie a servleturilor.In loc sa scriem cod Java care sa genereze
pagini Web,se creeaza pagini Web care vor contine elemente dinamice.Atunci cand se primeste
prima cerere pentru o pagina JSP,se creeaza un servlet din respective pagina si acesta este
executat;apoi rezultatul este trimis ca raspuns la cererea primita.
Un avantaj important al JSP-urilor fata de servleturi este faptul ca se separa continutul
HTML staticde cel dynamic.In cazul servleturilor,orice modificare minora asupra designului
paginii Web implica recompilarea respectivului servlet.La JSP-uri,partea de generare a
continutului dinamic este pastrata separate de cea static prin utilizarea componentelor JavaBeans
externe.Orice modificare a partii statice va fii vizibila celor ce acceseaza respectivul JSP,intrucat
la primirea cererii se recompileaza automat si foarte repede pagina JSP,apoi se executa si
rezultatul este trimis ca raspuns la cererea primita.
Odata scrisa o pagina JSP poate si stocata pe orice server Web(care trebuie sa aiba support
pentru JSP),oricare ar fi platform pe care se afla acesta;pagina JSP nu va suferii modificari.
Nu exista limitari referitoare la tipul continutului generat de partile dinamice ale JSPurilor.Acesta poate di text obisnuit,(X)HTML,XML,WML,SVG,X3D etc.

JSP-urile sunt mai usor de creat si pot avea functionalitatea a aproape oricarui
servlet.Servleturile sunt utilizate pentru a extinde functionalitatea serverului Web(servicii de
autentificare,validarea bazelor de date)si pentru comunicarea cu appleturi sau alte aplicatii Web.
9. Tehnic de programare AJAX. Prezentare
Ajax (sau AJAX), prescurtare pentru Asynchronous JavaScript and XML, este o tehnic de
programare pentru crearea de aplicaii web interactive. Intenia este s fac paginile web s
devin mai rapide i deci mai acceptate, prin schimbul n fundal al unor cantiti mici de date cu
serverul, astfel nct s nu fie nevoie ca pagina s fie rencrcat la fiecare ac iune a
utilizatorului. Aceasta are ca scop creterea interactivitii, vitezei i uurinei n utilizare a
aplicaiilor web.
Ajax nu este o tehnologie n sine. Termenul este folosit pentru definirea aplicaiilor web ce
folosesc un ansamblu de tehnologii:

HTML sau XHTML pentru structura semantic a informaiilor;

CSS pentru prezentarea informaiilor;

Javascript pentru interactivitate, pentru procesarea informaiilor prezentate;

Obiectul XMLHttpRequest pentru schimbul i manipularea informaiilor ntr-o manier

asincron cu server-ul web;

XML este folosit de obicei pentru transferarea datelor ntre server i client, dei orice

format funcioneaz, inclusiv HTML preformatat, text simplu etc.

10. Arhitectura J2EE
J2EE (Java 2 Enterprise Edition) este o platforma Java proiectata pentru a prelucra date
pentru organizatii mari, care folosesc mainfraime - uri. Sun Microsystems (mpreuna cu
partenerii sai ca IBM) au proiectat J2EE pentru a simplifica dezvoltarea aplicatiilor client/server
cu client, fara capacitate mare de procesare (ca de exemplu un browser). J2EE simplifica
dezvoltarea aplicatiilor prin crearea de componente care pot beneficia de multe servicii din
partea platformei n mod automat.
Platforma J2EE pune la dispozitie un model multi tier distribuit de realizare a aplicatiilor.
Aceasta nseamna ca parti diferite ale aplicatiei pot sa ruleze pe calculatoare diferite. Arhitectura
J2EE defineste un Client Tier , un Middle Tier (care poate fi compus din mai multe subtiers, de
obicei denumite Web Tier si EJB Tier) si unEnterprise Information Tier care furnizeaza servicii
utiliznd sistemele de informatii deja existente (de obicei bazele de date).
Client tier suporta o mare varietate de tipuri de clienti care se pot afla sau nu dupa firewall,
cum e cazul, in general, al firmelor care se protejeaza folosind firewalls.
Middle tier furnizeaza servicii pe de o parte pentru clienti folosind containere Web si pe de alta
parte pentru componentele de business folosind containere Enterprise JavaBeans.
Enterprise Information System furnizeaza accesul la sistemele informationale deja
existente, folosind APIs (Application Programming Interfaces) standardizate.

