Sunteți pe pagina 1din 179

902 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 42 BUGETUL G U V E R N A M E N T A L 903

indicator al balanţei bugclare care să fie, de asemenea, poziţia funcţiei excedentului bugetar, care este Remarcaţi că această teorie nu afirmă că destinaţiile O argumentaţie mai puţin formală şi oarecum diferită
indcpendenl de nivelul venitului n.iţional diferite ale cheltuielilor guvernamentale reale, indiferent - că datoria naţională nu ar trebui să îngrijoreze naţiunea
determinată doar de politica fiscală.
de modul de finanţare a acestora, nu vor avea efecte reale în ansamblu, întrucât ea este ceva ce noi cetăţenii ne
Economiştii au dezvoltat conceptul de excedent Părţile (ii) şi (iii) ale figurii 42.5 ilustrează cum poate
diferite. Ea doar susţine că pentru planuri de cheltuieli datorăm nouă înşine - este analizată în caseta 42.1.
ajustat ciclic (CAS) şi deficit ajustat ciclic (CAD). fi utilizat CAD pentru a judeca starea politicii fiscale. Cu
guvernamentale date, modalitatea de finanţare a acestor
Acestea sunt, de asemenea, cunoscute drept excedent (sau cât deficitul structural este mai ridicat, cu atât contribuţia planuri pe o piaţă de capital cu concurenţă perfectă nu Efecte ale deficitelor
deficit) structural, fiind definite ca excedentul (sau netă a guvernului la cheltuielile agregate aferente acelui influenţează efectele lor reale.
deficitul) bugetar care ar fi obţinut dacă economia ar nivel al venitului este mai ridicată.
4
Echivalenţa ricardiană a fost greşit interpretată, în Pentru cei mai mulţi economişti, întrebarea pertinentă nu
funcţiona la venitul naţional potenţial . Unii economişti au propus, de asemenea, calcularea sensul că nu contează ceea ce face guvernul cu bugetul este dacă deficitele au efecte, ci care sunt forma şi
Stabilirea nivelului venitului la care apare excedentul unei ajustări la inflaţie, ca şi o ajustare ciclică la bugetul său. Aceasta este o interpretare greşită. Chiar şi amplitudinea acestor efecte.
înlătură modificările deficitului actual, cauzate de guvernamental. Logica unui excedent ajustat la infia/ie interpretarea corectă poate fi greşită, dacă pe pieţele de
O modalitate p r i n care deficitele influenţează econo­
schimbări ale venitului. Excedentul structural măsoară este că încorporează impactul impozitului pe inflaţie. De capital concurenţa este imperfectă. Indivizii sunt fie
mia este p r i n efectele lor de stabilizare sau de destabi­
aceea, el arată schimbarea balanţei financiare reale a "miopi" (adică evaluează viitorul la o rată mai mare decât
lizare a economiei pc termen scurt.
4
guvernului, şi nu valoafen 3a nominala. Dalanţn finantiaiă rata de piaţă a dobânzii), fie se comportă fa si când au
Obianuiu eantepiul «alt numii urnim — dtficii I» mielul J L Rolul de stabilizare a economiei au tbst prezentat în
ocupare deplina a forţei de munca. Trecerea de la "ocupare deplini a reală este cea potrivită pentru teoria macro. orizonturi limitate (deci nu-i interesează datoriile
capitolul 32. Figura 42.5 prezintă complicaţiile care pot
foriei de munci"" la "ajustai ciclic" a avui loc în anii '70, când şomajul generaţiilor viitoare). însă această abordare ne atrage
asociat cu veniiul potenţial a crescul atât de mult incâl referirea ca fiind atenţia asupra unei eventualităţi importante, şi anume, că apărea atunci când deficitul curent este utilizat pentru a
"ocupare deplini a forţei de munci" a devenii jcnanli. impactul activităţii guvernamentale dintr-o economic judeca atitudinea politicii fiscale în scopul stabilizării
asupra sectorului privat este influenţat, mai de grabă, de economiei. însă efectele deficitelor în modelul macroe­
nivelul acestei activităţi decât de modalitatea de finanţare conomic reies din efectele acestora asupra deciziilor cu
a acesteia. Ne vom întoarce la această problemă imediat.
4
privire la cheltuielile curente. Ceea ce am învăţat în acest
De ce ne îngrijorează delicii ele? capitol este că, indiferent dacă implicaţiile fiscale sunt

cHcTOSSIIoT"
nwoc^SSîSHCTBHWH^rSScrl Barr'o. de laTTarvard. G. bogăţia îndtviduaB.'w. se reduce TU diferenţa valorii prezente a analízale.
care se pune este: ar trebui să ne îngrijoreze ele? Să presupunem că guvernul planifică cheltuieli reale impozitelor viitoare. întrucât W este inclus în funcţia consumului
care implică o creştere a cheltuielilor din anul viitor. specific, ambele modificări vor reduce cheltuielile de consum.
Obligaţii fiscale a m â n a t e Problema este următoarea: are vreo importanţă pentru
impactul real al acestor cheltuieli sporite dacă sunt
Să presupunem că guvernul decide să facă cheltuieli finanţate prin împrumuturi şi nulprin creşterea impozitelor Figura 42.6 Bugete echilibrate si bugete neechilibrite
suplimentare de I miliard £. El poate creşte ratele de anul următor? Pentru cei mai mulţi macroeconomişti
răspunsul este că, cel puţin pc termen scurt, creşterea Un buget anual echilibrat este destabilizator; un buget
impozitare până când veniturile sale cresc cu 1 miliard £ ciclic echilibrat esle stabilizator. Fluxul de venituri din
şi problema se opreşte aici. Sau poate împrumuta I cheltuielilor finanţată din împrumuturi va spori cererea
impozite, T. este prezentat variid de-a lungul ciclului
miliard £, vânzând obligaţiuni în valoare de 1 miliard £. agregată mai mult decât creşterea cheltuielilor, finanţată economic; în partea (i) şi (ii) cheltuielile guvernamentale, G,
Atâta vreme cât există această datorie, dobânda ei este din impozite. (Efectul unei sporiri a cheltuielilor finanţate sunt prezentate ca o rată constantă.
costul amânării plăţii de 1 miliard £ La o rată a dobânzii din impozite nu este nul, datorită multiplicatorului In partea (i), se obişnuieşte să existe deficite (ariile rosn), iar
de 6%, aceasta ar însemna 60 milioane £ pe an. Când bugetului echilibrat, discutat în capitolul 30). excedentele (ariile albastre) sunt rare. deoarece nivelul mediu
Timp al cheltuielilor depăşeşte nivelul mediu al impozitelor. O
datoria este rambursată, 1 miliard £ din venitul curent din Pentru ricardieni, aceste două alternative au un impact
(I) Un buget ciclic neechllibrat astfel de politică va tinde să stabilizeze ciclul faţă de
impozite este utilizat pentru a plăti cheltuiala iniţială identic asupra comportamentului sectorului privat.
Motivul este că valoarea prezentă a impozitelor ce trebuie fluctuaţiile ciclice, dar esle foarte probabil că se vor acumula
(presupunând că îndatorarea nu este continuată cu alte
noi datorii.
împrumuturi). Aşa cum spunea profesorul Milion plătite este aceeaşi in fiecare caz. Cetăţenii trebuie să
In pârlea (ii), cheltuielile guvernamentale au fosl reduse până
Friedman, "Nu e nimic comparabil cu un prânz gratuit". plătească anul viitor impozite egale cu creşterea sunt aproximativ egale cu nivelul mediu al veniturilor din
Cheltuielile guvernamentale trebuie plătite: sunt plătite cheltuielilor sau să plătească impozitele plus dobânda la o impozite. Acum. bugetul este echilibrat ciclic. Politica incă
din plăţile curente ale impozitelor sau obligaţia este dată viitoare. Reducând (prin calcularea valorii prezente unde să stabilizeze economia în condiţiile fluctuaţiilor ciclice
amânată pentru viitor. Costul curent al amânării nete) obligaţiile fiscale viitoare la valoarea actuală datorită deficitelor înregistrate în perioadele de recesiune şi a
obligaţiilor este nota de plată a dobânzilor curente care (folosind aceeaşi rată a dobânzii ca rata dobânzii la excedentelor din perioadele de boom. Insă poziţia fiscală
datoriile guvernamentale) obţinem acelaşi rezultat. Deci, medie nu este nici puternic expansionistă, nici pulcmic
trebuie plătită pentru datoriile aferente finanţării
valoarea prezentă a obligaţiilor fiscale viitoare ale conlracţionislă.
cheltuielilor. Timp
cetăţenilor va fi aceeaşi. întrucât cetăţenii ar trebui să aibă în partea (iii), a fost impus un buget echilibrat. Au fost
(ii) I n buţel ciclic echilibrai
prevenite deficitele, dar cheltuielile guvernamentale variază
acelaşi comportament, ci ar trebui să-şi ajusteze consumul
de-a lungul ciclului economic, ceea ce lindc să destabilizeze
Datoria este o obligaţie fiscală a m â n a t ă , iar dobânda ca si când venitul lor disponibil ar fi scăzut cu valoarea economia, accentuând oscilaţiile ciclice ale cheltuielilor
plătită pentru această datorie este costul a m â n ă r i i actuală a impozitelor suplimentare; cu alte cuvinte, ei ar
datoriei. trebui să economisească în prezent o sumă destul de mare
pentru a-şi plăti impozitele în viilor.
Neutralitatea ricardiană
Iniţiatorul ideii a fosl economistul englez David Ricardo (1772 -
Unii economişti au obiectat la ideea că la un nivel dat al 1823). Principala sa lucrare a fosl Principii ale economiei politice fi
impozitarea (1817). El a avansat, de asemenea, ideea conform căreia
cheltuielilor guvernamentale reale amploarea deficitului Timp
"cosiunlc comparative" au determinai modelul cornelului mlcmaponal
nu are efecte importante asupra economiei. Această idee El a fosl membm ni parlamentului britanic din 1819 pâri în 1823, în Oii) Un bugel anual echilibrat
este cunoscută drept neutralitate ricardiană sau această căinate contribuind la campania în favoarea cornetului liber.
904 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 42 BUGETUL GUVERNAMENTAL 905

/ O a doua modalitate prin care deficitele pot influenta 28) în comparaţie cu PIB (adică soldul valorii adăugate care au fost avansate. Câteva dintre posibilităţi sunt Deşi mai atractiv în principiu decât bugetul anual
economia se referă la potenţialul lor de a afecta brute obţinute în străinătate este negativ). O parte din ilustrate în figura 42.6. echilibrat, un buget ciclic echilibrat va pune şi el
negativ veniturile şi b u n ă s t a r e a pe termen lung. / venitul generat de economia internă va ajunge la probleme. S-ar putea ca un guvern să cheltuiască mult
rezidenţii străini sub forma dobânzilor plătite. Aceste plăţi UN BUGET ANUAL ECHILIBRAT în exces faţă de veniturile sale intr-un an şi apoi să iasă
Am văzut deja, în capitolul 39, că un deficit bugetar vor reduce PNB faţă de nivelul pe care l-ar fi avut dacă nu dc la guvernare, for|ând guvernul următor să cheltuiască
Numeroasele dezbateri cu privire la constrângerile fiscale în anii următori mult mai puţin decât veniturile sale
(în condiţiile echilibrului general) va epuiza investiţiile in ar fi existat deficite. Desigur, în afara cazului în care,
forţează guvernele să echilibreze bugetul. în unele ţări au curente. O astfel de metodă de a echilibra bugetul pe o
absenţa fluxurilor de capital (sau când există fluxuri dc deficitul s-ar fi datorat investiţiilor publice care ar fi avut
fost necesare schimbări constituţionale pentru ca bugetele perioadă de câţiva ani poate fi obligatorie? Ea poate fi
capital imperfecte). Forţând creşterea ratei dobânzii, ele un randament mai mare decât dobânda plătită pentru
să fie în permanenţă echilibrate. Analiza anterioară din impusă legal printr-o reglementare dată de parlament, dar
vor reduce exportul net şi, în prezenţa mobilităţii împrumuturi.
acest capitol sugerează că este foarte dificil, poate chiar parlamentele următoare ar putea să modifice regulile.'
capitalului, determină aprecierea cursului de schimb real.
imposibil, să se obţină un buget anual echilibrat, în O problemă mai mare este faptul că există întotdeauna
Trebuie să ne reamintim că impactul deficitului în î m p r u m u t u r i l e din s t r ă i n ă t a t e p r e s u p u n un transfer condiţiile ratelor dc impozitare fixe şi ale veniturilor din
modelul macroeconomic depinde de mediul extem în care dispute.- cu_ privire la—star«a—curantă—»—ciclului
de putere dc c u m p ă r a r e ritr<* r«-?iHpn|il aninhmni î n
impozite care oscilează o dată cu venitul naţional. Cea economic. Pretenţia de a echilibra bugetul de-a lungul
acţionează. momentul acordării, şi un t r a n s f e r invers către mai mare parte din cheltuielile guvernamentale sunt unui ciclu economic poate fi implementată doar pe baza
rezidenţii externi, c â n d sunt plătite dobânzile şi se face stabilite de angajamente anterioare, iar restul nu se anumitor prognoze cu privire la condiţiile economice
DEFICITUL VA GENERA INFLAŢIE? r a m b u r s a r e a capitalului dc bază. modifică rapid. viitoare. Prognozarea nivelului activităţii economice este
Cu toate acestea, să presupunem că ar fi realizabil un o ştiinţă imperfectă şi vor exista dezacorduri clare între
Nici o teorie economică şi nici o dovadă disponibilă nu Generaţiile viitoare trebuie să ramburseze datoriile sau buget anual echilibrat sau unul apropiat de acesta. Care ar economişti în legătură cu stadiul ciclului economic în care
sugerează că deficitele prin ele însele sunt suficiente să continue să plătească dobânzi. Astfel, ele plătesc fi efectele lui? Ar fi oportun un astfel de buget? se află economia şi direcţia in care se îndreaptă aceasta
pentru a determina apariţia inflaţiei. îngrijorarea că datoriile către sţaLBgJlţOL.[i'^i'."J.il.c. pş. caic.lcrju..primit • li «in n i r
faptu»i*S~__
ah» naţional ac|ionc3ză"ca un element prognozarea economică. Cei care sunt în favoarea
sporeascăcTertamonetarăTcare,."după cum am ulterioară, t>acS părinţii şi bunicii lor ar fi economisit stabilizator pentru economie, deoarece veniturile din creşterii cheltuielilor guvernamentale vor tinde să
văzut în capitolul 40, este condiţia necesară pentru o pentru a compensa deficitul (ca în echivalenţa ricardiană), impozite cresc pe măsură ce venitul naţional creşte (vezi argumenteze că acest an este unul neobişnuit de prost, iar
inflaţie susţinută. generaţiile următoare ar fi moştenit aceste economii capitolul 32). A insista pe faptul c ă . cheltuielile deficitele din acest an pot fi compensate de excedentele
Insă, în prezent, aceasta nu a fost o problemă, întrucât pentru a compensa povara fiscală suplimentară. Echiva­ guvernamentale sunt strâns corelate cu veniturile anuale anilor viitori (mai buni). Pe de altă parte, unii vor tinde să
deficitul a fost finanţat prin împrumuturi guvernamentale lent, dacă guvernul ar fi investit resursele în proiecte cu din impozite ar însemna să abandonămi stabilitatea considere acest an a fi unul neobişnuit de bun. o perioadă
un randament cel puţin la fel de mare ca dobânda la generată de guvern. în acest caz cheltuielile propice acumulării de excedente pentru perioadele grele
dc pe pieţele de capital din sectorul privat Doar dacă ar fi
guvernamentale ar deveni o forţă majoră de destabilizare. care vor urma.
fost finanţate din vânzarea titlurilor de stat către bănci datoriile sale, atunci venitul naţional ar fi crescut cu o rată
Veniturile din impozite ar creşte în mod. necesar în
atunci rata dc creştere a ofertei monetare ar fi fost sporită. suficientă pentru a întâmpina viitoarea povară fiscală fără Deşi un buget echilibrat de-a lungul unui ciclu
perioadele de boom, şi ar scădea în perioadele de criză.
(Când sc întâmplă aceasta, banca creează monedă pentru dificultăţi. ln É cazurile în care investiţia guvernamentală economic este, în principiu, o modalitate acceptabilă
Un buget anual echilibrat ar forţa cheltuielile
a finanţa deficitul acordând guvernului noi depozite în provine din impozitele curente (nu este finanţată din de î m p ă c a r e a stabilizării pe termen scurt şi a
guvernamentale să se comporte în acelaşi fel. Modificările
schimbul noilor titluri de stat.). Dacă această creştere a datorii) contnbuabilii plătesc pentru formarea capitalului preocupărilor pentru echilibrarea economiei naţionale
venitului naţional vor cauza deci modificări induse atât în
ofertei monetare este prea rapidă, atunci, după cum am de care vor beneficia copiii şi nepoţii lor. pe termen lung, în practică s-ar putea să nu fie
cheltuielile de consum ale gospodăriilor cât şi în
văzut în capitolul 40, ea va determina inflaţie. posibilă definirea destul dc exactă a ciclurilor
cheltuielile guvernamentale. Aceasta ar spori mult
economice pentru a operaţionali/a această problemă.
Propuneri de controlare a deficitului înclinaţia marginală a economiei de a cheltui şi deci ar
DATORIA NAŢIONALA VA AFECTA NEGATIV creşte valoarea multiplicatorului. în terminologia
După cum am văzut, deficitele bugetare (în teoria non- capitolului 32 aceasta ar însemna un destabilizator cu Permiterea creşterii. O altă problemă este că obiectivul
GENERAŢIILE VIITOARE?
ricardiană standard) contribuie la cererea agregată, jucând acţiune automată'. de buget echilibrat, indiferent că este aplicat anual sau
deci un rol important în eliminarea fluctuaţiilor ciclice din de-a lungul unui ciclu, este, în realitate, mai strict decât
într-o economie închisă, sau într-o economie deschisă cu
economic. Dc asemenea, am văzut că^deficitele bugetare, este necesar pentru a evita creşterea raportului dintre
fluxuri de capital limitate, datoria publică limitează Un buget a n u a l echilibrat ar accentua oscilaţiile
atunci când venitul naţional este la nivelul său potenţial, datoria naţională şi PIB. Creşterea PIB (datorată creşterii
datoria privată. Aceasta va afecta negativ creşterea pe epuizează investiţiile inteme sau generează împrumuturi venitului nafional care acompaniază modificările producţiei reale sau inflaţiei) presupune că o anumită
termen lung, dacă resursele împrumutate sunt cheltuite externe, determinând astfel reducerea standardelor fluxurilor cheltuielilor autonome, cum ar fi investiţiile creştere a datoriei, deci un deficit (mic), este in
pentru consum sau dacă sunt investite în sectorul public, viitoare de viaţă ale cetăţeanului britanic mediu. şi exporturile. concordanţă cu un raport stabil intre datoria naţională şi
mai puţin productiv, decât dacă ar fi fost investite în PIB.
Acest conflict intre rolul stabilizator pe termen scurt,
sectorul privat. Mulţi economişti consideră că utilizarea al deficitelor şi efectele sale negative, pe termen lung, a UN BUGET CICLIC ECHILIBRAT
resurselor în sectorul public este, în mod normal, mai constituit subiectul unei constante dispute între
puţin eficientă decât în sectorul privat şi, parţial, aceasta economişti şi ceilalţi oameni preocupaţi de politica O politică alternativă - una care ar preveni deficitele ' In SUA. mulţi ani i existat o lege dc limitare a irunnin datoriei
este presupunerea care a generat recentul val de guvernamentală. Au existat variate puncte dc vedere dc la continue (şi ar inhiba creşterea dimensiunilor sectorului guvernamentale, dar nu a avut niciodaâ un efect prea marc Dc fiecare
privatizări. într-o economie deschisă, cu cursuri dc cele care eliminau costurile pe termen lung ale deficitelor guvernamental) - ar fi echilibrarea bugetului de-a lungul data când datoria naţionali se apropia dc "plafonul" fixat intr-un an
până la cele care considerau că deficitele nu ar fi trebuit anterior. Congresul creştea plafonul, iar preşedintele emitea o lege pnn
schimb flexibile, deficitele sporesc împrumuturile ciclului economic. Acest buget ar fi mai uşor realizat care se impunea noul plafon.
să fie utilizate niciodată pentru stabilizarea pe termen decât un buget anual echilibrat. El nu ar transforma
exieme. Plata dobânzilor şi a dividendelor obligaţiunilor
scurt. Acum vom considera câteva propuneri specifice
deţinute în afara ţârii vor reduce PNB (definit în capitolul cheltuielile guvernamentale într-o forţă destabilizatoare.
906 PARTEA a X-a PROBLEME SPECII ICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 42 BUGETUL GUVERNAMENTAL 907

Pentru economiştii care consideră că raportul stabil există serioase dubii că ideea unui buget echilibrat dc-a
CASETA 42.1
între datoria naţională şi P I B este un indicator potrivit lungul oricărei perioade de timp este operaţională. Mulţi
al prudenţei fiscale, bugetul echilibrat înseamnă un economişti consideră că o alternativă superioară la
Este importantă datoria naţională? Punctul de vedere "ne-o datorăm nouă înşine" deficit în sensul că datoria creşte cu aceeaşi r a t ă ca preocuparea pentru un echilibru precis este atenţia
P I B nominal. cuvenită pentru echilibrare, fără a absolutiza ideea de a nu
Câţiva economisii au argumcnlat că, întrucât datoria tezaur) sunt deţinute de cetăţenii englezi, ele sunt, de mări în nici un fel datoria naţională.
naţională implică doar o datorie a unor cetăţeni englezi asemenea, vândute pe pieţele internaţionale, şi o proporţie Necesitatea prudenţei fiscale este acceptată practic de Alte aspecte cu privire la creşterea raportului dintre
plătibilâ altor cetăţeni englezi nu este o povară netă pentru tot mai mare este deţinută dc străini. Corespunzător, plă­
toţi. Insă modul de evaluare şi de aplicare a acesteia este datoria naţională şi PIB sun discutate în caseta 42.2.
ţară. Desigur, aceşti economişti recunosc că datoria este o ţile dobânzilor aferente acestor titluri dc stat, care trebuie
povară pentru contribuabili în general care, în final, finanţate de contribuabilii englezi, ajung la rezidenţii în continuare subiectul multor controverse. Intr-adcvăr,
trebuie să asigure fondurile necesare guvernului pentru străini. CASETA 42.2
plata dobânzilor aferente datoriei. Dar argumentaţia "ne-o Faptul că o parte din datoria naţională a Regatului
datorăm nouă înşine" rămâne valabilă, această povară este Unit este deţinută în străinătate este suficient pentru a
contracaraţi exact de dobtayilc plătite a m i c i l o r care infirma punctul de vedere "ne-o datorăm nouă înşine Datorii, deficite şi modul de acoperire a acestora
deţin obligaţiuni guvernamentale. Dar situaţia este chiar mai complicată şi mai prejudicioasă
Astfel, punctul de vedere ne-o datorăm nouă înşine pentru acest punct de vedere. O modalitate de a vedea dacă îngrijorarea cu privire la datoria naţională şi PIB, creştere a PIB determină
susţine că efectul major al datoriei naţionale este că plata Să presupunem că o companie britanică scoate o nouă
deficitele bugetare persistente este justificată este aceea reducerea acestui raport. Termenul (-nb) exercită o
dobânzilor aferente acesteia doar redistribuic veniturile dc emisiune de obligaţiuni pentru a finanţa construcţia unei
la contribuabilul tipic către deţinătorii de obligaţiuni, noi fabrici. Deşi, în mod normal, ca se aşteaptă să vândă o de a ne întreba dacă planul fiscal curent poate fi susţinut. presiune de reducere a raportului făcând ca b' să tindă să
întrucât obligaţiunile guvernamentale sunt larg răspândite, mare parte din aceste noi obligaţiuni pe piaţa londoneză, Un plan fiscal care poate fi susţinut este cel care nu va devină negativ. Astfel, raportul creşte sau scade dacă rata
fiind o componentă principală în marea majoritate a volumul de titluri dc stat vândute pentru a finanţa deficitul conduce la o creştere nelimitată a raportului dintre datoria dobânzii, I, este mai mare sau mai mică decât rata de
fondurilor de pensii private sau publice argumentaţia bugetar al Regatului Unit poate forţa compania să vândă naţională şi PIB. creştere, n.
valab c h a c ă Sâ presupunem acum că rata dobânzii, i. este euală
""iTi '!f. ^ _ L ^ _ _ ^ | ^ ^ ^ ^

Epuizarea irului privat. Astfel, este eventual guvernul va trebui să introducă anumite corecţii raportului este egală cu (g - t). Aceasta înseamnă că, în
inevitabil ca multe noi emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni fiscale; în caz contrar deficitul va absorbi în final toate timp, deficitul primar va cauza creşterea raportului dintre
Să presupunem mai întâi că circumstanţele fundamentale să fie vândute in străinătate. veniturile din impozite pentru plata dobânzilor aferente datoria naţională şi PIB. Existenţa unui excedent primar
presupuse dc punctul de vedere "ne-o datoram nouă Din nou, va apărea o povară asupra datoriei naţionale datoriei naţionale. determină, în timp, reducerea raportului dintre datoria
înşine" sunt adevărate - adică, practic, întreaga datorie nu în forma reducerii stocului dc capital din Regatul Unit, Pentru a analiza mai în detaliu această problema, naţională şi PIB.
guvernamentală a Regatului Unit este într-adevăr deţinută ci in forma reducerii veniturilor şi a bogăţiei rezidenţilor
trebuie să introducem o ecuaţie fundamentală care să Putem analiza acum condiţiile care trebuie îndeplinite
: d e englezi. Chiar şi in acest caz nu se poate trage din Regatul Unit. Cetăţenii străini vor avea acum pretenţii
concluzia că nu există o povară netă asupra economici descrie evoluţia raportului dintre datoria naţională şi PIB pentru ca "deficitul" să poată fi susţinut. Există două
asupra veniturilor din noile proiecte de investiţii din
Regatului Unit determinată de datoria guvernamentală. Regatul Unit, şi o parte din veniturile obţinute din aceste de-a lungul timpului. Pentru aceasta, notăm cu B datoria cazuri, în funcţie de relaţia dintre rata dobânzii, i, şi rata
Teoria economică şi realitatea sugerează că obligaţiunile proiecte vor ajunge la cetăţenii străini. naţională, cu Y, venitul naţional măsurat prin PIB şi cu b, dc creştere n.
guvernamentale sunt deţinute în schimbul drepturilor fn acest caz, povara datoriei naţionale apare indirect raportul celor două. Să considerăm b' ca fiind Mai întâi vom avea în vedere cazul în care rata
asupra fluxurilor de venituri produse de capitalul real. datorită nevoii generate ca firmele din Regatul Unit să-şi d o b â n z i i i este mai mică decât rata de creştere n. în
modificarea raportului dintre datoria naţională şi PIB de-a
Adică, dacă datoria nu ar fi existat, oamenii tot ar fi dorit finanţeze investiţiile, vânzând acţiuni şi obligaţiuni în
să deţină active care să aducă venituri viitoare; în absenţa lungul timpului. Valoarea pozitivă a lui b' arată că acest caz, chiar dacă există deficit primar (g>t) b' este
străinătate. O dată ce acest efect este recunoscut doar
datoriei guvernamentale ei ar investi în societăţi care raportul creşte, iar valoarea negativă a acestuia arată că pozitiv. La început, deficitul primar va determina
uitându-ne la partea din datoria naţională deţinută de
produc bunuri şi servicii. Astfel, obligaţiunile, care în cetăţenii străini nu vom obţine o informaţie exactă asupra raportul descreşte, b' poate fi exprimat ca fiind suma creşterea raportului dintre datoria naţională şi PIB. însă
final nu influenţează economia, ci doar redistribuic părţii datorate nouă înşine şi asupra părţii deţinute de celor doi termeni, ca in ecuaţia următoare: această creştere a lui b va spori presiunea asupra celui
venitul de la un grup la altul, epuizează investiţiile in cetăţenii străini. de-al doilea termen al ecuaţiei, care este negativ. Pe
capital real care ar fi generat bogăţie şi venituri pentru măsură ce acest al doilea termen creşte în valoare
cetăţenii Regatului Unit. b ' = (g • 0 + 0 - n)b
Care sunt limitele acceptabile ale mărimii deficitului? absolută, rata de creştere a datoriei, b ' , va scădea. în final
Mai mult, trebuie percepute impozite pentru a plăti b' va deveni zero, deci raportul b va fi constant.
Primul termen din partea dreaptă a ecuaţiei este numit
dobânda aferentă datoriei naţionale. Impozitele mari pot Dacă punctul de vedere "nc-o datorăm nouă înşine" ar fi
deficit primar, fiind diferenţa dintre cheltuielile Considerăm apoi cazul în care rata dobânzii i este mai
deveni conlraproductive, determinând mutarea oamenilor corect, nu ar exista limite pentru un nivel acceptabil al
şi a capitalului in străinătate sau în economia subterană. guvernamentale şi veniturile din impozite, ambele mare decât rata de creştere n. în acest caz, cel de-al doilea
datoriei guvernamentale Cu siguranţă, politicienilor le-ar
Aceasta poate avea efecte serioase asupra economiei. plăcea acest lucru Întrucât le-ar permite să evite numeroa­ exprimate ca procente din PIB. Cel de al doilea termen termen al ecuaţiei este pozitiv. Condiţia b ' = 0 necesită în
In final, dacă datoria devine atât de marc încât sele decizii dificile cu privire la restrângerea cheltuielilor este raportul dintre datoria naţională şi PIB înmulţit cu acest caz cxstenţa unui excedent primar, astfel încât
debitorii se tem că impozitele nu o pot acoperi, ei vor şi majorarea taxelor. Totuşi, întrucât datoria reprezintă diferenţa dintre rata dobânzii i şi rata creşterii PIB, n. valoarea negativă (g - t) să compenseze valoarea pozitivă
pretinde mari prime de risc, care vor pune presiuni obligaţii fiscale amânate, o datorie care creşte mai rapid Pentru a vedea care este rolul acestor doi termeni, îi (i - n ) b .
suplimentare asupra sistemului de impozitare şi ar putea decât l'lll va depăşi eventual capacitatea contribuabililor
vom analiza pe fiecare separat. Mai întâi să presupunem în cel de-al doilea caz a p a r e o problemă deoarece
conduce (aşa cum s-a întâmplat în cazul altor guverne) la de a finanţa dobânzile tot mari, ce reprezintă costul curent
al amânării acestor obligaţii Atunci când se întâmplă că deficitul primar este zero (g = t). Ecuaţia arată că, în implică o instabilitate m o ş t e n i ţ i . De exemplu, la orice
crize fiscale, când nu mai pot fi împrumutaţi bani
suplimentari cu o rată a dobânzii acceptabilă. acest lucru, va apărea o criză care va stopa brusc luarea acest caz, modificarea raportului dintre datoria naţională creştere a lui b generată de un deficit bugetar primar
altor împrumuturi. în acest caz vor trebui impuse rapid şi PIB este egală cu termenul (i - n)b. Aceasta ne spune temporar b' va tinde să devină pozitiv şi aceasta va cauza
Mobilitatea capitalului internaţional reduceri drastice ale cheltuielilor şi creşteri ale taxelor. că există două presiuni concurente care acţionează asupra alte creşteri ale lui b. Acest fenomen arc loc deoarece
Astfel dc crize au lovit Noua Zeclandă care s-a prăbuşit lui b ' . Plăţile dobânzilor (ib) trebuie finanţate din creşterea iniţială a lui b sporeşte presiunea asupra celui
Controversa fundamentală că datoria este pur si simplu de pe locul trei mondial ca standard dc viaţă pe locul 23, emisiuni de noi obligaţiuni, deci sunt o presiune de de-al doilea termen al ecuaţiei (în care efectul plăţii
latorată nouă înşine nu este complet adevărată. Deşi cele în câţiva ani, acest proces forţând-o să reducă drastic creştere asupra lui b, făcând ca b' să tindă să devină dobânzilor, Ib, depăşeşte efectul creşterii, nb) Pentru a
nai multe titluri de stal din Regatul Unit (bonuri de întregul sistem de sprijinire a veniturilor.
pozitiv. Insă, întrucât suntem preocupaţi de raportul dintre limita acest efect autosusţinuL şi potenţial exploziv.
908 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 42 BUGETUL GUVERNAMENTAL 909

guvernul va trebui să adopte măsuri fiscale generale cu figura 42.4 ne-ar ajuta să ne reamintim că această analiză] plata este corelată cu gradul în care beneficiezi de ele, De aceea există o anumită proporţie între cheltuielile
scopul de a crea un excedent primar, astfel încât efectele este valabilă pentru deficitele reale (ajustate cu inflaţia) şi apare o motivaţie de a minţi în-legătură cu cât de mult publice şi venitul naţional, care nu va fi depăşită continuu.
negative ale primului termen al ecuaţiei să fie din nou nu pentru deficitele nominale. La fel, rata dobânzii ic beneficiezi de ele. Aceasta este cunoscută sub numele dc Aceasta doar confirmă regula că trebuie să existe un
compensate de efectele pozitive ale celui de-al doilea chestiune ar trebui considerată ca fiind rata reală a problema pasagerului clandestin. anumit echilibru intre cheltuielile indivizilor pentru
termen. dobânzii, şi nu rata nominală. Dc obicei, rata reală a satisfacerea diferitelor nevoi. în ultimă instanţă,
Toate acestea înseamnă că bunurile publice autentice,
întrucât rata dobânzii depăşeşte în mod normal rata de dobânzii este mai mică decât rata de creştere şi nu rata necesităţile fiscale ale statului acoperite de impozite
cum ar fi sistemul dc apărare, cel legal şi cel al ordinii
creştere a PIB, sună foarte pesimist pentru posibilităţile de nominală, deşi ratele reale au fost mari in anii '90 îrj reprezintă cheltuieli în bugetul gospodăriilor cetăţenilor''
publice, vor trebui, de obicei, să fie oferite prin procesul
susţinere a deficitelor bugetare. Totuşi, o întoarcere la comparaţie cu anii '70.
politic şi nu prin piaţă, şi vor fi plătite din impozite.
Controversa reflectă puncte de vedere importante Mai controversată este părerea conform căreia Evident, una dintre principalele constrângeri asupra
ECONOMIA POLITICA A DATORIEI NAŢIONALE
despre rolul guvernului, natura şi motivaţia oficialităţilor bunurile cum ar fi serviciile de sănătate şi educaţie, care abilităţii guvernului de a creşte nivelul serviciilor oferite
Aproape toţi economiştii acceptă că dacă datoria este atât publice şi dezirabilitatea stabilizării. Keynesienii scot în nu sunt bunuri publice autentice, ar trebui oferite gratuit este nivelul dc impozitare acceptabil necesar pentru a
de mare încât nu poate fi susţinută fără a împovăra evidenţă câştigurile potenţiale generate de o politică de stat sau prin intermediul pieţelor. în cazul sănătăţii şi al finanţa aceste servicii. Ironia este că cetăţenii dintr-o
zdrobitor contribuabilii sau a forţa guvernul să pună în fiscală activă şi consideră intervenţia guvernamentală educaţiei te argumenfa7ă de abitei că-tuiU-atâl beneficii economie în dezvoltare «F—putea alege raţional -să-
llreulăţle o noua emisiune monetara nu va constitui o substanţială ca fiind esenţială pentru o societate umană cheltuiască o proporţie tot mai mare din venitul lor pentru
externe (beneficii sociale) cât şi beneficii private generate
problemă serioasă. Datoria nu este o problemă curentă în eficientă. Adepţii conservatismului fiscal consideră sănătate şi educaţie dacă ar fi disponibil mecanismul dc
de un nivel optim de rezerve, care justifică intervenţia
Regatul Unit, dar ar putea fi în viitor, şi este în prezent intervenţia publică, oricât de bine motivată ar fi ea, ca alegere potrivit, dar procesul politic s-ar putea să nu
statului. Se poate pune problema, dc asemenea, a
pentru alte ţări. Alţi economişti consideră că principiul fiind nepotrivită şi, în final, destabilizatoare. reuşească să livreze producţia cerută.
precumpănitor este că datoria ar trebui să fie lăsată să rezervelor publice de educaţie şi sănătate în termeni dc
In multe ţări, deficitele deceniului anterior s-au echitate. Ambele justificări pot fi discutate, dar ideea
varieze în conformitate cu nevoile politicii de stabilizare.
bucurat de atât de multă atenţie din partea publicului, principală care reiese .este că starul este cel care le oferă REDISTRIBUIREA j
Un punct de vedere alternativ este cel numit încât cei mai mulţi keyncsieni şi adepţi ai
(in Regatul Unit şi în multe alte ţări), iar adevărata
conservatism fişcai^ Principala premisă a conservatis-

-— S-iir pute-a -ca wuiieiiii"sa^atatp^a-scfa-ca cheltuieli din cheltuielile


^^Mp!lHâ^^^5îţeTuc^iiu^^ DuTiastarea dovedit â"fî dificil dc realizat în practică, a c e a s t a nu este guvernamentale totale este destinată asigurărilor sociale.
naţionale mai mari pentru aceste servicii! decât cele
socială; din contră, ele sunt compuse din indivizi în întregime surprinzător. După cum am văzut, răul cel O parte din această creştere a cheltuielilor cu ajutoarele
generate de procesul politic dacă ar exista vreo modalitate
(oficialităţi alese, legiuitori şi funcţionari publici) care, ca mai mare provocat de deficite va apărea doar după o sociale este rezultatul şomajului marc din anii '80 şi
de a-şi exprima preferinţele.
toţi ceilalţi, caută in principal sâ-şi maximizeze propria perioadă foarte lungă de timp, sub forma unor standarde începutul anilor ' 9 0 . Totuşi, chiar dacă şomajul de
bunăstare. Bunăstarea lor este cel mai bine aservită de un de viaţă mai scăzute în viitor. Pentru a încerca să echilibru s-ar întoarce la nivelele din anii '60, el ar
LEGEA A. WAGNER
rol cât mai important în guvern şi de un electorat micşoreze deficitele, politicienii ar trebui să crească constitui în continuare o problemă importantă, care se va
satisfăcut. De aceea, ei tind să favorizeze cheltuielile şi să impozitele şi să reducă cheltuielile azi, impunând costuri înrăutăţi in următorii 20 sau 30 de ani.
Ceea ce parc să se întâmple în cele mai multe ţări
se împotrivească creşterii impozitelor. Aceasta generează reale votanţilor de azi, în timp ce câştigurile nesigure ale industriale, după cum indică figura 42.1. este că în timp Problema este creşterea proporţiei pensionarilor in
o tendinţă persistentă spre deficite care este independentă acestor acţiuni se vor simţi doar într-un viitor relativ de pace guvernele plănuiesc să-şi sporească' cheltuielile totalul populaţiei. Aceasta nu este neapărat un lucru prost;
de consideraţiile unei politici fiscale sănătoase. Adepţii îndepărtat. pentru bunuri şi servicii astfel încât ele menţin în marc o înseamnă că cei mai mulţi dintre noi avem speranţe dc
conservatismului fiscal sunt in favoarea restricţiilor legale
proporţie constantă din venitul naţional. 8 viaţă mai mari. Ea reprezintă o problemă a finanţelor
a deficitelor bugetare.
Această proporţionalitatc între activitatea de stat şi publice, deoarece tot mai mulţi oameni vor deveni
venitul naţional a fost observată în urmă cu mai mult dc dependenţi de pensiile primite de la stat şi vor trăi mai
Care ar fi mărimea optimă a sectorului public? un secol de economistul Adolf Wagner (1835-1917). Deci mult să se bucure dc ele. (Oamenii în vârstă necesită
ea este cunoscută sub numele de legea lui W a g n e r cheltuieli sporite pentru serviciile de sănătate.) Aceasta
Wagner a fost greşit interpretat în sensul că ar fi spus că reprezintă o problemă majoră în Regatul Unit, dar situaţia
â n cea mai mare parte din acest capitol ne-am ocupat în sectorul privat, consumatorii dacă doresc să activitatea publică ar creşte la nesfârşit ca o proporţie din este mult mai proastă în alte ţări europene, în special în
de finanţarea activităţii guvernului, concentrându-ne consume o cantitate mai mare dintr-un produs, ei işi activitatea naţională. De aceea, afirmaţiile lui sunt numite Franţa, unde o proporţie tot mai mare din pensiile datorate
asupra datoriei naţionale şi asupra deficitelor. însă, la exprimă dorinţa prin intermediul pieţei, iar producătorii uneori legea creşterii activităţii publice. Evident, acest reprezintă obligaţii publice nefundamentate care vor fi
baza acestora răspund oferind mai multe produse. însă, în sectorul lucru nu este posibil întrucât proporţia este limitată finanţate de contribuabilul viitor. 1 0 tn Regatul Unit, mulţi
stă o problemă mult mai complexă, constând în răspunsul public non-piaţă acest mecanism nu este (dc obicei) superior. însă afirmaţiile reale ale lui Wagner au fost că
la întrebarea: care ar trebui să fie nivelul activităţii guver­ disponibil. Nivelul stocurilor de servicii este decis de după o creştere a proporţiei activităţii publice, în faza dc
procesul politic şi nu de piaţă. Aceasta înseamnă că este Finanzwmenschafl. 1883; tradusă şi retipărită sub numele de "Trei
namentale? Multe dintre problemele implicate în dezvoltare a economici, ar exista o proporţie maximă a extrase din finanţele publice" în Clasici in teoria finanţelor publice.
răspunsul la această întrebare ne duc dincolo dc graniţele posibil ca oferta determinată politic să fie ori prea mică activităţii publice în economia naţională care nu va fi edítala de R A Musgrave şi A. T. Peacock, Macmillan. Londra, 1962.
politicii macroeconomice. Dar este important să ne ori prea marc faţă de optimul economic naţional depăşită continuu. ' Oamenii care intră in scheme de pensionare private sau folosesc un
amintim că există motive însemnate pentru care o parte plan de pensionare individual consliluie stocuri de invcstţn (fonduri)
din activitatea economică a evoluat devenind sector care vor fi utilízale, după pensionare, pentru plata pensiilor pâra la
BUNURILE PUBLICE
moartea lor (şi a soţiilor lor). Aceste fonduri sunt de obicei adminístrale
guvernamental.
dc o companie de asigurări sau de management al fondurilor, care
în capitolul 23 am văzut că există anumite bunuri, numite Aceasta a fosl numita abordarea venitului permanent peniru consumul
în macroeconomie, tratăm G ca fiind achiziţii ale investeşte banii acumulaţi in acţiuni ale companiilor private sau în
guvernamental, deoarece creşterea consumului guvernamental real esle
guvernului din producţia sectorului industrial intem, care bunuri publice, care nu pot fi oferite prin mecanismul bonuri dc lezaur Din contră, pensia de la stat nu este pilită dintr-un
planificaţi pornind de la trendul dc creştere al venitului naional real
normal de piaţă Aceasta deoarece sunt consumate în fond acumulai. Ea esle parte din cheltuielile guvernamentale globale şi
apoi dispare într-o gaură neagră. în realitate, cheltuielile Aceasta înseamnă că C creste ca proporţie din Y. când Y esle sub
esle plătită din impozite curente (sau împrumuturi dacă exislă deficit).
guvernamentale sunt făcute pentru producerea de bunuri comun, deci, odată oferite, toţi beneficiază de ele. Mai nivelul trendului şi scade ca propoiţie când Y depăşeşte acest nivel. Vezi
Deci, este o cheltuială nefundamentată, iar pretenţiile de pensii viitoare
mult, întrucât o persoană beneficiază de ele indiferent J. E. Alt si K A Chrystal. Economie Politica. Universily of California
şi servicii, care, în general, sunt oferite gratuit cetăţenilor, sunt o obligaţie pentru contribuabili în viitor. In 1993, fondurile de
dacă plăteşte sau nu, există un motiv de a nu plăti Dacă Press and Whealsheaf, Brighlon, 1983.
cum ar fi sănătatea şi educaţia (vezi tabelul 42.1). pensii din Regalul Unit şi SUA reprezentau echivalentul a circa 60% din
PIB. In Germania această cifră era doar de 6%, iar in Frarta, dc 2%.
910 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI i

oameni au fosi încurajaţi de reducerile de impozite să ciclic echilibrat ar acţiona ca stabilizator şi ar înclina
intre într-o schemă de pensionare a unei companii sau să curba de creştere a sectorului guvernamental.
folosească un plan de pensionare individual. Aceasta Intr-o economie în creştere, conceptul de sold bugetar
rezolvă problema într-o oarecare măsură, dar permite un deficit mic dar pozitiv, ca atunci când
contribuabilii vor continua să plătească impozite tot mai datoriile cresc cu aceeaşi rată ca PIB nominal.
mari in viitor doar pentru a acoperi cheltuielile generate
de pensionările viitoare, in afara cazului în care valoarea
Kcynesienii tind să adopte un punct de vedere
optimist cu privire la efectele unei politici fiscale
i+ CAPITOLUL 43
reală a pensiilor de la stat este redusă constant. active asupra datoriei naţionale. Atâta timp cât
Transferurile nu scot resurse nete din sectorul privat datoria naţională ca pondere în produsul intern brut
ele presupunând doar resursele necesare efectuării lor nu creşte rapid, se consideră fluctuaţiile acesteia pe
(sunt luate şt apoi retumatc), dar trebuie si fie finanţate termen scurt ca un mecanism de stabilizare, iar
din impozite. De aceea ele influenţează suma pe care trendul său crescător pe termen lung, ca pe un preţ Ciclurile de afaceri
guvernele sunt dispuse să o cheltuiască pentru bunuri si PMPiahil ce Irrhuir—plătit—pentru—stabilitate
servicii, având în vedere că impozitele ridicate sunt economică.
nepopulare. Prospectele indică o presiune continuă asupra Adepţii conservatismului fiscal nu au încredere în
pungii statului mult timp după faza de relansare a ciclului guvern şi insistă asupra unui buget echilibrat, care
economic curent. este singura modalitate de a reduce cheltuielile Caracteristicile ciclurilor de afaceri Controverse cu privire la
Pe scurt, activitatea guvernamentală de prestare de guvernamentale nechibzuite care risipesc resursele
servicii şi de redistribuire este o parte importantă a Modele comune Abordarea monetaristă
rare şi generează inflaţie.
economiei modeme. Nivelul acestei activităţi este Caseta 43.1: De ce au reapărut ciclurile de afaceri? Abordarea keynesiană
Guvernele oferă importante servicii pentru economie
uitatul .rirf^£m^u^^pae

(Uiilr- un iclul economic p o l i t i c — —


~~ politic.'Am văzut că nivelul rezervelor de servicii ale Toate ţările dezvoltate se confruntă cu probleme tot "Stop-Go" (Oprire-pomire)
starului tinde să crească în perioada fazei incipiente de mai mari pe termen lung în ceea ce priveşte • Şocuri sistematice sau şocuri î n t â m p l ă t o a r e Şocuri ale ofertei
dezvoltare a unei economii. Ştiinţa economică a securitatea socială datorită creşterii proporţiei • Mecanisme de reglare ciclică
dezvoltării în general a fost discutată în capitolul 34. in pensionarilor în totalul populaţiei. Acest fenomen Sumar
capitolul următor ne întoarcem la problema ciclurilor în este foarte problematic în ţările în care populaţia este
economie. foarte dependentă de pensiile nefundamentate de la T e m e p e n t r u recapitulare
stat. Aici, contribuabilii vor trebui să achite nota de
plată.

Sumar
1. înregistrările recente despre existenţa deficitelor Teme pentru recapitulare
bugetare mari şi persistente în multe ţări au generat
dezbateri aprinse cu privire la opţiunile politice. • Efecte pe termen scurt şi efecte pe termen lung ale
Poziţia deficitului Regatului Unit nu a fost una deficitelor.
proastă conform standardelor internaţionale, deşi în • Relaţia dintre deficite şi datoria naţională.
1993/19934 deficitul a ajuns la nivelul nesusţinut de • Plata dobânzilor aferente datoriei naţionale.
7% din PIB. • Raportul dintre datoria naţională şi PIB.
2. Deficitele influenţează economia prin rolul lor • Impozitul pe inflaţie.
stabilizator sau destabilizator pe termen scurt şi prin • Bugetul ciclic echilibrat.
potenţialul de a afecta negativ venitul şi bunăstarea • Punctele de vedere ale keynesienilor şi ale adepţilor
pe termen lung. Efectele ulterioare apar din conservatismului fiscal cu privire la datoria naţională.
modificarea raportului dintre datoria naţională şi PIB. • Legea Wagner.
3. In perioada postbelică, raportul dintre datoria
naţională şi PIB din Regatul Unit a scăzut la
nivelurile din dinainte de 1914, în mare parte din
cauza inflaţiei. Deficitele reale persistente sunt o
cauză de îngrijorare din mai multe motive, cum sunt:
inflaţia (dacă sunt finanţate din împrumuturi băneşti),
epuizarea investiţiilor şi a exportului net; reducerea
venitului naţional pe termen lung.
4. Un buget anual echilibrat este nerealizabil; chiar dacă
ar fi posibil, el ar destabiliza economia. Un buget
912 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICI-: MACROECONOMIEI CAPITOLUL 43 CICLURILE DE AFACERI 913

C ICLURILE de afaceri au fost observate aproape de


la începutul istoriei. De exemplu. Vechiul Testament
vorbeşte despre un model în care şapte ani buni sunt
urmaţi de şapte ani slabi. Mai recent, natura ciclică
potenţial, intr-adevăr, şocul a generat o fază dintr-un
ciclu. Economiştii keynesieni au adoptat analiza statică
deoarece considerau că economia ar putea avea capacităţi
de produc|ie în exces şi şomaj, insă este posibil să se
a activităţii economice a fost la fel de evidentă, iar cei abordeze variaţiile de producţie şi ocupare a forţei de
care o studiau au încercat multă vreme să stabilească muncă şi pornind de la modele dinamice care pot genera
regularităţi ale desfăşurării faptelor. cicluri pe măsură ce fenomenele se produc. In aceste
Unii au încercat să găsească un model privind modele, un singur şoc poate genera cicluri o anumită
existenta unui ciclu lung, cu o durată de aproximativ 50 perioadă sau ciclurile pot fi o caracteristică intrinsecă a
de ani între vârf şi recesiune. Aceste cicluri lungi sunt modelelor, chiar şi fără şocuri externe.
numite cicluri Kondralief, după economistul rus N.D. in acest capitol, vom considera mai întâi unele
Kondratief (1892-1931). însă, în prezent, atunci când ne regularităţi empirice ale ciclurilor de afaceri. Apoi, vom
referim la ciclurile de afaceri, vorbim despre ciclurile recapitula o parte din analiza economică evidenţiind mai
scurte ale PIB, care, în medie, durează între cinci şi zece multe explicafii posibile ale ciclurilor de afaceri, in final,
\W 76 55 9T94
ani între două vârfuri; cele mai recente vârfuri de ciclu in vom prezenta abordările a patru şcoli diferite de gândire
Figura 43.1 Kata de creştere a producţiei de bunuri de capital, a celd de bunuri de consum şi • serviciilor. In Regatul Unit, 1968-
Regatul Unit au fost în 1973, 1979 şi 1988. economică şi vom analiza dacă într-adevăr, considerabile 1994
Modelul macroeconomic pe care l-am construit în electorale contribuie la apariţia • ciclurilor politice.
famlnlflfi nrfrifdfintriiiiii IITA un \mklm*uu^t*mâlk
TWaHB8=3p#S , "1fiv^raT~

Caracteristicile ciclurilor de afaceri Motivele acestei variabilităţi sporite a industriilor cheltuielile suplimentare va fi pentru aceste articole de
producătoare de bunuri de investiţii va Iji discutată în lux. Insă unele trebuinţe, cum ar fi hrana şi locuinţa, vor fi
U există două cicluri de afaceri identice, dar există în tref sectoare industriale, dar, de această dată, sectoarele continuare (în contextul acceleratorului). achiziţionate indiferent de situaţia economică. Astfel,
un număr surprinzător de similitudini între ciclurile au fost selectate astfel încât să ne ofere mai multe Un alt model demn de remarcat este tendinţa sectoarele producătoare de bunuri durabile de consum vor
cele mai recente. O parte din terminologia informaţii cu privire la modelul ciclic din diferite tipuri de producţiei de bunuri de consum de a induce (antrena) înregistra fluctuaţii mult mai mari ale cererii în ciclul de
ciclurilor de afaceri a fost prezentată în figura 27.4. industrii. producţia de bunuri de investiţii în ciclu. Acest fenomen afaceri decât sectoarele producătoare de bunuri de
Cele trei sectoare prezentate sunt sectorul producător este evident mai ales în perioadele de revenire a consum non-durabile.
MODELE COMUNE de bunuri de investiţii (bunuri de capital), cel de bunuri de economiei, când, în general, creşterea producţiei de Aşa cum producţia se modifică în acelaşi sens in
consum şi serviciile. Este evident că fluctuaţiile ratelor de bunuri de consum o precede pe cea a producţiei de bunuri multe sectoare, la fel se întâmplă şi cu preţurile unei mari
Unul dintre motivele pentru care ciclurile de afaceri sunt creştere din sectorul de servicii sunt minore in comparaţie de investiţii cu cel puţin un trimestru. Motivul este acela varietăţi de bunuri şi servicii, deşi modificarea preţurilor
importante pentru societate în ansamblu este că aproape atât cu cele din sectorul bunurilor de capital, cât şi al că este mai probabil ca producătorii de bunuri de consum tinde să întârzie, comparativ cu producţia cu aproximativ
toate sectoarele economie sunt afectate de ele. Cele mai bunurilor de consum. De asemenea, rata de creştere a să-şi sporească producţia (sau chiar să înlocuiască un an. Figura 43.3 arată variaţiile procentuale ale
multe sectoare (sau industrii) tind să înregistreze o bunurilor de investiţii fluctuează în general mai mult maşinile vechi) imediat ce observă o revenire a cererii preţurilor hranei, hainelor şi încălţămintei şi ale
creştere a producţiei in timpul unui boom şi o scădere, în decât rata de creştere a bunurilor de consum. Aşa cum finale Această creştere dorită a capacităţilor de producţie combustibilului şi electricităţii. Aceste preţuri sunt
timpul unei recesiuni. Figura 32.7 a arătat strânsa vom vedea în curând, acest contrast ar fi chiar mai mare devine cerere pentru bunuri de investiţii, cu o anumită corelate pozitiv, dar nu sunt perfect direct proporţionale.
corela|ie a creşterii producţiei în trei industrii specifice. dacă am exclude bunurile durabile din sectorul bunurilor întârziere - esle o cerere derivată. Creşterile tind să apară la sfârşitul unui boom, iar
Figura 43.1 arată, de asemenea, ratele creşterii producţiei de consum.
Am evidenţiat deja o diferenţă importantă între scăderile tind să urmeze unei recesiuni. însă, observaţi
cheltuielile consumatorilor pentru bunuri durabile şi cele creşterea rapidă a preţurilor combustibilului (în 1973-
pentru bunuri non-durabile. Această diferenţă reiese clar 1974 şi 1979), care a succedat cele două şocuri ale
şi din figura 43.2, care arată ratele de creştere (în termeni petrolului. Ele sunt adesea considerate ca fiind exogene
reali) ale acestor două componente ale cererii finale. (deoarece preţul petrolului este stabilit de cartelul O P E C ) .
Cheltuielile pentru bunurile durabile sunt mult mai Ambele creşteri ale preţului petrolului s-au înregistrat
volatile faţă de cele pentru bunurile non-durabile. Motivul când economia mondială (şi cea a Regatului Unit) treceau
acestui fenomen este că achiziţia de bunuri durabile (adică prin boom-uri inflaţioniste. Deci, probabil că şi pe o piaţă
automobile, televizoare şi echipamente audio) poate fi liberă preţurile petrolului ar fi crescut, deşi nu în aceeaşi
amânată când vremurile sunt grele, iar atunci când starea măsură.
economică se îmbunătăţeşte, o mare proporţie din
914 CAPITOLUL 43 CICLURILE DE AFACERI 915
PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI

Un model mai lipic poale fi cel evidenţiat în ciclurile (atât nominale, cât şi reale) sunt în general pro-ciclicc.
de afaceri de la mijlocul anilor '80 încoace; în această Motivele acestui fenomen sunt legate de rigiditatea
II
perioadă, modificările preturilor din diferitele sectoare salariilor, care a fost discutată în capitolul 41. Îmbrăcăminte şi incâlţâminle
ia
¡i Combustibili şi energie
sunt evident pro-ciclicc, preţurile crescând ca rezultat al Observaţi că figura 43.4 compară profiturile şi
-
boomului şi scăzând după recesiune. salariile (ca proporţie din PIB) faţă de o perioadă de
-
."\ i

Un ultim model comun al ciclurilor de afaceri este referinţă, şi nu intre ele în mărime absolută. Salariile ating • i
acela în care profiturile tind să fie foarte variabile şi pro- aproximativ 5 0 % din P I B , în timp ce profiturile (ale ï *
ciclicc. Acest fenomen este ilustrat în figura 43.4, care companiilor industriale şi comerciale) reprezintă numai
JVfi MM * 1
A

/: H
arată raportul dintre profiluri (ale companiilor industriale aproximativ 10%. Acesta este motivul pentru care o
şi comerciale) şi PIB şi raportul dintre salarii (pentru variaţie procentuală amplă a profiturilor este acompaniată
întreaga economie) şi PIB. ambele exprimai*- r» in/tiri (m numai de o mită variaţie proeenluală a salaiiilui. /
1963 (I) = 100). Profiturile scad în timpul recesiunilor Caseta 43.1 abordează o altă problemă empirică
(cum ar fi 1974-1975, 1980-1981 şi 1990-1992) şi cresc privitoare la ciclul de afaceri din Regatul Unit. Se pune
în timpul boom-urilor. Dimpotrivă, partea din PIB întrebarea de ce ciclurile de afaceri au avut o amplitudine • 1 1 1 1 1 —

reprezentată de salarii este uşor contra-ciclicâ. crescând în 76 78 80


mult mai marc din anii '70 încoace faţă de anii '50 şi '60.
timpul recesiunilor şi scăzând în timpul boom-urilor. Dar să revenim acum la explicaţiile teoretice ale Figura 43.3 Variaţiile preţurilor la alimente, haine şi incilţăminte şi combustibil şi electricitate. Regatul Unit, 1970-1994.
Aceasta se întâmplă în ciuda faptului că ratele salariilor ciclurilor de afaceri.

. .ji preţuturt _
fi apărui~oricum o reducc.r cu-ho» la un anumit moment Un ciclu normal, determinat de cerere, cuc cel dc la sfârşitul miilni '№ Creştere,
preţului energici în 1994 a fost datorată introducerii fVA la cărbuni şi la generatoarele electrice.
Bunuri non-durabile Sursă. Daiastream
Bunuri durabile

-30.0
1963 65 67 69 71 73 75 77 79 81 83 85 87 89 91 93
Figura 43.2 Rata de creştere a cheltuielilor curente ale consumatorilor pentru bunuri durabile si pentru bunuri non-durabilc.
Regalul Unit, 1963-1993.

Cheltuielile pentru bunuri durabile prezinţi o variabilitaie mult mai mare faţă de cheltuielile pentru bunuri non-durabilc.
Aceasta se întâmplă deoarece bunurile durabile suni scumpe, iar achizjionarca lor poale fi amânata atunci când mediul economic esie în
depresiune sau este nesigur. Chiar şi în vremurile grele, oamenii conliniâ să mănânce şi sâ consume serviciile de bază. Când vremurile se
imbunătâjesc, cheltuielile pentru bunurile fundamentale de consum nu cresc dramatic, dar cererea pentru bunurile durabile înregistreaa o
creştere importantă.
Sursa. Daiastream 1963 65 67 69 71 73 75 77 79 81 83 85 • 87 89 91 93

Figura 43.4 Indicele salariilor şi indicele profitului ca propor ţie din PIB, Regatul Unit, 1963-1993
Profiturile (ca parte din PIB) sunt puternic pro-ciclice şl foarte variabile, în timp ce salariile (ca parte din venitul na ţional) sunt
uşor contra-ciclice şi mai stabile. Rapoartele dintre profiluri (ale companiilor industriale şi comerciale) şi PIB şi dintre salarii şi PIB sun
expnmate ca indici, în primul trimestru al anului 1963 fiind considerate 100. Astfel, figura prezini variabililalea ambelor elemente faâ dc
perioada de bază. Figura nu poale fi utilizau pentru a compara modificările absolute ale salariilor şi ale profiturilor. întrucât salariile dein o
pondere mull mai mare în PIB (pesle 50%) decât profilurile (cea. IOV.) rV»rimea profilului unlizao aici nu csle cea folosită în conturile
venitului na|K»al; chiar dacă ar fi fosi, salariile şi profilurile nu s-ar fi adunai in PIB. deoarece PIB folosii esie cel la prtunlc pielei şi nu PIB la
preţurile factorilor.
Sursă Daiastream
916 CAPITOLUL 43 CICLURILE DE AFACERI 917
PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI

CASETA 43.1

De ce au reapărut ciclurile de afaceri?

in anii "50 şi '60 era larg răspândită convingerea că nişte în multe ţări. Pe lângă aceasta, în Regatul Unit s-a
ciclul de afaceri a dispărut. Mulţi economişti credeau că adăugat şocul pozitiv al cererii rezultat din politicile
noile instrumente ale politicii de stabilizare macroecono­ monetare şi fiscale expansioniste asociate boom-ului
mică însemnau evitarea recesiunilor, intr-adevăr, anii Barber. Primul şoc al petrolului a generat recesiunea
'50 şi '60 au fost o perioadă de relativă stabilitate. ulterioară, care ar fi apărut oricum când inflaţia în curs
Şomajul şi inflaţia erau scăzute şi, deşi existau cicluri s-ar fi redus.
ale activităţii (vezi graficul, ce arată rata anuală de Recesiunea din 1980-1981 a fost, de asemenea, afec-
creştere a P1B din Regatul Unit din 1948 până in lalii rif ţnr.nri rxngmp rnrrgrtirr, rombinatc cu ciclul
aceste cicluri nu implicau o scădere majoră a producţiei, intcm (şi răspândit în întreaga lume), acompaniat de
ci numai variaţii ale ratelor de creştere pozitive. intervenţii politice greşite. Dimpotrivă, cel mai recent
Dimpotrivă, de la începutul anilor '70 până în ciclu, care a generat recesiunea din 1990-1992, nu a fost
Teorii cu privire la cicluri
prezent au existat trei recesiuni în timpul cărora semnificativ afectat de şocuri energetice, dar a fost

E
producţia a scăzut (1974-1975, 1980-1981 şi 1991- înrăutăţit de politicile cererii agregate ale guvernului XISTĂ două componente în orice teorie despre că, dacă modificări aleatoare ocazionale ale cheltuielilor
1992). în capitolul 41 am văzut impactul acestor Regatului Unit. Acestea au permis creşterea cererii agre­ cicluri. Prima este un model al şocurilor sau al exogene perturbă un sistem de ecuaţii ce determină
recesiuni recente asupra şomajului. gate in 1987-1988, când deja exista decalaj inflaţionist şi perturbărilor care influenţează economia din exterior. cheltuielile, toate cuprinzând întârzieri ample, se
himiăjjiii In

:Iică pentru variabilehrn


lUkiiiulfjUiH
cum ar fi venitul naţional şi şomajul.
renunţarea la obiectivul de "angajare completă a forţei amplitudinea mai mare a ciclurilor de afaceri din 1970 din aceste componente. ,
de muncă"? Sau este vorba de o altă schimbare în încoace au avut-o şocurile cererii şi ofertei care au F i e c a r e d i n t r e principalele componente ale cheltuie­
ŞOCURI SISTEMATICE SAU ŞOCURI ÎNTÂMPLĂTOARE
mediul economic? afectat economia mondială, în special cele două şocuri lilor a g r e g a t e a suferit câteodată variaţii destul de
ţ
Nu putem da răspunsuri definitive la aceste întrebări. ale preţului energiei, insă există, fără îndoială, o O modalitate în care ar putea fi generate ciclurile este cea a m p l e p e n t r u a p e r t u r b a semnificativ sistemul
Dar putem renunţa la argumentul simplu că politica de contribuţie şi din partea politicilor inteme inadecvate a existenţei unor cicluri ale şocurilor ekogene care e c o n o m i c . întârzierile ample din funcţiile cheltuielilor
stabilizare a funcţionat în anii 1950 şi 1960 şi a fost pentru cererea agregată. Cu siguranţă, acestea nu au fost influenţează economia. înainte de revoluţia industrială, pot converti apoi aceste variaţii în oscilaţii ciclice ale
responsabilă de stabilitatea relativă a acelei perioade. cele recomandate de un keynesian, dar nu au fost nici când agricultura era principala activitate, ciclurile ar fi venitului naţional.
După al doilea război mondial şi până în 1972, în monétariste. Monétariste recomandau o creştere mone­ putut fi cauzate de modele climatice, belşug urmat de O linie teoretică recentă s-a dezvoltat prin ceea ce se
sărăcie ("cicluri arcuite") sau chiar de incidenţa bolilor de numesc teoriile de echilibru ale ciclului de afaceri.
Regatul Unit s-a utilizat regimul ratelor de schimb fixe. tară stabilă de-a lungul ciclului (şi, în general, sprijină
cultura. în economiile industriale, ciclurile ar putea (Unele dintre acestea se încadrează în neoclasic, dar altele
Aceasta însemna că practic nu exista libertate în opera­ bugetele ciclic echilibrate); kcynesienii recomandau o
rezulta din modele ale inovaţiilor (cicluri de producţie) se încadrează într-un grup cunoscut ca şcoala ciclului real
ţiunile politicii monetare (deşi controlul schimburilor politică fiscală şi (poate) monetară anti-ciclică. Din câte de afaceri; ambele sunt discutate mai jos.) Acestea au la
sau din valuri de îmbunătăţiri ale productivităţii. Cu
valutare dădea o independenţă monetară limitată), iar ştim, nici o şcoală economică nu recomandă politici ale siguranţă există, de asemenea, cicluri ale cererii pentru bază modele microeconomice ale pieţelor care sunt
politica fiscală era mult restrânsă de crizele periodice ale cererii agregate prc-ciclice (ca cele care au putut fi exporturi în economiile deschise, rezultând din ciclurile întotdeauna în echilibru - o tratare micro a teoriei ciclului
balanţei de plăţi (pierderi de rezerve). Acestea apăreau observate clar în timpul boom-urilor Barber şi Lawson). din restul lumii (corelaţia ciclurilor din diferite ţări este care nu este încă general acceptată. Cu toate acestea, ele
ori de câte ori exista tendinţa ca cererea internă să Este posibil ca guvernul să greşească întotdeauna? arătată în caseta 39.3). pornesc de la procesul fundamental utilizat in modelele
crească prea rapid (comparativ cu producţia internă). Cu Diferenţa între anii '50 şi '60 şi era cursurilor de schimb într-o economie deschisă mică, precum cea a keynesiene empirice, unde şocurile întâmplătoare au
siguranţă, existau cicluri "oprirc-pornire" ("stop-go") în Regatului Unit, există fără îndoială modificări sistematice efecte sistematice rezultate din întârzierile ample care
fluctuante ar putea fi aceea că în prima perioadă guver­
ale variabilelor exogene, în special cererea mondială. Cu propagă (răspândesc) aceste efecte în timp.
politica fiscală, dar faptele sprijină punctul de vedere că nele aveau mai puţin loc pentru politici discreţionare
toate acestea, în analiza economică a ciclurilor, eforturile O linie şi mai recentă a cercetării economice
politica fiscală era destabilizatoare în anii 1950 şi 1960. (din cauza cursului de schimb fix şi a constrângerilor
au fost îndreptate către modul în care ciclurile pot rezulta m o d e l c a z i c o m p o r t a m e n t u l dinamic al economiei în
(Vezi studiul lui J.C.R.Dow pentru Institutul Naţional.*) balanţei de plăţi), in condiţiile cursului de schimb din şocuri externe întâmplătoare (sau schimbări discrete sisteme complexe de ecuaţii neliniare. Aceste sisteme
Acesta este un lucru important, deoarece sugerează fluctuant, ele erau libere să facă greşeli mult mai mari. ale variabilelor exogene) care declanşează apoi un anumit sunt cunoscute sub numele de sisteme haotice (deoarece
că stabilitatea din anii '50 şi '60 nu a fost nicidecum Concluzia optimistă este că cei care fac politica vor mecanism ciclic intern de reglare. sunt corelate cu o ramură a matematicii numită teoria
rezultatul politicilor active de stabilizare, ci mai degrabă învăţa din greşelile trecute şi data viitoare, cel puţin nu Cele mai multe teorii de acest tip se bazează pe haosului). Ceea ce este interesant în legătură cu ele este
al absenţei unor şocuri exogene majore. Economia vor mai pune "gaz" peste focul inflaţionist. Aşa, în întârzieri. Multe modele macroeconomice empirice care că pot genera cicluri în acţiune fără a fi nevoie de şocuri
mondială creştea intr-un ritm stabil, cu inflaţie scăzută; absenţa unor şocuri externe majore, următorul ciclu sunt destinate pentru a se potrivi cu datele cuprind exlemc de nici un fel. Această linie este foarte tehnică şi
nu existau şocuri majore ale cererii şi ofertei din poate fi mai puţin sever decât ultimul. însă, ciclul de întârzieri destul de ample în relaţiile lor comportamentale. este încă "în faşă". Nu o vom mai analiza în continuare.
economia internaţionali; nu existau nici şocuri ale afaceri a reapărut, iar anii 1950 şi 1960 au fost doar o De exemplu, dacă o scădere a ratei dobânzii face ca un
cursului de schimb real (până la devalorizarea din 1967) nou program de investiţii să fie profitabil, pot fi necesare MECANISME DE REGLARE CICLICĂ
conjunctură anormală de circumstanţe care este
şase luni pentru a se face planificarea, trei luni pentru a
datorate oscilaţiilor cursului de schimb nominal. improbabil să se repete.
încheia contractele, încă şase luni înainte ca cheltuielile să Un model dinamic al economiei poate fi formulat în multe
Primul şoc major al cererii a apărut la sfârşitul anilor ajungă la nivelul maxim şi alţi doi ani pentru a completa
•J.C.R.Dow. Managementul economiei engleze, 1945-1960 moduri, astfel încât să genereze cicluri, in continuare vom
1960 şi începutul anilor '70 şi a fost determinat de proiectul.
Cambridge. 1964 evidenţia un mecanism simplu care poate genera cicluri ca
cheltuielile SUA pentru războiul din Vietnam. Aceasta a Un studiu deschizător de drumuri făcut de doi
creat simultan la începutul anilor '70 decalaje inflaţio- răspuns la schimbări discrete ale variabilelor exogene. El
economişti americani, Irma şi M.A. Adelman, a stabilit
PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 43 CICLURILE DE AFACERI 919

este numii mecanismul cu accelerator multiplu. Nimeni adesea o versiune flexibilă a acceleratorului, în care să genereze modificări cumulative. De îndată ce începe
ml mai crede că furnizează explicaţia existenţei ciclurilor; Tabelul 43.1 O pre/entarc a teoriei acceleratorului coeficientul a esle o funcţie de alic variabile ca, dc înviorarea activităţii economice, unii şomeri îşi găsesc de
însă mulţi economisii acceptă încă faptul că el cuprinde investiţiilor exemplu, ratele dobânzilor. lucru. Aceşti oameni, cu noul venii obţinut, îşi pot permite
un element major ai fluctuaţiilor ciclice. Pentru a-l să cheltuiască mai mult pentru bunurile dc consum
(I) (2) (3) (4) (5)
înţelege, trebuie să ne întoarcem la discuţia cauzelor necesare. Această nouă cerere determină sporirea
Anul Vânzări Variaţia Stocul de Creşterea netă
variaţiilor în investiţii. anuale vânzărilor capital a investiţiilor Venit naţional producţiei şi creează noi locuri de muncă pentru alţii. Pe
necesar în siocul de măsură ce venitul creşte, creşte şi cererea; pe măsură ce
capital necesar creşte cererea, cresc veniturile; pe măsură ce creşte
Teoria acceleratorului investiţiilor. !n modelul noslru cererea, creşte venitul. Tocmai inversul se întâmplă în
£10 £0 £50 £0
macroeconomic de mai sus modificările în investiţii apar 10 0 50 0 faza descendentă a ciclului. Şomajul dinlr-un sector
ca răspuns la schimbări ale ratelor dobânzilor. Teoria II 55 5 determină reducerea cererii pentru produsele altor
acceleratorului investiţiilor are la bază un alt factor 13 2 65 10 sectoare, ceea ce conduce la o altă scădere a ocupării
16 3 80 15
determinant al investiţiilor care poate fi formulat numai
19 3 95 15 forţei de muncă şi la o altă reducere a cererii.
-im-' [idei du Această tecii ic. coiele.iză invesli- > 11 TT
Tnr Investiţii Un al doilea factor major este teoria accelera­
ţiile cu venitul naţional. Posibilitatea înregistrării fluctua­ % 24 io
120 torului. Sunt necesare noi investiţii pentru sporirea
ţiilor sistematice apare deoarece nivelul investiţiilor esle
9 25
125
s
10 25 o capacităţii productive existente şi pentru introducerea de
corelai cu modificările venitului naţional. 125
'Presupunând că raportul dintre capital şi producţie este de 5:1. noi metode de producţie. Atunci când cererea consuma­
Cererea de utilaje şi fabrici este evident dedusă din Timp
torilor esle scăzută şi există capacitate în exces,
cererea de bunuri pentru producerea cărora sunt utilizate. In condiţiile unui raport capital/producţie fix. investiţiile nete Figura 43.5 Acceleratorul şi investiţiile investiţiile vor scădea la un nivel foarte coborât; odată ce
Dacă există o cerere care se aşteaptă să persiste şi care nu apar doar atunci când este necesari creşterea stocului de venitul începe să crească şi întreprinzătorii aşteaptă în
oale fi acoperită de creşterea capital pentru a se spori producţia. Si presupunem ca Atunci când apare o modificare a nivelului produc ţiei finale,

ilniJ în eondîţiilc capacităţi! existente, noile inv


5ffuTeIi!c"dc investiţii apar pe perioada în care noul vânzărilor de 7t necesită investiţii suplimentare de lOt. pentru a se naţional este constant, dar că. in t trece la un nou nivel, superior, iat devin una din puţinele modalităţi disponibile ca firmele
completa stocul de capital necesar Aşa cum arau coloanele (3) şi (5). apoi se stabilizează la acest nivel. Investiţiile de înlocuire sunt
echipament capital este construit şi instalat. Dacă stocul valoarea investiţiilor nete este proporţionala cu modificarea să-şi sporească producţia.
constante, atâta timp cit venitul naţional esle neschimbat, dar
dorit de bunuri de capital sporeşte, va apărea un boom de vânzărilor. Atunci când creşterea vânzărilor începe să se reduci. în sporirea venitului naţional necesită un stoc de capital supenor. O a treia explicaţie majoră p e n t r u modificările
investiţii în timp ce se produc noile capitaluri. Dar, dacă anii 7-9. investiţiile se reduc şi ele. Când vân?irile stagnează, in anul Acesta, la rândul lui. necesită o injecţie de noi investiţii. O dală ce cumulative este d a t ă de speranţe (aşteptări). Toate
10, investiţiile nete devin nule. deoarece stocul de capital din anul 9 această injecţie de investiţii are loc (prezentată ca nţalizându-sc în
nimic altceva nu se schimbă, chiar dacă condiţiile planurile de producţie au nevoie de timp pentru a se
poate fabrica producţia necesară pentru vânzările din anul 10. timp), nivelul noilor investiţii revine la zero. deci investiţiile loiale
economice continuă să fie favorabile, justificând creşterea sunt la nivelul necesar pentru înlocuirea capitalului. Deci, atunc realiza Deciziile curente de a produce bunuri de consum
stocului de capital, investiţiile în fabrici şi echipamente când venitul creşte, o mici proporţie din creşterea venitului naţional şi dc investiţii sunt foarte puternic influenţate de
Principala caracteristică a teoriei acceleratorului este
noi vor înceta o dată ce stocul de capital atinge un nivel determină o mare creştere procentuaB a investiţiilor, insa, deşi aşteptările economice. Aceste aşteptări pot fi uneori
accentul pe care îl pune pe rolul investiţiilor nete ca venitul naţional rămâne la noul nivel supenor (ipotetic). invesl|iilc
superior. schimbătoare, iar alteori sc pot autoîndcplini. De
fenomen de dezechilibru - fenomen ce apare alunei când scad corespunzător. într-un model complet dinamic, această reducere
Aceasta face ca investiţiile să depindă de variaţiile stocul dc bunuri de capital diferă dc nivelul dorit de călre a investiţiilor ar cauza scăderea venitului naţional, determinând exemplu, dacă dcslul de mulţi oameni cred că preţurile
vânzărilor şi deci de schimbările venitului naţional, aşa firme şi gospodării. Astfel, acceleratorul arc o importanţă trecerea la faza descendentă a ciclului, aşa cum am prezentat în text obligaţiunilor vor continua să crească, ei vor cumpăra
cum am ilustrat în tabelul 43.1. Deducerea mai formală a deosebită în corelaţie cu fluctuaţiile venitului naţional. obligaţiuni anticipând creşterea preţului şi achiziţiile
Aşa cum vom vedea, el însuşi poale să contribuie la Interacţiunea multiplicator-accelerator. Teoria ce însele vor determina preţurile să crească. Pe de altă parte,
teoriei este evidenţiată în continuare.
aceste fluctuaţii. corelează fluctuaţiile sistematice ale venitului naţional cu dacă destul de mulţi oameni cred că preţurile obliga­
Fie o relaţie simplă între PIB şi cantitatea de capital
Luat literalmente, acceleratorul simplu impune un fluctuaţiile sistematice ale cheltuielilor pentru investiţii ţiunilor urmează să scadă, ei vor vinde rapid la ceea ce ei
necesară pentru a-l produce:
răspuns mecanic şi rigid al investiţiilor la modificările uneşte teoria acceleratorului tocmai discutată cu teoria consideră a fi un preţ ridicat şi astfel, determină într-
vânzărilor (şi astfel, în ansamblu, la fluctuaţiile venitului multiplicatorului keyncsian care consideră că multipli­ adevăr scăderea preţurilor. Aceasta reprezintă fenomenul
K = a*Y, O)
naţional). Acceleratorul realizează accsl lucru presu­ catorul este un proces care acţionează în timp pe măsură aşteptărilor care sc autorealizează. El apare în multe părţi
punând existenţa unei relaţii de proporţionalitalc intre ce runde succesive de cheltuieli induse apar ca răspuns la ale economiei. Dacă destul de mulţi manageri cred că
unde K esle stocul dc capital necesar. Coeficientul a
modificările venitului şi modificările stocului dc capital un anumit şoc (vezi caseta 29.2). viitorul este roz şi încep să investească in vederea sporirii
(litera grecească alfa) reprezintă raportul dintre capital şi
dorit şi presupunând un raport fix între capital şi Această teorie multiplicator-accelerator a ciclului capacităţii de producţie, aceasta va determina efectuarea
producţie; a=K/Y şi esle. dc asemenea, numit coeficientul
producţie. Fiecare dintre aceste presupuneri este într-o este împărţită în trei clape. Mai întâi, o teorie a oscilaţiilor de noi angajări şi venituri suplimentare în industriile
de accelerare Având in vedere schimbările în (1) şi
oarecare măsură discutabilă. cumulative crescătoare şi descrescătoare explică dc cc. bunurilor de capital şi creşterea rezultată a cererii va ajuta
observând că investiţiile reprezinlă, prin definiţie,
Acceleratorul prin el însuşi nu oferă o explicaţie odată începute, modificările tind să continue în aceeaşi la crearea condiţiilor roz ale căror previziuni au pornit
modificarea stocului dc capital, rezultă:
completă a variaţiilor valorii investiţiilor in bunuri de direcţie. iniţial întreg procesul. Nu se pot formula reguli simple
capital şi nu ar trebui să surprindă faptul că o teorie a
în al doilea rând, o teorie a plafoanelor şi podelelor despre un proces psihologic atât de complicai cum este
l-AK-o'AY (2) acceleratorului simplu furnizează o explicaţie generală
superioare şi inferioare explică de ce variaţiile crescătoare cel al formării speranţelor (aşteptărilor), dar efectul este
relativ slabă a variaţiilor investiţiilor. Totuşi, influenţe de
Aceasta înseamnă că investiţiile sunt date de produsul şi descrescătoare sunt eventual stopate. sigur. O dată ce lucrurile încep să se îmbunătăţească,
tip accelerator există şi ele joacă un rol in variabilitatea
dintre o constantă şi modificarea venitului naţional. în al treilea rând, o teorie a instabilităţii explică de ce, oamenii aşteaptă noi îmbunătăţiri, iar acţiunile lor, bazate
ciclică a investiţiilor. Figura 43.1 de mai sus arată
Acesta este numit acceleratorul "simplu" sau, uneori, odată cc un proces de oscilaţii crescătoare sau descres­ pe acesle aşteptări, ajulă Ia generarea de noi îmbunătăţiri.
variabilitatea relativă a producţiei de bunuri de investiţii
acceleratorul "naiv". Figura 43.5 ilustrează ce se întâmplă care esle prognozată de relaţia acceleratorului. (Motivele cătoare esle stopat, el tinde să fie reversibil. Pe dc altă parte, o dată ce lucrurile încep să sc
cu investiţiile conform teoriei acceleratorului, când existenţei acestei variabilităţi excesive suni explicate în De ce o perioadă dc expansiune sau de contracţie, înrăutăţească, oamenii aşteaptă adesea alte înrăutăţiri şi.
cnttul naţional creşte de la un nivel constant la altul. figura 42.5.) Teoriile modeme ale investiţiilor includ odată începută, tinde să-şi dezvolte propriul său
comportament? Mai întâi, procesul dc multiplicare linde
920 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 43 CICLURILE DE AFACERI 921

in aceste condiţii, acţiunile lor, bazate pe aceste aşteptări, (nu al investiţiilor de înlocuire) să depindă de rata asociere largă - chiar dacă una slabă - intre modificările decalajele inflaţioniste, preţurile şi salariile scad lent ca
ajută la înrăutăţirea lucrurilor. modificării venitului. Dacă venitul creşte cu o rată ofertei dc bani şi cele ale venitului naţional în exprimare răspuns la decalajele recesioniste. în concluzie, keync-
constantă, atunci investiţiile vor fi la un nivel constant; bănească. De exemplu, atunci când venitul naţional sicnii consideră că decalajele recesioniste pot uneori
dacă apare o încetinire a vitezei de creştere a venitului, exprimat in bani creşte rapid în timpul unei perioade persista lungi perioade de timp d a c ă nu sunt eliminate
Procesul accelerator - multiplicator, combinat cu
printr-o politică activă dc stabilizare.
schimbări în aşteptările oamenilor c a r e determină nivelul investiţiilor va începe să scadă. Aceasta înseamnă inflaţioniste, oferta de bani creşte dc asemenea.
Cea de-a doua parte a punctului dc vedere keynesian
deplasarea funcţiilor cheltuielilor, pot explica ten­ că o nivelare a venitului în vârful ciclului poate conduce Corelaţia brută dintre modificările ofertei de bani şi asupra fluctuaţiilor ciclice priveşte p r e t i n s a corelaţie
dinţele cumulative ale recesiunilor şi înviorărilor. la reducerea nivelului investiţiilor. Reducerea investiţiilor modificările nivelului activităţii economice este acceptată d i n t r e modificările în oferta m o n e t a r ă şl schimbările
în punctul superior de întoarcere al ciclului va determina de mulţi economişti. De-a lungul timpului au existat (şi nivelului activităţii economice. în măsura în care această
Următoarea întrebare care apare este: de ce aceste reducerea nivelului venitului. Acest fenomen va fi incâ mai există) controverse asupra modului în care corelaţie există, explicaţia keynesiană inversează cauza­
procese ascendente şi descendente se sfârşesc la un intensificat prin procesul de multiplicare. trebuie interpretată această corelaţie. Modificările ofertei litatea sugerată de monetarişti. Keynesienii argumentează
moment dat? Astfel, acceleratorul furnizează o teorie asupra monetare determină oare schimbări ale nivelului cererii că schimbările nivelului activităţii economice determină
p u n c t u l u i s u p e r i o r de întoarcere al ciclului, sau agregate şi deci ale activităţii economice sau viceversa? adesea modificări ale ofertei monetare.
O expansiune foarte rapidă poate continua o vreme,
a s u p r a vârfului ciclic Friedman si Schwartz susţineau că modificările ofertei Cu siguranţă, keynesienii au dreptate atunci când
dar nu la nesfârşit, deoarece eventual economia va ajunge
la goluri (sau la penurii) la unele resurse. Aceasta se există un regim, tix al cursului de scmmb, deoarece, a ţ a '
monetare determină modificări ale activităţii economice.
cum am văzut în capitolul 39, stocul de bani este endogen
intâmplâ atunci când firmele nu mai pot angaja muncitori Dar ce se poate spune despre stabilizarea posibilă a De exemplu, ei argumentau că severitatea Marii Recesiuni
determinat de cerere în condiţiile acestui regim. însă
suplimentari tară a plăti salarii mult mai ridicate pentru venitului la un anumit nivel? Teoria investiţiilor s-a datorat unei contracţii majore a ofertei monetare, care acesta este, de asemenea, valabil şi in condiţiile unei rate
a-i atrage de la celelalte firme. Inflaţia va spori şi fie prognozează că, mai devreme sau mai târziu, va începe a deplasat curba cererii agregate mult la stânga. dc schimb fluctuante, unde autorităţile monetare îşi impun
guvernul va creşte ratele dobânzilor, fie firmele vor faza de ascensiune. Dacă nici un alt fenomen nu politicile monetare prin stabilirea unor rate ale dobânzilor
reduce investiţiile anticipând trecerea la faza descres­ determină o expansiune a activităţii economice, va apărea C o n f o r m itioiietariştilor. fluctuaţiile ofertei m o n e t a r e pe termen scurt, ca în cazul Regatului Unit. Pentru o rată
cătoare. Această aşteptare însăşi devine auto-realizabilă. d e t e r m i n ă fluctuaţii ale venitului naţional. a dobânzii dată, modificările venitului naţional vor
o înviorare a investiţiilor de înlocuire. Pe măsură ce
tii aMmsnrn n rfiiilririir rănirii nir nini li urmi ^niBltiUtiilrnl V mruh iiiiiil fin nmlil in uririm in iliiiimiiirt iiHnliliiiiifirili1 I I I . J I I I I I mnnfiinr si nu invrfSi