11. Enterprise JavaBeans (EJB) privita din perspectiva obiectelor de business

ntr-o
aplicatie
J2EE multi
tier, Middle
Tier este
divizat
n
doua
alte subtiers: WebTier si Enterprise JavaBeans Tier. Web Tier este cel care gazduieste
componentele Web (pagini JSP si servlets). Enterprise JavaBeans Tier este cel care
gazduieste componentele enterprise, cele care contin logica de business, serviciile la nivel de
sistem ca si managementul tranzactiilor, controlul concurentei si securitatea.
Tehnologia Enterprise JavaBeans furnizeaza un model de componenta distribuita, care
permite utilizatorilor sa se focalizeze pe rezolvarea problemelor de business, iar restul de
probleme la nivel de sistem sunt lasate n seama platformei J2EE. Aceasta separare de roluri
permite dezvoltarea rapida a unor aplicatii scalabile, accesibile si foarte sigure. n modelul de
programare J2EE, componentele Enterprise JavaBeans constituie legatura fundamentala
dintre componentele gazduite de Web Tier si datele sau sistemele critice aflate nEnterprise
Information Tier.
Probabil ca termenul care nca a ramas pna acum o necunoscuta si fara de care nu poate fi
nteles rolul EJB, este logica de business (Business Logic). O definitie ar putea fi aceasta:
"Logica de business, ntr-un sens foarte larg, este un set de reguli utilizate pentru a realiza o
anume functie de business (functie necesara pentru ntreprindere)". (Blueprints, 2000)
Folosind o abordare obiectuala, utilizatorul poate sa descompuna o functie de business ntrun set de componente numite business objects (obiecte de business).Ca orice alte obiecte,
aceste obiecte de business vor avea caracteristici (stare sau date) si comportare. De exemplu,
un obiect de tipul angajat va avea date ca nume, prenume, adresa, data angajarii, data nasterii
etc. Va avea, nsa, si metode de asignare la un nou departament sau de schimbare a salariului
cu un anume procentaj. Pentru a rezolva aceasta problema de business, va trebui sa
reprezentam modul de functionare al acestor obiecte si de interactiune ntre ele pentru a
obtine functionalitatea dorita. Regulile de business specifice, care ne ajuta n a identifica
structura si comportamentul acestor obiecte de business, mpreuna cu pre conditiile si post
conditiile care trebuie sa fie ndeplinite atunci cnd obiectul si expune comportarea celorlalte
obiecte din sistem, poarta numele de logica de business.

Ce este o componenta enterprise bean?