dc haine noi şi de automobile noi, dar, până la urmă, înlocui pe cele care au fost scoase din uz. Creşterea suni adesea cauzate de fluctuaţii ale cheltuielilor
punctul lor dc vedere, aceasta ar evita instabilitatea curbei
încrederea reapare şi o creştere mică a cheltuielilor autonome. Mai mult, ci c o n s i d e r ă că, de obicei,
nivelului de activitate în industriile producătoare de cererii agregate indusă politic. ;
fluctuaţiile venitului naţional c a u z e a z ă fluctuaţii ale
conduce la intrarea într-o fază ascendentă a ciclului, prin bunuri de capital va cauza apoi, prin intermediul
ofertei monetare.
interacţiunea conjugată a multiplicatorului şi accelera­ multiplicatorului, creşterea în continuare a venitului. ABORDAREA KEYNESIANĂ I
torului. Astfel, economia a trecut în faza de ascensiune. O
Cu toate acestea, cei mai mulţi keynesieni sunt de
într-adevăr, acceleratorul poate explica inversările expansiune, odată pornită, poate declanşa tipul dc Explicaţia keynesiană tradiţională a fluctuaţiilor ciclice în
acord că schimbările deliberate ale politicii monetare pot
direcţiei expansiunilor şi contracţiilor. Am văzut că modificare cumulativă ascendentă pe care tocmai l-am economie conţine două părţi.
determina modificarea venitului na|ional. însă, observaţi
acceleratorul determină ca nivelul dorit al noilor investiţii discutat. Mai întâi, ea subliniază variaţiile investiţiilor ca că abordarea monetaristă face din autorităţile monetare
fiind o c a u z ă a ciclurilor de afaceri şi pune accentul pc principala cauză a ciclurilor - şi de aici recomandarea că
cauzele nemonetare ale acestor variaţii, cum ar fi aştep­ ar trebui constrânse să respecte o regulă politică rigidă.
tările sau, aşa cum spun keynesienii, "spiritele Pentru mulţi keynesieni, fluctuaţiile în comportamentul
Controverse cu privire la cicluri instinctive". 2 investiţiilor (şi, poate, al exporturilor) din sectorul privat
Keynesienii resping ceea ce ei consideră a fi un punct sunt clementele care contează, iar autorităţile sunt "băieţii
dc vedere monetarist extrem - că numai banii contează în buni" care pot anula această instabilitate generată de
T ^ f f U L T E dintre şcolile de gândire economică au avut Punctul de vedere că ciclurile de afaceri au în
explicarea fluctuaţiilor ciclice. Mulţi keynesieni consideră sectorul privat. Din acest motiv, keynesienii sunt adesea
IW [propriul lor punct de vedere în ceea ce priveşte principal cauze monetare s-a bazat iniţial parţial pe
AVii că atât forţele monetare cât şi cele nemonetare sunt intervenţionişti, iar monetariştii sunt de obicei non-
e x p l i c a r e a ciclurilor de afaceri; într-adevăr, încercă­ dovezile înaintate de Milion Friedman şi Anna Schwartz
importante în încercarea de explicare a ciclurilor. Deşi ei intervenţionişti.
rile de a documenta şi a explica ciclurile din ac- în studiul lor clasic, "O istorie monetară a Statelor Unite,
acceptă gestionarea greşită a banilor ca o potenţială sursă Abordarea specifică şcolii keynesiene a reieşit din
activitatea economică preced ştiinţa macroeconomică 1867 - 1960". Ei susţineau că au stabilit o puternică
de fluctuaţii economice, nu consideră că este unica sursă - agenda de cercetare neokeyncsiană, discutată în capitolul
modernă. Ne concentrăm aici asupra punctelor de vedere corelaţie între variaţiile ofertei monetare şi variaţiile
şi nici cea mai importantă - a acestor fluctuaţii. Astfel, ei 41. Primii keynesieni s-au concentrat, în special, asupra
ale principalelor şcoli de gândire economică, enumerate activităţii economice. Recesiunile majore erau asociate cu resping interpretarea monetară a istoriei ciclului de afaceri utilizării politicilor cererii agregate (în special a politicilor
pentru prima oară în apendicele capitolului 36. declinuri absolute ale ofertei de bani, iar recesiunile fiscale) pentru a stabiliza ciclurile economice; neo-
dată de Friedman şi Schwartz. Keynesienii cred că cele
minore, cu încetinirea ratei de creştere a ofertei de bani mai multe fluctuaţii în curba cererii agregate sunt datorate kcynesicnii speră să vadă venitul naţional mcn|inut
ABORDAREA MONETAR1STĂ sub trendul său pe termen lung. variaţiilor în dorinţa de a cheltui din sectorul privat şi nu aproape dc nivelul .său potenţial prin orice mijloace
sunt induse de politica guvernamentală. posibile, dar pun accentul mai mult pe politicile ofertei
Lucrările mai recente au arătat că relaţiile Friedman -
Dc asemenea, keynesienii cred că economiei îi lipsesc (piaţa forţei de muncă) pentru a elimina şomajul persistent
Monetariştii consideră că economia este inerent Schwartz nu sunt atât de puternice, chiar şi in Statele
mecanisme corective naturale puternice care forţează (de echilibru) decât predecesorii lor keynesieni.
stabilă, deoarece funcţiile cheltuielilor sectorului privat Unite, pe cât au încercat să evidenţieze autorii lor.
sunt relativ stabile şi că reglarea preţurilor aduce încercările de a stabili o relaţie similară pentru economia întotdeauna întoarcerea rapidă şi simplă la ocuparea
deplină a forţei dc muncă. Ei cred că, în timp ce nivelul ABORDAREA NEOCLASICA
economia înapoi la producţia potenţială. în plus, ei Regatului Unit au eşuat. Cu toate acestea, există o
preţurilor creşte destul de rapid pentru a elimina
consideră că deplasările curbei cererii agregate se
Abordarea neoclasică privind explicarea ciclurilor de
datorează, în principal, modificărilor induse politic în
premiului Nobcl F.A von Hayek, (1899-1991) şi economistul suedez :
Ca şi moneiarişlii. keynesienii suni adepţii moderni ai punctelor dc afaceri are ceva în comun cu monetariştii, prin faptul că
oferta de bani.'
Knut Wicksel] (1851-1926) sunt cei mai remarcabili din cei care au vedere tradiţionale. Marele economist austriac (şi mai târziu american) şocul care întrerupe ciclul este o modificare a ofertei
atribuit factorilor monetari un rol important în explicarea punctelor dc Joseph Schumpeler (1883 - 1950) a dulăi astfel de explicaţii la monetare. însă ceea ce urmează în analiza neoclasică este
1
întoarcere ale ciclurilor şi/sau tendirtelor expansiunilor şi contracţiilor începutul acestui secol. Knut Wicksell şi germanul Anhur SpieibotT diferii de teoriile tradiţionale (monetaristă sau keynesiană)
Punctul dc vedere ca fluctuaţiile au adesea cauze monetare nu esle nou. care. odată începute, devin cumulative şi se consolidează singure. (1873- 1957) au abordat amândoi acest aspect al flucunnlor economice a ciclurilor de afaceri, deoarece şcoala neoclasică dorea
Economului englez RG.Havwrey (1879-1971). laureatul austriac al Monetariştii moderni continui aceasta tradiţie. înaintea apariţiei K°'n de gândire keynesienc.
922 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 43 CICLURILE DE AFACERI 923

un model in care pieţele erau întotdeauna în echilibru. O Cei mai mulţi economişti nu sunt de acord cu Să presupunem, de exemplu, că un guvem ajunge la
abordare alternativă a exprimării ciclurilor de afaceri în afirmaţia că doar schimbările neaşteptate de politică vor putere luându-şi angajamentul că va controla inflaţia. El
modele "de echilibru", care nu se bazează pe şocuri LRAS , SRAS
' avea efecte reale. Un motiv este că există atât de multă introduce politici fiscale şi monetare dure, care reuşesc să
monetare, este discutată în continuare. inerţie în c o m p o r t a m e n t u l stabilirii p r e ţ u r i l o r şi a
/ reducă inflaţia. Acum însă, se apropie alegerile şi
•c / LRAS» salariilor, încât puţine contracte pot fi renegociate guvernul ar dori să crească venitul naţional real pentru
Funcţia ofertei agregate a lui Lucas. Elementul cheie în S • /
• / imediat ce este anunţată schimbarea de politică. Deci, cei a-şi îmbunătăţi şansele de a fi reales. El poate fi tentat sa­
abordarea neoclasică este o caracteristică particulară a care fac politica au cu certitudine o anumită influenţă
sX / şi încalce angajamentul iniţial de a promova politici anti-
funcţiei ofertei agregate, care a fost formulată de
economistul american Robert Lucas.
- Pi
_ - - - \. asupra activităţii reale, chiar şi atunci când fac schimbări
politice previzibile.
inflaţioniste însă agenţii economici privaţi ştiu că
această tentaţie există, astfel încât este important pentru
In capitolul 31, unde am prezentat pentru prima oară
curba SRAS, am presupus că, pe termen scurt, preţurile ä Po A \1 ^AD, Un al doilea motiv este că complexitatea m a r e a rezultat dacă ei anticipează că guvernul îşi va încălca
cuvântul sau nu. Cu alte cuvinte, credibilitatea guvernului
economiei face imposibil p e n t r u agenţii economici
bunurilor finale sunt variabile (ele pot răspunde la
7 AD. individuali să ştie cum va afecta un şoc preţurile afectează realmente comportamentul agenţilor economici
modificările cererii din perioada curentă), în timp ce
produselor lor şi cantităţile v â n d u t e în orice perioadă privaţi BinrînţHes, o dată ce guvernul nu ţi-a respectat
preţurile factorilor de producţie (ne vom concentra aici
de timp specificată. Lăsând deoparte complexitatea, să angajamentele, va fi foarte dificil să-şi restabilească
asupra salariilor) sunt fixe. Pe termen lung, dacă preţurile credibilitatea - cel puţin fără o schimbare de personal.
ne concentrăm asupra efectelor directe ale unei creşteri a
bunurilor finale cresc, salariile sunt renegociate pentru a 0 V Y,
Venitul naţional ofertei monetare. Să spunem că autorităţile monetare
ţine pasul cu preţurile. Acesta este fenomenul care face
implementează o creştere de 2 0 % a banilor lichizi. Cât va
curba LRAS verticală. Critica lui Lucas. Presupunerea că agenţii economici
Figura 43.6 Curba ofertei agregate a lui Lucas fi multiplicatorul banilor de această dată: 5 sau 25? Dacă
în abordarea Lucas, salariile nu sunt date la nivelul privaţi îşi formulează aşteptările asupra comportamentului
eu anticipez schimbarea, modificând preţurile şi/sau
celor de echilibru din ultima perioadă; ele sunt fixate la In abordarea neoclasică, o curbă SRAS dată este valabilă guvernului are implicaţii importante asupra modului în
numai în condiţiile unor deplasări neaşteptate ale curbei AD. cantităţile mele mâine, ceilalţi vor aştepta sau vor acţiona
începutul perioadei curente la nivelul de golire a pieţei in care modelele economice pot fi folosite pentru a prezice
Sâ presupunem că apare o deplasare a cererii agregate de la ADj la şi.eijnjine? Dacă acţionează, .sc.ypr,aştcpta sj ci la acelaşi
condiţiile unor aşteptări dale cu privire la preluau ifocwlo QBhimbănla

a rrnor-moae^ma^eîmfmicx^eî^irie^eiîO"-'
**3 pfodtîcE— ţW Ki'nieii scurt m modelul pe care Uam dezvbHăTîh"câpitotel< tdeea ca t i e c a r e ' ş n r n a t u r a ^ x a c t ă a unei
precedente. însă. dacă se aşteaptă deplasarea lui AD, agenţii nometrice ale economiei în scopuri dc previziune (cum ar
Aceasta parc să fie o modificare nevinovată a presupu­ perturbări politice şi rezolvarea ecuaţiilor economiei
economici vor negocia imediat salarii mai ridicate pe baza aceste fi modelul Institutului Naţional şi cel al Trezoreriei).
nerii noastre iniţiale, dar se dovedeşte a avea implicaţii pentru a determina rezultatul exact al acţiunii lor pentru a
aşteptări, iar curba SRAS se va deplasa în sus, la SRASi. Nivelul Lucas a scos în evidenţă faptul că aceste modele conţin
fundamentale. Figura 43.6 ilustrează implicaţiile compor­ le putea anticipa pare exagerată multora, lin definitiv,
preţurilor va trece direct dc la Pn la Pi. iar economia se va deplasa estimări ale unor parametri comportamentali fundamentali
tamentului ofertei agregate. Principala caracteristică este de la A la C, neînregistrându-se creşterea venitului naţional. marca calitate a sistemului de preţuri esje că poate
că orice deplasare a curbei cererii agregate aşteptată în Ineficienta politicii rezultă din aceeaşi analiză. Orice schimbare coordona activitatea economică fără a fi nevoie de un estimaţi pe baza datelor din trecut. Aceste date erau
momentul în care se stabilesc salariile, cum ar fi creşterea previzibilă a politicii monetare sau fiscale, determinând c corp de planificatori centrali care să prevadă evenimen­ strânse în condiţiile unor regimuri politice specifice.
.munţată (sau anticipată) a ofertei monetare, va conduce la schimbare a cererii agregate, cum ar fi deplasarea curbei AD de li tele, să conducă la echilibru şi să stabilească toate Orice încercare de a utiliza un astfel dc model pentru a
ADo la AD,, va conduce la o creştere imediată a preţurilor de la P0
o deplasare imediată în sus a curbei SRAS. De aceea, în preţurile şi cantităţile. prezice consecinţele unor schimbări politice semnificative
la Pi, şi nu va avea nici un efect real asupra venitului nqional.
economie se va înregistra o creştere imediată a nivelului (Economia va trece direct de ta A la C). Insă. o schimbare politică poate conduce la rezultate eronate. Aceasta se întâmplă
însă prezumţia neoclasică că agenţii privaţi au
nreţurilor şi nici o stagnare a nivelului venitului naţional, neaşteptată de aceeaşi amploare ar duce economia din punctul A deoarece comportamentul agenţilor economici privaţi sc
aşteptări legale de ce anume au de gând cei care fac
turnai o creştere neaşteptată a AD va conduce la o in punctul B, pe termen scurt, şi în punctul C, numai pe termer poate schimba atunci când se schimbă comportamentul
lung. politica şi că aceasta influenţează comportamentul privai
reşlere a venitului naţional pe termen scurt. Lucas a celor care fac politica, deoarece în unele sectoare suni
este importantă. Fără a presupune că ştiu totul, ci doar că
resupus că acest şoc pentru AD ar fi o creştere interdependenţi.
au aşteptări rezonabil aproximate, anticiparea agenţilor
ieaşteptată a ofertei monetare. Rigiditatea politică. O implicaţie poate surprinzătoare a Un exemplu poate fi curba Phillips. în anii '50 şi
privaţi a acţiunilor guvernamentale poate afecta efectul
abordării neoclasice este că schimbările politicii fiscale politicilor. Această realizare a avut un impact funda­ 1960, guvernul a putut face alege între inflaţie şi şomaj
în a b o r d a r e a neoclasică, ciclurile activităţii economice sau monetare, cu intenţia de a influenţa activitatea mental asupra analizei politicii macroeconomice. Atât în presupunând existenţa unei curbe Phillips unice (pe
reale s u n t declanşate n u m a i de creşteri neaşteptate ale economică prin deplasarea curbei AD, vor avea efecte modelul keynesian, cât şi în cel monetarist, guvernul a termen scurt şi lung). Aceasta părea a fi stabilă de-a
ofertei m o n e t a r e . reale numai dacă sunt neaşteptate. De exemplu, fost o variabilă exogenă. însă, în reţeaua neoclasică, lungul deceniilor de date istorice. însă, perioadele în care
stimularea cererii printr-o sporire anunţată a ofertei guvernul şi sectorul privat interacţionează încercând sâ a fost stabilă au fost cele cu un regim cu rate de schimb
Am văzut deja mai sus că economiştii neoclasici presupun monetare va genera aşteptarea că preţurile vor creşte. ghicească ce are de gând să facă celălalt. Conducerea fixe (perioada cu etalon aurul şi regimul Brctton Woods).
că speranţele (aşteptările) se constituie raţional. Aceasta Această aşteptare va influenţa stabilirea salariilor, astfel politică devine mai degrabă un "joc", în care este în care inflaţia a fost scăzută şi stabilă. O dată ce
înseamnă că erorile în aşteptările oamenilor care declan­ încât curba SRAS se va deplasa imediat în sus, iar importantă strategia şi observarea celorlalţi jucători. autorităţile au renunţat la ratele de schimb fixe (în 1972)
şează ciclurile nu pot fi sistematice, (dacă ele ar fi preţurile vor creşte direct la noul nivel, fără nici o sporire
Această schimbare în perceperea politicii ca fiind şi au încercat să sporească activitatea în condiţiile unui
sistematice, agenţii economici ar putea învăţa din modelul
temporară a producţiei. Această concluzie este ilustrată în interactivă şi nu exogenă arc două implicaţii importante. nivel ridicat de ocupare a forţei dc muncă, curba Phillips
greşelilor şi nu şi-ar putea îmbunătăţi prognozele). Ar fi
figura 43.6 prin faptul că o sporire anticipată a ofertei pe termen scurt s-a deplasat în sus (deoarece oamenii se
'entant să concluzionăm pornind de la acesl fenomen că
monetare deplasează AD la dreapta şi SRAS la stânga, Credibilitatea politicii Dacă agenţii privaţi analizează aşteptau la o inflaţie mai ridicată) şi a rezultat o inflaţie
Jcviaţiile de la producţia potenţială trebuie să fie aleatoare
efectul nel fiind că economia se mişcă în sus pe curba guvernul şi încearcă să-şi formuleze aşteptări asupra serioasă neprevăzută.
- lucru clar contrazis de realitate, insă, pentru a evita
LRAS, nivelul preţurilor crescând, dar venitul naţional comportamentului său viitor, nu contează numai ceea ce Un alt exemplu ar putea fi eşecul guvernului de a
aceste implicaţii eronate, Lucas a adăugat un proces de
reglare dc întârziere la modelul său. Aceasta însemna că, real rămânând neschimbat. face guvernul, ci, de asemenea, contează şi ce cred agenţi înţelege (şi al celor care fac prognozele economice - de a
dată supus şocului, el se comportă ca orice alt model dc Conform a b o r d ă r i i neoclasice, n u m a i schimbările că va face el în viilor. Aceasta înseamnă că un guvem are prognoza coreei) constituirea presiunilor inflaţioniste în
iclu descris mai sus. Deci, este dificil să se facă distincţia neanticipate de politică c o n d u c la schimbări ale nevoie de mai mult decât de politici curente corecte. De
Ure această abordare şi altele, pornind de la observările venitului naţional real. Schimbările sistematice ale asemenea, el trebuie să stabilească credibilitatea că în 1
politicii vor fi previzibile şi nu vor avea efecte reale. viilor va promova politici corecte. Faptul că acum ar putea fi raţional pentru un guvem să-şi renege
iclurilor din lumea reală.
angajamentele a fost etichetat ca inconsistentă de către F.Kydland şi
EPrescott.
924 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI
CAPITOLUL 43 CICLURILE DE AFACERI 925

economie la sfârşitul anilor '80, succedând inovaţiile controversată. Printre principalele argumente în favoarea 5
astfel de politici manageriale ale cererii pot fi nocive. fiecare dată, dar tentaţia de a o face o parte din timp, in
financiare de la mijlocul anilor '80. ci se află şi următoarele: special chiar înainte de alegeri, se poate dovedi
La baza acestei predicţii se află afirmaţia din modelele
RBC că ciclurile reprezintă răspunsuri eficiente la şocurile irezistibilă. în sistemul electoral din Regatul Unit, unde
Critica Lucas sugerează ci vor exista deplasări ale 1. A fost capabilă să mimeze comportamentul recent al care afectează economia. Cei ce fac politica pot interpreta durata parlamentelor este flexibilă, este, de asemenea,
multor funcţii c o m p o r t a m e n t a l e din sectorul privat, economici SUA destul de bine statistic, negând rolul greşit fluctuaţiile ciclice drept deviaţii de la echilibrul cu natural ca guvernele să dorească alegeri generale într-un
atunci când se înregistrează schimbări semnificative fluctuaţiilor cererii agregate în ciclul de afaceri. ocupare deplină a forţei de muncă, cauzate de fluctuaţii moment favorabil pentru ele în orizontul maxim de cinci
de regim politic. A ş a d a r , efectele acestor schimbări de ale cererii agregate. Cei care fac politica ar putea încerca ani.
regim vor fi imposibil de prevăzut cu acurateţe 2. Sugerează că poate fi adecvată o abordare integrală să stabilizeze producţia şi astfel să distorsioneze deciziile Un ciclu economic politic naiv, în care agenţii privaţi
utilizând modele convenţionale. pentru a înţelege ciclurile şi creşterea, întrucât de maximizare luate de gospodării şi firme. La rândul său, nu reuşesc niciodată să anticipeze că politicienii urmează
ambele reflectă forţele ce afectează curba LRAS. această distorsiune va determina ca răspunsurile la să învigoreze economia înainte de alegerile generale, este
Abordarea neoclasică a ciclurilor de afaceri este clară Distincţia pe care o face este prin faptul că unele şocurile reale (spre deosebire de şocurile nominale, şocuri imposibil de justificat într-o lume a aşteptărilor raţionale.
pentru o abordare non-intervenţionistă a politicii macro­ şocuri sunt temporare (şi astfel au efecte ciclice), iar monetare) să fie ineficiente. Aceasta se întâmplă deoarece nu există nici un motiv ca
economice. Guvernele pot iniţia şocuri, dar încercările altele sunt permanente (şi de aceea afectează alegătorif să fie prostiţi,-cu sigmanţâ nu în uiutl tenului,
Deci numai o micn pane din economişti expun -aceste
sistematice de a stabiliza ciclurile vor li neutralizate de creşterea economică). întocmai cum işi formulează aşteptările legate de inflaţie
modele ca fiind descrieri complete sau rezonabile ale
însuşi caracterul lor previzibil. in corelaţie cu comportamentul de fixare a salariilor (în
ciclurilor de afaceri, şi deci numai o mică parte ia în
3. Furnizează introspecţii valoroase asupra modului în curba Phillips a aşteptărilor; vezi capitolul 40), la fel ci
serios implicaţiile stricte cu privire la politică, mulţi
CICLURILE ECONOMICE REALE care şocurile, indiferent de originea lor, se răspândesc pot utiliza aceleaşi aşteptări pentru a informa cu privire la
acceptă punctul de vedere că perturbările reale pot juca un
în timp în diferitele sectoare ale economiei. Făcând comportamentul lor de alegători şi de a pedepsi un guvern
rol important în ciclurile de afaceri. Bineînţeles, este
Un alt grup de economişti a preluat sarcina de a explica abstracţie de problemele monetare, este posibil să se care deliberat creează un decalaj inflaţionist, chiar dacă
extrem de controversabilă obiecţia că, indiferent de ciclul
ciclurile de afaceri în contextul modelelor de echilibru din vor urma efectele complete ale inflaţiei. Credibilitatea
evidenţieze mai multe detalii privind alegerea între economic, el este răspunsul optim la şocuri, pe care nici o
economic. Conform profesorului Alan Stockman de la
|M,t n f l n i i f l i l ^'ţp s y r i j r «' i
1,-hnnlr.oir ™niirAnA_
mm
^-seiaFHor a U H U ăt^facc referire "T avea nici un scop faşă eum « x i s t * ^ f e a H t â t e ) de a-i a p t a electorale, chiar şi acolo unde aşteptările suni raţionali
monetară.
4 pe cei care fac politica să vindece recesiunile şi să atâta vreme cât partidele politice rivale au agende politice
4. S-a focalizat asupra integrării explicării unui număr amelioreze şomajul; iar cele 30 milioane de şomeri din
Analiza ciclurilor reale de afaceri a evoluat de la diferite. Abordarea unor alegeri, combinată cu o
de fapte pe care le-au ignorat alte abordări, cum ar fi Europa ar fi voluntar leneşi, fie deoarece au preferat
încercarea neoclasică de a explica fluctuaţiile ciclice in probabilitate în continuă schimbare ca un partid diferit să
fluctuaţiile sezoniere şi fluctuaţiile ciclice, variaţia odihna muncii la rate ale salariului corect percepute sau.
contextul modelelor in care echilibrul prevalează vină la putere, influenţează aşteptările cu privire la
mai redusă a consumului faţă de variaţia producţiei în în contradicţie cu aşteptările raţionale, ei au subestimat
întotdeauna. în acest sens, modelele pot fi considerate ca politicile viitoare şi, astfel, schimbă comportamentul chiar
ciclul de afaceri şi modificările pro-ciclice ale orelor sistematic în predicţii rata reală a salariului consecutiv în
o extensie a abordării neoclasice. Dorinţa cercetătorilor de înainte ca alegerile să aibă loc. Această abordare
lucrate şi ale productivităţii medii a forţei de muncă. mai mulţi ani.
a modela echilibrul reiese deoarece ei cred că metodele Criticii abordării se concentrează asupra unor rezultate partizană nu prezice un model simplu de boom
prin care politica monetară afectează rezultatele reale în ncplauzibile exprimă îngrijorare cu privire la un anumit preelectoral şi depresiune post-electorală (care oricum nu
modelul macro tradiţional nu sunt total înţelese. De CICLUL ECONOMIC POLITIC este sprijinit fenomenele reale 6 ). Mai degrabă, pur şi
comportament evidenţiat şi obiectează că fenomenele
asemenea, focalizarea atenţiei asupra perturbărilor reale menţionate la punctul 4 au fost deja explicate satisfăcător. simplu ca afirmă că aşteptările cu privire la rezultatele
reflectă încercarea lor de a construi o latură mai Chiar din 1944 economistul keynesian de origine electorale sunt importante şi că ele pot cauza şocuri
Mai mult, ei sunt sceptici în legătură cu un model în care
convingătoare a ofertei pentru modelele macroeconomice. poloneză Michacl Kalecki (1899 - 19709) a avertizat că, aproape în orice moment, prin schimbările aşteptărilor
chestiunile monetare sunt total ignorate. De exemplu, ei
o dată ce guvernele vor învăţa să manipuleze economia,
Punctul de vedere asupra ciclurilor de afaceri ce se evidenţiază că modelele RBC nu pot furniza introspecţii firmelor şi ale consumatorilor in ceea ce priveşte viitorul.
ele ar putea realiza un ciclu al economici cuplat cu
găseşte în modelele RBC este acela că fluctuaţiile asupra corelaţiei dintre bani şi producţie, corelaţie care se
alegerile. în perioadele pre-clcctorale, ele ar creşte "STOP - GO" (OPRIRE - PORNIRE)
venitului naţional sunt cauzate de fluctuaţii ale curbei află în "inima" (nucleul) modelului macroeconomic
cheltuielile şi ar reduce impozitele. Şocul expansionist al
verticale LRAS. Dimpotrivă, teoria tradiţională a tradiţional. Mai mult. modelele R B C nu furnizează
cererii rezultat ar crea o ocupare ridicată a forţei de muncă Un ciclu indus politic poate apărea chiar şi in absenţa
fluctuaţiilor are la bază fluctuaţiile curbei AD. introspecţii cu privire la regularităţile empirice implicând
şi condiţii economice bune, care ar câştiga sprijinul unor consideraţii electorale şi a unor diferenţe partizane.
variabile nominale, cum ar fi preţurile, care aparent
alegătorilor pentru guvern Dar, decalajul inflaţionist Este îndeajuns ca guvernul şi agenţii privaţi sâ fie puţin
variază mai puţin decât cantităţile şi preţurile nominale
Explicarea fluctuaţiilor ciclice c a r e a p a r în modelele rezultat ar conduce la un nivel al preţurilor în creştere.
care variază pro-ciclic. Pe lângă toate acestea, aşa cum am cam miopi. în această teorie, când există recesiune şi
R B C a r e la bază rolul şocurilor ofertei (ale Deci, după ce alegerile au fost câştigate, guvernul ar
văzut în capitolul 4 1 , orice model al ciclului care preţuri relativ stabile, publicul şi guvernul consideră
productivităţii), care-şi au originea în surse ca reduce cererea pentru a înlătura decalajul inflaţionist,
presupune absenţa şomajului voluntar, chiar şi în şomajul ca fiind problema economică primordială. în
modificările preţului petrolului, progresul tehnic şi furnizând, de asemenea, condiţii pentru o nouă
recesiunile severe, este improbabil să se bucure de o aceste condiţii, guvernul generează un şoc expansionist al
schimbări în gusturile populaţiei. expansiune înainte de următoarele alegeri.
acceptare largă, deşi uncie modele RBC au încorporat cererii. Acesta, plus forţele naturale cumulative, cum ar fi
recent unele caracteristici keyncsiene, cum ar fi preţurile Această teorie invocă imaginea unui guvern
în această abordare, producţia este întotdeauna egală "inerţiale" (rigide) în unele sectoare. maximizator de voturi, ce manipulează ocuparea forţei de
cu venitul naţional potenţial, dar chiar venitul naţional Implicaţii politice. Deoarece abordarea nu acordă nici un * Din 1960 pani in prezent. în Regatul Unit. au avut loc opt alegeri
muncă şi venitul naţional în scopuri pur electorale. Puţini generale (cele două din 1974 sunt socotite ca una sigura) Trei au avui
potenţial este cel care fluctuează. rol cererii agregate în influenţarea ciclurilor de afaceri, ea oameni cred că guvernele fac într-adevăr asta deliberat de loc in condiţii relative de boom. dar. în două dintre ele ( cele din 1964 si
nu furnizează nici un rol pentru stabilizarea prin politici 1979), guvernul de la conducere a fost învins. Rămâne deci doar 1987 ca
Afirmaţii cheie şi critici Abordarea RBC este fiscale şi monetare. într-adevăr, modelele utilizate de singurul caz clar de boom preelectoral, care a fost urmat numai un an
această şcoală, până în prezent, prezic că utilizarea unor ' In realitate, este mai mult o presupunere decât o predicjie, deoarece mai târziu de o severi înăsprire a politicii. In 1983 şi 1992, guvernul a
este implicita in presupunerea unei goliri continue a pieţei. Aceasta face rămas la putere în ciuda recesiunilor şi şomajului ridicat, in 1970 şi 1974
ca, indiferent de ce se întâmpla în economic ca răspuns la şocuri reale, (februarie) guvernele au organizat alegeri în fazele de recesiuni (in 1970
* Alan C. Stockman. "Teoria ciclurilor economice reale: ghid, evaluare
si direcţii noi". Federal Reserve Bank of Cleveland Monthly Review sâ fie o ajustare optimă (de echilibru), schimbările politice putând numai a fost ultima parte a unei recesiuni, in 1974 a fost in timpul in«la6rii
(1988). pag 24-47. si interfere Acesta nu esie un rezultai al analizei politicii actuale, ci este recesiunii) şi au pierdui. In 1966 a existai o relativi încetinire şi o criză a
un rezultat al presupunerii cxistertci echilibrului. balanţei de plăţi, dar guvernul la conducere a câştigai.
926 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 43 CICLURILE DE AFACERI 927

multiplicatorul şi acceleratorul, generează creştere mondială generate de războiul din Coreea de la începutul 6. Monetariştii consideră că principala cauză a ciclurilor declanşa cicluri, dar nu există două cicluri care să fie
economică şi reduc şomajul. Dar, pe măsură ce venitul anilor '50 şi războiul din Vietnam de la sfârşitul anilor '60 de afaceri este reprezentată dc modificările ofertei exact la fel.
na(ional creşte peste nivelul său potenţial, nivelul şi începutul anilor '70.
monetare. Mulţi keynesieni consideră că esle vorba
preturilor începe să crească şi el. în acest punct, se declară Până nu demult, cele mai importante şocuri ale ofertei de oscilaţiile cheltuielilor autonome (investiţii şi
că şomajul nu mai constituie o problemă. Acum, inflaţia au fost modificările preţului la energie, asociate cu
exporturi).
este văzută ca fiind problema economică primordială a creşterile preţurilor OPEC la petrol. (Variaţiile preţurilor Teme pentru recapitulare
naţiunii şi sc generează un şoc contracţionist al politicii. la combustibili sunt prezentate în figura 43.3.) Faptul că
Forţele cumulative naturale sc manifestă încă o dată, toate ţările importante au fost afectate simultan de aceste 7. Şcoala neoclasică evidenţiază că numai modificări
• Comportamentul ciclic al sectoarelor.
reducând venitul la nivelul recesionist. Inflaţia sc reduce, şocuri ale preţurilor energici a contribuit mult la neaşteptate ale cererii agregate vor avea efecte reale.
• Cheltuieli pentru bunuri durabile şi cheltuieli pentru
dar creşte şomajul, lăsând încă o dată scena liberă pentru asigurarea că recesiunile din 1974-1975 şi 1980-1982 au Teoreticienii ciclului economic real presupun că
bunuri non-durabile.
un şoc expansionist care să soluţioneze problema fost fenomene mondiale ce nu puteau fi explicate doar şocurile din partea ofertei declanşează ciclul într-un
şomajului. • Partea din PIB reprezentată de profiluri şi cea
prin şocuri ale cererii interne. De asemenea, ciclul model de golire a pieţei.
economic din Germania (şi poate cele din cea mai mare reprezentată de salarii.
Mulţi economişti au criticat politica guvernamentală • Acceleratorul.
parte a Europei) a fost afectat de căderea Zidului
în trecut învinuind-o de generarea fluctuaţiilor urmărind 8. In modelul neoclasic, politicile cererii agregate
Berlinului din 1989 şi de costurile semnificative de • Interacţiunea multiplicator - accelerator.
neprevăzător mai întâi o expansiune pentru rezolvarea sistematice nu afectează venitul naţional.
reconstrucţie ce au urmat. (Acesta reprezintă atât un şoc al • Curba Lucas a ofertei agregate.
problemei şomajului (sau atingerea unei creşteri reale) şi
cererii şi unul al ofertei). • Oscilaţiile monetare neaşteptate.
apoi o contracţie pentru a rezolva problema inflaţiei.
Acest fenomen a apărut destul de des în Regatul Unit 9. Credibilitatea politică este importantă o dată ce s-a • Rigiditatea politică.
Cei mai mulţi economişti sunt acum de acord că
pentru a fi numit politica o p r i t - p o r n i t sau, mai simplu, observat că comportamentul agenţilor economici • Credibilitatea.
şocurile cererii cât şi şocurile ofertei pot fi ambele
oprit - pornit. importante, că cei mai mulţi dintre factorii analizaţi aici privaţi este influenţai de aşteptările lor legate de • Ciclul economic politic.
^•"•"jajfltofia^inirmnmrnliak Slnp.nr.^.
f i m n i i «•dinii

condiţiile unei rate de schimb fixe, cele două scopuri niciodată adecvate fiecărui caz. Trendul pe termen lung al
politice concurente erau balanţa de plăţi şi ocuparea PIB real csle ascendent, dar, în ciuda a peste jumătate de
deplină. Balanţa de plăţi putea oricând fi îmbunătăţită prin secol de analiză macroeconomică asupra politicii de
reducerea venitului naţional, reducându-se astfel impor­ stabilizare, ciclurile trendului par să fie endemice. In
turile, care sunt direct proporţionale cu venitul, dar aceste principiu, cei care fac politica deţin instrumentele
măsuri ar creşte şomajul. Conflictul a încurajat oscilaţiile necesare pentru a reduce fluctuaţiile din economie, dar, în
politice; venitul era când micşorat pentru a înlătura un practică, adesea ei înrăutăţesc lucrurile.
deficit al balanţei dc plăţi, când sporit, pentru a înlătura
şomajul sever.

ŞOCURI ALE OFERTEI


Sumar
1. Producţiile diferitelor sectoare tind să se modifice în
Toate abordările: monétariste, keynesiene şi neoclasice
acelaşi sens în ciclul de afaceri.
ale ciclurilor de afaceri presupun că ciclurile sunt
declanşate de şocuri ale cererii - modificări ale ofertei
2. Producţia bunurilor de investiţii tinde să fluctueze
monetare, modificări ale investiţiilor autonome şi surprize
mai mult decât cea a bunurilor de consum şi
monetare. Numai şcoala ciclului real de afaceri,
serviciilor. Cererea pentru bunurile durabile
abordările pe care le-am discutat mai sus, evidenţiază
fluctuează mai mult decât cea pentru bunurile non-
şocurile venind din partea ofertei economiei. Evident,
durabile.
însă, orice şoc care perturbă echilibrul economiei poate
genera un răspuns ciclic atâta vreme cât există un anumit
3. Preţurile tind să varieze pro-ciclic, însă cu o
proces dc reglare întârziat in cadrul economiei.
întârziere de aproximativ un an după modificările
Dc asemenea, remarcaţi că, aşa cum reiese clar din
producţiei.
partea (ii) a figurii 27.3, cele două cicluri extreme ale
iclivitâţii economice din acest secol au fost asociate cu
4. Profiturile sunt puternic pro-ciclice, dar partea din
>rtmul şi al doilea război mondial. Impactul unui război
venitul naţional reprezentată de salarii este uşor
supra economiei este complex, însă are atâl elementele
contra-ciclică.
i m n şoc al cererii, cât şi ale unui şoc al ofertei. Au
xistal, de asemenea, şocuri mai mici pentru economia
5. în economie, ciclurile pol rezulta din şocuri exogene
întâmplătoare sau din modificări discrete ale
S • putea obiecla că şomajul a fost abandonat ca ţintă de guvernul
variabilelor exogene, combinate cu interacţiunea
•iscrvalor din anii 1980. însă, boom-ul din anii 1985 - 1988
iwson), alimentat de reducerile de impozite si sporirea rapida a ofertei dinamică a multiplicatorului şi acceleratorului (sau
•netarc. urmate de o creştere bruscă a ratelor dobânzilor ţi marin de multe alte posibile mecanisme de reglare întârziată).
e. este cel mai dramatic ciclu oprit - pornit dintre loate.
CAPITOLUL 44

Macroeconomia între retrospectivă şi perspectivă

Intervenţioniştii versus Progresul economiei


non-interventioniştii
Sumar
Punctul de vedere non-intervend'onist
Teme pentru recapitulare

Conceptul de echilibru
Deschiderea macroeconomiei
M
930

ACROECONOMIA, în fomia sa modernă, există de


aproape 60 de ani. în acest timp ea s-a dezvoltat
PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI

agenţilor să asigure o optimizare continuă a structurilor


economiei de piaţă (cum este cazul modelelor neoclasice
CAPITOLUL 44 MACROECONOMIA ÎN RETROSPECTIVĂ Şl ÎN PERSPECTIVĂ

în plus, mulţi nonintervenţionişti cred că instrumentele


politicii sunt uneori atât dc dure încât utilizarea lor este
se concentreze asupra controlării inflaţiei şi asigurării
unui climat stabil in care firmele private pot înflori.
931
1
enorm, devenind aparent tot mai sofisticată. Astfel, sau al ciclului real al afacerilor), se pot dovedi atractive adesea contraproductivă. Efectele unei anumite politici
dacă primele modele puteau fi explicate utilizând din punct de vedere intelectual, dar, în cele din urmă, ele pot fi atât de nesigure, în funcţie atât de momentul în care PUNCTUL DE VEDERE INTERVENTIONIST
doar câteva ecuaţii, modelele modeme de previziune au pot să nu fie mult prea rodnice. Toate ştiinţele caută să se aplică, cât şi de putere, încât adesea împiedică, în loc să
adesea sute de ecuaţii, care, în plus, devin tot mai apeleze, pe cât posibil, la modele simple, şi nu încearcă să îmbunătăţească performanţa economiei. Intervenţioniştii cred că funcţionarea economiei de piaţă
laborioase (Unii autori comentează totuşi acest fapt şi construiască un model complex, care, în final, să nu mai Ei admit totuşi că, într-o politică modernă, o anume liberă este adesea departe de a fi satisfăcătoare. Uneori
încearcă să sugereze că nu s-a amplificat atât poată fi înţeles cu uşurinţă. prezenţă a guvernului este inevitabilă. Astfel, o stare de piaţa nu dă dovadă că dispune de forţe auto-reglatorii
complexitatea economiei, cât, în special, înţelegerea non-intervenţie totală este imposibilă; mai degrabă, ceea puternice şi , ca atare, economia este confruntată cu
Ştiinţa în general progresează prin dezbateri, unde se
ce este recomandat de non-intervenţionişti este intervenţia perioade prelungite de amplificare a şomajului. Alteori,
complexităţii economiei, care a devenit astfel tot mai reunesc atât prin argumente care susţin anumite idei, cât şi
directă minimală în sistemul pieţei, cu excepţia unor pieţele tind să se "supra-corecteze", determinând
dificilă). contra-argumente, care le contestă. Economia nu se abate
situaţii în care intervenţia poate creşte flexibilitatea economia să oscileze între două situaţii extreme, date, fie
în ceea ce ne priveşte, credem că studierea de la această tendinţă, valabilă pentru orice altă ştiinţă, şi,
economiei de piaţă, înlăturând rigidităţile instituţionale. de o severă recesiunie, fie de un decalaj inflaţionist.
macroeconomiei a permis o amplificare considerabilă a ca atare, faptul că economiştii nu reuşesc, dc cele mai
(Exemple ar putea include reformele sindicatelor din
nivelului de înţelegere a fenomenelor economice, luate în multe ori, să ajungă la un consens de idei şi opinii nu
timpul guvernării doamnei Thatcher şi privatizarea Intervenţioniştii susţin că, deşi politicile interven­
ansamblu, şi că acest nivel al înţelegerii continuă să se diminuează cu nimic din valoarea ştiinţifică a economiei.
industriilor naţionalizate, care amândouă au redus rolul ţioniste sunt imperfecte, ele s u n t totuşi suficient de
îmbunătăţească tot mai rapid astăzi, poate mai mult ca Mai degrabă, acest fapt indică că economia este o
politicilor intervenţioniste anterioare). bune pentru a permite îmbunătăţirea funcţionării
oricând. Multe dintre observaţiile valide, generate de disciplină sănătoasă care se mişcă şi se dezvoltă rapid.
economici.
studiul macroeconomiei, sunt simple, aplicate la nivel Dar, în ultimă instanţă, teoriile vor trebui să fie validate
şi testate pe baza datelor existente. Guvernul este însă responsabil pentru asigurarea unui
global şi pot fi explicate fie în cuvinte, fie în diagrame mediu stabil. în care poate funcţiona, aşa cum trebuie, un Punctul de vedere interventionist începe prin a critica;
simple bidimensionale. încercările de a avansa în în acest capitol vom relua doar unele dintre sector privat. ipoteza în virtutea căreia se presupune că echilibrul
-JnielpgrTffl marrnfrnniiiiiipi iprin npi-liirf-n li n n t m r a u > nmhlanwlri arta nnir Nimr-ni nu i nulul di-mnn.lra .
m
rmrtant« tem
iVilirriárilinSí-'.
n r
lui: iiapBrral^oteriţial^zîocstţ fe^Bls^â&^r^S i"?^"Tiyt fitii ol igopon*ste şi
Reducţionismul se referă la încercarea de a explica comportamentului politicii economice, lansând o întrebare de tipul: oare cei vedere este bazat pe convingerea că, în ţrice moment monopoliste) coexistă, aşa după c u m se întâmplă în
agregat prin explicarea comportamentului sub-componcntelor acestuia. care iau decizii politice pot îmbunătăţi lucrurile printr-o economia are un nivel unic de echilibru al venitului economiile reale modeme. Fără a putea dovedi acest
Aceasta înseamnă căutarea unei "microfundarnentări" pentru întreg
intervenţie activă? Vom relua apoi unele aspecte cheie ale naţional şi al numărului total de angajări care nu poate fi lucru, nu putem considera că există o predicţie teoretică a
comportamentul agregat Chiar şi in alte ştiirfe acest lucru nu are
întotdeauna succes. Astfel, oricât am încerca să sludiem atomii modelelor macroeconomice, şi vom încerca să analizăm modificat de politica adoptată. unicităţii echilibrului macroeconomic, cel puţin în econo­
individuali de oxigatj şi de hidrogen, aceasta nu ne-ar ajuta sî înţelegem modul în care acestea au evolua) ele în timp. în final, ne Se crede uneori că unicitatea echilibrului cu număr miile modeme. într-adevăr, dovezile din microeconomie
cum s-au combinat ei pentru a rezulta apa. Astfel, unele reliţii stabile vom reaminti că economia pozitivă se referă la adaptarea complet de angajări este acelaşi lucru cu o curbă LRAS legate de modificările tehnologice endogene, abordate şi
-.ire caracterizează comportamentul agregat nu au corespondertă în teoriei în conformitate cu ceea ce evidenţiază realitatea prezentate şi dintr-o perspectivă macroeconomică, în
verticală. Acest lucru este incorect deoarece argumentul
. LMnportamentul individual al componentelor. Punctul cheie pentru
concretă. pentru o curbă LRAS perfect inelastică (vezi capitolul 32) capitolul 33, sugerează absenţa unicităţii echilibrului.
înţelegerea unei astfel de abordări este faptul că nu trebuie să căutăm, in
mod obligatoriu, regularităţi în comportamentul economic, apelând. în nu necesită un echilibru unic. Acest lucru se bazează însă Dacă aceste şocuri care afectează economia influenţează
acest sens, la o continuă dezagregare. pe absenţa iluziei banilor. Pentru a vedea acest lucru, să nivelul şi direcţia*în care vor fi îndreptate cheltuielile de
presupunem că există un nivel de echilibru al venitului cercetare - dezvoltare, atunci economii identice afectate
naţional compatibil cu un anume echilibru pe fiecare de şocuri diferite, chiar dacă acestea sunt apoi înlăturate,
Interventionist.! versus non-intervenţioniştii dintre pieţele economiei. Dacă adăugăm acum un zero nu se vor întoarce la puncte identice de start. 2
tuturor preţurilor, nimic nu se schimbă cu adevărat şi O altă parte a criticii intervenţioniste este bazată pe
acelaşi echilibru real va fi compatibil cu noul nivel al dezvoltarea teoriilor care ridică întrebări şi care enunţă

U N mod simplu de clasificare a abordărilor din acestor autori, destul de repede şi adesea fără dureri, prin preţurilor. Acest argument arată că, orice venit naţional dubii legate de ipoteza de unicitate ce poate fi aplicată
macroeconomie este de a face o distincţie clară între ajustările operate de însuşi sistemul pieţei. Dc exemplu, unic de echilibru care există este compatibil cu orice nivel pieţei muncii. Aceste teorii au apărut parţial ca urmare a
cei care cred că intervenţiile politice guvernamentale creşterea preţurilor într-un anumit sector, aflat in al preţurilor - dat fiind fie şi numai faptul că nu există o încercărilor de a explica recesiunile prelungite care au
pot îmbunătăţi activitatea economică şi cei care cred ascensiune, poate duce la atragerea de resurse din iluzie a banilor. Cu alte cuvinte, orice venit naţional în stăpânit cele mai multe dintre ţările UE la începutul anilor
că nu este posibil acest lucru. în teoria macroeconomică, sectoarele sau regiunile aflate în declin. Drept rezultat, echilibru real dat este asociat cu o curbă LRAS verticală, '80 şi, respectiv, la începutul anilor '90.
de regulă, se obişnuieşte ca adepţii keynesismului să fie resursele (şi în special resursa umană) rămân, de obicei, în arătând că nivelul venitului este independent de nivelul O clasă de astfel de teorii este bazată pe ideea
consideraţi drept intervenţionişti, în timp ce monctariştii situaţia dc ocupare deplină, astfel încât nu este nevoie să preţurilor. Aceasta însă nu dovedeşte unicitatea deoarece histerezis (prezentată în capitolul 41), care descrie situaţia
Ineo-clasicii şi teoreticienii ciclului real al afacerilor) să se apeleze la politici de diminuare a şomajului. în raţionamentul se aplică oricărui venit de echilibru, în care starea de echilibru a unui sistem depinde de
fie calificaţi drept nonintervenţionişti. Acest lucru poate conformitate cu unele puncte dc vedere, care au în vedere indiferent câte puncte de echilibru există. maniera în care este abordat acel echilibru. în astfel de
fi, în mare parte, corect, dar nu întotdeauna. De exemplu, o astfel de abordare, şomajul este prin excelenţă voluntar. Non-intervenţioniştii obiectează că venitul potenţial
unii kcynesieni moderni ar putea fi destul de fericiţi dacă este neafectat de comportamentul ciclic al economici. Noile teorii ale creşterii economice endogene se află în spatele
politica monetară ar fi focalizată asupra controlului ratei Astfel, nu este nevoie să ne îngrijorăm legat de ce anume asa-numilei "noii economii", care a influenţat noile strategii politice
Non-intervenţioniştii susţin că performanţa în macroe­
adoptate de către Partidul Laburist din Regatul Unit, şi care au fost
inflaţiei, şi nu asupra încercării de reglare fină a activităţii conomie va fi cea mai convenabilă şi cea mai se întâmplă cu venitul naţional potenţial şi cu angajările
anunţate în septembrie 1994. Aceasta implică, printre altele. încurajarea
economice, pe termen scurt. satisfăcătoare d o a r dacă este lăsată doar pe seama corespunzătoare atingerii unei situaţii de echilibru, arunci guvernamentală a investiţiilor în capitalul uman şi în infrastructura.
funcţionării pieţei libere. când economia este lăsată să urmeze indiferent ce cale Idcca cheie a teoriei legate de creşterea economică endogenă este că
PUNCTUL DE VEDERE NON-INTERVENŢION 1ST ciclică, care este indusă de către forţele dc piaţă şi de există cxtemalitâţi legale de formarea capitalului. Astfel, investiţiile
către sectorul privat. Economia se va întoarce guvernamentale pot creşte productivitatea capitalului privat, iar creşterea
Unii adepţi ai acestei abordări admit totuşi că există şi mai rapidă de astăzi creează premise favorabile pentru o creştere mai
N'on-intervenţioniştii cred că economia bazată pc piaţa şomaj involuntar, dar, în acelaşi timp, ei susţin că sistemul întotdeauna, în opinia acestor autori, la o situaţie dc
rapidă mâine (deoarece capitalul dc mâine va funcţiona fiind înconjurat
;beră funcţionează destul de bine de una singură. Deşi pieţei funcţionează destul dc bine pentru a nu mai fi echilibru. Politica guvernamentală poate astfel fi lăsată să de un volum tot mai mare de capital.)
ocurile afectează sistemul, ele sunt resorbite, în opinia nevoie să se apeleze la politici de combatere a şomajului.
932 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 44 M A C R O E C O N O M I A ÍN RETROSPECTIVA Şl ÎN PERSPECTIVA 933

cazuri se spune ci echilibrul depinde de calea de şomeri sau de angajaţi cu jumătate de normă pentru o interesele celor angajaţi în mod curent, care nu sunt problema: Cât de multă instabilitate se poate tolera legat
abordare. Bineînţeles, el nu poate fi însă unic. perioadă mult mai lungă de timp - uneori chiar pentru tot dispuşi să-şi reducă salariile pentru a creşte numărul de de un anumit agregat pentru a asigura stabilitatea unui alt
Un mod în care un echilibru poate fi dependent de restul vieţii. angajări ale non-membrilor. Aşa-numitele modele legate agregat care este corelat cu primul?
calea de abordare este cel privit prin intermediul de cei din interior şi, respectiv, de cei din afară, atunci Să presupunem, de exemplu, că guvernul decide să
Pentru a vedea cealaltă faţă a monedei, să considerăm
adopte obiectivul unei stabilităţi a bugetului, ca pe o parte
capitalului. Pentru a vedea ce anume este implicat, să o perioadă de boom caracterizată printr-un decalaj când se analizează piaţa muncii încearcă să ofere o
a unui mediu stabil. Această "stabilitate" reclamă însă o
presupunem, pentru început, că economia se află într-o inflaţionist, cu un venit naţional situat peste nivelul său posibilă explicaţie a faptului că salariile nu se ajustează
mare instabilitate în politica fiscală, care induce, la rândul
poziţie de echilibru macroeconomic. Vom avea apoi în potenţial şi cu o ocupare a resurselor situată peste nivelul conform modelului tradiţional de abordare a pieţei
ei, o modificare a impozitelor, taxelor şi cheltuielilor
vedere două posibile cazuri. Astfel, în cazul I caracterizat de outputul potenţial, (Să ne reamintim că muncii. Salariile sunt, în viziunea acestor modele,
guvernamentale. Veniturile obţinute din impozite şi taxe
presupunem că există o scurtă recesiune, urmată de situaţia de "ocupare completă a resurselor " corespunde rezultatul negocierii între patroni şi cei care se află depind de interacţiunea existentă între ratele de
întoarcerea la venitul naţional potenţial şi la situaţia venitului naţional potenţial). Boom-ul poate determina "înăuntrul" firmei şi care sunt reuniţi, de cele mai multe impozitare şi nivelul venitului naţional. Cu rate date ale
corespunzătoare ocupării depline. în cel de-al doilea caz, oamenii să achiziţioneze un stoc mai mare de capital ori, în sindicate. impozitelor, veniturile obţinute din impozitare se schimbă
presupunem că ne confruntăm cu o recesiune prelungită, uman decât într-o situaţie corespunzătoare ocupării Aceasta furnizează un posibil raţionament pentru care asemenea fluxului şi refluxului ciclului. O balanţă
care cuprinde o mare parte dintr-un deceniu, şi care este depline. Atunci când condiţiile se reîntorc la normal, unii autori susţin .o eventuală modificare a instituţiilor bugetari stabilă ar necesita ca guvernul să crească ratele
urmată apoi de o întoarcere la nivelul venitului naţional venitul potenţial poate fi mai ridicat deoarece mai mult pentru a asigura o oarecare reprezentare în cadrul nego­ de impozitare şi să reducă cheltuielile guvernamentale în
potenţial şi la situaţia corespunzătoare ocupării depline. capital uman înseamnă mai multă producţie, pentru un cierilor salariate a şomerilor. Dar, în absenţa unei astfel de perioadele de recesiune şi să scadă ratele de impozitare şi
Să considerăm, mai întâi, efectul asupra capitalului număr dat de angajări. Mai mult, numărul de angajări reforme majore, aceste modele de abordare, furnizează, de să crească cheltuielile guvernamentale, în perioade de
fizic. în timpul unei scurte recesiuni, capitalul fizic şi corespunzător unei situaţii de echilibru poate fi mai asemenea, un raţionament pentru a înţelege de ce trebuie boom.
factorul muncă nu vor putea fi utilizate. Atunci când ridicat, deoarece o forţă de muncă mai bine calificată are ca, pe cât posibil, eventual apelând la o intervenţie Nu numai că un astfel de fapt iroseşte potenţialul
relansarea se produce relativ rapid, capitalul şi munca o productivitate marginală mai ridicată, care generează o guvernamentală, să se prevină apariţia unor perioade bugetului de a acţiona ca un stabilizator, dar marea
neutilizate vor putea fi din nou utilizate şi se va restabili cerere mai ridicată pentru forţă de muncă, corespunzător îndelungate de şomaj - perioade care îi pun pe şomeri în instabilitate a mediului fiscal este cauzată de schimbări
un nou echilibru care va fi acelaşi cu punctul de echilibru pentru orice salariu real dat exogen. imposibiltatea dc-a avea ceva de spus legat de raportul de continue atât în ratele de impozitare cât şi în nivelul
^iwarm.iiiiuiiiiir iniţial utiînni nrinii j! (ie ocupare,

-«-mielor de impozitare.
cererea poate fT prea scăzută pentru a se angaja tot stabilizare pentru a preveni perioade prelungite de Stabilitatea este necesară astfel încât sectorul privat să
capitalul existent. Atunci când economia se va revigora, Ipoteza de unicitate a echilibrului macroeconomic în poată face planuri de viitor într-un climat în care
recesiune. Mai mult, se consideră că, în aceste perioade,
obligaţiile de impozitare şi cererea guvernamentală par să
în cele din urmă, stocul de capital rămas va putea fi ar trebui să se asigure, într-o mai mare măsură, orice moment este o i p o t e z i , c a r e nu rezultă din nici o
fie cunoscute.
utilizat complet, în timp ce va exista încă relativ multă recalificarea sau, după caz, reconversia profesională, a teorie a echilibrului general şi c a r e nu descrie nici o
forţă de muncă neangajată. Astfel, venitul naţional celor care altminteri ar rămâne şomeri pentru perioade situaţie reală existenţi în economie. Această ipoteză
Orice obiective legate de buget ar t r e b u i e să fie
potenţai va fi atins la un nivel mai scăzut corespunzător îndelungate de timp. Această manieră de abordare se este contrazisă de dovezile existente în favoarea aşa-
stabilite astfel în medie pe o perioadă destul de lungă
unei situaţii de ocupare deplină a resurselor, comparativ constituie, de asemenea, într-un set de posibile explicaţii numitei histerezis şi, respectiv, în favoarea creşterii
pentru a acoperi un ciclu tipic. Stabilitatea dc la un an
cu cazul în care asistăm la o recesiune scurtă, deoarece ale faptului că, în general, se consideră că decalajele economice endogene. la altul ar trebui să se refere mai c u r â n d la ratele de
stocul de capital va fi mai mic, ca rezultat al unei perioade recesioniste, însoţite de un şomaj ridicat, se pot dovedi impozitare şi la programele de cheltuieli g u v e r n a ­
mai lungi de recesiune. (Acest argument presupune un uneori mai grave decât decalajele inflaţioniste Rolul politicii mentale şi mai puţin la dimensiunea bugetului.
raport fix capital - forţă de muncă, încorporat în capitalul caracterizate de o inflaţie moderată şi de un număr relativ
existent). mare de angajări. Diagnosticele date bolilor economiei atât de către non- Această abordare, la rândul său, reflectă faptul că bugetul
Rezultate similare pot apărea legat de capitalul uman. O altă sursă de non-unicitate a echilibrului intervenţionişti cât şi de către intervenţionişti au condus, guvernamental înregistrează nişte variaţii ciclice, având
O recesiune scurtă va avea un efect relativ mic asupra macroeconomic apare din comportamentul pe care îl pot într-un mod deloc surprinzător, la reţete foarte diferite în cele mai mari deficite în perioadele de recesiune şi cele
capitalului uman. O recesiune prelungită însă va adopta sindicatele. Să presupunem că sindicatele înţeleg legătură cu rolul politicii economice. mai mari surplusuri în perioadele de boom.
determina mulţi tineri care intră pentru prima oară pe conflictul care poate apărea între salariile tot mai mari Avocaţii unui mediu monetar stabil pledează dc fapt
piaţa muncii să rămână ani de zile fără un loc de muncă, solicitate şi numărul tot mai mare de angajări, conflict PRESCRIPŢIILE NON-INTERVENŢIONISTE pentru o inflaţie stabilă. Se mai poate discuta dacă ar fi
pierzând astfel oportunităţile legate pentru practica la care se poate evidenţia, din punct de vedere geometric, fezabilâ o rată zero a inflaţiei. Politica monetară impusă
locul de muncă şi de exersarea cunoştinţelor şi a prin intermediul curbei cererii de muncă, care are o pantă Nu este necesar să apelăm neapărat la o clasificare a de non-intervenţionişti. in anii '70 şi '80, a vizat stabilirea
abilităţilor lor în practică. Atunci când economia se negativă. Să presupunem că sindicatele sunt interesate politicilor non-intervenţionistc în funcţie de ocuparea unei rate obligatorii de creştere a emisiunii monetare şi
revigorează, aceşti tineri au un capital uman cu mult deplină şi de preţurile stabile. Aceasta deoarece non- menţinerea acesteia. Pentru a stabili o astfel dc sarcină,
doar de ce se întâmplă cu membrii lor. O scurtă recesiune
diminuat prin neexercitarea capabilităţilor; cu alte intervenţioniştii cred că ambele scopuri vor fi atinse prin banca centrală trebuie să estimeze rata cu care va creşte
duce la concedieri, dar cei fără locuri de muncă rămân în
aceeaşi politică de bază: asigurarea unui mediu stabil, în cererea dc bani, dacă venitul naţional actual ar fi egal cu
cuvinte, capitalul uman s-a uzat prin neutilizarca sa sindicat şi sunt reangajaţi atunci când apare perioada de
care să poată opera sistemul pieţei libere. venitul naţional potenţial şi dacă nivelul preţurilor ar fi
corespunzătoare imediat după scurgerea perioadei de revigorare. Dacă considerăm acum că ne confruntăm cu o
stabil. Ca o primă aproximare, aceasta poate fi luală drept
formare. Mai mult, chiar şi persoanele care au avut de recesiune prelungită, atunci vom constata că numărul
Asigurarea unui mediu stabil. Mulţi autori consideră că rata la care însuşi venitul naţional potenţial creşte.
lucru în timpul recesiunii pot să fie mai puţin înclinate să complet de angajări scade, dar de data aceasta, şomerii
crearea unui mediu stabil prin non-intervenţie (văzută Aceasta devine apoi rata obligaiorie dc creştere a emi­
investească în capitalul uman deoarece perspectivele de a sunt eliminaţi din sindicat. Sindicatul, interesat, în siunii monetare. Propoziţia-chcie este că emisiunea
subtil şi ca inactivitate), aşa cum pledează non-
se muta într-o slujbă mai bună nu păreau să fie prea principal, de soarta membrilor săi curenţi, va dori atunci monetară ar trebui să se schimbe gradual de-a lungul unui
intervenţioniştii. este mai uşor de spus decât de făcut. Ne
optimiste. întrucât capitalul este productiv, mai puţin să protejeze nivelul existent al salariilor. Şomerii nu vor traseu stabil, care este independent de variaţiile pc termen
vom concentra în cele ce urmează asupra prescripţiilor
capital uman implică mai puţină producţie. Atunci când, avea nici un cuvânt în această problemă deoarece nu mai scurt ale cererii de bani, determinate de schimbări ciclice
legate de stabilirea unor politici fiscale şi monetare
în final, apare perioada de revigorare, venitul naţional sunt consideraţi a fi membri de sindicat. Deci, atunci când stabile. ale venitului naţional.
potenţial, corespunzător unei situaţii de ocupare deplină, economia se confruntă cu o perioadă mai îndelungată in O problemă majoră care trebuie avută in vedere este Se pune astfel întrebarea: O regulă pentru creşterea
va fi astfel mai scăzut decât ar fi fost dacă recesiunea ar fi care rata şomajului se situează la niveluri ridicate, ci variabilele macroeconomice sunt intercorelate. monetară ar asigura oare o stabilitate monetară?
fost de scurtă durată. Mai mult, cei care au pierdut şansa economia va avea tendinţa de a se stabiliza în jurul unei Stabilitatea uneia poate implica instabilitatea celorlalte. în Răspunsul este : nu neapărat.
de dezvoltare a capitalului urnan pot rămâne în starea de astfel de situaţii, deoarece sindicatele vor proteja astfel de cazuri trebuie făcută o alegere. Se pune astfel
934 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 44 MACROECONOMIA ÎN RETROSPECTIVA ŞI ÎN PERSPECTIVĂ 935

Asigurarea unei r a t e stabile de creştere m o n e t a r ă nu Dificultăţile aplicării creşterii monetare stabile în considerând că aceasta este cea mai bună politică pro- cele două obiective - ocuparea deplină şi stabilitatea
asigură şi un mediu m o n e t a r stabil. Deficitele şi Regatul Unit în faţa inovaţiilor financiare, care au creştere care poate fi promovată pentru a asigura cu preţurilor - să fie relativ compatibile. Unii dintre adepţii
surplusurile m o n e t a r e d e p i n d de relaţia eiistcntă între deplasai funcţia de cerere a banilor (discutată in capitolul adevărat creşterea economică. în opinia noninterven- acestei orientări cred chiar că astfel de politici ar trebui să
oferta şi cererea de bani. 38), au dus la abandonarea de către un pretins guvern ţioniştilor, economia nici nu are nevoie decât într-o mică devină o prezenţă curentă în peisajul economic contem­
monelarist a regulilor fixe pentru creştere monetară. măsură de implicarea guvernamentală pentru derularea poran.
Regula pentru creşterea monetară are în vedere oferta Poziţia non-intervenţionistă a sprijinit cauza indepen­ activităţii în diferitele sectoare de activitate. Mai mult, Controalele exercitate asupra relaţiei salarii-costuri-
monetară. Ce se întâmplă însă cu cererea? Problemele denţei băncii centrale, şi a pledat pentru a i se stabili aceşti economişti se declară făţiş şi în favoarea privatizării preţun s-ar putea constitui intr-o măsură temporară pentru
apar atunci când curba cererii de bani se deplasează. De băncii centrale drept unică însărcinare doar asigurarea tuturor sectoarelor de activitate, ramurilor sau firmelor a întrerupe inerţia inflaţionistă, dar nu este recomandabilă
exemplu, plata dobânzii pentru conturile curente a dus la unei stabilităţi a preţului. Motivul care a făcui să se care pot fi adaptate mai bine la funcţionarea utilizarea unei astfel de măsuri pe termen lung, întrucât
o creştere a cererii pentru aceste conturi. în acest caz, pledeze pentru independenţa băncii centrale a vizat mecanismelor pieţei; unii autori aparţinând acestei aceasta ar induce ineficientă şi rigiditate.
dacă Banca Angliei a aderat la o regulă rigidă pentru menţinerea acesteia cât mai departe de presiunile orientări consideră că privatizarea ar trebui aplicată Alte politici care au o incidenţă relativ permanentă
creşterea monetară, atunci am fi asistat la o cerere exercitate de politicile pe termen scurt, cu intenţia de oriunde piaţa se poate dovedi capabilă să furnizeze un asupra veniturilor pot fi dc tipul celor utilizate de obicei în
excesivă de bani şi ratele dobânzilor ar fi crescut. în acest înlăturare a tentaţiei de a aplica politici care să genereze bun sau un serviciu. ultimele decenii, dar care se află acum în dizgraţie, adică
mod, presiunile contracţioniste s-ar fi exercitat asupra boom-uri pe termen scurt (în special înainte de alegeri). un contract social. Acesta implică consultaţii anuale între
economiei. Cu toate acestea există încă ferm înrădăcinată credinţa că, PRESCRIPŢII INTERVENŢIONISTE sindicate, management şi guvern, pentru a cădea de acord
Se pune astfel problema: Ar trebui oare banca să se dacă ar putea fi atinsă, stabilitatea preţurilor ar ajuta mai asupra sarcinilor legate dc schimbările salarialc Acestea
"blige ea însăşi la o regulă de creştere procentuală sau ar mull pentru menţinerea stabilităţii activităţii economice Intervenţioniştii pledează pentru aplicarea unor politici sunt considerate ca fiind non-inflaţioniste, date fiind
rebui pur şi simplu să opereze în condiţii neanun|ate şi reale (mai mult decât o politică ce vizează schimbările economice diferenţiale în raport cu cele trei obiective proiectele guvernului pentru viitor şi politicile economice
•osibil destui de variabile? Regula anun|ată face mai contraciclicc ale producţiei). majore ale macroeconomiei care vizează: asigurarea unui planificate.
nnplă evaluarea măsurii în care banca îşi atinge O strategie alternativă pentru politica monetară este de nivel înalt de ocupare; stabilitatea preţurilor; creşterea Unii intervenponişti argumentează că obiectivul ma­
'btectivele. De asemenea, ar preveni cedarea băncii in a se întoarce la un regim cu rate de schimb fixe (sau chiar economică. Pe măsură ce vom prezenta pe rând fiecare croeconomic predilect ar trebui să-1 constituie ocuparea
iţa tentaţiei de a regla fin economia. la un etalon al monedei, cum ar fi etalonul aurului). La un dintre prescripţiile legate de cele trei obiective deplină, chiar dacă se poate ajunge ca, în aceste condiţii,
-)n dezavantaj a l regulii „„,„,....,• ri a r n
,[iL. mniiir-iiLirlin ni- II II n l a u r fi
.care pot-:apare l e g a E ^ i i i T ^ S T ^ ^ - n i p w w n ţ ^IMVVH
c i e ţ ion are eotUMeieuce.- prezentate în capitalele - 40 fr^4î ^ m a j u l p6ate ti-cu
Bani, speculatorii ş t n P c ă Ăccasta a fost politica care şi-a avut locul său în timpul certitudine redus, pe termen scurt, sub nivelul cores­
banca va vinde mai multe obligaţiuni pentru a reduce anilor stabili din 1950 şi 1960. însă, în era Thatcher, Un nivel înalt de ocupare. Există două, niveluri ale punzător ratei NAIRU, dar penlru a reuşi apoi să-l
surplusul. Aceasta va scădea preţul obligaţiunilor. raiele de schimb fixe erau privite ca extrem de politicilor intervenţioniste care sunt corelate cu problema menţinem la acest nivel, va trebui să acceptăm că acest
Speculanţii sunt astfel determinaţi să vândă obligaţiuni, intervenţioniste. Reproşul pentru o astfel de strategie era ocupării. Astfel, orientarea de filieră tradiţional fapt va conduce la o inflaţie in continuă creştere (eventual
sperând să le răscumpere la preţul negociat o dată ce "nu puteţi "împunge"(BUCK) piaţa". Cu siguranţă, nu keyncsiană recomandă aplicarea unor poliţiei fiscale şi chiar la o hiperinflaţie). Ştim, de asemenea, că, odată ce o
banca acţionează. poate exista nici o garanţie că un-regim cu rată de schimb monetare (politici ale cererii agregate) pentru a contracara inflaţie ridicată s-a instalat, numai un şomaj situat la un
fixă va asigura mai multă stabilitate economici reale decât o inflaţie puternică şi decalajele recesioniste, adică pentru nivel peste NAIRU o mai poate coborî, şi acesta este
Obiectivele politicii m o n e t a r e p r e a n u n ţ a t e la nivel de unul fluctuant, aşa cum a sublinia! experienţa Regalului a incerca revenirea venitului naţional la nivelul său adesea un proces îndelungat, lent şi costisitor. Pe scurt,
• a n i n i foarte precise pot i n t r o d u c e instabilitate în Unit cu ERM. Tot aşa, etalonul aur a furnizat stabilitate potenţial, şi pentru a permite diminuarea şomajului până intervenţioniştii se află pe un teren mişcător, dacă
. n m p o r t a m e n t u l ratelor dobânzilor. pe termen lung preţurilor, dar a fost incapabil să mai la nivelul aşa-numitei rate NAIRU. Unele dintre încearcă să pledeze în favoarea obiectivului de ocupare,
asigure stabilitate în timpul perioadei turbulente din anii problemele majore asociate cu politica de stabilizare de ignorând însă consecinţele inflaţioniste. Căci, aşa cum am
Un al doilea dezavantaj pentru o astfel de regulă este '20. tip discreţionar au fost prezentate mai detaliat în mai menţionat, în economie s-a împământenit deja
â banca, pentru a-şi păstra credibilitatea, poate eşua in O monedă europeană unică, odată implementată, ar capitolele precedente. expresia consacrată: " . . . N u există nimic care să rivalizeze
ureprinderea acţiunilor discreţionare, care altminteri ar fi înlătura in întregime politica monetară aflată atât la Linia mai nouă a acestei orientări intervenţioniste are cu un prânz gratuit!..."
otriviie. De exemplu, după ce o inflaţie înrădăcinată este discreţia politicienilor Regatului Unit, cât şi a Băncii în vedere intervenţiile "din partea ofertei", destinate
întreruptă, economia poate să înregistreze un şomaj Angliei. în mod ironic, cei care se opun cel mai vehement scăderii NAIRU (şomajul de echilibru) şi amplificării Creşterea. Politicile tradiţionale menite să asigure o
substanţial şi un nivel relativ stabil al preţurilor. Există în acestei politici sunt non-intervenţioniştii (monetariştii şi tendinţei de creştere a ratei de creştere a venitului sporire a ratelor de creştere caută să adapteze climatul
aceste condiţii posibilitatea de a aplica o politică de aripa dreapta a conservatorilor). în schimb, cei care o naţional potenţial. Aceste politici includ măsuri cum ar fi: economic general într-un mod care să fie favorabil
expansiune discreţionară unică in emisiunea monetară susţin sunt intervenţionişlii (aripa stângă a conservato­ modificarea structurii instituţiilor dc negociere a creşterii economice. Astfel de politici au în vedere, în
pentru a aduce economia înapoi la nivelul venitului rilor. Partidul Laburist şi cel Liberal Democrat). salariilor; modificarea sistemului de beneficii şi a altor mod tipic, subvenţionări sau adoptarea unui sistem
naţional potenţial. Regula fixă de creştere a banilor ar Problematica expusă sugerează că intervenţioniştii ar stimulente; introducerea unor politici active pe piaţa favorabil de impozitare, care să permită stimularea
exclude însă acest lucru, condamnând economia la o trebui să fie cei mai îngrijoraţi de utilizarea monedei muncii, care să faciliteze, in primul rând îmbunătăţirea activităţilor dc cercetare - dezvoltare, precum şi alte
recesiune prelungită. unice, întrucât utilizarea acesteia ar putea înlătura nivelului de instruire şi a abilităţilor de care pot da dovadă activităţi care să conducă la obţinerea profitului. Măsurile
In ciuda acestor probleme, mulţi non-intervenţionişti utilizarea politicii monetare în scopuri contra-ciclice la oamenii în practică. menite să conducă la o scădere a ratele dobânzilor, în mod
cred că o regulă de creştere a banilor este superioară nivelul economici Regatului Unit. Oricum, stabilirea ratei temporar sau permanent, sunt privite dc către unii
oricărei alternative cunoscute. Unii ar fi de acord că. in care ar putea asigura cel mai stabil mediu economic se Un nivel stabil al preţurilor Unii intervenţionişti, mai politicieni ca fiind favorabile investiţiilor şi creşterii.
principiu, banca centrală ar putea îmbunătăţi performanţa constituie intr-unul dintre cele mai controversate subiecte ales grupul cunoscut sub denumirea dc post-kcynesieni, Alte politici privesc difuzarea noilor tehnologii.
economiei prin atacuri ocazionale ale politicii monetare ale dezbaterilor din economia modemă. cred că poate fi imposibil să se atingă simultan obiectivele Primele modele economice presupuneau că, o dată ce se
discreţionare pentru a contracara lucruri cum ar fi ocupării depline şi. respectiv, cel al stabilităţii preţurilor. făcea o inovaţie, aceasta să fie disponibilă pentru oricine
deplasări majore ale curbei cererii de bani. Dar ei cred de Creşterea pe termen lung. Non-intervenţioniştii pledează Ei au in vedere, in special inflaţia prin costuri, indusă de era interesat de ea. Cercetările mai recente arată că
asemenea că, din moment ce se conferă o astfel de pentru o non-implicare a guvernelor în economie, în creşterile dc salarii ( aşa cum s-a prezentat în capitolul difuzarea cunoştinţelor tehnologice poate fi o afacere
posibilitate de operare pentru banca centrală, aceasta ar general şi legat de procesul dc creştere economică 40), chiar dacă ci argumentează că presiunea salarială lentă şi costisitoare. Un motiv care nu este lipsit de interes
putea abuza de ea într-o încercare de a asigura reglarea susţinută, pe termen lung, în special. Non-intervenţioniştii poate determina o inflaţie susţinută numai dacă este arc în vedere faptul că, în special, în cazul firmelor mici,
xonomici. Instabilitatea rezultată ar fi, în opinia acestor susţin astfel că guvernul nu poate îmbunătăţi funcţionarea acomodată dc către autorităţile monetare. costul învăţării operării cu tehnologiile disponibile este. in
economişti, cu mult mai mare decât instabilitatea care ar pieţei libere şi că intervenţia sa poate interfera cu eficienţa Unii post-keyncsicni au cerut ca, prin intermediul unor mod curent, ridicat. Un alt motiv arc în vedere faptul că
ezulla din aplicarea unei reguli rigide de creştere a pieţei. în acest sens. ei au susţinut cu vehemenţă politici ale wniturilor. să se încerce să se restrângă inovaţiile făcute de către alte firme solicită adesea cheltu­
.•anilor înlr-un mediu supus schimbării. reducerea nivelului curent al intervenţiei guvernamentale, presiunea exercitată de relaţia salarii-costuri, astfel încât ieli de cercctare-dezvoltarc, pentru a facilita adaptarea lor
936 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 44 MACROECONOMIA ÍN RETROSPECTIVA Şl ÎN PERSPECTIVA 937

unor scopuri similare, dar nu identice. Guvernele OECD a creşterii endogene şi a histerezisului. Teoria creşterii ajustările.* În final, accentul s-a deplasat către inter­ pozitive a inflaţiei, atunci curba Phillips ar începe să se
au acordat, in special in ultimii ani, mulţi atenţie endogene sugerează că, dacă investiţiile din sectorul venţiile care puteau apărea "din partea ofertei", care pot, deplaseze în sus. Aceasta se întâmplă deoarece rata
politicilor aferente accelerării procesului de difuzie a public sunt adecvate, atunci ele pot stimula şi de asemenea, schimba natura echilibrului. aşteptată a inflaţiei ar creşte continuu pentru a ajunge din
tehnologiilor in continuă schimbare in firmele din propria productivitatea capitalului din sectorul privat. urmă rata actuală. Menţinerea nivelului preconizat al
lor economic. Histerezisul, aplicat pieţei muncii, arată că NAIRU ar fi Faza I: Intersecţia primei diagonale. Primele modele venitului na|ional şi a nivelului corespunzător dc ocupare
Unele guverne sprijină de asemenea o intervenţie mai mai scăzut (pe termen mediu, dar nu pc termen foarte keynesicne erau de tipul celor prezentate în capitolele 29 ar necesita acceptarea unei rate a inflaţiei în continuă
specifică, sub forma a ceea ce a fost denumit sugestiv prin lung) dacă nu s-ar permite ca şomajul să crească încă de şi 30. Venitul naţional de echilibru era considerat a apărea creştere. De vreme ce, mai devreme sau mai târziu, o
termenul de selec/ia câştigătorilor. Susţinătorii unui astfel la inceput. Argumente corelate sugerează că, atunci când acolo unde curba cheltuielilor agregate dezirabile (AE) astfel de politică va trebui abandonată, o întoarcere a
de punct de vedere doresc ca guvernele să aleagă nivelul şomajului este înalt, el poate fi redus la nivelul intersecta linia de 45°. Acest venit dc echilibru trebuia să economiei la un NAIRU unic şi la nivelul potenţial
sectoarele de activitate, de obicei pe cele noi, care au un NAIRU prin aplicarea unui set de politici active fie egal cu venitul naţional potenţial (numii iniţial şi asociat al venitului naţional a fost unicul obiectiv viabil
autentic potenţial pentru succes în viitor şi apoi să le direcţionate către stimularea îmbunătăţirii nivelului de "venitul corespunzător situaţiei de ocupare deplină"). In pentru politica îndreptată spre cererea agregată. Astfel,
sprijine cu subven|ii, contracte guvernamentale, fonduri calificare al celor aflaţi in stare de şomaj pe termen aceste condiţii, ori dc câte ori venitul naţional real era mai politica intervenţionistâ nu ar fi putut afecta nivelul
de cercetare şi toate celelalte stimulente care pot fi îndelungat. mic decât venitul naţional potenţial, se recomanda venitului naţional şi al ocupării la care se stabilise deja
folosite în acest scop de către guvern. Non-intervenţioniştii ar putea admite posibilitatea aplicarea unei politici fiscale expansioniste, destinate a economia. Tot ceea ce se poale face, atunci când şocurile
Oponenţii obiectează că selec|ia câştigătorilor necesită teoretică a unor astfel de intervenţii benefice, dar sunt determina, în timp, o apropiere şi chiar, în măsura in care exogene şi forţele ciclice au determinat venitul naţional să
previziuni de fine|e şi nu există nici un motiv pentru care sceptici că orice guvem real ar putea face ca o astfel de va fi posibil, o coincidenţă a acestora. devieze de la venitul potenţial şi şomajul să devieze de la
să se sconteze ca guvernul să poată face previziuni mai intervenţie să funcţioneze într-o perioadă de timp nivelul NAIRU, ar putea consta în grăbirea ajustării
bune decât investitorii privaţi. într-adevăr, de vreme ce rezonabilă, cel puţin fără a cauza alte probleme, cum ar fi: Faza 2: Curba Phillips simplă. In anii '60, curba Phillips înapoi către echilibru. Intervenţioniştii au sugerat o astfel
consideraţiile politice intră, în mod inevitabil în joc, impozitele mai ridicate: inflaţia; confruntarea cu ample s-a adăugat raţionamentului de filieră keynesiană. Atâta de politică de stabilizare; non-intervenţioniştii au
guvernul poate să aibă mai puţin succes decât piaţa în deficite bugetare. Intenţia de a asigura creşterea vreme cât costurile salariate erau flexibile, fie în sus, fie respins-o, deoarece simţeau că probabil va avea efecte
selecţia câştigătorilor. Dacă aşa stau lucrurile, focalizarea economică nu este nouă, dar, cel puţin în trecut, strategiile în jos, pe termen lung, nivelul dc echilibru al venitului perverse şi deoarece forţele de ajustare naturală ale
şi distribuţia fondurilor prin guvem şi nu prin sectorul pe termen lung au fost afectate de ample crize financiare naţional era unic determinat, corespunzător unui nivel economiei erau considerate ca fiind destul dc puternice.
l i n lllilhl iiiiii sta
.— de înţelegerea pieţei muncii sugefflawi nil nivftHtfţw.
de echilibru ulo şomajului (NAIRU- şi ale venitului
acelaşi lucru, acolo unde curba inflaţiei corespunzătoare naţional sunt dependente de calea urmată. După perioade
unui cost unitar intersectează axa zero. (vezi figurile în care s-a permis atingerea unui şomaj mai ridicat decât
4o.6;40.7 şi, respectiv, figura 40.8 redate şi explicate în N A I R U , nivelul potenţial al venitului naţional va fi mai
Evoluţia macroeconomiei capitolul 40.) I scăzut. Aceasta înseamnă că reducerea amplitudinii
însă, în acest model, guvernul s-ar putea confrunta ciclului ar putea creşte nivelul venitului naţional potenţial
permanent cu un nivel inflaţionist al venitului naţional, şi, respectiv, ar putea duce la o scădere a NAIRU

T EORIA macroeconomică s-a schimbat mult în timp,


şi punctul de vedere care încearcă să stabilească un
consens şi să precizeze care sunt cele mai bune astfel
de teorii tinde, de asemenea, să influenţeze maniera
in care sc fundamentează recomandările de politică făcute
gravitează, în principiu, pe termen lung. Nivelul asociat
al şomajului este numii rata şomajului care nu conduce la
o accelerare a inflaţiei (NAIRU) sau raia naturală a
şomajului. într-o economie care'se află intr-o permanentă
dinamică, in cadrul căreia se înregistrează şi perioade de
cel puţin atâta vreme cât ar dori să valideze inflaţia,
aplicând politici de expansiune monetară. Cu alte cuvinte,
aplicarea unei politici intervenţioniste adecvate ar permite
guvernului să atingă orice punct dorit dc pc curba Phillips.
(comparativ cu cazul în care sunt admise recesiuni
semnificative).
Această analiză concluzionează prin a sublinia că o
politică de stabilizare de succes ar fi benefică dacă ar
permite creşterea sustenabilă a nivelului potenţial al
Pentru a face acest lucru, politica fiscală ar putea fi
de economişti. Controversele aprige dintre intervenţionişti creştere, şomajul de echilibru este definit de către şomajul utilizată pentru a preveni inflaţia care ar putea rezulta în venitului naţional. Bineînţeles, nu se justifică să se
şi non-intervenţionişti au sfâşiat economia modernă de friclional la care sc adaugă şi şomajul structural. urma deplasării curbei LM la stânga. Aceasta se face prin precizeze pas cu pas cum poate fi condusă mai bine
sute de ani, chiar ele s-au focalizat în recentele dezbateri în anii '70, punctul de vedere în virtutea căruia se creşterea emisiunii monetare nominale la aceeaşi rată cu politica de stabilizare pentru a atinge astfel de obiective.
dintre monetarişti şi keynesieni. în economia susţinea că în economie există un punct de echilibru care creşte nivelul preţurilor, menţinând astfel constantă Dar principiul intervenţiei active încă este considerat a fi
contemporană, modificările survenite în "standardul" macroeconomic unic era general acceptai. în condiţiile emisiunea monetară reală. într-adevăr, atunci când curba mai favorabil decât o teorie care afirmă că echilibrul nu
modelului macroeconomic au înclinat balanţa argumen­ dezvoltărilor recente ale economiei neokeynesiene, aşa ofertei agregate pe termen scurt, SRAS se deplasează la este afectat de dimensiunea şi de durata dezechilibrelor.
telor mai întâi în favoarea kcynesienilor (intervenţionişti), cum s-a arătat anterior, această idee a fost supusă unor stânga . curba cererii agregate, AD, s-ar deplasa la
apoi în cea a monetariştilor (non-intervenţionişti), şi, mai serioase critici. dreapta, pentru a păstra decalajul inflaţionist. Faza 5: Integrarea curentului şi cieluL O altă extensie
recent, în favoarea neo-keynesienilor. In această secţiune Pentru a înţelege dezbaterea modernă, trebuie să posibilă a fazei 4 apare din abordările specifice teoriei
vom aborda doar unii dintre aceşti paşi-cheie parcurşi în revedem cum a evoluat conceptul de echilibru Faza 3: Creşterea aşteptată a curbei Phillips. Ipoteza creşterii endogene. Analiza histerezis sugerează astfel că
evoluţia teoriei economice. macroeconomic dc la începutul economiei keyncsienc. accclcraţionistâ a înlăturai posibilitatea menţionată mai politica activă de stabilizare poale genera o unică
Evoluţia a vizat încercarea dc reducere a sferei de sus pnn introducerea în analiza curbei simple a lui deplasare paralelă în sus a curbei care reflectă evoluţia în
CONCEPTUL DE ECHILIBRU cuprindere a obiectivelor politicilor intervenţioniste; Phillips a unei rate aşteptate a inflaţiei. Dacă guvernul ar timp a outpulului potenţial. Teoria creşterii endogene
dezvoltările recente pledează chiar pentru intervenţiile încerca să menţină economia in orice punct dc pc curba sugerează posibilitatea că intervenţiile specifice să poală
în modelul nostru macroeconomic, prezentat începând cu focalizate. Phillips amplificată de către aşteptările asociate unei rate duce la creşteri ale ratei curente de creştere a venitului
capitolul 32, s-a presupus că există o curbă unică a ofertei La început, dominată fund dc experienţa Marii naţional, adică să mărească panta curbei care reflectă
agregate pe termen lung (LRAS). Această curbă defineşte Recesiuni din anii '30, teoria macroeconomică a plecat 4 evoluţia în timp a venitului naţional potenţial.
De fapt aceasta a echivalat cu ceva mai mull decât o inloarcere la
un nivel unic al venitului naţional către care economia de la ipoteza unei oferte excesive, astfel încât deficitul economia clasica, dar a trebuit să se scurgi un timp indelungal pentru ca
cererii agregate era considerat a fi factorul determinant in să apari contraargumcntele.
La începutul secolului al XlX-lea cele doté scoli erau denumite stabilirea diagnozei economice şi, implicit, in prescrierea
wgcsliv drepl bulioniţtu si non-buliomţlii Primii erau precursori ai unor terapii economice în care accentul era pus pe cererea
nioncunjrilot. pnn faptul ci doreau ca chestiunea monedei de hârtie al agregată, a cărei creştere părea să fie soluţia. Accentul s-a
lie letali de aur (o reguli monetari). Mai târziu. In secolul al deplasat apoi pc aplicarea ipotezei de clcaring al pieţei
nouăsprezecelea, huliomşlii s-au transformat în asa-numita şcoafi a
(fie întotdeauna, fie câteodată), astfel încât se considera că
monedei Ononen)n lor. scoală bancară, erau keynesieni, in sensul că ei
dureau ca emisiunea monetară să se extindă o dată ce nevoile activităţii politicile puteau face mai mult decât doar să grăbească
economice reale se amplifică
I