Enterprise beans sunt componente care fac parte dintr-o aplicatie de intreprindere
distribuita, orientata pe tranzactii. Ele au urmatoarele caracteristici:
depind de un mediu container care le asigura servicii pe ciclul de viata;
contin algoritmi de lucru efectiv care opereaza cu datele intreprinderii;
instantele EJB sunt create si mentinute de container;
pot fi particularizate la momentul desfasurarii prin editarea unui descriptor de desfasurare
bazat pe XML;
serviciile de nivel sistem, cum ar fi gestionarea tranzactiilor si securitatea, sunt descrise
separat de componentele enterprie bean;
un client nu va accesa niciodata direct o componenta enterprise bean, accesul clientului
este mediat de mediul container;
componenta enterprise bean este proiectata astfel incat sa fie portabila pe servere EJB
furnizate de producatori diferiti.
Incepand cu specificatiile EJB 2.0, exista trei tipuri de componente enterprise bean:
componenta entitate (entity bean);
componenta sesiune (session bean);
componenta bazata pe mesaj (message-dreaven bean).
12. EJB. Componenta entitate (entity bean)
Entity beans sunt componente care reprezinta date persistente, ca de exemplu conturi
bancare, stocuri, etc. Datele prezentate de entity beans sunt, de obicei, stocate n baze de
date. Entity beans sunt utilizate pentru a modela datele si nu sunt proiectate pentru a contine
logica de business. Session beans sunt cele care vor realiza logica de business. Entity
beans furnizeaza o vedere obiectuala asupra datelor aflate ntr-un mediu de stocare, ca de
exemplu o baza de date. Metoda traditionala, n care aplicatiile manipuleaza datele, este de a
citi si scrie dupa nevoie datele din tabelele unei baze de date relationale. Entity beans sunt o
reprezentare obiectuala a acestor date.
Un exemplu de entity bean ar putea fi cel al unui cont bancar. Toate datele din baza de date
care tin de contul bancar al unui anume client sunt reprezentate de un entity
bean. Acest bean poate fi manipulat prin apelul metodelor pe care le expune. De exemplu, se
poate realiza operatia de retragere de numerar folosind metoda withdraw(), care va modifica
o variabila numita balance (sold). Cnd se solicita bean - ului sa stocheze datele n baza de
date, se va realiza modificarea si n tabelele bazei de date, astfel nct aceasta sa contina noul
sold.
Deoarece entity bean modeleaza date permanente, ele au o durata mare de viata. Ele
supravietuiesc n cazul unor caderi majore, ca de exemplu caderea serverului sau defectarea
unei masini, datorita faptului ca pot fi reconstruite prin simpla citire a datelor din baza de
date. Deoarece baza de date supravietuieste caderilor, si aceste componente vor supravietui.
Aceasta este cea mai mare diferenta ntre session beans si entity beans. Entity beans au un
ciclu de viata mult mai mare dect durata session beans, deoarece session beans au durata de

viata egala cu durata sesiunii cu clientul, pe cnd entity beans pot dura ani de zile, durata lor
de viata fiind egala cu cea a datelor pe care le reprezinta din baza de date.
O alta diferenta majora ntre entity beans si session beans este ca entity beans pot fi utilizate
de mai multi clienti n mod simultan. Cu alte cuvinte, mai multi clienti pot manipula datele
din baza de date simultan.
13. EJB. Componenta sesiune (session bean);
Session beans sunt componente care au durata de viata egala cu cea a sesiunii cu clientul
care o utilizeaza. De exemplu, daca un client contacteaza un session bean pentru a realiza
functia de bussiness de introducere a unei noi comenzi, serverul EJB este responsabil de
crearea unei instante a acelei componente session bean. Atunci cnd clientul se va deconecta,
serverul EJB va distruge acea instanta asession bean - ului. Session beans sunt utilizabile de
catre un singur client la un moment dat, cu alte cuvinte session beans nu sunt partajate de mai
multi clienti.
La rndul lor, session beans sunt de doua tipuri: statefull session beans si stateless session
beans.
Un statefull session bean este proiectat sa deserveasca procese de business care se ntind pe
mai multe apeluri de metode sau chiar tranzactii. Pentru a realiza aceasta, statefull session
beans vor mentine starea de partea clientului. Daca starea unui statefull session beanse
modifica n timpul apelului unei metode, aceeasi stare va fi disponibila clientului la
urmatorul apel de metoda.
Un exemplu de statefull session bean este cazul unui magazin pe Web. Pe masura ce clientul
se "plimba" prin magazin, va adauga produse n cosul de produse, va scoate unele si va pune
altele etc. Acesta este un exemplu de proces de business care se ntinde pe durata mai multor
apeluri de metode. Componenta cos de produse trebuie sa si pastreze ultima stare de la un
apel de metoda la altul, de aceea ea va fi modelata ca session bean.
Unele procese de business, n mod natural, pot fi modelate dupa paradigma unei
singure cereri. n cadrul unui asemenea proces, nu este nevoie ca sa se pastraze starea de la
un apel de metoda la altul. Aceste procese sunt modelate cu stateless session beans. Acestea
sunt furnizori anonimi de metode, deoarece nu cunosc istoria clientului.
Un exemplu de stateless session bean este cel al unei componente care realizeaza operatii
matematice complexe asupra intrarii, ca de exemplu compresia datelor audio sau video.
Clientul poate furniza datelele necomprimate ntr-un buffer, mpreuna cu factorul de
compresie dorit. Componenta va realiza compresia si va returna tot un buffer, dar cu datele
comprimate. Dupa aceasta, componenta poate deservi si orice alt client, deoarece nu are
nevoie sa retina nici un fel de date referitoare la clientul pe care tocmai l-a deservit, cu alte
cuvinte nu are nevoie sa retina informatii legate de starea clientului.
14. EJB.Componenta bazata pe mesaj (message-dreaven bean).
Componenta bazata pe mesaj este utilizata pentru gestionarea asincrona a mesajelor JMS
(Java Message Service).
Stratul middleware orientat pe mesaj a fost proiectat pentru a decupla aplicatiile si
componentele si a le pune sa comunice intre ele prin schimb asincron de mesaje. Aceste mesaje

pot fi anunturi de evenimente, date de aplicatie, solicitari de servicii sau chiar obiecte. Orice tip
de informatie care trebuie comunicata de la o aplicatie la alta se realizeaza prin transmiterea unui
mesaj catre sistemul destinatar.
Desi in general, mesajele pot fi trimise in ambele directii, aplicatia sau componenta care
trimite sau primeste un mesaj are un anumit nume. Componenta care creeaza sau produce un
mesaj este denumita producator. Aplicatia sau componenta care primeste un mesaj este numita
consumator. Se poate ca o aplicatie sa fie atat producator cat si consumator de mesaje, dar, pentru
un transfer de informatie dat, o parte trebuie sa produca mesajul si cealalta parte trebuie sa-l
consume. In esenta, componentele bazate pe mesaj executa anumiti algoritmi de lucru efectiv
folosind mesaje JMS (Java Message Servicie) trimise la o anumita destinatie JMS.
Spre deosebire de celelalte tipuri de componente, componentele bazate pe mesaj nu au o
interfata de baza sau de componenta. Prin urmare componentele bazate pe mesaj sunt complet
ascunse de client. Singura cale prin care clientii pot sa comunice cu o componenta bazata pe
mesaj este trimiterea mesajelor la o destinatie JMS.
Similar componentelor sesiune fara stare, nici componentele bazate pe mesaj nu i se
permite sa contina o stare de conversatie.
De la crearea componentei bazate pe mesaj si pana la distrugerea ei, de gestionarea
acesteia se ocupa in mod exclusiv containerul.
Containerul interactioneaza cu o componenta bazata pe mesaj prin intermediul unui set de
metode de apelare inversa, implementate chiar in componenta.
Componentele bazate pe mesaj sunt create de obicei la prima pornire a containerului.
Descriptorul de integrare specific producatorului ii ofera responsabilului cu integrarea
componentei ocazia de a preciza cate componente initiale bazate pe mesaj sunt disponibile la
pornire si, de asemenea, care este numarul maxim de componente care ar trebui create.
Deoarece nu exista interfata de baza sau de componenta, celelalte componente enterprise
bean nu pot comunica direct cu componentele bazate pe mesaj. Singura posibilitate de
comunicare este prin intermediul destinatiei JMS, via container.
15.Oracle Fusion Aplication
Oracle Fusion Applications (OFA) is a suite of enterprise resource planning software
applications from Oracle Corporation. It is distributed across various product families;
including financial
management, human
capital
management, customer
relationship
management, supply chain management, procurement, governance, and project portfolio
management.
Oracle Fusion Applications were announced shortly after Oracle's US$18 billion acquisition
spree of PeopleSoft, JD Edwards, and Siebel Systems in 2005.[1][2]
Oracle Fusion Applications were envisioned and pitched as an enterprise resource planning suite
- a combination of features and functionalities taken from Oracle E-Business Suite, JD Edwards,
PeopleSoft and Siebel product lines.[3][4] The suite is built on top of the Oracle Fusion
Middleware technology stack; both layers implement the Oracle Fusion Architecture, which
leverages the capabilities of service-oriented architecture.[5][6]