938 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 44 MACROECONOMIA IN RETROSPECTIVA Şl IN PERSPECTIVA 939

5
evoluţia ponderii deţinute de exporturi în PIB, în cazul amplificare a integrării financiare în jurul lumii. Ne-am
Regatului Unit şi al ţărilor OECD, luate în ansamblu. referit la aceasta ca la procesul dc globalizare.
Lucrurile au început să se schimbe în anii '60, pe Impactul globalizării asupra modelului macroeco­
măsură ce comerţul cu bunuri şi servicii a fost treptat nomic este legat de ipoteza perfectei mobilităţi a capita­
liberalizat şi pc măsură ce comerţul mondial a crescut lului pc care am prezentat-o în capitolul 39. într-adevăr,
rapid, comparativ cu evoluţia înregistrată, în aceeaşi fiecare ţară pare să primească preţul pe pieţele financiare
perioadă, de PIB global. Figura 44.1 arată o sporire a mondiale, deoarece fiecare ţară este asemenea unui
procentului exporturilor în PIB, în Regatul Unit dc la jucător mic pe o piaţă mare. Aşa cum am văzut, ipoteza
aproape 14%, la sfârşitul anilor 1950 la aproape 2 7 % perfectei mobilităţi a capitalului schimbă percepţia
astăzi. Creşterea comparativă pentru ţările OECD luate în noastră despre mecanismul de transmitere, care rezultă
ansamblu, a evoluat, în aceeaşi perioadă, de la circa 10% din schimbările politice şi, implicit, efectul acelor
la aproape 25%. Legăturile internaţionale au devenit tot schimbări. în special atunci când sistemul pare că se
mai importante. Pentru un timp, în literatura de întoarce la starea dc echilibru. De asemenea, este afectată
specialitate, de după război, aceste legături erau reflectate percepţia puterii politice din ţările individuale, care
în întregime prin exporturi nete, dar, la începutul anilor trebuie să recunoască tot mai mult că economiile deschise
'70, rolul fluxurilor financiare (şi al stocurilor de active) a sunt tot mai mult afectate de condiţiile pieţei mondiale.
fost marcat de abordarea monetară a balanţei de plăţi Nu ar trebui să ne surprindă faptul că multe ţări au
(vezi caseta 39.1). experimentat cicluri foarte similare, în timpul ultimelor
două decenii şi că politicienii interni nu par capabili să
După anul 1973, o sarcină importantă a vizat facă prea mult. Se poate ca acest lucru să se datoreze
încorporarea mecanismul extern dc ajustare, asociat cu

pentru prima dată în capitolul 37 şi pe care lo-am integrat cerere şi ratele reale ale dobânzilor, transmise prin
apoi în modelul nostru macroeconomic în capitolul 39. intermediul comerţului şi fluxurilor financiare. Măsura în
Figura 44.1. Deschiderea economiilor
Fluctuaţia a făcut ca unele ţări (de exemplu. Regatul Unit) care o politică de stabilizare de succes poate fi
Importanta comerţului în majoritatea economiilor dezvoltate a crescut semnificativ începând de la sfârşitul anilor '50. Harta arată să se confrunte cu o inflaţie ridicată, astfel încât politica coordonată la un nivel supranaţional este îndoielnică, dar
evoluţia exporturilor, exprimate ca procent din PIB, atât pentru Regatul Unit (1955-1993), cât şi pentru ţările OECD in ansamblu (1960- aceasta poate fi unica soluţie dacă trebuie ca ciclurile
monetară a devenit importantă, în timp ce modelele cu
1993). Astfel, procentul deţinut de exporturi in PIB a evoluat, în Regatul Unit, dc la aproape 14% din PIB.'la sfârşitul anilor 1950 la
preţuri fixe şi-au diminuat treptat din importanţă. afacerilor globale viitoare să fie limitate.
aproape 27% , în anul 1993. Pentru ţările OECD în ansamblu, proccnntl a crescut dc la aproape 10%, în anul 1960 la circa 24% astăzi.
Datele sunt rapoartele procentuale ale exportului in PIB, ajustate, in mod corespunzător, in fiecare sezon. Observaţi câ utilizarea Un alt pas pe drumul lung al deschiderii a venit o dată
exporturilor şi a PIB exprimat in preţuri curente ar produce serii mult mai elastice, aşa cum oscilaţii ale ratei dc schimb creează o cu abolirea controalelor de schimb. Aceasta se întâmpla în Ar irebui subliniat faptul că tendinţa de amplificare a deschiderii spre
volatilitate considerabilă în evaluarea exporturilor. momente diferite, în ţări diferite (în Regatul Unit, în anul exterior, pe care am descris-o, se aplică numai perioadei scurse după cel
dc al al doilea război mondial. Căci evenimentele s-au derulat astfel
Sursa: Datastrcam 1979; în Japonia, în anul 1980; în Franţa, în anul 1989; în încât, in multe ţări, deschiderea spre exterior s-a amplificat lot mai mult.
Spania, în anul 1991; în Portugalia. în anul 1992, în
Până acum macroeconomia s-a concentrat asupra semnificative deoarece lumea însăşi s-a schimbat Irlanda, în anul 1992), dar efectul general a vizat o
evoluţiei ciclice a venitului naţional şi a presupus că substanţial.
determinanţii tendinţei de evoluţie se află dincolo dc
Atunci când au fost dezvoltate macromodelele
obiectivele dc studiu ale acestei cărţi. Pentru a atenua
această dihotomie, s-a recunoscut că problematica
keynesiene, în anii '50, comerţul internaţional era cu mult Progresul economiei
mai puţin semnificativ decât astăzi şi a fost afectat dc
creşterii economice este de strictă actualitate şi se află în
controale directe (chiar şi pentru ţările industriale
centrul macroeconomici contemporane (vezi capitolul
importante, cu excepţia SUA). Fluxurile de capital STE dificilă predicţia schimbărilor majore ale că economia este o ştiinţă utilă pentru interpretarea lumii
33).
financiar au devenit treptat aproape universale - chiar abordării care trebuie să fie utilizată de orice ştiinţă. din jurul nostru.
Integrarea completă a teoriilor ciclului mai au încă un dacă erau sever restricţionate prin controlul schimburilor Astfel de schimbări majore ale modului în care In economie, acceptarea generală a faptului că teoriile
drum lung de parcurs. Abordarea creşterii economice din - astfel încât, pentru un timp, majoritatea economiilor ar trebui să fie testate, pentru a permite confruntarea
sunt abordate anumite aspecte sunt adesea numite
perspectiva teoriei creşterii endogene se bucură, în
aveau un grad rezonabil de independenţă monetară, chiar schimbări ale paradigmei. predicţiilor lor cu dovezile empirice disponibile are o
prezent, dc un interes tot mai mare în macroeconomie. în
dacă sistemul Bretton Woods (care a durat de la al doilea Indiferent care este paradigma curentă, economia, aşa vechime dc numai jumătate de secol. în multe dintre
plus, teoria ciclului de afaceri reale construieşte deja
război mondial până in 1973) a impus un regim de rate de cum apare la nivelul abordărilor teoretice, trebuie capitolele acestei cărţi, a apărut întrebarea privitoare la
modele în care se explică atât tendinţa de evoluţie, cât şi
schimb fixe. Monedele erau legate de dolarul SUA şi corelată, într-un anume mod, pe cât posibil cât mai măsura în care diversele teorii macroeconomice ar putea
ciclurile ca atare.
inflaţia din SUA era relativ scăzută. limpede, cu ceea ce se întâmplă în lumea reală. Aplicarea fi testate; am încercat să prezentăm astfel, pe cât a fosl
In acest mediu, un model al unei economii închise, în metodelor ştiinţifice nu este însă deloc simplă în posibil, unele dintre testele care au fost efectuate şi uncie
DESCHIDEREA
care se practică un preţ fix, ar putea cuprinde multe dintre economie. Necesitatea ca economia să se constituie dintre schimbările economiei care au putut fi evidenţiate
elementele cheie prin care să se surprindă ceea ce se într-o ştiinţă justifică de ce economiştii pledează în acest mod. Cu toate acestea, există încă multe
Un alt aspect important în care percepţia utilizării
întâmplă. Importurile şi exporturile au fost cuprinse încă corelarea teoriilor cu observaţiile empirice. Dacă am controverse legate de metodologia care ar trebui aplicată
adecvate a modelului macroeconomic s-a schimbat în
de la început în majoritatea modelelor, dar în anii '50, susţine că teoriile economice sunt total independente dc pentru a putea accepta sau, dimpotrivă, pentru a respinge
;imp este în raport cu legăturile existente între economia
îaţională şi restul lumii. Au fost astfel necesare schimbări nivelul comerţului internaţional era relativ scăzut, aplicaţiile empirice, atunci ar fi dificil de susţinui faptul teoriile.
comparativ cu activitatea internă. Figura 44.1 ilustrează
940 PARTEA a X-a PROBLEME SPECIFICE MACROECONOMIEI CAPITOLUL 44 MACROECONOMIA ÎN RETROSPECTIVĂ ŞI ÎN PERSPECTIVĂ 941

Nu există nici o îndoială că, cu toate aceste mult cunoştinţele economiştilor in m a n i e r e d i n t r e cele C e e a ce nu este încă cunoscut în economic acoperă
controverse, în ultimii ani, în special, s-a făcut un m a i variate. Sumar
arii vaste, care ar trebui să dea t u t u r o r economiştilor
progres considerabil pentru corelarea teoriilor tn primul rând, economiştii sunt acum mult mai
economice cu dovezile empirice existente. Acest progres un s e n t i m e n t dc umilinţă. Dar cei care cred că noi 1. Abordările macroeconomiei pot fi clasificate după
conştienţi de importanţa pe care o au în modelele
a fosl reflectat în abilitatea crescută a guvernului de a-şi economiştii nu ştim nimic trebuie numai să se implice ei criteriul care arc în vedere măsura în care ele sunt
macroeconomice fenomenele care par să vină din partea
atinge unele dintre obiectivele politice. Eforturile lipsite înşişi într-o situaţie de stabilire a unor politici economice, intervenţioniste sau non-intervenţionisie.
ofertei, comparativ cu vremurile trecute, când cea mai
de succes ale guvernelor succesive ale Regatului Unit de a mare atenţie era concentrată asupra părţii aferente cererii pe cât posibil, alături dc non-economişti, pentru a putea 2. Keyncsienii şi neokeynesienii sunt intervenţionişti, în
scoate economia din situaţia îngrijorătoare care domnea în agregate. timp cc monetariştii, neoclasiciştii şi teoreticienii
sâ-şi mai atenueze măcar câte ceva din sentimentele lor de
ţară după întoarcerea la etalonul aurului în 1920, şi chiar ciclurilor reale de afaceri sunt non-intervenţionişti.
în al doilea rând, ei sunt mai conştienţi de influenţa inferioritate şi umilinţă.
mai mult în timpul Marii Recesiuni din anii "30 sc 3. Non-intervcnţioniştii presupun, în general, că politica
şocurilor preţurilor în toate sectoarele de activitate. în anii în primul rând, trebuie subliniat că, totuşi, în opinia
constituie în exemple ale unor măsuri de politică economică nu poate afecta nivelul venitului naţional
'70, Milion Friedman, împreună cu mulţi alţi monelanşti,
economică, care, deşi se pare că au fost adoptate cu toată noastră, noi ştim cu adevărat multe lucruri despre potenţial.
au susţinut că şocul preţului petrolului nu ar fi inflaţionist
sinceritatea, au servit, în majoritatea cazurilor, la înrău­ comportamentul economiei, fapt care ne ajută incontes­ 4. Intervenuoniştii cred că, prin aplicarea unor politici
deoarece celelalte preţuri vor scădea, astfel încât să se
tăţirea situaţiei. Peste Atlantic, încercările preşedintelui tabil să evaluăm alegerile politice. active, se pot obţine câştiguri reale ale producţiei
poală menţine constant nivelul preţurilor. Această
Roosevelt de a reduce şomajul în SUA, în acelaşi deceniu, disponibile, atât pe termen scurt, cât şi pe termen
convingere s-a dovedit însă a fl complet greşită în în al doilea rând, mulţi non-economişti nu înţeleg cum
s-au lovit de cele mai multe ori dc incapacitatea celor mai lung.
practică. Este acum limpede că, chiar dacă excesul de funcţionează sistemul preţurilor, şi astfel nu reuşesc să
mulţi economişti de a realiza importanţa critică a
cerere agregată şi cel de ofertă agregată sunt egale, 5. Teoriile de histerezis şi de creştere endogenă creează
deficitelor bugetare pentru creşterea cererii agregate şi, înţeleagă de ce luarea deciziilor în mod descentralizat,
preţurile nu scad la fel de repede precum cresc, astfel o posibilitate teoretică în virtutea căreia rezultă; că
implicit, a venitului naţional. poate fi atât coordonată, cât şi relativ eficientă. Aceasta îi
încât un şoc major al preţului într-un sector, poate duce la intervenţiile politicii pot îmbunătăţi atât venitul
o creştere a nivelului agregat al preţurilor. în aceste duce la o interpretare greşită a unei mari părţi din naţional de echilibru, cât.si/sau-T"" fia flffi
Dezbaterea dintre monetarişti şi keynesieni este o
altă ilustrare a valorin|eguliievidejn^ej^ mnditii-aitis . 5 . tteffi
uTaŞpfe^mmrirfuircţioru c>r Este acum limpede ce înseamnă non-intervenţia sau
în al treilea rând, economiştii dispun de o metodă ce ar trebui să sc constituie într-o politică de non-
sau ca In al treilea rând, economiştii par să devină tot mai
intervenţie. Astfel, în general, dacă nu se intervine în
-politica fiscală nu poate afecta cheltuielile agregate. conştienţi de pericolele care pot decurge din tratarea proprie de abordare a problemelor, care practic permite ca
evoluţia unei variabile, acest fapt poate crea
Experimentele politicilor antiinflaţioniste, aplicate de la şocurilor din partea ofertei agregate, stagflaţioniste, ca şi să fie posibilă analiza aproape a oricărei probleme, instabilitate pentru o altă variabilă.
începutul anilor '80 şi până la începutul anilor '90, au fost cum ar fi şocuri care provin din partea cererii agregate.
descrisă ca fiind convenţional economică. .
urmărite îndeaproape şi au fost, în plus, şi foarte bine Guvernul SUA a făcut această greşeală în anii 1974-1975 7. Intervcnţioniştii dau, în general, prioritate
şi a exacerbat un şoc deja sever de tip contracţionist din Dezvoltările din acest secol ale econorhiei reflectă obiectivelor de ocupare şi de creştere economică,
documentate. Deja s-au acumulat unele dovezi legate de
evoluţia câtorva aspecte cu care economiştii s-au partea ofertei prin impunerea unor măsuri de parţial o s c h i m b a r e a atitudinilor economiştilor faţă comparativ cu asigurarea unui nivel cât mai redus a!
JEonfruntat abia acum zece sau cincisprezece ani. Se restricţionare a cererii agregate. dc observaţiile empirice. Astăzi este mult mai puţin inflaţiei.
consideră că, în general, acei economişti - indiferent de probabil că vom respinge o teorie pur şi simplu pentru că 8. Conceptul de echilibru în macroeconomie s-a
O altă provocare a vizat persistenţa şomajului
şcoala căreia îi aparţin, în calitate dc monetarişti, nu ne place. Vom încerca probabil să ne fundamentăm schimbat de câteva ori, pe măsură ce acest subiect a
ridicat, în multe ţări europene, în anii '80, care a
keynesieni (sau neokeynesieni), neoclasici şi teoreticienii evoluat ca manieră de abordare.
c o n t i n u a t chiar şi în timpul unui boom inflaţionist. teoriile cât mai mult posibil pe observaţii empirice şi să
ciclului real al afacerilor - care sunt mult prea emoţional Această experienţă era diferită de stagflaţie, prin faptul că 9. Mediu în schimbare a însemnat că modelele
acceptăm r e l e v a n ţ a e m p i r i c i d r e p t un ultim a r b i t r u al
implicaţi în susţinerea punctului lor de vedere nu îşi vor producţia creştea rapid, în timp ce şomajul nu dădea macroeconomice au trebuit să evolueze pentru a se
•abandona niciodată poziţiile lor de bază; însă aceia care valorii teoriilor. Ca fiinţe* umane, ne simţim foarte
semne de scădere sub nivelul atins în anii '60. Noile acomoda cu deschiderea spre exterior şi cu
[au o minte deschisă se pare că vor fi dispuşi să accepte frustraţi atunci când cineva practic desfiinţează o teorie globalizarea.
teorii legate de histerezis au ajutat economiştii să
schimbarea, atunci când ea se dovedeşte imperios înţeleagă acest fenomen, şi, ca atare, au rezultat noi preferată; ca oameni de ştiinţă, ar trebui să ne antrenăm în 10. Teoriile trebuie să evolueze în corelaţie cu dovezile
necesară în urma testării poziţiilor lor specifice. măsuri politice. Prin punerea sub semnul întrebării a a găsi plăcere în asta, din cauza cunoştinţelor pe care le empirice, furnizate de datele din lumea reală.
La mijlocul anilor '70, noua boală a stagflaţiei a unicităţii echilibrului, economia neokeynesianâ a tăcut putem câştiga astfel. S-a spus că una dintre marile tragedii
contaminat economiile mondiale. Coexistenţa unei din nou ca macroeconomia să devină un punct de atracţie ale ştiinţei este continua contrazicere a unor teorii
producţii în scădere şi a unei inflaţii în creştere părea şi dc interes în abordările economice contemporane. Mai
frumoase de către nişte realităţi care numai frumoase nu
mult, un astfel de punct de vedere a oferit, de asemenea,
paradoxală pentru observatorii familiarizaţi cu o curbă a
speranţa că măsurile politice ar putea îmbunătăţi
sunt.... Ca economişti, suntem mult prea adesea păcăliţi Teme pentru recapitulare
ui Phillips stabilă, de-a lungul căreia inflaţia creştea cu
veniturile pe termen lung. dc consideraţii estetice. în trecut nc agăţăm parcă prea
salturi ciclice, după cum era la fel dc posibil ca ca să şi Intervenţionişti.
mult dc teoriile noastre pentru că erau frumoase sau
scadă. Mulţi observatori au vorbii despre criza economiei
Trebuie menţionai însă că, în terapiile moderne pentru că ne plăceau implicaţiile lor politice; ca oameni Non-intervenţionişti.
(Contemporane şi despre nevoia de a dezvolta modele
prescrise de macroeconomia contemporană pentru a Diferite concepte legate de echilibrul macroeco­
somplet noi pentru a facilita o mai bună înţelegere a dc ştiinţă, trebuie să ne reamintim întotdeauna că, arunci
facilita vindecarea unor recesiuni majore sau pentru nomic.
omportamentului radical nou al economiei. când teoria şi faptele intră într-un serios conflict, trebuie
temperarea unor rate alarmante ale inflaţiei, valabilitatea Unicitatea echilibrului macroeconomic.
Aşa s-a făcut că cercetările teoretice şi empirice nu au generală a teoriilor noastre este testată, chiar dacă nu sunt să renunţăm eventual la teorie, în nici un caz la fapte.
Histerezis.
[euşit să explice pe deplin fenomenul de stagflaţie. Astăzi, testate chiar toate prcdicţiile şi ipotezele lor specifice.
Creşterea endogenă.
posibilă explicaţie a ceea ce părea a fi paradoxal pentru I n t r - u n a n u m e sens general, teoriile economice au fost
î n t o t d e a u n a supuse testelor empirice. Atunci când nu se Tendinţa de evoluţie şi ciclul afacerilor.
•bservatorii din anii '70 se regăseşte chiar şi la nivelul
•anualelor universitare obişnuite pentru anul I. Procesul aflau în concordanţă cu faptele, teoriile erau discreditate Teoriile şi dovezile empirice.
h înţelegere şi de explicare a stagflaţiei a îmbogăţit sau amendate în lumina a ceea ce se învăţa .
C 1991 K i c h * ' ' 1 G 1 , p s e y md K A l e c
Chrystal RICHARD G. LIPSEY
This INTRODUCTION TO P O S 1 T . V n ECONOMICS 8/E or.gina.ly published ,n Inelish ln ,w
is published b-/ "Tongement with Oxford University Press 8
^ " I W 5
' K. ALEC CHRYSTAL

L , p s e K A l e c
C 1995 Kich»<'' ° > ' *' Chrysttl

University Prr

p r o f u n i v . dr. N i j i D o b r o t a
Control sin"-'

C m : conf. u n i v . dr. C h r i s t i n a M a r t h a S u c i u
Revizia trad"'

ECONOMIA
lector univ. d r d Gabnela Sabau

Irina U n g u r e a n u , C n s t i n a Popa, Otilia Paduraru,


Traducere
S o n n Paduraru, Teodora Gulyash

dr. Dinu Marin


POZITIVĂ
i
Redacim
Adriana Popescu cu o prefaţă dc
Coperta

*praf. univ dr. \'iţâ Dobrolă

D a n i e l a M a r i n e s c u , Vasilica Dumitraşcu
p e \ izte icxl
1 , 0
Tehnorctlacl
Ioana Manoliu
c o m p u t e t •/;>' '

_ Hibliiitecii Naţionale
I». -. • icn-.i I " |( QQ
I if^tA l<"Ji ^ p „ i l i v i / Kichard G Lipscy. K Alec Chr> sul;
„ni. Otilia Paduraru. Sorin Paduraru...
i.*a- Bucureşti Editura Economica, 1999
N4*0" ,
')Kli p ' cm.
, ,vnj i: An introduction to positive economics
' 1-590-088-2
ISHN"

I. fjrcjnu. I" 11.- i


III Hcura-.i. O . - ; ™

\ itrroj* Nil'1

E D I T U R A E C O N O M I C Ă
Sumar

11
Economia pozitivă - Un manual de referinţa
Cuvânt înainte
19
Prefă fă

ISBN 973-590-088-2
PARTEA INTAI - S C O P ŞI M E T O D Ă 29

3 1
C A P I T O L U L I: Probleme economice
• Sursa problemelor economice
3
• Sisteme economice alternative '
Copyright O EDITURA ECONOMICĂ, 1999 • Evoluţia economiilor de piaţă
43

pentru prezenta versiune în limba română • Performanţa economiei Marii Britanii


C A P I T O L U L 2: E c o n o m i a ! ca o ştiinţă socială
• Abordări (afirmaţii) pozitivi} şi normative *•
59
• Natura economiei pozitive I
61
• Structura teoriilor
6 9
C A P I T O L U L 3: Instrumeritele economiei
• Relaţii formalizate
• Deducerea implicaţiilor **
• Testarea teoriilor

P A R T E A A DOUA - T E O R I A E L E M E N T A R Ă A C E R E R I I Şl O F E R T E I

93
C A P I T O L U L 4: Cerere, ofertă şi preţ
94
• Cererea
1 0 2
-Oferta
1 0 6
• Determinarea picţului
• Pieţe individuale, sectoare şi economia '''
1 1 9
C A P I T O L U L 5: E l a s t i c i t a t e a cererii şi ofertei
EDITURA E C O N O M I C Ă • Elasticitatea cererii ' 2"
78101, B U C U R E Ş T I , s e c t o r 1, 1 3 2
• Elasticitatea ofertei
Calea Grivtţel nr.21, etaj VII,
• Măsurarea elasticităţii cerem şi ofertei '33
tel./fa\:231.55.77: 231.55.78;
1 3 9
231.55.79; 231.55.80; C A P I T O L U L 6: Cererea şi oferta în acţiune
312.97.17: 312.22.48; 650.73.45; • Conform ziarului The Times: Analiza cererii în acţiune
E m a i l adress: edeconiaedecon.ro; • Tunelul de sub ("analul Mânecii
h t t p : //wvvw.edecon.ro
• Intervenţia guvernului pe pieţe
D i f u z a r e : Calea D o r o b a n ţ i l o r nr. 31-33;
• Problema agriculturii '
C o m e n z i la fav: 2 1 0 . 7 3 . 1 0
• Câteva lecţii generale despre sistemul de preţuri '"

"fTEtNATlOS» a '•-!'.
1
o n w Sur*"
M A DK ItCTUi
HCONOMIA POZITIVĂ CUPRINS 7

PARTEA A TREIA - T E O R I A C E R E R I I . O ABORDARE — C A P I T O L U L 15: T e o r i a f i r m e i ş i l e o r i a i n d u s t r i e i î n a c ţ i u n e 317


• l'redicţii ale teoriei firmei şi teoriei industriei 318
DE N I V E L I N T E R M E D I A R 159
• OPEC: studiu de caz al unui cartel 325

C A P I T O L U L 7: Utilitatea m a r g i n a l ă 161 • Predicţii ale teoriei ofertei 330


C A P I T O L U L 16: P o l i t i c a p u b l i c ă f a ţ ă d e m o n o p o l ş i f a ţ ă d e c o n c u r e n ţ ă 333
• Utilitatea fi leoria cererii 162
• Eficienţa economică 334
• Surplusul consumatorului 167
• Politica publică faţă de monopol şi faţă de concurenţa perfectă 341
C A P I T O L U L 8: T e o r i a indiferenţă-preferinţă 173
• Cum atinge consumatorul echilibrul? 175 C A P I T O L U L 17: P r e l u ă r i , investiţii s t r ă i n e şi m a x i m i z a r e a p r o f i t u l u i 353

• Cum răspunde consumatorul la schimbări? 183 • Preluări, fuzionări şi cumpărări 354

• Curba cererii consumatorului 185 • Investiţii străine 357


• Firmele îşi maximizează profiturile? 360
• Critici ale teoriei cererii 188
C A P I T O L U L 9: L u a r e a deciziei în p r e z e n ţ a riscului 195
PARTEA A CINCEA - TEORIA DISTRIBUŢIEI 371
• Comportamentul consumatorului in condiţii de risc 196
• Alegerile din domeniul financiar şi riscul 205
C A P I T O L U L 18: F i x a r e a p r e ţ u r i l o r factorilor şi m o b i l i t a t e a f a c t o r i l o r 373
PARTEA A PATRA - T E O R I A O F E R T E I . O ABORDARE • Teoria neoclasică a distribuţiei în prim-plan 374
• Cererea de factori de producţie 377
DE NIVEL I N T E R M E D I A R 211
• Oferta de factori 382
• Funcţionarea pieţelor de (adori 387
C A P I T O L U L 10: F i r m a , p r o d u c ţ i a şi costul 213
C A P I T O L U L 19: V e n i t u l f o r ţ e i d e m u n c ă 393
• Firma in practică 214
• Diferenţierile salariilor 394
• Firma in teoria economică 217
• Sindicatele 407
• Producţie, costuri 51 profituri 220
C A P I T O L U L 20: R e s u r s e l e n a t u r a l e n e r e g e n e r a b i l e şi c a p i t a l u l 413
C A P I T O L U L 11: Cost şi p r o d u c ţ i e 225
• Economia resurselor neregenerabile 411
• Funcţia de producţie 226
• Capitalul ^20
• termenul scurt 227
C A P I T O L U L 21: Teoria distribuţiei în acţiune 429
• Termenul lung 234
• Teoria reformutată 430
• Termenii) foarte lung: schimbarea tehnică endogenă 245
• Pieţele de factori alocă resursele? 432
C A P I T O L U L 12: C o n c u r e n ţ a perfectă 251
• Comerţul internaţional şi salariile relative 436
• Structura pieţei şi comportamentul firmei 252
• Elementele teoriei concurenţei perfecte 253
• Echilibrul pe termen scurt 257 PARTEA A ŞASEA - P O L I T I C A M I C R O E C O N O M I C Ă 443

• Echilibrul pe termen lung 262


C A P I T O L U L 13: M o n o p o l u l 273 C A P I T O L U L 22: Cazul economiilor pieţelor libere 445

• Un monopol cu preţ unic 274 • Caracteristicile economiei de piaţă 446


• Cartelunlc-monopoluri 281 • Cazul intuitiv al economiilor de piaţă 448
• Un monopol eu mai multe preţuri: discriminarea prin preţuri 283 • Cazul formal al economiilor de piaţă economia bunăstării generale în condiţii de echilibru 450
C A P I T O L U L 14: C o n c u r e n ţ a i m p e r f e c t ă 291 • întrebări fără răspuns încă 454

• Stmclurile pieţelor cu concurenţă imperfectă 293 C A P I T O L U L 23: Cazul pentru intervenţia g u v e r n a m e n t a l ă 463

• Concurenţa imperfectă intre mulţi producători 296 • Cazul împotriva pieţelor absolut libere 464

• Concurenţa imperfectă între câţiva producători 299 • Instrumentele intervenţiei guvernamentale 471
• Costurile intervenţiei guvernamentale 475
• Intervenţia guvernamentală optimă 481
8 ECONOMIA POZITIVĂ CUPRINS

C A P I T O L U L 24: S c o p u r i ş i o b i e c t i v e a l e p o l i t i c i i g u v e r n a m e n t a l e 487 C A P I T O L U L 32: V e n i t u l n a ţ i o n a l ş i n i v e l u l p r e ţ u r i l o r p e t e r m e n l u n g 663


• Sublinierea scopurilor polilicii 488 • Schimbări induse de preţurile factorilor de producţie 664
• Eficienţa 489 • Consecinţele pe termen lung ale şocurilor cererii agregate 667
• Echitate* 500 • Venitul naţional pe termen lung şi venitul naţional pe termen scurt 672 _
• Creşterea economică 504
«Politica fiscală şi ciclul de afaceri 676
• Concluzie: evaluarea rolului guvernului 506
C A P I T O L U L 33: C r e ş t e r e a e c o n o m i c ă 685
• Natura creşterii economice 686
PARTEA A ŞAPTEA - C O M E R Ţ INTERNAŢIONAL 509
• Teorii despre creşterea economică 690
• Există limite ale creşterii economice? ' 701
C A P I T O L U L 25: C â ş t i g u r i l e d i n c o m e r ţ 511
C A P I T O L U L 34: C r e ş t e r e a e c o n o m i c ă î n ţ ă r i l e î n c u r s d e d e z v o l t a r e 705
• Sursele câştigurilor din comerţ 512
• Modelul de dezvoltare atipică - ^ 706
• Condiţiile comerciale 518
• Constrângeri şi restricţii care acţionează asupra procesului de dezvoltare economică 709
• Comerţul într-o economie deschisă mică 520
• Politici de dezvoltare f 716
— C A P I T O L U L 26: T e o r i a ş i p r a c t i c a p o l i t i c i i c o m e r c i a l e 525
• Teoria politicii comerciale 526
P A R T E A A N O U A - BANII, BĂNţCILE ŞI P O L I T I C A M O N E T A R Ă 733
j • Politica comercială actuală ) 538

C A P I T O L U L 35: N a t u r a Janilor şi i n s t i t u ţ i i l e m o n e t a r e 735


P A R T E A A O P T A - V E N I T U L N A Ţ I O N A L ŞI P R O D U C Ţ I A N A Ţ I O N A L Ă 547
• Natura banilor 737
• Două modele bancare ^ 745
C A P I T O L U L 27: I n t r o d u c e r e î n m a c r o e c o n o m i e 549
iV- • Instituţiile monetare şi pieţele monetare 751
• Ce este macroeconomia? 550
C A P I T O L U L 36: R o l u l b a n i l o r î n m a c r o e c o n o m i e 15SL
• De ce este nevoie de macroeconomie? 550
• Oferta şi cererea de bani 762
• Fenomene macroeconomice fundamentale 552
• Forţele pieţei monetare şi venitul naţional 766
C A P I T O L U L 28: C a l c u l u l i n d i c a t o r i l o r m a c r o e c o n o m i c i 577
• Cererea agregată, nivelul preţurilor şi venitul naţional 776
• Concepte cu privire la producţia naţională 578
C A P I T O L U L 37: B a l a n ţ a d e p l ă ţ i şi r a t e l e d e schimb 783_
• Sistemul conturilor naţionale, produsul intern brut 580
• Balanţa de plăţi 788
• Interpretarea mărimilor venitului naţional 588
• Piaţa valutară 792
C A P I T O L U L 29: I n t r o d u c e r e î n t e o r i a d e t e r m i n ă r i i v e n i t u l u i n a ţ i o n a l 595
. • Determinarea ratelor de schimb 795
• Principalele ipoteze 596
0 \ C A P I T O L U L 38: P o l i t i c a m o n e t a r ă 811
• Care sunt factorii care determină cheltuielile agregate? 599
• Contextul politicii monetare 812
j («"Nivelul de echilibru al venitului naţional 607
• Tehnicile controlului monetar 815
• Modificaţi ale venitului naţional 610
• Obiective şi indicatori
C A P I T O L U L 30: Venitul n a ţ i o n a l într-o economie deschisă şi cu sector
• Costurile şi beneficiile unei monede unice in Uniunea Europeană
guvernamental 623
C A P I T O L U L 39: P o l i t i c a m a c r o e c o n o m i c ă î n t r - o e c o n o m i e d e s c h i s ă 833
• Cheltuielile guvernamentale şi impozitele 624
• Exportul nei 626 • De ce contează deschiderea?

• Nivelul de echilibru al venitului naţional 629 • Politica macroeconomică într-o lume care beneficiază de o perfectă mobilitate a capitalului 836
• Modificau ale cheltuielilor agregate 633 • Unele implicaţii

C A P I T O L U L 3 1 : Venitul n a ţ i o n a l şi nivelul p r e ţ u r i l o r pe t e r m e n s c u r t 641


• Schimbări exogene ale nivelului preţurilor 642
• Nivelul Jr echilibru al venitului naţional şi nivelul preţurilor 647
• Schimba.' lurvenite in nivelul de echilibru al venitului naţional şi al preţurilor 653
ECONOMIA POZITIVĂ

PARTEA A ZECEA - P R O B L E M E SPECIFICE M A C R O E C O N O M I E I gsJ E C O N O M I A POZITIVA - UN MANUAL DE REFERINŢA

C A P I T O L U L 40: Inflaţia ¿3
Ca prim cititor al manualului în forma sa actuală mă c o n s i d e r un i n t e r m e d i a r n o r o c o s între autorii
• Inflaţia în modelul macroeconomic X57 acestuia şi potenţialii beneficiari ai variantei lui ¡11 limba română. în calitate de profesor, mi-am p r o p u s să
• Curba Phillips sau cât de repede se deplasează curba ofertei agregate realizez această m i s i u n e asumată cu plăcere în favoarea acelor studenţi care d o r e s c să aprofundeze studiul
pe termen scurt, SRAS g^j teoriei e c o n o m i c e şi care. din variate uiotivc. nu au avui şi incă nu au posibilitatea să studieze în original o
a s e m e n e a lucrare. T o c m a i pe aceştia încerc să-i ajut. ¡11 primul rând, in efortul lor solitar de a-şi insuşi
• Inflaţia in creştere g^c, mesajul teoretico-ştiinţifte şi educaţional pe care ¡1 cuprinde manualul de faţă.
• întreruperea unei inflaţii bine înrădăcinate g71 Atingerea obiectivului arătat este însă facilitată prin aceea că lucrarea a fost c o n c e p u t ă şi realizată cu
• Trei ciclun inflaţioniste în Regatul Unit g74 0 generozitate ieşită din comun, ceea ce face ca aceasta să poată fi receptată ş insuşită cu succes fără a fi
C A P I T O L U L 4 1 : O c u p a r e a forţei de m u n c ă şi şomajul 877 nevoie de consiliere intermediară, oricât de bine intenţionată ar fi aceasta.
în plus. autorii înşişi fac în Cuvântul lor înainte şi în Prefaţă o scamă de r e c o m a n d ă r i utile atât pentru
• Caracteristici ale ocupării forţei de muncă şi caracteristici ale şomajului 878
instructori (profesori), cât şi pentru studenţii interesaţi, respectiv datori profesional să-şi însuşească
• Şomajul ciclic gS2 conţinutul de idei al manualului, ca şi spiritul său. Conceput ca un material didactic pentru studenţii
• Şomajul de echilibru: NAIRU gg7 începători, acesta poate fi folosii cu succes şi cu mare câştig şi de c ă t r e specialiştii formaţi deja, dornici să-şi
c o m p l e t e z e sau să-şi actualizeze cunoştinţele teoretice despre segmentul d i n a m i c şi fascinant al acţiunii
• Reducerea şomajului g^2
m
sociale care este e c o n o m i a , activitatea e c o n o m i c ă in general.
• Concluzie gp, Ţ i n â n d s e a m a de multitudinea categoriilor de beneficiari potenţiali ai m a n u a l u l u i , a u t o r i i a c e s t u i a
C A P I T O L U L 42: Bugetul guvernamental g95 r e a l i z e a z ă in P r e f a ţ ă o m a g i s t r a l ă p r e z e n t a r e - p r i n c i p i a l m e t o d o l o g i c ă şi c o n c r e t t e m a t i c ă - a
e l a b o r a t u l u i lor. D i n c o l o de sugestiile teoretico-metodologice şi de îndrumările în studiul individual al
• Bugetul Regatului Unit şi datoria naţionala K9 n
lucrării, Prefaţa p o a t e fi apreciată şi ca un model de ofertă a unei proprielă|i intelectuale de mare valoare, ca
• De ce ne îngrijorează deficitele? o manieră inteligentă de realizare şi protejare financiară a acestei proprietăţi.
• Care ar fi mărimea optimă a sectorului public? Adresându-se cu precădere acelora dintre cititori care au încheiat un ciclu instituţional de învăţământ
C A P I T O L U L 43: Ciclurile economice 9!I cu ceva ani în u r m ă şi care şi-au însuşit ieoria e c o n o m i c ă generală, folosindu-se in acest s c o p de una dintre
ediţiile mai vechi ale acestui manual, autorii insistă asupra noutăţilor ştiinţifice şi inovaţiilor m e t o d o l o g i c e şi
• Caracteristicile ciclurilor de afaceri 917
metodieo-didactice integrate (valorificate) organic pentru prima dată în ediţia a VlII-a.
• Teoriile cu privire la ciclul economic C o m p a r a ţ i a se face între ultima ediţie şi anterioarele ediţii. îndeosebi cea de-a VH-a. Integrarea în
• Controverse cu privire la cicluri 9] 7 substanţa t e m a t i c ă a ediţiei a Vlll-a a unor probleme de m a x i m ă actualitate şi c o m p l e x i t a t e - puterea forţelor
C A P I T O L U L 44: M a c r o e c o n o m i a între retrospectivă şi perspectivă 939 pieţei in raport cu forţa e c o n o m i c ă a statului; globalizarea economiei mondiale şi rolul e c o n o m i i l o r ţărilor în
c o n t e m p o r a n e i t a t e ; creşterea economică şi dezvoltarea durabilă (consolidată), politicile m i c r o e c o n o m i c e şi
• Intervenţionişni verstis non-intervenţioniştii 930
relaţia lor cu politicile m a c r o e c o n o m i c e a tăcut din această ediţie un verilabil nou m a n u a l de E c o n o m i c
• Evoluţia macroeconomiei 034 Pozitivi. M o d e r n i z a t ă t e m a t i c , p e r f e c ţ i o n a t ă m e t o d o l o g i c ş i cizelată m e t o d i c o - d i d a c t i c p â n ă a p r o a p e
• Progresul economiei 0,30 de p e r f e c ţ i u n e , a c e s t m a n u a l aflat la a V'III-a ediţie este un elaborat nou. cu toate că s-au scurs ceva ani de
la apariţia ediţiei princeps.
Glosar Angajându-mă sâ susţin traducerea şi promovarea acestui manual - operă iniţiată şi desăvârşită de
9-13
prestigioasa Editură Economică -. mi-am pus câteva întrebări, pe care le-am considerat fireşti într-o
a s e m e n e a situaţie. De pildă, m-am întrebat dacă in anul de graţie 1999 mai este o p o r t u n ă traducerea unui
manual de introducere în ştiinţa economică, în condiţiile în care a început şi se desfăşoară la noi în ţară un
amplu proces de elaborare şi editare a noi şi noi m a n u a l e autohtone alternative de E c o n o m i e . Facem
precizarea eă acest proces are loc atât în învăţământul superior public, cât şi" în cel particular. De asemenea,
m-am întrebat cu privire la alegerea autorilor Cu alte cuvinte, de ce Lipsey - C h r y s t a l cu a lor E c o n o m i e
Pozitivă şi nu alţi autori, eventual laureaţi ai Premiului Nobel?
Cu privire la prima întrebare De ce se r e c u r g e a c u m la o n o u ă t r a d u c e r e de m a n u a l o c c i d e n t a l
in cazul de faţă E c o n o m i a Pozitivă elaborată de l.ipscy şi Chrystal - şi nu se s t i m u l e a z ă ( c i n e s-o facă?), in
continuare, elaborarea şi publicarea de noi manuale alternative a u t o h t o n e c o n s a c r a t e acestei discipline
universitare?
In primul rând. t r a d u c e r i l e d i n alte limbi în l i m b a n a ţ i o n a l ă au fost î n t o t d e a u n a şi p r e t u t i n d e n i
un a c t de c u l t u r ă , un mod de angajare bilalerală in procesul benefic al circuitului universal de idei. Un astfel
de p r o c e s trebuie întreţinut cu şi mai mare tărie astăzi in condiţiile exploziei informaţionale în loate
CAPITOLUL 27

Introducere în macroeconomie

:macroeconomia? De ce este important şomajul?