It was launched in September 2010 and released one year later at OpenWorld 2011.[3][4]
16.Prezentare SOA
SOA (Service Oriented Architecture - Arhitectur software bazat pe servicii) este un tip de
arhitectur software care presupune distribuirea funcionalitii aplicaiei n uniti mai mici,
distincte - numite servicii - care pot fi distribuite ntr-o reea i pot fi utilizate mpreun pentru a
crea aplicaii destinate afacerilor. Capacitatea mare cu care pot fi reutilizate aceste servicii n
aplicaii diferite este o caracteristic a arhitecturilor software bazate pe servicii. Aceste servicii
comunic ntre ele trimind informaii de la un serviciu la altul. SOA este deseori vzut ca o
evoluie a programrii distribuite si a programrii modulare.
SOA este o arhitectur flexibil i standardizat ce contribuie la o mai bun conectare a
diverselor aplicaiilor i faciliteaz schimbul de informaii ntre acestea. SOA unific procesele
de business structurnd marile aplicaii ntr-o colecie de module mai mici numite servicii.
Aceste aplicaii pot fi folosite de diverse grupuri de oameni att din cadrul companiei ct i din
afara ei.
Serviciile sunt uniti funcionale neasociate care nu au apeluri unele ctre altele nglobate n ele.
n mod tipic sunt implementate funcionaliti pe care majoritatea oamenilor le-ar recunoa te ca
si serviciu cum ar fi de exemplu completarea unei aplicaii online pentru un cont, vizualizarea
unui formular de banc sau a unui extras de cont online sau efectuarea unei comenzi de bilet de
avion online.
Serviciile nu au n codul propriu implementat modul n care acestea s comunice ntre ele,
protocoalele sunt cele n cadrul crora este implementat acest lucru.
17. Prezentare WEB Logic Server Oracle.
Oracle WebLogic Server is a Java EE application server currently developed by Oracle
Corporation. Oracle acquired WebLogic Server when it purchased BEA Systems in 2008.
Oracle WebLogic Server forms part of Oracle Fusion Middleware portfolio and
supports Oracle, DB2, Microsoft SQL Server, MySQL Enterprise and other JDBC-compliant
databases. Oracle WebLogic Platform also includes:

JRockit, a custom JVM.

Korthal that includes Commerce Server and Personalization Server

WebLogic Integration

WebLogic Workshop, an Eclipse IDE for Java, SOA and Rich Internet Applications
WebLogic Server includes .NET interoperability and supports the following native integration
capabilities:

CORBA connectivity


COM+ Connectivity

IBM WebSphere MQ connectivity

Java EE Connector Architecture

Native enterprise-grade JMS messaging

WebLogic/Tuxedo Connector
Oracle WebLogic Server Process Edition also includes Business Process Management and Data
Mapping functionality. WebLogic supports security policies managed by security administrators.
The Oracle WebLogic Server Security Model includes:

application business logic separated from security code

complete scope of security coverage for all Java EE and non-Java EE components
Components[edit]
As of 2010, Oracle Corporation regards the following products as "core components" of Oracle
WebLogic Server:[16]

Enterprise Grid Messaging

JMS Messaging Standard

JRockit

Oracle Coherence, in-memory caching of frequently used data across multiple servers[17]

Oracle TopLink

Oracle WebLogic Server Web Services

Tuxedo
18. Prezentare RIA
RIA sunt aplicatii web care au multe caracteristici ale aplicatiilor desktop, ce sunt
transmise fie direct din site prin intermediul browser-ului, fie prin intermediul unui plug-in, fie
independent prin masini virtuale sau sandbox-uri. Flash, Java si Silevrlight sunt in prezent
primele 3 platforme folosite pentru realizarea de astfel de aplicatii(95% Flash, 80% Java si 45%
Silverlight).
Inaintea utilizarii unei astfel de aplicatii utilizatorii, de obicei, trebuie sa instaleze un
software framework pe sistemul de operare, care download-eaza, updat-aeaza, verifica si executa
RIA. Spre deosebire Ajax utilizeaza o tehnologie prin care totul este implementat direct in
browser.
RIA este cel mai folosit in domeniul jocurilor online si a aplicatiilor ce necesita acces la
captura video. Prin introducerea de noi standarde (HTML5) si a compatibilitatii browserelor
web, a fost diminuata nevoia de folosire de plug-in-uri pentru aplicatiile RIA.
In functie de ce anume se doreste in cadrul unei pagini web, tehnologiile folosite pentru
dezvoltarea de RIA pot fi impartite dupa cateva criterii. Astfel pentru animatii complexe se
foloseste Flash, pentru putere industriala se foloseste Java, iar pentru interfete de utilizator
accesibile se foloseste Java Script sau Ajax.
19. Prezentare Java Persistent API (JPA)
JPA ( Java Persistence API ) este un API pus la dispozitie de limbajul Java, care le
permite developerilor sa acceseze si sa managerieze baze de date relationale, in aplicatiile scrise
de acestia, utilizand una din platformele : Java 2 Platform, Standard Edition ; Java 2 Platform,
Enterprise Edition. [3]

Exista trei mari concepte, cand vorbim despre JPA, si anume : API-ul specific ( definit in
pachetul javax.persistence ), JPQL ( Java Persistence Query Language ) si medatata obiect / data
relationala. [3]
O entitate de persistenta este o clasa Java care se mapeaza pe un tabel din baza de date
relationala. Instantele entitatilor corespund liniilor individuale dintr-un anumit tabel. Entitatile
pot avea relatii cu alte entitati, iar relatiile dintre ele sunt ilustrate prin metadata obiect / data
relationala. Metadata poate fi specificata intr-un fisier XML separat, sau direct in fisierul sursa
Java, utilizand adnotari. [3]
JPQL este un limbaj utilizat pentru a efectua interogari si modificari pe entitatile de
persistenta care se mapeaza pe tabelele din baza de date relationala. JPQL opereaza pe instante
ale entitatilor si nu pe tabelele definite in baza de date relationala. [3]
20.Prezentare Apache Tomcat
Tomcat 5.5 Servlet/JSP Container este un server Web dedicat aplicaiilor Servlet si JSP, creat pe
platform J2SE 5.0 i distribuit de Apache Software Foundation sub licen "free software"
Apache License 2.0 . Tomcat 5.5, care implementeaz specificaiile Java EE Servlet 2.4 i
JavaServer Pages 2.0 din cadrul Java Community Process i ofer n plus fa de acestea i
cteva alte funcionalitai, se constituie ntr-o platform pentru dezvoltarea i ntrebuinarea de
aplicaii
i
servicii
Web.
In cazul aplicaiilor Servlet, serverul Tomcat preia toate cereile HTTP (ascult portul 8080) i le
distribuie obiectelor/claselor Java responsabile cu soluionarea lor. Repartizarea cererilor ctre
aplicaii, se face interpretnd URL-ul la care face referire cererea. Pentru lansarea aplicaiei, este
necesar ncrcarea i instanierea clasei Java Servlet corespunztoare. Cele dou cerine sunt
ndeplinite de Tomcat astfel:
clase ClassLoader (care implementeaz interfaa java.lang.ClassLoader) pentru
ncrcarea n maina Java a claselor Servlet ce sunt declarate corect n cadrul fi ierelor de
configurare a serverului i care se afla n containerul corespunztor, vor fi create de ctre
server n momentul lansrii lui n execuie
instanierea clasei Servlet responsabil cu soluionarea cererilor pentru un anumit URL,
este fcut de catre server n momentul primirii unei prime astfel de cereri. Mai exact,
atunci cnd serverul primete o cerere, obiectul Servlet ctre care va fi direcionat
cererea fie exist deja, fie va fi creat; nstanierea are loc pentru prima cerere cu URL-ul
n cauz, toate celelalte vor gsi obiectul deja creat.
n continuare, serverul Tomcat trimite cererea aplicaiei Servlet, care va prelucra informa iile
primite i va genera un rspuns HTTP. Rspunsul este cedat tot serverului Tomcat, acesta
trimind-ul respectivului client.