Inflaţia şi nivelul preţurilor
Inflaţia: experienţă istorică
De ce este importantă in
• Rata d o b â n z S ^ ™—"~"™T"—
c m c macroeconomice Rata dobânzii şi inflaţia
De ce este importantă rata dobânzii?
Caseta 27.3: Reducerea inflaţiei ii afectează pe
omeiie m a c r o e c o n o m i c e f u n d a m e n t a l e
debitori?
• Economia internaţională
ducţia si venitul
Cursul de schimb
rgarea producţiei totale
Caseta 27.4: Cursul de schimb şi cursurile încrucişate
talori reale şi valori nominale
Balanţa de plăţi
[enitul potenţial şi decalajul PIU
îittil naţional: experienţa istorică • Cicluri şi t r e n d u r i
da 27.1: Terminologia ciclurilor economice
ece este important venitul naţional? Sumar
dul de ocupare, şomajul şi forţa de muncă
i 27.2: Cât de corecte sunt cifrele despre şomaj? Teme pentru recapitulare
ul: experienţă istorică
Apendice: Modul de calcul al RPI
554 PARTEA a VIII-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NATION^ 1TOLUL 27 INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE 555

1885 1905 1925 1945 1965 1985

1970 1975 1980 1985 1990


1885 1905 1925 1945 1965 1985

(II) Golul de producţie


(ii| Rata de creştere anuală a PIB real. Regalul Unit, 1886-1993

Figura 27.2 PIB-ul potenţial al Regatului Unit şi golul de producţie. 1970-1993


«ra 27.3 PIB-ul real al Regatului Unit şi rata de creştere, 1885-1993.
PlB-ul potenţial şi PIB-ul actual au prezentat amândouă o tendinţă ascendentă in ultimii ani, dar PIB -ul fluctuează în jun
nivelului său potenţial. ul real, care măsoară producţia totală de bunuri şi servicii din întreaga economie pe un an, a crescut constant în ultimul
(i) Creşterea economică a fost astfel încât atât PIB-ul poten|ial, cât şi cel actual au crescut cu aproximativ 75% din 1970. Ambele s
sunt exprimate in termeni reali şi sunt măsurate în lire sterline din 1990. Măsurarea PIB potenţial este controversabilă şi nu exista s ) Creşterea pe termen lung este reflectară de tendinţa ascendentă a PtB-ului real. Au existai declinuri semnificative ale PIB-uIui real
oficiale in Regatul Unit in prezent. Aceste cifre au fost calculate de către FMI. i fiecare război mondial, a existat o recesiune in anii 1930 şi au existat trei recesiuni notabile după 1970. Altminteri, tendinţa
(ii) Ciclurile economice ce rezultă din comportamentul golului de producţie Scăderile bruşte ale activităţii economice produc goltj leniă domină ciclul pe termen lung.
recesioniste ample, iar boom-urile produc prăpăstii inflaţioniste. Linia de zero indică unde PlB-ul actual şi cel potenţial sunt egale. Am ) Creşterea reală este măsurată prin raia anuală a variaţiei PIB-ului. Aceasta a fluctuat abrupt, dar a fost în general pozitivă. Cele mai
"1 oscilaţii ale activităţii erau boom-urile producţiei şi încetinirile ulterioare asociate cu cele două războaie mondiale. însă recesiunea
haşurate de sub linia de zero indică pierderea deadweight care apare din ncangajarc. in perioadele în care este un gol recesionist c
lann 1930 şi cele Irci recesiuni recente suni evidente. Observaţi că anii 1950 şi 1960 au fost neobişnuiţi prin faptul că, deşi existau
producţie. Observaţi marele gol recesionist de la începutul anilor 1980 şi cel de la începutul anilor 1990.
' n, PIB-ul anual nu a scăzul niciodată.
Sursă: Fondul Monetar Internaţional
100 de ani de statistică economică, Economistul, 1989, şi Trenduri economice
552 PARTEA a VlII-a VENITUL NATIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIfw P1T0LUL 27 INTRODUCERE ¡N MACROECONOMIE
553

Venitul naţional real este adesea numit venit naţional in neangajării Când economia funcţionează sub nivelul său
Fenomene macroeconomice fundamentale iţuri constante. Noiai prin simbolul Y. venitul naţional potenţial de producţie - atunci când Y este mai mic decât
al reprezintă valoarea producţiei curente măsurate în Y* - golul de producţie este numii gol recesionist
(Qţ I A RE A macroeconomici curenţi a unei na|iuni poate sale totale de bunuri şi servicii, numită produs i ţţuri constante - suma cantităţilor individuale, fiecare
In condiţii de boom, venitul naţional actual poate
Jv\fi destul de complet descrişi de nivelul şi rata creşterii întrucât intreaga valoare produsă trebuie în cele i Evaluată la preţurile predominante in anul de referinţă.
depăşi venitul potenţial, determinând golul de producţie
" ^ p r o d u c ţ i e i totale şi per persoană, de gradul de ocupare si aparţini cuiva sub forma unui drept de proprj {Compararea veniturilor naţionale reale din ani diferiţi
să devină negativ Venitul actual poale depăşi venitul
a forţei de muncă, de rata şomajului, de rata inflaţiei, .produsul naţional este egal cu revendicările Ifuni/ej/á o imagine asupra modificam cantităţii produse
de rata dobânzii, de valoarea externă a monedei naţionale potenţial deoarece venitul potenţial este definii pentru o
venitului total generate de producţia de bunuri şi < t j j e s-a înregistrat in perioada respectivă, sau a creşterii
şi de balanţa de plăţi. Auzim despre toţi aceşti indicatori rată normală de utilizare a factorilor dc producţie şi
Aşadar, atunci când studiem produsul naţional, < t o n o m i c e reale.
la ştirile zilnice şi citim despre ei in ziare; politicienii au aceste rate normale pol fi depăşite temporar Forţa de
de asemenea venitul naţional. Figura 27.1 prezinţi
discursuri in campanii despre ei; economiştii teoretizează muncă poate lucra mai mulle ore decât în mod normal:
naţional şi cheltuielile naţionale ca pe un flux cii
pe marginea lor. In acest capitol vom discuta fiecare din vreme ce la calcularea sa preţurile se menţin fabricile pot folosi un schimb suplimentar sau să nu se
arată, dc asemenea, modul în care producţia naţii
aceste variabile, subliniind cauzele şi modul în care Ipastanic, venitul naţional real se modifici numai închidă pentru reparaţiile dc rutină şi întreţinere. Deşi
generează venituri - salarii, profituri şi rente - astfel
afectează ele bunăstarea noastră economică. în Capitolul [,tuni i când se modifică cantităţile. aceste oportunităţi sunt numai temporare, ele au efect pe
aceeaşi activitate care produce producţia va fon
28 extindem discuţia prin prezentarea modului in care termen scurt. Atunci când venitul aciuai depăşeşte venitul
asemenea, venituri de valoare echivalenţi. Exii
aceste variabile sunt măsurate. Restul acestei cărţi este Pe noi nc interesează in primul rând producţia reală de potenţial, există o presiune generală dc creştere a
mărimi corelate ale producţiei totale şi venitului to
dedicat în mare parte analizei cauzelor şi consecinţelor nuri şi servicii, astfel că vom utiliza termenii "venit preţurilor. Din acest motiv, când Y depăşeşte Y* golul dc
modificărilor fiecăreia dintre aceste variabile. unei naţiuni. Variatele lor definiţii şi relaţiile intre i
tjonal" şi "producţie naţională" pentru a ne referi la producţie este numit prăpastie inflaţionistă
discutate in detaliu în capitolul următor. în acest <
utilizăm termenul generic venii naţional pentru a t tulul naţional real şi la producţia naţională reală, dacă
Figura 27.2 (i) araţi venitul naţional potenţial în
i cumva se specifică altfel. (Un exemplu, ce ilustrează
Producţia şi venitul Rjc-.hil linii rrnini mii l f " \m\

Regatului Unii în această perioadă. Figura prezintă, de


asemenea, venitul naţional actual real. care. aproximativ,
<HTUL POTENŢIAL Şl DECALAJUL PIB I
a ţinut pasul cu venitul potenţial. Diferenţa intre cele
Venitul naţional actual reprezintă ceea ce face două, care este prăpastia PIB, esle reflectată in figura 27.2
nomia, de fapt ce produce in realitate. Un concept (ii). Fluctuaţiile activităţii economice rezultă din
Figuri 27.1 Fluxul circular al venitului >i cheltuielilor fluctuaţiile dimensiunii decalajului. Pierderea deadweight
ortant. corelat cu acesta, este venitul naţional
Fluxul circular al veniturilor ti cheltuielilor presupus ittnţial. care exprimă cât ar pulea produce economia datorată neangajării din orice perioadă dc limp este
venitul naţional este egal cu produsul naţional. Daca nu a I toaie resursele - pământ, forţi de m u n c i şi capacitate indicată de dimensiunea globală a decalajului in acea
nici scurgeri (imporrun. economii şi impozite), nici ' ctivă - ar fi complet angajate la nivelurile lor perioadă de limp. Ea este arătată în partea (ii) a figurii
(exponun. investiţii şi cheltuieli guvernamentale pentru 1 27.2 dc aria haşurată dintre curbă şi linia dc zero. care
n.ilc de utilizare. La acest concepi se face dc obicei
servicii), fluxul ar fi un simplu circuit închis, dc la goi, reprezintă nivelul la care producţia actuală egalează
interne la producătorii tntemi >i înapoi la gospodini. Inje rire pnn "venii potenţial", dar uneori esle numit "venii
angajării complete" (sau "venii al unei angajări producţia potenţială.
scurgerile complica desenul, dar nu schimbi rezultatul '
producţia iitlcmi creea/i o revendicare asupra valoni pr alte").' îl notăm cu Y* pcnlru a-l deosebi de vcntlul
când ţoale revendicările sunt adunate, ele trebuie si fie cg tonal actual, care esle n o u ţ cu Y. VENITUL NAŢIONAL EXPERIENŢA ISTORICA
valoarea intregu producţii Golul de producţie, sau decalajul PIB, măsoară
perenţa intre producţia obţinută dacă ar fi fost produs Una din cele mai utilizate mărimi ale venitului
silul naţional potenţial, sau angajarea ar fi compleţi şi naţional esle numită produsul intern brut sau PIB Acesta
ducţia obţinută in realitate, măsurată dc PIB aciuai, poale fi estimai ca PIB real sau ca PIB nominal; nc
fi cauzală dc o schimbare fie a cantităţilor fizice,] talajul este calculat prin scăderea venitului naţional concentrăm aici asupra PIB real. Detaliile calculăm sale
AGREGAREA PRODUCŢIEI TOTALE
preţurilor pe care Ic are la bază. Economiştii do iul din venitul naţional potenţial (Y - Y'). vor fi discutate in Capitolul 28. In acest capitol utilizăm
determine măsura în care orice schimbare este i' Când venitul potenţial depăşeşte venitul actual, termenii "venit naţional" si "PIB" interschimbabili,
Pentru a măsura producţia totală, cantităţi dintr-o
ipaslia măsoară valoarea dc piaţă a acelor bunuri şi pentru a ne referi la venitul total al naţiunii şi la produsul
varietate dc bunuri sunt agregate. Pentru a construi astfel modificării cantităţilor sau modificării preţurilor. I
vicii care ar fi putut fi produse dacă resursele său total.
de totaluri, adunăm valorile diferitelor produse Nu puieni face aceasta, ei fac distincţia inlrc modific
senilului naţional real. care apar numai an normei ar fi fost complet angajate, dar care in realitate Partea (i) a figurii 21i arată PlB-ul real produs dc
aduna lonc de oţel cu pâini, dar putem aduna valoarea
cantităţile dc bunuri şi servicii se modifică, şi n i iu fost produse. Bunurile şi serviciile care nu sunt economia Regatului Unii incepănd eu 1885: partea (ii)
bănească a producţiei de oţel cu valoarea bănească a
duse când economia funcţionează sub Y* sunt pentru araţi variaţia sa procentuali anuală pcnlru aceeaşi
producţiei de pâine Deci, prin înmulţirea producţiei fizice ale nivelului preţurilor. Pentru a măsura venitul i
' auna pierdute pentru economic Deoarece aceste perioadă Senile PIB in partea (i) arată două tipuri de
dintr-un bun cu preţul său per unitate şi apoi insumând real. economiştii trebuie să determine ce s-ar inii
eri apar când resursele nu sunt complet utilizate, ele mişcări.
valorile tuturor bunurilor produse de o naţiune, putem venitul naţional dacă preţurile ar rămâne constantei
•1 adesea numite pierderi deadweight datorate
calcula producţia naţională totală măsurata in lire a face asia, ci evaluează loate cantităţile produse I
sterline. an la un set constant de preţuri care predominau i
de referinţă ales arbitrar. Astfel, venitul raţioo
măsoară valoarea loiali a producţiilor individul*; 'I„ utilizarea cotidian», cuvintele "real" si 'aciuai" au semnificaţii
VALORI REALE Şl VALORI NOMINALE
fiecare producţie nu esle evaluată in preţuri i In leona vennului naţional inşi. sensurile lor sunt destul de
un sci de preţuri din anul de referinţă. Venitul naţional real se deosebesle de venitul naţional
Totalul a ceea ce tocmai a fost descris redă valoarea PC iar venitul naţional aciuat se deoscbeţtc de venitul naţional
Venitul naţional nominal este adesea nu» W Ullimcle două se referi, amândouă, la mărimile reale, astfel
in bani a producţiei naţionale, numită adesea venit •numirile complete suni. dc fapt. "venitul naţional aciuat real" JI
naţional nominal. O modificare în această mărime poale naţional bănesc sau venit naţional in preţuri I naţional potenţial real"
550 PARTEA a Vlll-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIO •OLUL 27 INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE 551

inflaţia, recesiunile şi concurenţa externă le a Ide muncă din Regatul Unit a fost în şomaj pentru o

I
NFLAŢIA, şomajul, recesiunea, compcliiivitalca şi se ajungă la recesiuni. Totuşi, modelele de boom şi de
creşterea economică suni cuvinte obişnuite. Guvernele profiturile şi poate chiar supravieţuirea. i de timp îndelungată. Dimpotrivă, cei 25 de ani recesiune au fost foarte asemănătoare în diferitele ţări,
sunt preocupate de cum să prevină recesiunile, să Fiecare din aceste preocupări joacă un rol l urmat celui dc-al doilea război mondial au fost o astfel încât nu pot fi atribuite în întregime politicii
reducă inflaţia, să crească competitivitatea şi să macroeconomie. In acest capitol explicăm cu__ | de creştere economică susţinută, cu întreruperi guvernului autohton. De asemenea, relaţia între inflaţie şt
stimuleze creşterea. Adulţii care pot lucra doresc să evite macroeconomia faţă de microeconomia prezen' determinate de recesiuni modeste. Apoi, ciclul recesiune parc să se schimbe în timp Recesiunea din
şomajul, care apare o dată cu recesiunea, şi să obţină prima parte a acestei cărţi. Vă vom prezenta apoi nic a revenit într-o formă mai serioasă în anii 1970. 1980-1981 a fosl acompaniată dc procente ale inflaţiei de
venituri în creştere care însoţesc de obicei creşterea din problemele de maximă preocupare în macroeo- „tul şi sfârşitul acestui deceniu au fost martorii celor ordinul zecilor (între zece şi douăzeci), în timp cc
economică. Pensionarii sunt preocupaţi să se protejeze cum ar fi nivelul şi variabilitatca venitului naţio- Ifecesiuni mondiale cele mai dure de la 1930 încoace, recesiunea din anii 1990-1993 a fost însoţită de o inflaţie
faţă de hazardurile inflaţiei care poate scădea valoare producţici naţionale, nivelul şomajului, in" jilimentat regenerarea de la mijlocul anilor 1980? De de ordinul unităţilor. Se va reîntoarce inflaţia ridicată'
economiilor lor. Firmele sunt preocupate de modul în care preţurile, ratele dobânzilor, cursul de schimb şi P l i n i t o nouă recesiune dură in anii 1990-1993? De Sau ratele scăzute ale inflaţiei dc la începutul anilor 1990
plăţi. ipnerarea care a început în 1993 se dezvoltă atât de vor persista în secolul XXI?

Şomajul O înrăutăţire a activităţii economice determină


•de generale de viată. Aşa cum am văzut în creşterea şomajului. într-adevăr, şomajul ridicat din anii
Ce este macroeconomia? iolul I. atât producţia totală, cât şi producţia per 1930 a fost cel care a dus la apariţia unei discipline
ni au crescut timp de multe decenii în majoritatea cunoscute acum drept macroeconomic şi şomajul este in
industriale. Aceste tendinţe pe termen lung au
ACROECONOMIA studiază modul în care se diferă de una care produce multe automobile şi p- continuare o preocupare centrală a economici. în timpul
tit creşterea standardelor medii de viaţă. însă, de la
comportă economia în linii generale, fără a se opri De asemenea, ştim că o economie în care grâul marii crize din anii 1930. şomajul a crescut la aproape
btul anilor 1970, standardele medii de viaţă au
" asupra nenumăratelor sale detalii interesante, ci şi automobilele sunt scumpe diferă de una 20% din forţa de muncă. Deşi in anii 19.SD.si Nhu cia
;„,,-. ,u,r„ _:„..-• -i
numai asupra celor care creeazăxn
||y1|
r n i r t i n l fiîiiiln U L u i i l , u i J ! i i r t » S ^ g S r p i p S r l B H i r
anul real -
csea-pierderea
:lli»UJilil.tJ-.lMliV.»-.ri

njar, în schimbul- pierdem _ Ouuurtşi s e m e n careTroattrfiSschiziţionată potenţialelor soluţii ale şomajului este dc maximă
valoroase, ne permite să vedem întreg tabloul. |pul mediu orar - a fosl mai scăzut în 1991 decât era actualitate pe agenda de azi a macroeconomiei.
-investiţiile totale şi exporturile întregii economii. De
în macroeconomie observăm gama Y | în Regatul Unit (vezi figura 1.5) valoarea reală a Soluţia pe care au găsit-o economiştii pentru şomaj in
asemenea, se ocupă de preţul mediu al tuturor bunurilor şi
oportunităţi şi de dificultăţi cu care se confruntă - i mediu sa dublat în 20 de ani, între 1953 şi anii 1930 a fost ca guvernele sâ-şi crească cheltuielile sau
serviciilor, nu de preţurile anumitor produse. Aceste
in ansamblu. Când produsul naţional creşte, I stagnat pentru o vreme în anii 1970, dar a crescut să reducă impozitele. De ce guvernele par reticente în
agregate rezultă din activităţile desfăşurate pe diferitele
pieţe şi din comportamentul anumitor grupuri, cum »îr fi producţiilor de bunuri şi veniturile majorităţii | J din nou in anii 1980. aplicarea unor astfel de soluţii azi? Care este legătura
consumatori, guverne şi firme. Dimpotrivă, in general, vor creşte o dată cu acesta. Ci E creşterea pe termen lung se bucură de mai pupnă între asemenea stimuli fiscali şi inflaţie? De ce unele ţâri
microeconomia se ocupă de comportamentul pieţelor preţurilor creşte, aproape orice agenl ec [din partea mass-media decât rata curentă a inflaţiei au un şomaj mull mai scăzut decât altele''
individuale, cum ar fi piaţa grâului, a cărbunelui sau a economie este obligat să facă ajustări, din şomajului, ea este factorul determinant
căpşunilor, şi cu comportamentul amănunţit al agenţilor m.ii scăzute a banilor. Când rata şomajului' Jâiant al standardelor de viaţă şi al constrângerilor
Deficitele bugetare guvernamentale. Cu excepţia a două
individuali, cum ar fi firmele şi consumatorii. muncitorii sunt confruntaţi cu un risc crescut liceu care se confruntă o societate de la un deceniu
scurte perioade (1970 şi 1988/1989). guvernul britanic a
pierde locurile de muncă şi de a suferi p : " | şi de la generaţie la generaţie. Printre cele mai
în macroeconomie adunăm laolaltă valoarea fulgilor avut deficit bugetar dc la al doilea război mondial încoace
veniturilor Aceste mişcări ale agregatelor econ" mte probleme macroeconomice este determinarea
de porumb, a berii, a cărbunilor, a căpşunilor, a tunsorilor - cheltuia mai mult decât obţinea din impozitări. La
puternic asociate cu bunăstarea economică a p î n care poate fi obţinută în toată lumea
şi a meselor la restaurant cu valoarea tuturor celorlalte mijlocul anilor 1970, deficitul bugetar a fost o dată înjur
indivizilor, sănătatea sectoarelor în care I" rea creşterii fără tipul de încetinire din anii 1970
bunuri şi servicii produse şi studiem mişcarea produsului de 8% din PIB, iar în 1993/1994 a existat un deficit
preţurile bunurilor pe care le achiziţionează, l recesiunile dure dc la începutul anilor 1980 şi
naţional agregat. Facem, de asemenea, media preţurilor bugetar de 7% din PIB. Aceste deficite au trebuit să fie
asocieri sunt motivul pentru care « finanţate prin împrumuturi guvernamentale, care au sporii
tuturor bunurilor şi serviciilor consumate şi analizăm
macroeconomice (mai ales inflaţia, şomajul şi datoriile naţionale
nivelul general al preturilor pentru întreaga economic -
plăţi) apar adesea in buletinele de ştiri. I şi recesiunea. Rata anuală a inflaţiei în Regatul
de obicei numit doar nivelul preţurilor. Ştim foarte bine că La un moment dat, se credea că deficitele bugetare ar
o economic care produce mult grâu şi puţine automobile Bost în jur dc 2 5 % in 1975. Acesta a fost cel mai putea fi bune pentru economic, deoarece cheltuielile
pivei atins pe timp de pace de cel puţin trei secole. guvernamentale creează locuri dc muncă; dar azi există
1 doamnei Thatcher a fosl ales în 1979 pentru multă preocupare în legătură cu împovărarea potenţială a
•unea dc a elimina inflaţia din economia britanică. datoriilor, la care dobânda trebuie plătită dc către
De ce este nevoie de macroeconomie? \i scăzut sub 5% până in 1984, dar a crescut din contribuabili şi care, de aceea, menţine impozitele
110% înainte de sfârşitul deceniului însă, până în ridicate. Acest conflict asupra rolului bugetului
D»|ia a scăzut la aproximativ 2%, cel mai scăzut guvernamental este esenţial pentru macroeconomic. Este
studiem unele dintre problemele care sunt cele

A
VEM nevoie de o disciplină separată numita fia începutul anilor 1960. oare un lucru bun pentru guverne să urmărească să aibă
macroeconomic deoarece există forţe care afectează considerate in contextul economic.
p p a n n n d aceste oscilaţii ale inflaţiei, au existat deficite bugetare? Este economia mat sănătoasă dacă
economia în ansamblu, care nu pol fi înţelese guvernele urmăresc un buget cchilibraf Pot fi atenuate
l ^ e activităţii economice, in general, încercările
complet sau. simplu, prin analizarea pieţelor indivi­ Principalele probleme macroeconoml recesiunile dacă guvernele urmăresc deliberai deficitele?
Mentale de a controla inflaţia ridicată au ajutat să
duale şi a produselor individuale O problema care
afectează toate firmele sau pe mulţi muncitori din diferite Cicluri economice. Economia tinde să se mis*
industrii trebuie abordată la nivelul întregii economii unei scrii de suişuri şi coborâşuri. nunuj
Bineînţeles, dacă circumstanţele sunt comune in multe economice, şi nu după un model constant. Aar
sectoare ale economiei, analiza la nivelul întregii fost martorii celei mai ample depresiuni.
economii ne poate ajuta să înţelegem cc se întâmpla Să mondiale din secolul XX. când aproape o c
556 PARTEA a VIH-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NA" n.UL27 INTRODUCERE¡N MACROECONOMIE 557

Creşterea pe termen lung. Evoluţia preponderentă a PIB- Fluctuaţii pe termen scurt. O a doua caractn_ Joi economic se referă la aceste fluctuaţii pe venitul mediu al unei persoane se aşteaptă să fie dublu
ului este o tendinţă ascendentă care a ridicat producţia seriilor P1B este reprezentată de fluctuaţiile pel i scurt Creşterea şi declinul continue ale activităţii faţă de cel al părinţilor ei.
reală aproximativ de şapte ori în aproape un secol, din scurt în jurul trendului, numite adesea fluctuaţii
ri sunt cele care apar în jurul lendinţei pe termen Pe iermen lung, venitul naţional poate creşte din două
1885 până în 1993, şi aproape de trei ori după al doilea Creşterea globală domină seriile PIB reale, în aşa j
pi ce ajustările sezoniere au fost efectuate.' Când motive. Prima sursă de creştere este sporirea cantităţii
război mondial. Deoarece în era modernă tendinţa a fost fluctuaţiile sunt cu greu vizibile în figura 27.3 Am
în general ascendentă, ea este numită creştere economică. aşa cum se poate vedea în partea (ii) a figurii, fin, fluctuaţiile pe termen scurt, esie convenabil să produse per ora de muncă. Această creştere - creşterea
ciclice ale PIB real au fost semnificative în trecut j I venitul potenţial, Y*. ca fiind constant. Deoarece productivităţii muncii - a eliminat în general, standardele
Creşterea l'lli-ului real este sursa creşterii lifjcâ foarte lent. presupunerea că este constant nu scăzute de viaţă care prevalau la începutul Revoluţiei
substanţiale a s t a n d a r d e l o r de v i a ţ i , de care au avut Comportamentul ciclic al venitului naţional rej_ zâ mult analizei, atâta vreme cât scopul nostru esie Industriale la mijlocul secolului al optsprezecelea. O a
parte cetăţenii Regatului Unit in perioada postbelică. arătat de fluctuaţiile anuale ale ratei de c r e d udia fluctuaţiile pe termen scurt în jurul lui Y*. doua sursă de creştere a venitului provine din creşterile
PIB-ului real. figura 27.4 arată cicluri stilizate care ilustrează unii cantităţii de forţă de muncă oferită. Dacă populaţia creşte
CASETA 27 I i utili însă, esie important de înţeles că nu există (sau dacă populaţia existentă lucrează mai multe ore) se
cicluri identice. Există variaţii de durată şi va produce mai mult.
Terminologia ciclurilor economice
Jlludinc Unele expansiuni sunt lungi şi extinse, cum a Diferenţa între aceste două surse de creştere esie
R ţ a care a începui în 1981 şi a culminat în 1988; importantă. Când productivitatea creşte, se obţine mai
calificărilor-fundamentale, şi penurii de materii w
Depresiunea \ s-au încheiat după numai câţiva ani, cum a fosi cea
esenţiale suni probabile. Pe măsură cc penuriile an multă producţie la o cantitate dată de efort. Când
O depresiune este caracterizată de un şomaj ridicat şi tot mai multe pieţe, apare o situaţie de cerere exo f&iceput în 1976. Cu ţoale acestea, deşi nu sunt nici cantitatea totală de forţă de muncă creşte, se obţine mai
un nivel al cererii care este scăzut, comparativ cu generală. Costurile cresc, dar, deoarece cresc şi pn
;nici regulate, fluctuaţiile suni destul de sistematice multă producţie utilizându-se mai multe resurse; venitul
capacitatea de a produce a economiei. Astfel, o mare afacerile rămân profitabile.
feste utilă identificarea factorilor comuni în cele global creşte, dar venitul per persoană nu creste si el in
arte din capacitatea productivă este nefolosită.

i econonuaTlcgarului U n i t aproape intreaga creştere


încrederea ~nv -"perifueewreie^ economîce" orifrăcŢîe. repreztnts o i
a venitului din perioada postbelică s-a datorat creşterii
imediat, şi. ca urmare, multe firme nu sunt dispuse să activităţii economice. De obicei, o recesiune este de
rişte a face noi investiţii. ca fiind o scădere a PIB real din două •ESTE IMPORTANT VENITUL NAŢIONAL? productivităţii forţei de muncă. Forţa de muncă angajată a
succesive. Cererea scade şi, drept rezultai, produci fosi cu numai 2,5% mai ridicată în 1993 decâl în 1945, în
ocuparea scad, de asemenea. Pe măsură ce oca\ venitul naţional este o mărime importantă a
Redresarea limp cc PIB real a crescut de aproape trei ori.
forţei de muncă scade, la fel se întâmplă şi cu venal
personale. Profiturile scad şi unele firme se confrunn nţei economice atât pe termen lung, !câl şi pe Corespunzător acestei creşteri a PIB, a existai o creştere
Caracteristicile redresării, sau expansiunii, sunt multe:
echipamentul uzat este înlocuit; ocuparea forţei de dificultăţi financiare. Investiţiile care păreau profita] scurt. Mişcările pe termen scurt ale ciclului de peste 2,5 ori a producţiei pe persoană în economia
muncă, venitul şi cheltuielile consumatorilor încep toate în condiţiile unei cereri în continuă creştere devin i ornic captează majoritatea atenţiei în politică şi în Regatului Unit în aceeaşi perioadă. O creştere extrem de
să crească; perspectivele devin mai favorabile ca rezultat neprofitabile. Este posibil ca nici să nu merite înlceun
bunurilor de capital pe măsură cc acestea se uza dar majoritalca economiştilor sunt de acord că importantă s-a manifestat în sectorul industrial al
al creşterii producţiei, vânzărilor şi profiturilor.
deoarece capacitatea nefolosită creşte permanenţi pe termen lung, rata de schimb a venitului economici Regatului Unit în deceniul 1982-1992; în
Investiţiile care odinioară păreau riscante pot fi realizate
pe măsură ce mentalitatea asupra afacerilor începe să se discuţiile istorice, o recesiune care este mare şi de du toţial, este în mulle cazuri cea mai importantă din cele această perioadă, producţia per muncitor a crescut cu
schimbe de la pesimism la optimism. Pe măsură ce este adesea numită criză.
75%.
cererea creşte, producţia poate fi crescută relativ cu
uşurinţă, pur şi simplu prin reangajarea capacităţii Această importantă creştere a productivităţii în
Boom-uri şi crize
existente neutilizate şi a forţei de muncă şomere. 'erea pe termen lung. Pe termen lung, cursul economia Regatului Unit este contrară cu ceea ce s-a
Doi termeni nontehnici. dar descriptivi sunt :ţiei reale este dominai de creşterea venitului intâmplat in alte ţări industriale. Multe ţări au înregistrat o
Vârful utilizaţi. întreaga jumătate descrescătoare a ciclului i nţial. în timp ce fluctuaţiile in jurul venitului potenţial creştere a productivităţii mult mai mare decât Regatul
adesea numită depresiune, iar jumătatea crescătoare <
adesea numită boom. Aceştia sunt termeni utili [.relativ neimportante. De aceea, alunei când studiem Unii în anii 1950 şi 1960, dar au cunoscut o încetinire în
Un vârf este punctul maxim al ciclului. In vârf,
capacitatea existentă este utilizată la grad ridicai; penurii când nu dorim să fim mai riguroşi noţional in leg •nţele pe termen lung, nu putem considera Y* ca fiind anii 1970 şi 1980. Această experienţă internaţională
de forţă de muncă pot apărea, mai ales in categoriile poziţia economiei în ciclu ^constant). contrastantă a potenţai interesul faţă de sursele creşlcrii şi
Tendinţa pe termen lung a venitului naţional real pe aceasta va fi o parte importantă a discuţiilor noastre
de locuitor este principalul factor determinant al despre macroeconomie. *
Vârf Figura 27.4 Un ciclu economic slili/.al unălăţirilor pe termen lung in standardul de viaţă Deşi creşterea economică sporeşte, in medic,
PIB potenţial
Deşi fazele fluctuaţiilor afacerilor sunt descrise printr-o seriei «ral al societăţii. Când venitul pe persoană creşte, bunăstarea oamenilor, nu înseamnă neapărat că fiecare
Vârf Redresare

t
termeni utilizaţi în mod curent, nu exist» dou» cicluri idea* i generaţie se poate aştepta, in medic, să trăiască individ va trăi mai bine. Unii oameni sunt afectaţi de
Depresiune Depresiune începând de la un punct de întoarcere mai scizut, ciclul trece ţ tbine decât precedenta. De exemplu, dacă venitul real schimbarea economică ce acompaniază creşterea, deşi cei
o fazi de redresare (sau expansiune), atinge un puncl de Intoi
situat mai sus şi apoi intri intr-o perioadă de recesiune. Creai cap de locuitor creşte cu rata modestă de 1,5% pe an. mai mulţi oameni beneficiază de ea.
Recenune Redresare
diferi unul de altul prin amplitudinea vârfurilor şi a deprcsiunilorj De asemenea, esie important să ne reamintim că
şi prin viteza cu care o fazi îi urmează alteia Uneori, Când economism doresc s» analizeze date lunare sau thmesinate. venitul naţional esie o măsură a bunăstării economice,
Boom Crizi j'umitate crescătoare esie numită "boom" (explozie), iar adesea o ajustare lezomerâ penlnj a inlirura fluctuaţiile
jumătate descresciioare este numită depresiune. bile pcnlru modelul sezonier regulai, evident în mulle seni departe de a fi perfectă. Ea este parţială, deoarece nu
Bnce. De exemplu, activitatea agricol unde si fie scizuli iama ţi reuşeşte să măsoare mulle lucruri, cum ar fi timpul liber,
Timp
vara, în timp ce vânzările de cr-mbusiibil au un model sezonier care este importam pentru oameni. Capitolul 28 conţine o
Tft Vânzările cu amănuntul suni ridicate in decembrie
558 PARTEA a VIH-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIO] I U L 27 INTRODUCERE ÎN M A C R O E C O N O M I E 559

discuţie detaliată a modului în care economiştii măsoară acestor schimbări au constituit subiectul unor conţi mitiri utile prin care economiştii pot analiza începând din 1885. Ocuparea forţei de muncă a crescut
considerabile.
venitul naţional şi o evaluare a punctelor tari şi a ormanţa reală a economiei, măsurată prin rata reală a deosebit de mult în timpul celor două războaie mondiale.
Luarea în considerare a şomajului şi a ocupării j
punctelor slabe ale acestor măsurători. de muncă sugerează un alt concept: ocuparea hjului. Estimările indică faptul câ rata naturală a Aceasta a reflectat în mare parte participarea mai ridicată
forţei de muncă. O confuzie adesea tăcută în legă(i_ gjului a crescut de la mai puţin dc 2% in anii 1950 şi a femeilor la forţa de muncă. Este evident câ trendul
Fluctuaţu pe termen scurt Recesiunea cauzează şomaj şi ocuparea deplină a forţei de muncă este că ca nu insei inului anilor 1960 la 5-6% la mijlocul anilor 1970 şi la crescător al gradului de ocupare a forţei dc muncă este
reducerea producţiei. Când venitul real este sub nivelul lipsa şomajului. Acesta este motivul pentru care concl
. 8% la sfârşitul anilor 19S0. (Vom discuta motivele aproape constantă în ultimele două decenii, în ciuda
este numit acum ocupare ridicată a forţei de .
potenţial, există o risipă economică şi o suferinţă umană, glor schimbări în Capitolul 41.) variaţiilor considerabile în jurul trendului. Aceasta este în
America de Nord. deşi lunga istorie a utilizării termeni
ca o consecinţă a eşecului utilizării resurselor economice "ocupare deplină a forţei de muncă" in Regatul conformitate cu creşterea lentă a populaţiei totale în
(inclusiv cele umane) la intensitatea normală de utilizare. garantează că va fi pe larg folosit mult timp de KjAJUL: EXPERIENŢA ISTORICĂ Regatul Unit; în 1945 existau cea. 50 milioane de
Boom-urile, deşi asociate cu un grad ridicat de ocupare a înainte. Ne vom referi la nivelul de ocupare a fort rezidenţi ai Regatului Unit, iar în 1993 în jur de 57
muncă generat când PIB este la nivelul său potenţia
forţei de muncă existente şi cu o producţie mare. pot ! pigura 27.5(i) arată tendinţa forţei dc muncă angajate milioane, deci o creştere de 14%.
ocupare în condiţii de echilibru a forţei de muncă.
ridica propriile lor probleme. Când venitul naţional real 11900 până in prezent, iar figura 27.5(ii) arată şomajul
Există două motive principale pentru care angaja
depăşeşte venitul potenţial, de obicei rezultă o puternică deplină a forţei de muncă este întotdeauna acompaniata]
ÍSÉTA 27.2
presiune inflaţionistă, punând serioase probleme oricărui un anumit şomaj. In primul rând, există o circuli
continuă a indivizilor între locurile de muncă
guvern care încearcă să păstreze inflaţia scăzută. B de corecte sunt cifrele despre şomaj?
continuă schimbare a oportunităţilor locurilor de mu
Bineînţeles, inflaţia poate fi o problemă chiar mai rea Noi membri intră în rândurile forţei de muncă;
când guvernele nu intenţionează să o menţină scăzută. oameni işi părăsesc locurile de muncă; alţii devin inu
\ Nici o măsurătoare a şomajului nu este absolut corectă ar accepta voluntar un loc de muncă dacă ar fi unul
Deşi numărul locurilor de muncă vacante poate eg
i urnii- Im -ta Liric, şomajului, calculate .ce. Departamentul Funci de disponibil. Există si o altă categorie de oameni numiţi

aspecte < piu smaj rţei de muncă, deoarece cred că nu pot găsi
circulaţiei normale a forţei dc muncă. Această formai
Venitul naţional şi ocuparea forţei de muncă (deci şi Şomajul măsurat poate supraestima sau subestima un loc de muncă în condiţiile curente. Un exemplu bun
şomaj este numită şomaj fricţional
şomajul) sunt strâns corelate. Dacă trebuie să se sporească în al doilea rând, deoarece economia este înjJ ul de oameni care ar accepta un loc dc muncă la ar fi cineva care s-a pensionat înainte de vârsta normală
producţia, fie trebuie utilizaţi mai mulţi muncitori în continuă schimbare şi adaptare, in orice moment va exq i actuală a salariilor, dacă le-ar fi oferit unul. Pe dc-o dc pensionare, care ar lucra bucuros dacă ar apărea
producţie, fie muncitorii existenţi trebuie să producă mai o anumită neconcordanţâ intre caracteristicile forţei e, şomajul măsurat supraestimează şomajul real, prin oportunitatea potrivită, dar care nu cere ajutor de şomaj.
mult. Prima schimbare înseamnă o creştere a ocupării muncă şi caracteristicile locurilor de muncă disponibil
:ludcrea oamenilor care au ieşit voluntar din rândurile în plus, mai există şi şomeri cu normă redusă. Unii
forţei dc muncă şi a venitului naţional real; cea de-a doua Aceasta este o neconcordanţâ intre structura ofertei
înseamnă o creştere a productivităţii muncii, precum şi o rnuncl şi structura cererii de muncă. De exemplt celor care muncesc. De exemplu, ajutorul de şomaj oferă oameni lucrează cu normă redusă deoarece doresc acest
sporire atât a venitului potenţial, cât şi a celui real. Pe neconcordanţâ poate apărea deoarece forţa de muncă i protecţie împotriva greutăţilor reale, dar, dc asemenea, lucru. Ei nu sunt şomeri. însă, alţii lucrează şase ore în
termen scurt, când venitul naţional al economiei este fix, posedă calificările cerute sau deoarece muncitorii determină unii oameni să nu aibă un loc dc muncă şi să loc de opt pe zi deoarece există cerere insuficientă pentru
unica modalitate de a produce mai mult este de a angaja află in acea parte a ţării unde este localizată cert
primească ajutor de şomaj pe perioada cât acesta se produsul la a cărui fabricare lucrează ei; aceşti muncitori
mai mulţi muncitori. Tendinţele de creştere a Şomajul care apare datorită neconcordanţei din
productivităţii sunt o sursă majoră de creştere economică, caracteristicile ofertei dc muncă şi cele ale cererii acordă. De fapt, aceşti oameni au părăsit voluntar forţa suferă şomaj dc 2 5 % deşi nici unul dintre ei nu este
dar efectele lor sunt resimţite peste perioade îndelungate muncă, chiar şi în condiţiile in care cererea globală i de muncă, deşi, pentru a putea primi ajutorul de şomaj, ei raportat ca fiind şomer: 2 5 % din resursele potenţiale de
dc timp. muncă este egală cu oferta globală, este numit şon se prefac că ar căuta de lucru. înregistrându-se la oficiul muncă ale acelui grup sunt neutilizate. Slujbele cu normă
structural. Vom analiza mai pe larg aceste două tipuri ( local al forţei dc muncă. Aceşti oameni sunt, dc obicei,
Forţa de muncă din Regatului Unit este formată din redusă sunt o sursă majoră de şomaj, care nu este
şomaj în Capitolul 4 1 .
numărul total de persoane (între 16 ani şi vârsta dc incluşi în rândurile şomerilor deoarece sunt consideraţi reflectată în cifrele oficiale despre şomaj.
Ocuparea deplină a forţei de m u n c ă , sau ocupau
pensionare şi care nu sunt înscrişi la învăţământul la zi) ca solicitând ajutor de şomaj şi par să caute de lucru.
în condiţii de echilibru a forţei dc muncă, apare câ Cifrele oficiale despre şomaj sunt utile, mai ales
care suni fie angajate, fie şomeri. "Angajaţi" reprezintă
există doar şomaj fricţional şi şomaj structural. Când i Pe de altă parte, cifra măsurată subestimează deoarece ele ne spun direcţia schimbărilor ce apar în
numărul muncitorilor adulţi care au o slujbă, iar "şomeri"
există ocupare totală a forţei dc muncă mai apar şi
denotă numărul muncitorilor adulţi care nu lucrează, dar şomajul, ncincluzănd anumiţi oameni care ar accepta un şomaj. Dc exemplu, este improbabil ca cifrele să crească
forme de şomaj. O cauză importantă a lipsei dc ocup
caută activ un loc de muncă. Rata şomajului, notată de loc dc muncă, dacă ar fi disponibil, dar care nu solicită arunci când şomajul în realitate scade. însă, din toate
completă a forţei de muncă este legată de ciclul econon
obicei cu simbolul " U " , arată şomajul exprimat ca un ajutor de şomaj. De exemplu, o persoană care şi-a aceste motive pe care tocmai le-am discutat ele pot
în timpul recesiunilor, şomajul creşte peste nive
procent din forţa de muncă:
şomajului structural şi a celui fricţional. Acest şomaj pierdut slujba luna trecută şi caută activ un alt loc de uneori să supra sau'să subestimeze numărul total de
şomeri excesiv este numit şomaj ciclic (sau, uneori, şomaj muncă, dar nu s-a înregistrat pentru a primi ajutor de persoane care ar fi într-adevăr doritoare să lucreze dacă li
U=- -ilOO
forţa de munca datorat cererii insuficiente).
şomaj, nu va fi inclusă în cifrele despre şomaj din s-ar oferi un loc de muncă la rata curentă a salariilor.
Numărul de şomeri in Regatul Unit este calculat de Rata măsurată a şomajului când economia este la PIB
Regatul Unit însă aceşti oameni sunt şomeri in sensul câ
Departamentul Forţei de Muncă ca fiind numărul dc potenţial este numită adesea rata n a t u r a l ă a şomajului
oameni care cer ajutor de şomaj. Numărul estimat de
sau NA1RU.' Estimări ale acestei rate sunt dificil de
|OBK(i este apoi împărţit la numărul total al forţei de
muncă (angajaţi plus şomeri) pentru a obţine rata curentă realizat şi sunt adesea o sursă dc dezacord între
a şomajului ca procent. Unele probleme legate de acest economişti. Cu toate acestea, aceste estimări reprezintă
raţionament sunt discutate în caseta 27.2. în Regatul Unit,
definiţia oficială dată şomajului s-a schimbat frecvent in
NAIP.il este o prescurtare pentru "rata şomajului care nu
Irccutul recent, iar motivele politice care au stat la baza
accelerează inflaţia" Moiiml utilizării acestui termen va fi clarificat m
Capitolul 40
I

PARTEA a VlII-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIO TIL 27 INTRODUCERE ÍN MACROECONOMIE 561
560
:
ţn gradul de ocupare a forţei de muncă se regăseşte Inflaţia şi nivelul preţurilor
„îs dc creştere pe termen lung. un anumit şomaj este
E u , prezent. Figura 27.5(ii) arată câ fluctuaţiile ratei Toată lumea ştie ce este inflaţia. Majoritatea oamenilor
j u j p e termen scurt au fost destul de însemnate. In se plâng dc efectele acesteia, când rata inflaţiei este ridicată
JÎ044, rata şomajului era de numai 0,3%. dar pană în şi sunt îngrijoraţi ci va creşte în curând, atunci când rata
BLţşcuse până la 18%; în perioada de după cel de-al inflaţiei este scăzută Inflaţia înseamnă că preţurile cresc in
ţjgzboi mondial rata şomajului a scăzut până la 1% în general - nu numai preţul petrolului, blugilor sau berii, ci
J ¡ 1 9 5 6 . dar a crescut la 11,5% in 1983-1986. aproape toate preţurile.
baia ridicată a şomajului din timpul Marii Recesiuni dc Pentru a studia inflaţia, economiştii utilizează două con­
lăutul anilor 1930 tinde să reduci fluctuaţiile şomajului cepte. Primul este nivelul preţurilor, care se referă la nivelul
Eu apărut de atunci. Cu loalc acestea, fluctuaţiile mediu al tuturor preţurilor din economie şi este notat cu
Slui din ultimele decenii nu au fost nici mici. nici simbolul P. Cel de-al doilea esle rata inflaţiei, care este rata
1 de importanţă. Deşi a cxisial o tendinţă dc creştere a cu care creşte nivelul preţurilor, notată cu P*. Acesta este
Injui începând cu 1970, şomajul nu prezintă un trend de definit ca fiind variaţia procentuală a nivelului preţurilor de
tn sau de scădere pe temien lung. la un an la altul.
pmajul poate crcşlc. fie deoarece scade gradul dc Pentru a măsura nivelul preţurilor, economiştii constru­
— a forţei dc muncă, fie deoarece creşte dimensiunea iesc un indice al preţurilor care face media preţurilor diferi­
beţe muncă. In ultimele decenii, numărul de oameni care telor bunuri în funcţie de cât de importante sunt aceste
i in rândurile foiţei de munci nu a depăşit cu mult bunuri. Cel mai cunoscut indice al preţurilor în Regatul Unit
ui celor care o părăsesc. Rezultatul a fosl că variaţiile este Indicele Preţurilor cu Amănuntul (RPI), care măsoară
j l u i de ocupare a forţei dc muncă şi variaţiile ratei costul mediu al bunurilor şi serviciilor cumpărate dc
Ejului au fost strâns corelate Un grad de ocupare a foiţei consumatorul britanic obişnuit.
ncă în creştere este asociat cu un şomaj în scădere.
RPI exprimă nivelul preţurilor în orice moment în raport
dc câl costă un pachet dat de bunuri (cele consumate de cetă-
ţeanul britanic obişnuit) intr-o perioadă de referinţă. Perioada
_ EP—»•
"lOtt Astfel, atunci când
nviţitirtimcfcTând aceasta este spunem ca RPI pentru noiembrie 1994 a avut o valoare de
i şi i se acordă încredere atunci când este scăzută, 145.3, spunem ci un pachet de bunuri şi servicii care costa
politici macroeconomice sunt planificate Eră a se lua 100£ în 1987, în noiembrie 1994, costa 145,3 £ dacă ar fi
onsiderare modul in care ele vor afecta această rată. achiziţionate. în general, indicii de preţuri compară costul
Bica nu acordă atât de multă importanţă, atât oficial, cât şi unui pachet dat de bunuri şi servicii achiziţionate la diferite
Hal, nici unui alt indicator ca ratei şomajului, poate momente din timp.
rcu excepţia ratei inflaţiei, Deoarece RPI are la bază consumul unui consumator
omajul cauzează risipă economică şi suferinţă umani, mediu, nu măsoară cu precizie schimbarea costului de trai al
t economică este evidentă. Dintre bunurile economice, fiecărui individ Bogat, sărac, tânăr, bătrân, divorţai, căsă­
ul oman este cel mai puţin durabil, el fiind practic torii, orăşcan sau de la sat. oamenii consumă bunuri in pro­
abil Daci o economie cu ocupare completă a porţii diferite. De exemplu, o scumpire a călătoriilor aeriene
lei de muncă şi cu o forţă de muncă constantă are 28 va spori costul de trai al unei persoane care călătoreşte
ffioane de oameni în 1993 (mărimea aproximativă a forţei frecvent, dar nu şi pe cel al uneia care nu călătoreşte.
[munca din Regatul Unit) care doresc să lucreze, serviciile Cu căi modelul de consum al unui individ este mai
(trebuie să fie utilizate in 1993, dacă nu, ele vor fi irosite, asemănător cu modelul tipic utilizat pentru calculul unui
nci când sunt utilizate serviciile a doar 25,3 milioane, Indice de preţuri, cu atât indicele va reflecta mai bine
irece 10% din forţa de muncă este şomeri, producţia schimbările în costul vieţii al acelei persoane.
Eenţialâ a unui an a 2,8 milioane oameni este pierdută
ntru totdeauna. într-o economie in care nu există suficientă Penniţăndu-ne să comparăm nivelul general al preţurilor
ucţic pentru a satisface nevoile tuturor, mulţi oameni în momente diferite, un indice de preţuri, cum ar fi RPI. ne
' eră că orice risipă dc producţie potenţială esie permite, de asemenea, să determinăm rata inflaţiei. De
arabilă şi că pierderile mari sunt tragice. exemplu, valoarea RPI în noiembrie 1994 a fosl 145,3, iar în
Dificultăţi mari pot fi cauzate de perioade prelungite de noiembrie 1993 a fost 141,6. Rata inflaţiei în această
aj. Forţa de caracter a unei persoane poate fi slăbită de o perioade de un an, exprimată în termeni procentuali, ar fi
nadă îndelungată in care doreşte să lucreze dar nu-şi variaţia nivelului preţurilor împărţită la nivelul iniţial al
[ Jaseşte o slujbă. Calificările şi alte caracteristici ale forţei de preţurilor. înmulţit cu 100:
' luncă se deteriorează cu timpul dacă nu sunt folosite, ceea [(145.3-141,6V 141,6]x 100=2,61 %.
ce face dificil pentru o persoană si obţină un loc de muncă Când perioadele de timp nu sunt de I an, rata inflaţiei
I88S 88 91 94 1900 06 09 12 15 18 21 24 27 30 33 36 3942 45 48 51 54 57 60 63 66 69 72 75 78 81 84 87 909 Oxtpă o perioadă mai îndelungată de şomaj. Cercetările au inirc cele două perioade esle de obicei transformată in rată
«abilit că crima, divorţul şi neliniştea socială, in general, tind anuală. De exemplu, RPI a fost 141 în iunie 1993 şi 141,9 în
•i fie direct asociate cu şomajul pe lermen lung. Şomajul septembrie acelaşi an. Creşterea procentuală în acea perioadă
(II) Şomajul în Regatul Unii. între 1885-1993
îndelungat constituie o marc problemă în multe ţări esle dc 0,64% [(0,9/I41)xl00]. Aceasta ar creşte nivelul
*ropene. preţurilor cu 2,8% daci ar continua un an întreg. Astfel, rata
Figura 17.5 Forţa de munca angajata in Regalul Unii. 1990-1993 , şi cea aflata in şomaj, 1885-1993 inflaţiei între iunie şi septembrie 1993 a fost 2,58% pe an.
Ocuparea forţei de muncă a crescut pani in 1945 dar a fost constanţi in perioada de dupi rizboi. Şomajul a fosl foarte ridicai In In trecutul nu prea îndepărtat, numai actele de binefacere
anii 1930. dara scăzut 30 de ani dupi al doilea rizboi mondial. • .-¿M private sau ajutorul prietenilor şi rudelor îi ajutau pe şomeri
(i) Gradul de ocupare a forţei de munci in 1993 a fosl numai cu o fracţiune mai ndical dccit in 1945. Creşterea mare a ratelor participam I nu moară de foame. In ziua dc azi. ajutoarele de şomaj şi
feminine a fost anulată de numărul lot mai mare de pensionan şi de şomcn. ¡n general, creşterea populaţiei a fost foarte lenla . ™t sociale au atenuat aceste efecte, mai ales când şomajul 4
Octalii despre cum esle calculat RPI sunt ofenle în apendicele
Iu) Şomajul variază ciclic în funcţie de nivelul activităţii economice, deşi nu inu-un mod uniform El a scazui mult in timpul celor aom j-jje pentru o perioadă scurtă, aşa cum adesea este cazul. acesliii capitol
.. _ j î — _= . -i-.— :„ . .
războaie mondiale După primul rizboi mondial, şomajul a devenii foarte ridicat şi a crescut chiar mai mult in timpul aniloi
: n pu: anilor 1930 Ins*. °uă. când o depresiune economici este adâncă şi prelungită, Observaţi ci acesta nu este exact acelaşi rezultai pe care l-aţi
dupi dicatc t cea de la începutul anilor 1980 şi 1990. oamenii încep să- obţine daci a|i înmulţi 0.64 cu 4. Calculul este 1(1.00641* - I). Raţio­
dupi al doilea război mondial a scăzut mult şi a rămas aşa in anii 1950 şi 1960 In anii 1980 şomajul a atins din nou niveluri n. namentul este similar cu cel al compunerii ratelor dobânzilor în limp
p epuizeze dreptul la ajutoare dc şomaj şi trebuie să recurgă insa, înmulţind vanaţia trimestriali cu 4 veţi obţine un răspuns
Sursi 100 de anide statistică economici. The Economist. 1989. şi Trenduri economice • economiile lor. la ajutoarele sociale sau la mila altora. aproximativ coreei
562 PARTEA a VIII-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA i 27 INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE 563

; EXPERIENŢĂ ISTORICA De exemplu, dacă nivelul preţurilor se dublează, cu o


liră se va putea cumpăra pe jumătate din cât s-ar fi
27.6 prezintă RP1 şi raia inflaţiei (măsurată cumpărat înainte; in timp ce, dacă nivelul preţurilor sc
fanuală de variaţie a RP1) din 1885 până în 1993. înjumătăţeşte, cu o liră s-ar putea cumpăra de două ori
W învăţa din această figură? mai mult decât înainte Figura 27.6 arată că inflaţia a
f întâi, reţinem că nivelul preţurilor se modifică redus puterea de cumpărare a banilor în ultimele cinci
decenii.
reţinem că în nici un an de la sfârşitul celui dc- Dacă inflaţia reduce valoarea reală a unei sume dale
jga război mondial. în 1945, nivelul preţurilor nu a de bani, ea reduce, de asemenea, valoarea reală a oricărui
I în toii anii rata -inflaţiei a fosl pozitivă. Raia medie
alt bun al cărui preţ bănesc este fix. Astfel, valoarea reală
Kjej între 1945 şi 1993 a fost de 6,4%. iar cele mai
a unui salariu nominal, a unui cont dc economii, a unei
C niveluri au fost atinse în 1959 şi 1960, când
ipoteci sau a unui împrumut studenţesc este redusă de
ia a fosl de 0,5%. Scăderea nivelului preţurilor era
inflaţie.
Imai obişnuită înainte de al doilea război mondial,
ţ-jle au scăzut la începutul anilor 1930. iar în 1922
îi scăzut cu peste 20%! începând din 1945, efectul O inflaţie anticipată total. Este posibil de imaginat p
jdativ al creşterilor pozitive (deşi mici) ale preţurilor inflaţie care nu are efecte reale. Pentru ca acest lucru să se
hestul de impresionant; în 1993, nivelul preţurilor era întâmple este nevoie, mai înlâi, ca toţi cei care se
de ori mai ridicat decât cel din 1945. Din 1980 până angajează in aranjamente financiare să ştie care va fi rata
3 preţurile s-au dublat. inflaţiei pe perioada valabilităţii aranjamentului; în al
ia^AAMTD^iiatţiiiiTlii r i , in-limp i'in liiMlilnl iii iw,\\m toii)

îtl lipeoiaT-cresterea dramatică dm 1970 ăESSiioinîei ar fi exact acelaşi, cu


ice), fluctuaţiile pe termen scurt reies câpd studiem sau fără inflaţie
jnflaţiei. Oscilaţiile abrupte de la an la ân ale ratei Să spunem, de exemplu, că ambele părţi ale unui
iei au fost uneori impresionante, în special oscilaţia contract salarial sunt de acord ca salariile să crească anual
o inflaţie pozitivă la una negativă care a urmat cu 3% în termeni reali. Dacă rata inflaţiei se preconizează
irului primului război mondial. Creş^rile ratei a fi zero, ei ar cădea de acord la o creştere anuală cu 3% a
- ţîci la nivelul zecilor în 1975 şi din nou în 1979 au

h
salariilor nominale, insă, dacă este preconizată o inflaţie
i parţial asociate cu creşteri importante ale preţurilor
de 10%, ei ar conveni asupra unei creşteri anuale a

AJVvA
idiale la ţiţei şi produse alimentare şi au fost resimţite
salariilor nominale de 13%: de 10% ar fi nevoie pentru a
ilar în multe ţări. Reducerile inflaţiei, care au urmai,
menţine puterea de cumpărare a salariilor nominale, iar de
fosl răspunsuri întârziate la recesiuni majore,
3% ar fi nevoie pentru a obţine creşterea puterii de
tervaţi că, chiar şi în cazul în care rata inflaţiei scade,
cum s-a întâmplat, de exemplu, în 1982, nivelul cumpărare dorită.''

<V
ţurilor continuă să crească atâta vreme cât inflaţia Similar, un contract de împrumut ar specifica faptul că
ac pozitivă.) La începutul anilor 1990. raia a început suma rambursată va fi mai mare decât suma dată cu
scadă şi până la sfârşitul lui 1994, aceasta era în jur de împrumut cu rata inflaţiei. Astfel, dacă sunt împrumutate
%, cifră care nu a mai fost întâlnită dc la începutul anilor I00£. iar nivelul preţurilor creşlc cu 10, atunci trebuie
»60. rambursate 110£. plus dobânda care trebuie plătită pentru
împrumut Aceasta ar asigura că valoarea reală a sumei
date împrumut rămâne egală cu valoarea reală a sumei
—i—i—i—i—i—i—i—i—i—t i i _j—i—i—i—i i i i i i i i i i i i i i i i i . , SECE ESTE IMPORTANTĂ INFLAŢIA?
rambursate.
Banii sunt măsura universală în economia britanică Impozitele vor trebui, de asemenea, ajustate. Dc
(ii) Kala inHaţiri în Regalul Unii, ¡nlrc 1886-1993 exemplu, reducerea din impozitul pe venii (suma din venii
Măsurăm valorile economice în bani şi utilizăm banii
pentru a ne conduce afacerile. Lucruri diverse, cum ar fi pentru care fiecare persoană nu plăteşte impozit) ar trebui
Figura 27.6 Nivelul preţurilor şi raia inflaţiei in Regalul Unit, 1885-1993 salariile, soldurile bancare, valoarea unei case şi conturile mărită cu 10%, pentru a menţine constantă valoarea reală
unei companii sunt toate exprimate în bani. însă. preţuim a reducerii, dală fiind o rată a inflaţiei de 10%.
Trendul principal de deplasare a nivelului preturilor a fost ascendent, dar au existat variaţii considerabile ale inflaţiei.
(i)Prc|urilc nu scăzut constant de la sfârşitul primului război mondial până la mijlocul anilor 1930. Dupa al doilea război mondial preţunle banii nu pentru ci înşişi, ci pentru ceea ce putem Rezultatul ar fi o creştere de 10% a veniturilor
au crescut coniinuu. inregistrând creşlcri deosebit de mari începând din 1970. Observaţi că axa verticală arc o scală logaritmicâ Aceasta achiziţiona cu ci. Termenii putere de c u m p ă r a r e a nominale şi activelor nominale ale fiecăruia, combinată cu
înseamnă că distanţele verticale egale reprezintă variaţii proceniuale egale. O linie dreaptă cu panii asccndcniâ ar indica o raia constantă a banilor şi valoare reală a banilor sc referă la cantitatea o creştere de 10% a tuturor preţurilor nominale şi a tuturor
inflaţiei. In 1980. indicele este stabilit la valoarea 100. dc bunuri şi servicii care poale fi achiziţionată cu o obligaţiilor nominale. Nici un termen real nu s-ar
(iii Raia inflaţiei a vânat de la -20 la +25% din 1885. Preţurile au scăzut brusc în timpul recesiunii care a urmai primului război mondial. cantitate dată de bani. O modificare a nivelului preţurilor modifica. Veniturile nominale mai mari ale oamenilor ar
Ele au continuat să scadă ţa iu perioada dintre războaie. Inflaţia a crescut in timpul celui de-al doilea război mondial, dar nu atât de ne afectează, deoarece schimbă valoarea reală a banilor.
puternic ca în primul. A existai, de asemenea, o creştere puternică a inflaţiei la începutul anilor 1950, in timpul războiului din Corcea, care
a fost inrăutăţiiâ in Marca Britanic de devalorizarea lirei sterline in 1949. insă, marca revenire a inflaţiei a avut Inc in anii 1970. A mai
existat un vârf şi la sfârşitul anilor 1980. dara fost eliminat până în 1994. Puterea de c u m p ă r a r e a banilor este invers propor­
ţională cu nivelul preţurilor. Aceasta este numai aproximativ corect din motive similare celor
menţionate în nota de subsol 5; compunerea creşterilor reale şi nominale
Surse 100 ani de slniisltca economică. The Economisi, 1989. şi Trenduri economice
Mie mai degrabă multiplicativa decâi aditivă.
JB
564 PARTEA a VIII-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIQK rQLUL27 INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE 565

cumpăra aceeaşi cantitate de bunuri ca înainte, iar venituri nominale fixe. De exemplu, unele sistt să deducă amortizările din profiturile lor. exemplu, dacă împrumutaţi azi 1.000X, care trebuie
valoarea reală a activelor şi obligaţiilor ar fi neschimbată. pensii plătesc o anumită sumă de lire sterline pe ani rtjzârile sunt, de obicei, calculate ca o anumită rambursate în termen de un an, vi se va cerc, dc
la sfârşitul vieţii. La pensionare, această sumă poate t o r ţie din preţul iniţial de achiziţie al utilajelor sau al asemenea, să plătiţi o dobândă dc I0£ pe lună. Aceasta
O dată ce toate clementele au fost ajustate, orice nivel adecvată, chiar generoasă. însă, 20 de ani mai Eparnentului. Dacă a existai o inflaţie rapidă, înseamnă o dobândă dc I20£ pe an. ceea ce poate fi
al preturilor funcţionează la fel de bine ca orice alt inflaţia poate să reducă puterea de cumpărare a I tizarea permisă poate fi mult mai mică decât exprimat (aproximativ) ca o rată a dobânzii de 12% pe an
nivel al preţurilor. aducându-i pe pensionari în pragul sărăciei. O peri cierea reală. Aceasta face capitalul mai costisitor [(I20/I000)xl00%].
care iese la pensie în 1973 cu un venit nominal fix | sjru firme şi tinde să reducă investiţiile (aşa cum vom Rata dobânzii este preţul care este plătit pentru a
Este exact la ce ar fi trebuit să ne aşteptăm, de vreme observa că puterea de cumpărare s-a redus de la an I , şi creşterea economică). împrumuta bani pentru o perioadă dată dc timp şi este
ce ar fi ciudat dacă. modificând numărul de zerouri utili­ până când, în 1993, a fost numai 17% din nivelul] exprimată ca un procent per lira sterlină împrumutată. De
zat, când stabilim valorile monetare am schimba ceva iniţial. Pentru a înţelege impactul acestui fa area. Unele dintre efectele inflaţiei pot fi evitate exemplu, o rată a dobânzii de 12% pe an înseamnă că,
real.
7 imaginaţi-vă că pentru fiecare l£ cheltuită acum, [ •indexare. creditorul trebuie să plătească I2p pe an pentru fiecare
de ani se pot cheltui numai 17p. Vedeţi caseta 27 j | ^Indexarea înseamnă corelarea plăţilor ce sunt liră luată împrumut.
o analiză mai detaliată a acestei probleme. •te in condiţiile unui contract cu variaţiile nivelului
O inflaţie total neanticipata. La polul opus faţă de o Aşa cum există multe preţuri ale bunurilor, tot aşa
inflaţie anticipată total se află o inflaţie total neanticipată. iilor. De exemplu, o pensie poate aduce există şi multe rate ale dobânzilor. Banca va da bani
Nimeni nu o vede venind; nimeni nu se gândeşte cum să-i Cazuri intermediare. Există motive pentru care, te Keficiarului 10.000£ pe an, începând din 1996 şi poate împrumut unui client industrial la o rată a dobânzii mai
anuleze consecinţele. Valoarea reală a tuturor contractelor toate inflaţiile reale se insenu undeva între cele I jtifica faptul că suma plătită va creşte în fiecare an scăzută decât cea la care vă va da dumneavoastră un
exprimate monetar se va schimba. Cine va pierde şi cine extreme (o anticipare totală sau o totală surpriză), pe] orţional cu creşterea RPI. Astfel, dacă RPI creşte cu împrumut, deoarece există un risc mai scăzut ca
va câştiga? tocmai le-am discutai. j intre 1996 şi 1997, pensia primită în 1997 ar creşte împrumutul să nu fie rambursat. Rata dobânzii cerută la
în primul rând, rata inflaţiei este de obicei v a r | 0 % , la valoarea de 11.000£. Dacă RPI creşte cu un împrumut pe termen lung va diferi de obicei de rata
şi arareori este prevăzută exact, chiar dacă cu 5%, pensia va creşte, de asemenea, cu 5%, la dobânzii la un împrumut pe termen scurt.
Inflaţia neanticipată favorizează oamenii c a r e au o
( T Y M - i - lr.lg.Sl fi...S ! n l . . , , . „ . „ i . „ „ „ t n i l i t i „F...-1-.Tii
i i H i f f t M în fi i i j m | p » i u i iu im mim—
.1 f, . „ . . „ l r ^ . _ A r , f „ l ,-„•, n ... S r. ct se
pentru toate variatele rate
enţial valoroasă ca apărare împo- ale dobânzii din cconorme. Analizând o singură rată a
Alteori, rata inflaţiei va fi mai scăzută decât se antici r.wiaţiilor neprevăzute ale nivelului preţurilor, ca dobânzii se pierd multe detalii interesante. însă, dc obicei,
Dc exemplu, să considerăm un contract salariat care spre beneficiul celor care au încheiat contracte şi ţ de reducere a incertitudinii şi ca' modalitate de ratele dobânzilor se mişcă împreună, astfel încât urmărind
specifică o creştere de 3%, presupunând că nivelul preţu­ să primească bani. Dată fiind lipsa de certitudine, c Bre a instituţiilor, astfel încât contractele să poată fi variaţia unei rate putem determina schimbările nivelului
rilor va rămâne constant. Atât patronii, cât şi angajaţii se diferiţi vor avea aşteptări diferite. leiate în condiţii reale. în practică însă,,indexarea este ratelor dobânzilor în general.
aşteaptă ca puterea de cumpărare a salariilor să sporească f puţin utilizată decât ar trebui. Cea mai marc parte a Rata de bază a dobânzii, rata pe care băncile o
cu 3%. ca urmare a noilor contracte Acum să presupu­ Deoarece este dificil dc prevăzut cu precizie, infl imului de impozitare nu este complet indexată şi utilizează drept referinţă pentru toate dobânzile pe care Ie
nem că nivelul preţurilor creşte neaşteptat cu 10% pe adaugă la incertitudinile vieţii economice, majoritate a contractelor sunt scrise în termeni cer diferiţilor clienţi, poate fi considerată rata dobânzii,
perioada de valabilitate a contractului salarial. Creşterea foarte variabile ale inflaţiei provoacă o nali, supunându-se astfel riscului consecinţelor unei dc vreme ce, atunci când rata de bază se modifică,
dc 3% a salariilor nominale înseamnă acum o reducere a nesiguranţă. ţii neanticipate. Există. însă, unele programe de majoritatea ratelor se modifică in acelaşi sens. Aceasta
puterii de cumpărare a salariilor cu aproape 7%. Vânzările nomisire corelate cu indexarea puse la dispoziţia cetă- este rata prezentată la ştiri atunci când se schimbă ca
patronilor, ale căror preţuri cresc cu rata medie, câştigă, Dor de guvernul Regatului Unit (prin Casa Naţională rezultat al unei modificări a politicii guvernamentale.
în al doilea rând, chiar dacă rata inflaţiei]
deoarece plăţile reprezintă o pane mai mică din valoarea Economii), care permit oamenilor sâ-şi protejeze de
prevăzută, toate ajustările la inflaţie nu pot a v u I
producţiei lor decât se aşteptau. Muncitorii pierd, ţie măcar o parte din economiile lor. De exemplu, în
aceeaşi rapiditate. în concluzie, inflaţia redis RATA DOBÂNZII Şl INFLAŢIA
deoarece salariile reprezintă o Încasare mai mică de putere irie 1994, se puteau cumpăra de la Bursa de Valori
veniturile şi face acest lucru într-un mod hazardat-i
de cumpărare decâi se aşteptau. oeză (printr-un agent de bursă sau o bancă) oricare Cum afectează inflaţia rata dobânzii? Pentru a da un
oameni ale căror venituri băneşti se ajustează maiţ
(cele 13 titluri de valoare de prim rang corelate cu răspuns la această întrebare', imaginaţi-vă că un prieten vă
Creditorii vor rambursa o sumă reală mai mică decât decât preţurile vor pierde, cei ale căror venituri nou
xirile. (Obligaţiunilor guvernului Regatului Unit se dă împrumut I00£ şi că împrumutul este rambursabil
cea luată împrumut Tot aşa. debitorii vor încasa sume cresc înaintea inflaţiei vor câştiga.
pese "titluri dc valoare de prim rang" deoarece sunt intr-un an.
reale mai mici decât cele date împrumut. Dc exemplu, să în al treilea rând, chiar dacă rata inflaţiei] rte sigure şi de aceea sunt investiţii sigure). Acestea
spunem că Janc ii împrumută lui Pctcr destui bani pentru prevăzută, nu există toate instituţiile care ar fi neq Suma pe care o plătiţi pentru acest împrumut,
tu o rată reală garantată a dobânzii dc cea. 2.5% şi
a cumpăra un automobil, iar nivelul preţurilor se va dubla pentru ca toţi să-i evite consecinţele. Dc exemplu,! măsurată în termeni nominali, este rata n o m i n a l i a
ntau restituirea sumei iniţial investită plus creşterea
ulterior Când Pctcr ii plăteşte lui Janc banii luaţi planuri private de pensii sunt exprimate in teţ dobânzii Dacă îi plănţi I08£ la rambursare, 100£ vor fi
ntuală a RPI din perioada dintre emisiune şi
împrumut, Janc arc acum o sumă dc două ori mai mică nominali, iar altele acordă compensaţii numai penj banii rambursaţi (numiţi capital de bază), iar 8£ vor fi
•sare. De exemplu, să presupunem că fiecare
decât cea necesară pentru cumpărarea unei maşină. inflaţie dc 5%. Angajaţii nu au dc ales Ei trebuj dobânda plătită. în acest caz, rata nominală a dobânzii
Wiune (titlu de valoare) a fost emisă in 1990 la
accepte planul pe care patronii li-l pun la disţ este dc 8% ((8/l00)x 100%).
Debitorii şi ctedilorii se vor adapta la noul nivel al «ea nominală de 100£ şi este rambursabilă in anul
preţurilor când incheie noi contracte, dar unii vor fi Astfel, chiar şi atunci când inflaţia este anticipatJ,| • Dacă RPI creşte cu 150% între 1990 şi 2000. alunei Ce putere de cumpărare a câştigat sau a pierdut
"prinşi" in vechile contracte băneşti pe toată perioada oameni vor fi nevoiţi să trăiască din venituri no: Ihtorul va primi, la rambursare. 250£ pentru fiecare prietenul dumneavoastră prin acest împrumut? Aşa cum
valabilităţii lor. Cazul extrem este cel al persoanelor cu fixe şi astfel îşi vor vedea veniturile reale micşori" jW'une (plus dobânda din acest timp). am menţionat deja in discuţia noastră despre consecinţele
în timp. inflaţiei, răspunsul depinde dc ce se întâmplă cu nivelul
în al patrulea rând, o m a r e parte din sisteme preţurilor în acel an. Intuitiv, cu cât nivelul preţurilor
Acesta este un all mod dc a afirma ca numai preturile relative creşte mai mult, cu atât afacerea va fi mai păguboasă
contează în alocarea resurselor. Daca loalc preţurile cresc cu 10%, sau taxe este definit în termeni nominali, făcând astr P dobânzii
cu once all proceiu. preţurile relative rămân neschimbate. Aceeaşi efectele sale si varieze odată cu nivelul preţurile pentru prietenul dumneavoastră şi cu atât va fi mai bună
relaţie se păstrează inti-o economie deschisa, unde. ca râspuns la 1 banca vă dă bani împrumut, dc obicei vă va cerc pentru dumneavoastră Acest rezultat apare pentru că. cu
exemplu, echipamentele şi utilajelor deţinute in afat 1
modificarea nivelului iniem al preţurilor, rata de schimb se modifica oe acord cu o schemă de rambursare. Mai mult, vă cât nivelul preţurilor creşte mai mult, cu atât suma
timpul se uzează. Sistemul de impozitare in multtj
pentru a păstra nemodificale preţurile relative internaţionale şi valoarea •e să plătiţi dobândă pentru împrumutul acordat Dc rambursată va fi mai puţin valoroasă.
activelor inclusiv cel din Regatul Unit. admite aceasta, |
PARTEA a VIII-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NATION, P1TOLUL 27 INTRODUCERE ¡N MACROECONOMIE
566 567

Raia reali a dobânzii misoară randamentul real al 16% combinată cu o rali a inflaţiei de 14%. Aşa curo*] H5ETA 27.3
unui imprumut acordat, in luncţic de puterea de discutat mai detaliat in caseta 27.3. cei care acn
cumpărare împrumuturi fac adesea o confuzie similară Reducerea inflaţiei îi afectează pe debitori?
D a c i nivelul prc|urilor rimânc constant intr-un an. Figura 27 7 prezintă rata nominală a dobânzii plătit,
: [„ anii 1970, rata inflaţiei in Regatul Unu a scăzut la vor fi crescut de 2.65 ori. astfel incât pensionam vor
arunci rata reală a dobânzii pe care o câştigi prietenul împrumuturile guvernamentale pe termen scurt din |ţ
tjvelun foarte mici şi aceasta a determinat scăderea putea să cumpere numai cea 3 8 % ((l/2,65]x 100) faţă de
dumneavoastră va fi de asemenea 8%. deoarece el poate până in prezent. Ratele dobânzilor pe termen scurt ntelor nominale ale dobânzilor. Mulţi pensionari au
ridicate şi variabile în anii 1970 şi 1980. Figura prezirj ce puteau cumpăra acum douăzeci dc ani. De asemenea,
cumpăra cu 8% mai multe bunuri si servicii cu cele I08£ yizut ci veniturile lor au scăzut, deoarece banii lor, ţinuţi
valoarea reală a celor 200 000£ va fi de numai 38% din
rambursate, decât putea cumpăra cu cele I00£ pe care vi de asemenea, rata reali a dobânzii pe termen pib foimi de obligaţiuni, depozite bancare sau la
valoarea lor reală iniţială. Această familie şi-a consumat
le-a dat împrumut, insă. dacă nivelul preturilor creşte cu calculaţi ca rată pe trei luni la bonurile de EcteW imobiliare aduceau un venit net (flux monetar)
tot venitul şi o marc pane din averea lor.
8%. rata reali a dobânzii va fi zero. deoarece cu cele 108£ (împrumuturi guvernamentale pc termen scurt) minusi •foarte redus Greşeala lor a fost de a considera întreaga
jobândi nominală drept venit curent. Cheltuind prima O a doua familie, care a "economisit" jumătate din
rambursate cumpără aceeaşi cantitate de bunuri ca şi cu inflaţiei.'
inflaţionistă, aceşti pensionari făceau ca puterea dc veniturile din dobânzi şi a cheltuit cealaltă jumătate, îşi
cele I00£ împrumutate iniţial Dacă prietenul este destul va menţine averea reală şi venitul in cei 20 dc ani. La
'cumpărare a capitalului lor şi venitul real pe care îl
de ghinionist să dea bani imprumut cu dobândă de 8% pe DE CE ESTE IMPORTANTA RATA DOBÂNZII? ' sera acesta să se reduci cu rata inflaţiei De exemplu. sfârşitul acestei perioade, valoarea nominală a averii lor
an, iar preţurile cresc cu 10%. rata reală a dobânzii este de va fi de 530.00fo£; veniturile din dobânda nominali vor fi
-2% Cu capitalul de bază şi dobânda nominali de 8% va După cum vom vedea in Capitolul 29. ratele realei familie care cheltuieşte câştigurile integrale din de 53.00OC pe an. care vor avea aceeaşi putere de
achiziţiona cu 2% mai puţine bunuri şi servicii decât dobânzii ajută la determinarea cheltuielilor totale I dobânda nominală, în condiţiile unei inflaţii de 5%, îşi va cumpărare ca şi cele 20.000£ iniţiale (deoarece
investiţii Când ratele reale ale dobânzilor sunt ndic înjumătăţi venitul real in cea. 14 ani. Pentru a menţine
putea cumpăra cu suma iniţiali dată imprumut. 53.0OO£/2,65 • 20 000£).
iloarca reală a capitalului de bază şi pc cea a venitului,
este costisitor si faci imprumutun şi există mai A doua familie a considerat, corect, că numai venitul
Daci creditorii şi debitoni sunt preocupaţi de costurile rima inflaţionistă trebuie economisită şi adăugaţi la
investiţii reale decât atunci când ratele dobânzilor i real dc 10.000£, în primul an, este venit, iar restul de
reale, măsurate in raport de puterea de cumpărare, rata •faptului de bază, men|inându-i astfel valoarea reală
scăzute. Cu cât cheltuielile de investiţie sunt mai mari,] I0.000£ este primă inflaţionistă pentru a compensa
Eonstantă
nominală a dobânzii va fi fixată la rata reală la care cad de pierderea de valoare reală a capitalului de bază. Prima
„.St PIR nnirniial m vitlpr va fi mai marc Astfel
- . . , . 1 . . . , .1. M-.r.^l,.. ,,-.l l,„ ,.. t

nuruuială de 1TJ%~uT realei a «verii reale an de an:


^sTăndardele de viaţă viitoare IŞcîSjfţMle^nTi inflăţîî de 5%. Dacă cî privesc întreaga Lipsa dc înţelegere a acestei relaţii fundamentale, dar
care acordă imprumulul Dacă rata inflaţiei este zero. rata
Variaţia investiţiilor poate, de asemenea, deten bbândă dc 20.000£ ca pe un venit şi o cheltuiesc, subtile, a adus de multe ori un pensionar în pragul
nominală a dobânzii va fi de 5%; dacă sc preconizează o uterea reală de cumpărare a fluxului monetar va scădea
oscilaţii ale ciclului economic. O reducere a cheltuieli sărăciei, chiar şi atunci când ratele inflaţiei au fost
rati a inflaţiei de 10%. rata nominală a dobânzii va fi de Bu 5% pe an. După 20 de ani, preţurile tuturor bunurilor
de investiţii poale declanşa o depresiune; invers, i scăzute.
15%.
investiţiile cresc brusc, in general, creşte şi PlB-ul.
prin efectul lor 'asupra investiţiilor, ratele reale
Pentru a obţine o anumită rata reală a dobânzii, rata dobânzilor influenţează, dc asemenea, şomajul
nominală trebuie stabilită la nivelul dorit al ratei reale producţia pc termen scurt. In plus. ratele dobânzilor i
plus rata a n u a l i preconizaţi a inflaţiei.

0)M
un factor determinant important al standardelor de •
ale multor pensionari care trăiesc din pensie sau
Suma excedentari pentru anularea inflaţiei este adesea economii Pentru ci. cu cât ratele reale ale dobânzilor i

: • I 1ЛА
numită primă (premiu) inflaţionistă Astfel, rata nominală mai ridicate, cu atât nivelul*veniturilor lor reale va fit
a dobânzii este egală cu rata dobânzii plus prima ridicat. I io
inflaţionistă Deoarece adesea mulţi oameni ignori
această problemă, ei sunt surprinşi de ratele ridicate ale Ratele dobânzilor sunt. dc asemenea, imporl
dobânzilor din perioadele cu inflaţie mare De exemplu, in pentru oamenii care au luat bani imprumut, de obicei ţ
forma unei ipoteci, pentru a cumpăra o casă sau

v
1979. cind ratele dobânzilor au crescut brusc, mulţi şi-au
exprimat indignarea în legături cu ratele "insuportabil" de apartament. Când ratele dobânzilor sunt ridicate, pU|

l
ridicate ale dobânzilor Cei mai mulţi dintre ct nu au ipotecilor sunt dc asemenea ridicate, astfel incât oan
observat eâ. in condiţiile unei inflaţii de 18%. o rată a care au astfel dc datorii sunt dezavantajaţi in unele ţări
dobânzii de 15% reprezenta 0 dobândă tealâ de - 3 % . obişnuieşte si sc facă ipoteci cu iată fixă a dobânzii, I
Dacă guvernul ar fi cedat presiunilor şi ar fi menţinut incât deţinătorii dc ipoteci nu suni afectaţi de cresta
talelor dobânzilor, in Regatul Unit. marca majoritate У 1 HR real
ratele dobânzilor la un pioeent mai "rezonabil", de 10%.
ar fi însemnat si impuni o rati reali a dobânzii negativă. ipotecilor sunt cu rati fluctuantă, astfel incât pliţile I
IM
de - 8 % La aceste rate negative ale dobânzii reale, si crească odată cu nivelul curent al ratelor dobânzilor
puterea de cumpărare a suinei rambursate, inclusiv piaţă
Fl
dobânda, este mai mică decât puterea de cumpărare a ?ir j 27.7 Ratele reale >i nominale ale dobânzilor pc irrmrn «uri, IVMM Wj
sumei iniţial împrumutate Inflaţia po/iiivá din perioada postbelici înseamnă că ralelr nominale ale dobânzilor au depisit în general ratele reale. Insa, ralclc
* Bonurile dc le/aur suni vândute pieţelor inonciarc lonoone* **k «Ic dobânzilor au devenii Ioane ridicate, dupi «urtdankle ivionce. U sfârsiiu! anilor 1980. Ratele reale ale dobânzilor au atins cel mai
Banca Angliei ce acţionează ca un agent guvernamental In mod • p*i nivel al lor in atest secol, imediat dupi pnmul război mondial Aceasta s-a întâmplat deoarece rata inflaţiei a scizut la -20% pentru
Obligaţiile celui care ia i m p r u m u l u l depind de rata ele au o durată de viaţi de trei sau sase luni Suni numite "w timp Ratele reale ale dobânzilor au fost negative o mare parle din anii 1940 ţi 1950 bi apoi. din nou. la mijlocul anilor 1970.
reali a dobânzii şi nu de cea nominali. deoarece nu plătesc o rată explicită n dobânzii: mat degrabă, fie* fcriilc utilizate peni ni ratele nominale sunt reprezentate de rata dobânzii la bonurile de tezaur pc trei luni (TBR) Rata reali este calculaţi
vândute la o reducere la valoarea lor dc rambursare De exemplu. * • fiind raia nominali minus raia reali a inflaţiei Din anumite motive. în teoria econom tei. raia reali a dobânzii este definiţi ca fund raia
care va fi răscumpărat pentru tOOt in termen de irci luni. poale Ti vii •••nuli minus nu preconizată a mfla|ici Datele nu sunt disponibile ne perioada primului război mondial
Dc exemplu, o rati nominală a dohinzi: de 8"«. azi penlm 9K£. Cumpărătorul obţine un beneficiu de pc umu W-
combinată cu o rată a inflaţiei de 2%, este o povară reală Jeoarccc accsla Işi sporcşlc valoarea in timp In acest excmpeS S100,1,- am r/c ttatistică economică. Economistul. 1989. >i Siaitilícá financiara. CSO
mult mai crea pentru creditori, decât o rati nominală dc beneficele: ji fi dc MK pe an
569
,n 77 INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE
568 PARTEA a Vlll-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NATfl

Economia internaţională cursurile ca numărul de unităţi de monedă int<

E
dolar. Astfel, cursul de schimb DM/S va fi exp
il de schimb şi cursurile încrucişate
Cei doi indicatori importanţi ai poziţiei Regatului Unit 1,74 DM/$, iar cursul de schimb Fr/S va fi exprirnatj I cursurile de schimb se obişnuieşte să fie exprimate
în economia internaţională sunt cursul de schimb, care Fr/S. Aşadar, în majoritatea ţârilor o "creştere" a ( •fnlan SUA, există, de asemenea, un preţ (adesea în concluzie, neconcordanţe semnificative nu apar
măsoară valoarea internaţională a lirei sterline, şi balanfa de schimb înseamnă o creştere a preţului monedei si licii) la care o monedă poate fi schimbaţi pentru oricare niciodată şi. chiar şi cele foarte mici. sunt rapid
de plă/i, care înregistrează teoretic toate tranzacţiile deci, cu alte cuvinte, scăderea valorii externe a i Aceste cursuri (numite cursuri încrucişate) trebuie să eliminate.
economice internaţionale. interne; în Regatul Unit însă o creştere a cursiuj ţn concordanţă unele cu altele, altminteri apare Concordanta ratelor valutare încrucişate nu
schimb înseamnă o creştere a valorii externe a i ftunitatca ca unii comercianţi să câştige bani, pnn ceea înseamnă ci ratele de schimb nu se pot modifica;
te numeşte arbitraj (sau arbitraj triunghiular). dimpotrivă, ele se fluctuează continuu Concordanţa
CURSUL DE SCHIMB interne. în toate cazurile, termenul apreciere
Tabelul prezintă cursurile de schimb dintre liră sterlină, inscamni că. atunci când valoarea monedei scade - să
utilizat pentru a desemna o creştere a valorii exterj
\g american, marcă germani şi franc francez la 31 presupunem că lira sterlini se depreciazi - atunci
monedei (adică, moneda internă valorează acum
Dacă doriţi să mergeţi într-o vacanţă în Spania, veţi jembrie 1993 Prima linie ilustrează cursurile de schimb valoarea sa faţă de dolar va scădea şi. de asemenea,
mult), în timp ce termenul depreciere poate fi uujj
avea nevoie de pesetas pentru a vă plăti achiziţiile. primate ca valută per lira sterlini, dupi cum am discutat vor scădea ratele încrucişate faţă de toate celelalte
pentru a desemna inversul. text. Numerele scrise în roşu sunt ratele de schimb monede. •
Majoritatea băncilor, precum şi orice casă de schimb
valutar, vor efectua schimbul necesar de valută pentru Erivate din numerele din primul rând De exemplu,
dumneavoastră. Ele vă vor vinde pesetas în schimbul feoarece sunt 1,48 $/£ şi 2,57 DM/£, trebuie si fie 1,74 DM Fr
O apreciere a ratei de schimb înseamnă o creşteri
Kw (2,57/1,48=1.74). D a c i cursul DM/S nu ar fi 1,74 1,48 2,57 8,74
lirelor sterline. Dacă veţi obţine câte 200 de pesetas valorii externe a monedei interne. O deprecia £
• -i- '"'"-- r a j g u r i ^ i r r ă i i i â r ^ comercianţii de
1
1,74 5,91
pentru fiecare liră McrLuiâ pe care o..daţi,.cele două S
înseamnă. o . scădere a valorii externe a niuna J n u 3,4
* * - •• i -ii mr

S i spunem c î avem I 0 0 0 $ şi dorim să cumpărăm mărci la Primul rind exprimi cursul de schimb al lirei
(Relaţia dintre mai multe valute poate crea confi
Iot) DM/S. Deci. putem cumpăra 2.0XJ0DM. Acum să sterline faţi de fiecare dintre celelalte trei valute.
Cursul de schimb reprezintă preţul la care cele două acestea sunt ilustrate, în continuare, în caseta 27.4). fcmparim lire sterline la cursul de 2.57 DM/£. Obţinem Acesta araţi numărul dc unităţi de monedă străină per
monede diferite pot fi transformate una în alta. Termenul valută străină se referă la monede str B78.2I£ (2000/2,57). Acum si schimbam lirele pe dolari, la lira sterlină. Numerele scrise cu roşu reprezintă ratele
sau la. efecte în monede străine, cum ar fi dep Scursul de 1,48 $/£. Obţinem 1.151,75$. Dejci, am început cu încrucişate ale celorlalte trei valute, derivate din
bancare, cecuri sau garanţii plătibile în monedă străină7 TOOOS şi am terminat cu 1.151,75$. • numerele din prima linie Astfel, deoarece cursurile
in particular, cursul de schimb dintre moneda
Procedând astfel, cu sume mai mari. am putea ajunge sunt. 1.48$/£ şi 2,57 DM/£. trebuie să obţinem 1.74
britanică şi orice altă monedă străină este numărul necesar Piaţa valutari este piaţa pe care sunt comerciali!
rapid bogaţi Din acest motiv, comercianţii de valută caută DM/S (calculat ca 2.5'T.48.) Un raţionament similar
de unităţi din acea valută pentru a cumpăra o liră sterlină. monede străine - la preţuri exprimate prin cursurile i se aplici şi celorlalte cursuri încrucişate.
aaotdeauna neconcordanţe in ratele încrucişate, deoarece
De exemplu, la 31 decembrie 1993 erau necesari 1,48 schimb. Munci când le găsesc pot câştiga bani - intr-adevăr. în
dolari SUA, 2,57 mărci germane, sau 8,74 franci francezi Valoarea lirei din Regatul Unit poate fi privită în ( prezent ci au programe pe calculator pentru a evidenţia
pentru a cumpăra I liră sterlină. Cursul de schimb £. S era moduri. astfel de oportunitiţi comerciale.
de 1,48, cursul de schimb £/DM era de 2,57, iar cursul de
Valoarea internă a lirei sterline se referă
schimb £/Fr era de 8,74. Pe de altă parte, 1$ valora 0,68£,
capacitatea sa de a achiziţiona bunuri pe pieţele interne]
1DM valora 0,39£, iar lFr valora 0,11£.
ale Regatului Unit. Am văzut deja că nivelul preţurilor şi
Cursurile de schimb reale sunt preţuri pentru a valoarea internă a lirei sterline sunt invers proporţionale:
schimba o monedă cu alta. însă, atunci când vorbim cu cât nivelul preţurilor este mai ridicat, cu atât puterea de
despre valoarea unei monedei, în general, vorbim despre cumpărare a lirei sterline este mai scăzută.
cursul de schimb efectiv. Acesta este un indicator al Valoarea externă a lirei sterline se referă la puterea sa
valorii unei monede faţă de un coş de valute format din de a cumpăra valută. Această valoare externă este
toate celelalte monede importante El este exprimat exprimată prin cursul de schimb, care. după cum ştiţi,
raportandu-sc la valoarea 100 dintr-un an de referinţă. măsoară costul de schimb al unei lire.
Cursul de schimb efectiv al lirei este de obicei exprimat
Figura 27.8 prezintă doi indicatori ai valorii externe«
raportându-se la valoarea 100 din 1985. Valoarea sa la
lirei sterline. Primul este preţul in dolari a I £ din 1900
mijlocul anului 1993 era de cea 80.
până in 1993; cel de-al doilea este un indicator al cursului
Pot apărea confuzii în analiza cursurilor de schimb de schimb efectiv in Regatul Unit, costul a 1£ în raport ca
reale, deoarece Regatul Unit este unica ţară importantă un coş ponderat de valute, din 1975 până la mijlocul lui
care işi expnmâ astfel cursul de schimb. De exemplu, 1994.
cursul £/$ este exprimat în dolari per liră sterlină.
Dimpotrivă, Germania şi Franţa (şi marea majoritate a
celorlalte ţări şi teoreticienii economici) işi exprimă
^ P A R T E A a VHI-a V E N I T U L N A Ţ I O N A L Şl P R O D U C T I a N a -
iLUL 27 INTRODUCERE JN MACROECONOMIE 571

- Importuri
m
' Exporturi
k
h» -
I
100

Iar
60

40

20

1885 88 9 ! 94 ' 1900 ' 06d9 /2 Is l'8 21 24 2*7 Jo 33 3*6 ^9 42 Js 48 ii 54 57 60 63 66 69 72 75 S» 81 84: 17 90 93

-20 h

_l I I I I I I I I I l_ _l—I—I—I—I—|—I—|—L.
1885 88 91 94 1900 0609 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 48 51 54 57 6063 66 69 72 75 '» XI 84 87 90 93
7 0
' 1975* 76 ' 77 ' 71 1 79 ' M ' Il 1 82 ' 8 î ' 84 ' 85 ' 86 ' 87' 88 ' 89* 90* 91 ' 92* 93* 94 fii) Balanţa comerciali de bunuri ţi servicii. Regatul Unit, 1885-1993 .
(H) Indu rie curului de «c hi rob ef«m (a Regatul L'ait. I97S-I994
Figura 27.9 Importurile, exporturile si balanţa comercială a Regatului Unit, 1885-1993
1 laurii 27J Cartul de schimb In Ref atul l'a*
Valoarea importurilor >i exporturilor tinde s i se modifice împreuna in timp. dar exişti perioadele lungi de deficite si de
Curul de schimb ale valoarea unei talutc fa |i de alia iau fa fi de alic valute in general. excedente.
(i) La începutul secolului curul de schimb era de aproape 5S-f. dar. in 1994, era de doar 1,5V£ Dupl cel de-al doilea război mondial, erau necesari (0 Valoarea importurilor 31 cea a exporturilor s-au dublat intre 1980 şi 1993. Totuşi, aceste cifre sunt in Icnneni nominali, deci nu
•OS pentru a cumpăra l£. In 1949. lira sterlini va devalorizat la 2.8S. iar în 1967 sa devalorizai din nou. la 2.4$ Altminteri, cursul de schimb£/Ja reflecta variaţiile de volum. Volumul comercial a crescut in timp. nu atât de mult ca rata prc?cntati aici
fosi constant de-a lungul pe noadei asa numitului sistem Bretton Woods începând din 1972 lira vierii* a fluctuai din nou f«i de dolarul america»
Remarcaţi faptul ci. pe durata celor do ui războaie mondiale, nu a existat o piaţa valutari efectivi, cursurile de schimb In anii 1914-191H si 1939- Oi) In ultimul secol au apanit oscilaţii substanţiale de la excedent la deficit La inccputul anilor 1980, balanţa comerciali a Regatului
1945 fund teoretice Unit a fost cu mult excedentara' Aceasta a fost. în parte, datorită manifestam Mani Britanii ca producător de petrol La sfârşitul anilor
1980 si inccputul anilor 1990 a existat un deficit important. Cu ţoale acestea, deficitul din 1990 a fost de numai cea 3,5% din PIB. în
(n) Cursul de schimb efectiv este un indicator al valoni lirei sterline fiţi de coşul valutar ponderai format din celelalte valute importante Sd-derea "mp ce intre 1940-1941. deficitul a fost peste HON din PIB-ul de la acea vreme
incepuii din 1981 reflecţi faptul ci lira sterlini sa depreciat faţi de cele mai multe valute Intre slarţitul lui 1992 si mijlocul lui 1994 lira aicrlint »>-
a menţinut o poziţie foarte stabili faţi de alte valute in general
Surse: ItXt de Ani de Statistici Economice. Economistul. 1989 şi Trenduri Economice
|Surse ¡00 dt ani de Statistici Economéct. Economistul. I9B*J si [>atasiream _j
572 PARTEA a VIH-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIONAJ
'CAPITOLUL 27 INTRODUCERE |N MACROECONOMIE 573
Până în 1976, lira sterlină s-a depreciat conform câteva din întrebările la care încearcă să răspundi
ambilor indicatori Insă, din 1976 până în 1981 lira I presiunile inflaţioniste sunt puternice, fiind însoţite de decalaj PIB pozitiv este numit gol recesionist, în timp
macroeconomii
sterlină s-a apreciat puternic Vom studia cauzele v a m p e i perturbări economice.
inainte de a începe să studiem aceste probleme, se ce un decalaj PIB negativ este numit prăpastie
ratelor de schimb in Capitolul 37. Indiferent de cauză, nu Modificarea productivităţii şi a structurii forţei de
impune să evidenţiem o distincţie care a mai fost făcută ia inflaţionistă.
este nici o îndoială că această puternică apreciere a lirei munci domini pe termen lung trendurile producţiei şi cele
mod repetat în acest capitol - distincţia dintre cicluri şj
sterline a avut un efect puternic asupra competitivităţii ,je gradului de ocupare a forţei de munca, dar
trenduri. Ambele concepte sunt extrem de importante 6 Rata şomajului este procentul din forţa dc muncă care
sectorului industrial al Regatului Unit, în perioada 1990- productivitatea şi forţa de munci, in general, se modifică
pentru a înţelege economia şi pentru a evalua abilitatea sa nu este angajat şi este înregistrată pentru a primi
1992, când Regatul Unit a fost membru al Mecanismului încet
de a fumtza bunuri, servicii şi oportunităţi. ajutor de şomaj şi caută activ un loc dc muncă Foiţa
Cursului de Schimb al UE (ERM). Lira sterlină a scăzut de munci şi ocuparea acesteia au crescut lent in
brusc atunci când Regatul Unit a fost forţat să se retragă Pentru a analiza mişcările pe t e r m e n scurt, este ultima jumătate de secol Raia şomajului fluctueazi
din ERM, în septembrie 1992. Trenduri pe termen lung. Studiul trendurilor economice oportun să se ignore trendurile pe t e r m e n lung. considerabil dc la an la an. Şomajul impune costuri
este studiul economiei pe perioade mari de timp. Aici ne
serioase economiei sub forma risipei economice şi a
preocupăm in principal de înţelegerea cauzelor creşterii Vom face acest lucru ţinând cont de venitul naţional,
BALANŢA DE PLAŢI suferinţei umane
pe termen lung şi a dezvoltării politicilor publice care considerând atât forţa de muncă, cât şi productivitatea ca
influenţează creşterea economică Istoria economici fiind constante. In aceste condiţii, o creştere a producţiei 1. Nivelul preţurilor este măsurat printr-un indice dc
Pentru a şti ce se întâmpla cu comerţul internaţional şi recenţi a făcut din studiul trendurilor un capitol Ioane înseamnă o creştere a ocupării forţei dc munci şi o
preţuri, ce măsoară cit costă intr-un an mat multe
mişcările internaţionale ale capitalului, guvernele (in o important. De la sfârşitul celui dc-al doilea război scădere a şomajului: producţia este direct proporţională cu
bunuri comparativ cu cât costau intr-un an (arbitrar)
evidenţă a tranzacţiilor între ţari. Aceste evidenţe sunt mondial pani in 1973. producţia pe persoană angajată dia ' ţntdul dc ocupare a forţei de m u n c i şi invers
de referinţă.
numite balanţe de plăţi. Ele înregistrează toate plăţile Regatul Unit a crescut cu o rată de 2.3% pe an; din 1973, [ proporţionali cu şomajul Considerând productivitatea şi
internaţionale efectuate pentru cumpărarea şi vânzarea aceasta a crescut cu o rată de 1,8% pe an. Aceste diferenţe forţa de muncă ca fiind constante, nu numai că
'simplificăm mult analiza noastră, dar şi aproximăm, în 8. Rata inflaţiei m i s o a r i variaţia nivelului preţurilor
atât de bunuri şi de servicii, cât şi de active financiare, sunt importante: in condiţiile unei creşteri a productivităţi
I Hmite rezonabile, realitatea, atunci când ne ocupăm dc Deşi fluctueazi considerabil, rata inflaţiei a fost
cum ar fi acţiunile şi obligaţiunile. de 2,3% pe an, standardele de viaţi se dublează în 30 de
comportamentul pe termen scurt al economiei. pozitivi în aproape toţi anii. ceea ce înseamnă că
nivelul preţurilor a avut o tendinţă continuă de
au
Totuşjy_ pbagB»«ţi —6ă trendul tic creştere j
Ea acoperă întregul comerţ de bunuri vizibile şi de productivităţii în sectorul industrial din economii 9. —Alte variabile macroeeoiiou
servicii. Balanţa reprezinţi diferenţa dintre valoarea Regatului Unit a fost in contrast cu tendinţa întregi "Sumar ratele nominale şi ratele reale ale dobânzii; ratele de
exporturilor Regatului Unit şi valoarea importurilor economii. Din 1948 până în 1980, in industrie! schimb, care se referi la costul lirei sterline în raport
acestuia. Aşa cum se poate vedea în figura 27.9. atât productivitatea a crescut cu 2,75% pe an; din 1981 pini cu valută străină; balanţa de plăţi, care este o
exporturile, cât şi importurile au crescut constant in anii fţ. Macroeconomia analizează comportamentul unor înregistrare a tuturor tranzacţiilor internaţionale
în 1993 această creştere a fost de 4,53% pe an. dea
1970 şi 1980, dar a existai un marc exces de importuri agregate şi medii semnificative, cum ar fi nivelul făcute de rezidenţii Regalului Unii
numărul dc angajaţi in industrie a scăzut semnificativ, H
faţă de exporturi in anii 1990 Observaţi însi ci preţurilor, venitul naţional, venitul naţional potenţial,
comparaţie cu alte ţări. Deci. ar trebui să fim atenţi şi si
exporturile, importurile şi balanţa de plăţi suni exprimate fluctuaţia, decalajul PIB. gradul de ocupare a forţei 10. Trendurile istorice dominante ale economici sunt
nu tragem prea multe concluzii f i r i a analiza mai m
toate în termeni nominali şi nu în termeni reali Aceasta de muncă şi şomajul.
detaliu aceste fenomene. însi, evident, itrndol creşterea producţiei reale şi cea a nivelului preţurilor
înseamnă că, deşi deficitul din timpul celui de-al doilea productivităţii şi cel al PIB-ului potenţial, care efla pe termen lung. Creşterea producţiei nu a fost
război mondial a fost cu mull mai mare în termeni reali (şi delerminat de creşterea productivităţii şi de creştere» 2 Valoarea producţiei totale de bunuri şi servicii a unei niciodată în întregime continua. întotdeauna au
comparativ cu PIB real) decât deficitul din 1990, aceasta naţiuni este numită produs naţional. Deoarece existai fluctuaţii ale producţiei in jurul trendului ratei
populaţiei, sunt obiectivele principale ale analizei pt
nu rezultă din partea (ii) a figurii. producţia de bunuri generează venit sub forma de creştere. Studiul crcşleni este simplificai prin
termen lung.
drepturilor asupra acelei producţii, suma acestor
ignorarea acestor fluctuaţii Şi focalizarea asupra
Balanţa comerciali este un termen utilizat pentru a se drepturi este, dc asemenea, numit venit naţional. Una
trendurilor pronunpite Studiul fluctuaţiilor este
face referiri specifice la diferenţa dintre exporturile In analiza t r e n d u r i l o r pe termen lung este oportun si dintre cele mai utilizate mărimi ale venitului naţional
simplificai presupunând că trendurile sunt nule, astfel
vizibile şi importurile vizibile (numite uneori "comerţul este produsul intern brut (PIB).
ignorăm deviaţiile de la t r e n d . încât toate variaţiile sunt fluctuaţii
cu mărfuri").
Balanţa contului curent include comerţul vizibil, Pentru a analiza trendul, această simplificare na 3. Venitul naţional nominal evaluează producţia la
serviciile şi fluxurile de venituri din dobânzi şi modifici semnificativ rezultatele deoarece, pe termal preţurile curente Venitul naţional real evaluează
dividende 4 Dimensiunea deficitelor balanţei de plăţi este lung. PIB-ul real se modifici similar PIB-ului potentul producţia la preţurile unei penoade dc referinţă. Teme pentru recapitulare
adesea o cauză de preocupări politice, deşi, după cum Modificările venitului naţional real reflectă
Mai mult decât atât. pe perioade lungi de timp sunteaj
vom discuta mai târziu, balanţa de pliţi este mull mat modificarea cantităţilor dc bunuri produse. • Produsul naţional şi venitul naţional.
interesaţi mai mult de evoluţia capacităţii de producţie I
mull o problemă pentru politicieni, în condiţiile unui • Venitul naţional real şi vcmlul naţional nominal.
economiei (adică de producţia potenţială).
regim cu curs de schimb fix decât alunei când cursul de 4. Fluctuaţiile venitului naţional in jurul nivelului său • Venitul naţional potenţial, vcmlul naţional efectiv şi
schimb fluctueaai liber. potenţial sunt asociate cu ciclurile economice
Fluctuaţiile pe termen lung. in timp ce trenduri decalajul PIB.
Redresările trec de vârfuri şi devin recesiuni, care. la
afectează bunăstarea economică pe termen lung, la om • Angajare, şomaj şi forţă de m u n c i .
rândul lor. trec prin depresiuni pentru a deveni
Cicluri şi trenduri moment de timp dat, clementul esenţial este cu redresări Deşi aceste mişcări sunt mai degrabă • Nivelul preţurilor şi rata mllaţiei.
funcţionează economia comparativ cu potenţialul ci ret sistematice decât aleatoare, ele nu sunt complet • Efectele inflaţiei anticipate şi efectele inflaţiei
De ce nivelul preţurilor, venitul naţional, ocuparea Pentru a examina aceasta, studiem ciclurile economic" regulate neanticipate.
forţei de m u n c i şi valoarea lirei sterline sunt ceea ce sunt adici fluctuaţiile pe termen scWt in afara trendului i
creştere. Aceste fluctuaţii sunt importante. Cal • Cursul de schimb.
ele astăzi? Ce le determini si se modifice? Acestea sunt
economia funcţionează sub potenţialul său. şomajul cS
ridicai, implicând suferinţă u m a n i şi risipi economie
Când economia funcţionează peste potenţialul s*
Î
S. Venitul naţional real potenţial măsoară capacitatea
economici de a produce bunuri şi servicii atunci când
factorii dc producţie sunt angajaţi la intensitatea


Rata reali a dobânzii şi raia nominală a dobânzii.
Balanţa de plăţi.
normali de utilizare. Decalajul PIB este diferenţa • Balanţa comercială
Dc aici înainte, "importuri", "exporturi" si "balarti comercială" se
dintre venitul naţional real potenţial şi cel actual. Un • Balanţa cornului curent.
vor referi întotdeauna la comerţul cu bunuri si servicii.
575
574 PARTEA а Vlll-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIO] •fl-ncUL 27 INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE

APENDICE LA CAPITOLUL 27
•¡J57A.1 Calculul ponderilor pentru un indice de preţuri
Cheltuiala Pondere
Preţul Cantitatea
Modul de calcul al R P I Bunul (preţ« cantitate) proporţionali
(£)
(£)

3O0 0.50
Când este construi) orice indice trebuie să se răspundă 60
răspunsul ar fi: "Aşadar, nu foarte mult. Singur, i 200 0.33
200
ia două intrebări importante. iţi spune nimic util " Si presupunem acum ci vi se i 100 0,17
25
in primul rând, ce grupă de prefuri ar trebui ci preţul mediu din acest an pentru acelaşi pach
utilizată? Aceasta depinde de indicele care este calculat. bunuri cumpărat de consumatori este de I07,22£. , 600 1,00
Indicele preturilor cu amănuntul (RPI), calculat de Oficiul ştiţi că. în medic, preţurile plătite de consumatori]
„ 1 U M, ,fc., l n i.i, , „ , . u «loc.te fiecărui produs. Acest exemplu simplu specifici preţurile a trei bunun şi
Central de Statistică (CSO), cuprinde preturile bunurilor crescut uşor în acest an cu 20%.'*
cumpărate in mod obişnuit de gospodării. Variaţiile RPI Media pentru fiecare perioadă este împărţiţi!
sunt măsura varia|iei costului viefii al gospodăriilor valoarea medie pentru perioada de bază şi înmulţiţi!
obişnuite. (Alţi indicatori, cum ar fi indicele preţurilor de 100 Şirul rezultat este numit şir de indici,
vânzare cu ridicata sau indicele preţurilor producătorilor, construcţie, valoarea perioadei de bazi în acest şir il calculaţi in tabelul 27A.2.
cuprind preţurile diferitelor grupuri de mărfuri). egală cu 100. daci prepjrile din perioada urmitoare i
Deflatorul implicit al PNB şi cel al PIB cuprinde toată in medie, cu 2 0 % mai mari, indicele acelei perioade i
producţia naţiunii, nu numai preţurile cu care se confruntă 120. Un exemplu simplu despre cum sunt realizate i
consumatorul. j calcule este prezentat în tabelul 27A.2.
In al doilea rând, cum ar trebui însumate variaţiile Indicii preţurilor sunt construiţi atribuind pon

D.50
< (VI 6,00 us» 7.50 да 7.00
W W r ^ n n r - -IML considerată ca 1 № d e g a l â c u 100. 0.33 0.495 0.66
1.00 L50 2,00
probleme: o creştere de 10% a oricărui preţ ar însemna o Tabelul 27A.2 arată modalitatea de calcul al В 0¿3
0.68 1,36 1.53
4,00 8,00 9,00
creştere de 10% în media tuturor preţurilor, indiferent indice cu pondere fixă. Ponderile sunt proporţiile С 0.17
cum s-a construit media. însă, preţurile diferite se venit cheltuite în anul de bază pentru cele trei bu 3.51 4,855 9.19
modifică de obicei în proporţii diferite. Atunci contează Total
Aceste ponderi sunt apoi aplicate preţurilor din fiecare i
cât de multă importanţă dăm fiecărei variaţii de preţ. De Valoarea indicelui din fiecare an măsoară exact cât < x 100 100
Indici' 1980 3.51
exemplu, variaţiile în preţul pâinii sunt mult mai mult va costa pachetul de bunuri din anul de bază I
importante pentru consumatorul obişnuit decât variaţiile preţurile acelui a n . " Indicii cu pondere fixă sunt uşorii
4.85S x 100 - 138.3
prepalui caviarului. în calculul unui indice al preţurilor, interpretat, dar apar probleme deoarece modelele 3.51
fiecare preţ are o pondere care reflectă importanţa consum se modifică cu trecerea anilor; ponderile
bunului. reprezintă cu acurateţe descrescătoare importanţa pe t 9.1?
1990 »100 = 261.8
o acordă consumatorii in mod curent fiecărui bun. 3.51
Să vedem cum se pune în practică acest raţionament in
cazul RPI. Statisticile guvernamentale supraveghează Se obişnuia ca RPI să se calculeze cu ponderi faci
periodic un grup reprezentativ de bunuri, prin Programul care se schimbau doar în fiecare deceniu. Acum ele suni]
de Supraveghere a Cheltuielilor Gospodăriilor. Acest revizuite anual. Aceasta evită ca indicii cu ponderi fixes
program arată cum işi cheltuiesc consumatorii veniturile. devină tot mai puţin reprezentativi pentru modelele de]
Este determinat pachetul mediu de bunuri cumpărate, cheltuieli curente.
precum şi proporţia de cheltuieli alocată fiecărui bun cum esle cazul peniru 1980 in acesl exemplu.
Aceste proporţii devin ponderile ataşate preţurilor
individuale pentru calcularea RPI în concluzie, RPI
acordă mai multă importanţă preţurilor bunurilor pentru
care consumatorii cheltuiesc o parte mai mare din venitul
lor şi mai puţină importanţă preţurilor bunurilor pentru
care consumatorii cheltuiesc numai o mică parte din
venitul lor. Tabelul 27A.I furnizează un exemplu simplu
despre cum sunt calculate aceste ponderi.

O dată ce sunt determinate ponderile, preţul mediu


poate fi calculat pentru fiecare perioadă. Aceasta se face,
după cum se arată în tabelul 27A.2, înmulţind fiecare preţ 10
Variaţia csic de I7,87£, care reprezintă 20% din preţul mediu
cu ponderea sa şi adunând cifrele obţinute însă, un preţ iniţial de 89,35£
mediu unic nu este informativ De exemplu, să " Pentru a verifica aceasta, calculaţi cheltuiala loiala necesari
presupunem că vi se spune că preţul mediu al tuturor pentru a cumpăra 60 de unităţi din bunul A. 200 de unităţi din bunul B 9
25 de umliţi din bunul C in fiecare din ect trei ani pentru care daKfc
bunurilor care s-au cumpărat de consumatori în ultimul an
rerenloarc la prc| sunt date in tabelul 27A.2. impâr[i|i valorile rezulu
a fost de 89,35£. "Şi ce dacă?", aţi putea întreba şi la 600f. înmulţiţi cu 100 şi veti obţine exact valorile indicilor arâiatesi
tabel
579
,LU_L 28 CALCULUL INDICATORILOR MACROECONOMICI
578 PARTEA a VIII-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIO]
brutării eslc valoarea pâinii şi a prăjiturilor pe care le
producţia. însă, mai întâi trebuie să înţelegem despj ~^7«J_ Produsul intern brut din Regatul Unit, 1993
" 8 7 ENITUL naţional şi produsul naţional sunt produce minus valoarea făinii şi tuturor celorlalte inputuri
Wconcepte importante. Dacă ele cresc, situaţia anume vorbim. Ce înţelegem prin venit naţional şi pjj 0*, adăugată pe sector Milioane £ % din PIB pe care le cumpără dc la alte firme.
naţională se îmbunătăţeşte, într-un fel. Timpurile bune naţional? La ce se referă oamenii când vorbesc Valoarea totală a producţiei unei firme este valoarea
Tculturi, silvicultură, piscicultura 9.309 1.8
sunt asociate cu perioadele în care venitul naţional şi PIB şi prin ce diferă acesta de PNB? 9.842 1.9
jerit, extraepa de petrol şi gaze brută a producţiei sale. Valoarea adăugată este valoarea
produsul naţional sunt în creştere. Perioadele proaste sunt începem prin a discuta modul de măsuri 114.698 22.3 netă a producţiei sale. Ultima cifră este cea care reprezintă
USCIA dc prelucrare
asociate cu cele în care cei doi indicatori scad. producţiei naţionale şi găsim că, însumând valrj 13.717 2,7
driciulc. gaze şi apă contribuţia firmei la producţia naţională loială. Este ceea
Guvernanţii speră ca, pe perioada mandatului lor, adăugată a fiecărei industrii sau sector, obţinem o i 32.002 6.2
astrucţ" ce propriile sale eforturi adaugă la valoarea elementelor
produsul naţional să sporească, pentru a fi rcalcşi. standard a produsului naţional. Discutăm apoi cura] 72.549 14,1
B O Ţ cu ndicala şi comerţ cu achiziţionate ca inputuri.
Cetăţenii doresc standarde de viaţă în creştere şi prospecte posibil să ajungem la aceeaşi mărime a prodit anunţul 41.613 8,1
de angajare bune. naţional, atât prin cheltuielile din economic, cât şij insport şi comunicaţii 98.646 19,2 Valoarea adăugată măsoară contribuţia p r o p r i e a
Macroeconomia are ca obiectiv central explicarea adunarea veniturilor factorilor. O concluzie explicjj anţe şi proprietăţi imobiliare 36.605 7.1 fiecărei firme la producţia totală, adică valoarea de
factorilor determinanţi ai venitului naţional şi ai acestei discuţii este demonstraţia echivalenţei conceţ |cnirustra|ie publici şi apărare 52.509 10,2 piaţă p r o d u s ă de către firmă. Utilizarea sa evită
producţiei. într-adevăr, în capitolul 29, vom petrece mult de venit naţional şi de produs naţional. In final, avei ucaţic şi sănătate • 32.892 6.4
p r o b l e m a statisiică a contabilizării duble.
vedere unele limitări ale conceptului de venit naţiona) te servicii 359
timp construind o structură analitică care ne va ajuta să
măsură a bunăstării naţionale. oare statistică
înţelegem forţele care influenţează venitul naţional şi (exprimat în costul factorilor 514.741 100 în continuare, conceptul dc valoare adăugată este
ilustrat in caseta 28.1. în acest exemplu simplu, ca şi in
tabelul arată valoarea adăugată din sectorul producător din cazurile mai complexe, valoarea producţiei totale de
boitul Unit, pentru 1993. Valorile adăugate pe sectoare se
Concepte cu privire la producţia naţională laubmă pentru a rezulta PIB exprimat prin costul factorilor. Aşa bunuri finale este obţinută prin însumarea tuturor valorilor
El se va explica mai târziu în acest capitol, "costul factorilor" individuale adăugate.
EUmnâ că este sumajcauturilor factcyte_yajogleji«ugM^

-«-4>»ilMBtCgTroducţîol tbtale-a: economiei. Art-astă


f şl servicii finale siinl bun m ă s u r ă a producţiei totale este numită p r o d u s Intern
muie includ termenul "Ajustare penmi servicii financiare",
guvernamentale. însă, nu putem aduna, pur şi perioada de timp avută în vedere, nu sunt utilizate i b r u t (PIB). Acesta este mărimea întregii producţii
sta este dedus din valoarea adăugată totală pentru a evita
simplu, toate producţiile unităţilor economice individuale inputuri de către alte firme. Termenul c e r e r e fina finale p r o d u s e de activitatea productivă din economie.
rile din tratarea plăţilor dobânzilor. Aici am dedus acest
pentru a obţine producţia naţională. referă la achiziţionarea de bunuri şi servicii finale | nes din valoarea adăugată la sectorul "finanţe şi proprietăţi
consum, pentru investiţii (inclusiv formarea stoc «biliare".) Tabelul 28.1 redă PIB p e n t r u principalele sectoare
Valoarea adăugată ca. producţie pentru nevoi guvernamentale şi pentru exporturrrE rsrTCartea albastră a venitului naţional. 1994. producătoare din economia Regatului Unit, în 1993.
include bunuri şi servicii cumpărate de firme şi utilii
Motivul pentru care obţinerea unui total al producţiei ca inputuri pentru producerea altor bunuri şi servicii
naţiunii nu este chiar atât de simplă pe cât ar părea la timpul perioadei avute in vedere ASETA 28.1
prima vedere este acela că producţia unei firme poate fi Dacă vânzările firmelor ar fi uşor separabik,]
inputul altei firme. Un fabricant de haine poate cumpăra vânzări pentru utilizare finală şi vânzări pentru prelua Waioarea adăugată în diferitele stadii ale producţiei
pânză de la un fabricant de textile şi nasturi, fermoare, de către alte firme, măsurarea producţiei totale
i valoarea bunurilor sporeşte cu 30£, ca rezultat al
ace, cuiere e t c , de la mulţi alţi furnizori. Majoritatea simplă. Ea ar egala valoarea tuturor bunurilor \ Peoarecc producţia unei firme devine adesea inpul activităţilor firmei. Apoi, firma F achiziţionează
produselor moderne fabricate conţin multe inputuri serviciilor finale produse de către firme, excluzând toi pentru alte firme, valoarea lotală a bunurilor vândute de semifabricatele pentru 130£ şi le prelucrează până la
fabricate. Un fabricant de automobile sau de avioane va bunurile şi serviciile intermediare. însă, când compaj toate firmele depăşeşte cu mult valoarea producţiei de stadiul final, vânzându-le pentru 180£ Valoarea
avea sute de furnizori de componente. Brilish Steel vinde oţel companiei Ford Motor, niij tunuri finale. Acest principiu general este ilustrai printr- adăugată a firmei F eslc dc 50£. Valoarea bunurilor
interesează, de obicei nici nu ştie, dacă oţelul este pa • exemplu simplu, în care firma R începe de la nimic şi finale, I80£. sc obţine fie prin luarea vânzărilor firmei F.
Producţia a p a r e în t r e p t e . Unele firme realizează utilizare finală (să spunem, construcţia unui nou depoi produce bunuri (materii prime) evaluate la I00£; sau prin însumarea valorilor adăugate ale firmelor
producţii utilizate ca i n p u t u r i de alte firme, iar aceste sau pentru utilizarea ca bun intermediar în producţii valoarea adăugată a firmei este dc I00£. Firma I
Această valoare eslc mai mică de 410£, sumă pe care am
alte firme p r o d u c b u n u r i c a r e sunt utilizate drept automobile. Dc aceea, problema contabilizării du '«chi/iţionează aceste matern prime evaluate la l u n i şi
fi obţinut-o adunând valoarea de piaţă a bunurilor
inputuri de alte firme. trebuie rezolvată într-o altă modalitate rproduce bunuri semifabricate pe care Ic vinde pentru
vândute de fiecare firmă. Tabelul de mai jos rezumă
Pentru a evita contabilizarea dublă, stttisticiS 130£. Valoarea sa adăugată este de 30£ deoarece
acesi exemplu. *
Dacă, pur şi simplu, adunăm valorile de piaţă ale utilizează conceptul important de valoare adăuga MIMURI
Tranzacţii înlrc firme aflate in trei sta in dilerite aie p
tuturor producţiilor realizate de firme, am obţine un total Valoarea adăugată a fiecărei firme este vakx Firma F Toate firmele
Firma R Firma 1
care ar depăşi cu mult producţia reală a economiei. Erorile producţici sale minus valoarea inputurtlor achiziţionate 230£
0£ I00£ 130£
care apar în estimarea producţiei unei naţiuni prin la alte firme (care. la rândul lor, au fost rezultate I A : achiziţii de la alie tirme
însumarea producţiilor tuturor firmelor sunt numite acestor alic firme) Astfel, valoarea adăugată a 1B: achiziţii de factori de producţie I0Q£ ?0£ 50£ 180£ = valoarea adăugată
"contabilizare dublă". "Contabilizare multiplă" ar fi un topitorii de oţel este valoarea producţiei sale nr t (salarii, rentă, dobândă, profiluri)
I00£ 130£ 180£= valoarea bunurilo 410£ • valoarea totală a vânzăriloi
termen mai bun, de vreme ce, dacă am aduna valorile [Total A+B • valoarea produsului şi serviciilor finale
valoarea minereului pe carc-l cumpără dc la o con
tuturor vânzărilor, aceeaşi producţie ar fi socotită de minieră, valoarea electricităţii şi a gazului pe c
fiecare dată când este vândută de la o firmă la alta. utilizează şi valoarea tuturor celorlalte inputuri pe '
Problema contabilizării duble este rezolvată prin cumpără de la alte firme Valoarea adăugată a
realizarea distincţiei între două tipuri de producţie.
576 PARTEA a Vlll-a VKNITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIC

MĂSURAREA RATEI INFLAŢIEI


Rata inflaţiei = | ( P , - P,) x 100|.

La sfârşitul lunii iunie 1994, RPI era de 144,7. (Media


(Când P, este perioada de bază. valoarea sa este
valorilor lunare pentru 1987 • 100.) Aceasta inscamnă câ.
expresia de mai sus sc reduce la P2 - 100.) în alte t
la sfârşitul lunii iunie 1994, costa cu cea. 4 5 % mai mult să
cumperi un pachet de bunun reprezentative decât costa în
trebuie făcut tot calculul. De exemplu, indicele
modificat la 144,7, în iunie 1994, de la 141,0, ţn |
**• CAPITOLUL 28
perioada de bază, care, in acest caz, este luată ca media
1993. indicând o rată anuală a inflaţiei de
preturilor preponderente în anul 1987. Cu alte cuvinte, a
Creşterea de 3.7% a indicelui reprezintă o creşu.
existat o creştere de 44,7% a nivelului preturilor în
2.6% peste valoarea sa iniţială de 141,0.
această perioadă, ca şi cea măsurată de RPI. Variaţia
procentuală a costului achiziţionării pachetului de bunuri Dacă între cele două valori comparate nu
este deci nivelul indicelui minus 100. penoadă de un an, sc obişnuieşte să se transfgj Calculul indicatorilor macroeconomici
rezultatul într-o rată anuală. De exemplu, să presupui
Rata inflaţiei între oricare două perioade de timp este
că RPI este 135,2 în ianuarie 1998 şi 135,6 în febn
măsurată de creşterea procentuală a indicelui preturilor
1998 (având ca perioadă de bază 1993 - 100).
relevante dintre cele două perioade. în cazul rar al unei
reprezintă o creştere de 0,295% pe
scăderi a nivelului preţurilor vorbim despre defla/ie. Când
[(0,4/135.2)* 100]. De asemenea, reprezintă şi 0 epte cu privire la producţia naţională Interpretarea mărimilor venitului naţional
valoarea creşterii nivelului preţurilor este măsurată
anuală de cea. 3,55% (0,295% x 12) pe a n . "
pornind de la perioada de bază, nu trebuie decât să
înseamnă că. dacă rata de creştere dintre ianu Mărimi reale şi mărimi nominale
scădem cei doi indici, aşa cum tocmai am făcut. Când [Valoarea adăugată ca producţie
februarie 1998 ar persista tot anul, nivelul preţurile] Caseta 28.2: Semnificaţia deciziilor arbitrare
sunt comparate alte două perioade, trebuie să fim atenţi să [Caseta 28.1: Valoarea adăugată în diferitele stadii
creşte cu cea. 3,55% în acel an.
exprimăm variaţia ca un procent din indiccle.dJD_UJma . ale producţiei Deflatorul implicit

^ .^uomuaLsl al vcfflnilui naţii


Comparaţii internaţionale cu privire 1T
1 valban .:'Proci emul conturilor n a ţ i o n a l e : produsul
perioadă, rata inflaţiei este chiar diferenţa dintre cele două 0.295%. <k 12 on (calculaţi |( 1.00295»" - 1) x 100). si nu venitul naţional
inmulii cu 12. Cele doua rezultate reprezintă diferenţa dintre | |ern brut • Ce nu măsoară venitul naţional
valori, exprimată ca un procent din valoarea indicelui din
dobânzii simple si raia dobânzii compuse. Caseta 28.4: PIB-ul şi creşterea economică
prima perioadă.
' P I B exprimat prin cheltuieli Contează omisiunile?
[Cheltuieli de consum
• Există cea mai bună măsură a venitului naţional?
Cheltuieli de investiţii
Cheltuieli guvernamentale pentru bunun şi servicii
Export net
Sumar
Cheltuieli totale
PIB exprimat prin venituri
Teme pentru recapitulare
Plăţile factorilor
Plăţile nonfactori
Produsul intern net
Venitul produs şi venitul primit
Alte concepte d e s p r e venit
580 PARTEA a VUl-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢli 1LUL 28 CALCULUL INDICATORILOR MACROECONOMICI 581

L c inventare. Stocurile de inputuri şi cele de brută dc capital. Investiţiile brute sunt divizate în două
Sistemul conturilor naţionale: produsul intern brut părţi: investiţii de înlocuire şi investiţii nete. Investiţiile
Epe în curs de execuţie permit firmelor să menţină
Kjjx constant de producţie în ciuda fluctuaţiilor pe de înlocuire reprezintă acele investiţii care menţin nivelul
»scurt ale livrărilor de inputuri cumpărate de la alte stocului dc capital existent; cu alte cuvinte, înlocuiesc
ĂR1MILE venilului naţional şi produsului naţional PIB exprimat prin cheltuieli Stocurile de produse finite permit firmelor să-şi echipamentele scoase din uz. Investiţiile de înlocuire sunt
utilizate in Regatul Unit derivă dintr-un sistem de clasificate drept amortizări de capital sau pur şi simplu
contractele în ciuda unor fluctuaţii temporare în
' conturi numit sistemul conturilor naţionale. Aceste PIB exprimat prin cheltuieli pentru un an drept deprecieri. Investiţiile brute minus investiţiile de
icţie sau in vânzări. Metodele modeme dc producţie
conturi, furnizate de Biroul Central de Statistică, calculat însumând toate cheltuielile efectuate înlocuire reprezintă investiţiile nete. Investiţiile nete
ai Ia timp", introduse pentru prima oară dc către
oferă o metodologic de studiere a venitului naţional cumpăra producţia finală din acel an. Cheltuielile i ¿ tind să reducă stocurile aproape de zero, prin pozitive cresc stocul total de capital al economiei, în timp
Conturile au o structură logică, având la bază ideea efectuate pentru producţia finală reprezintă suma a j inputurilor imediat ce este nevoie de ele. ce investiţiile de înlocuire menţin stocul existent intact
simplă, dar totuşi importantă, conform căreia ori de câte mari categorii de cheltuieli: cheltuieli de fcjoritatea economici însă nu atinge acest nivel dc prin înlocuirea echipamentelor scoase din uz.
ori se realizează un anumit produs naţional, el generează o cheltuieli de investiţii, cheltuieli guvernamentali] fcienţâ şi nu o va face niciodată. Vânzarea cu amănuntul Totalitatea investiţiilor Imite este inclusă în calcularea
valoare echivalentă de venit naţional. exporturi nete. in capitolele următoare vom dis l"sjguranţă nu va fi îmbunătăţită dacă magazinele nu vor venitului naţional. Aceasta se întâmplă deoarece toate
detaliu cauzele şi consecinţele modificărilor fieri ţne stocuri.
Priviţi din nou figura 27.1, care arată fluxul circular dc bunurile de investiţii fac parte din producţia totală a
dintre aceste patru categorii de cheltuieli. în Capitou
cheltuieli şi venituri. Jumătatea din dreapta a figurii se f/kcumularea de stocuri şi de producţie în curs de naţiunii, iar producţia lor creează venit (şi locuri dc
explicăm de ce aceste patru categorii dc cheltuielii
concentrează asupra cheltuielilor pentru achiziţionarea upe apare ca o investiţie curentă deoarece reprezintă muncă), indiferent dacă bunurile produse fac parte din
bucurat dc mai multă atenţie în partea dc macroecon
producţiei naţionale pe piaţa produselor, iar jumătatea din turi produse (chiar dacă doar semifabricate), care nu investiţiile nete sau sunt doar investiţii de înlocuire.
decât producţiile nete pe sectoare, enumerate în
stânga se concentrează pe pieţele factorilor prin care 'utilizate pentru consumul curent. O epuizare a Cheltuielile totale actuale de investiţii sunt notate cu
28.1 şi decât categoriile de venit discutate mai jos (
încasările producătorilor sunt distribuite între factorii de iilor, adesea numită destocare, este considerată ca simbolul 1*.
28.3). Aici definim, aceste categorii dc cheltuid
producţie. licăm modul în care sunt măsurate. însă. 10 scădere a investiţiilor deoarece reprezintă scădere
CHELTUIELI GUVERNAMENTALE PENTRU BUNURI Şl
iinr n>- nrrtrlii-ipr finiifi-ijiiiilifiiifii in marinada

"in tuncţie-uc '


ea-ee^esti ~ C â n d ^ v e r n e l e furnizează bunuri şi servicii necesare
f i u costat firma. Aceasta selntâmplă deoarece venitul
prin determinarea valorii drepturilor asupra venitului, gospodăriilor, cum ar fi protecţia socială şi iluminatul
Mortal exprimat prin cheltuieli include valoarea finală a
CHELTUIELI DE CONSUM stradal, este evident că ele măresc valoarea producţiei
generate de producţie. Ambele obţin acelaşi total, numit stor bunuri, chiar dacă ele nu a fost încă vândute.
totale, n acelaşi mod în care o fac firmele private ce
produs intern b r u t (PIB).' Atunci când este calculat prin
Cheltuielile de consum includ cheltuielile produc automobile sau casete video. în cazul altor
însumarea cheltuielilor fiecărei componente principale a toate bunurile şi serviciile produse şi vândute utiliz narea de capital fix. întreaga producţie utilizează activităţi guvernamentale, acest lucru poate să nu fie atât
pnxlucriei finale, rezultatul este numit PIB exprimai prin finali în anul respectiv. Ele includ servicii, cum ii de capital. Acestea sunt mijloace faoricate pentru de evident. Oare cheltuielile guvernamentale efectuate
cheltuieli. Când este calculat prin adunarea tuturor ninsorile. îngrijirea medicală şl consultanţa ju cpe, cum ar fi maşini, computere şi clădiri de pentru negocierea situaţiei politice din Irlanda de Nord
veniturilor generate dc producţie, el este numit PIB bunuri nondurabilc (perisabile), cum ar fi irici. Cantitatea totală de bunuri de capital a economiei sau plata unui funcţionar public pentru proiecte legislative
exprimat prin venituri. proaspătă, îmbrăcămintea, florile şi legumele proaspete : numită stoc de capital. Producerea dc noi bunuri de ar trebui considerate contribuţii la venitul naţional? Unii
bunuri durabile, cum ar fi automobile, televizoare| pita! este un act de investiţii, numit investi/ie fixă sau oameni cred că multe (sau cele mai multe) activităţi din
Principiile contabilităţi în contrapartidă presupun că
cuptoare cu microunde. Notăm cheltuielile pe co narea de capital fix. O marc parte din stocul de Whitchall sau ale primăriilor sunt o risipă, dacă nu de-a
valoarea produsă trebuie înregistrată ca un credit al celui
actuale măsurate prin simbolul C. pital este sub formă de echipamente sau de clădiri dreptul nocive. Alţii cred că guvernul produce multe
care are un drept asupra acelei valori. De exemplu, orice de firme sau dc agenţii guvernamentale în lucruri importante pentru viaţă, cum ar fi educaţia,
cheltuială trebuie, de asemenea, încasată de un furnizor in :ţia de bunuri sau servicii. Aceasta nu include
CHELTUIELI DE INVESTIŢII controlul poluării, legea şi ordinea.
schimbul bunului cumpărat. Valoarea a ceea ce fabricile şi uzinele, ci, dc asemenea, şi spitalele,
achiziţionaţi este cheltuiala; valoarea produsului vândut )lile şi birourile. De asemenea, o parte din stocul de Statisticienii care se ocupă cu evaluarea venitului
Următoarea categorie de cheltuieli totale
este producţia. Astfel, cele două valori calculate pe baza pital este deţinută de indivizi: cel mai important naţional nu speculează care dintre cheltuielile guverna­
cheltuielile de investiţii, definite ca fiind cheltuid
cheltuielilor şi, respectiv, pe baza veniturilor, sunt, din tniplii al acestui fapt este locaţia. mentale sunt benefice, ci ci includ toate achiziţiile
pentru obţinerea producţiei de bunuri care nu
guvernamentale de bunuri şi servicii în venitul naţional
punct de vedere conceptual, identice. Ele diferă in destinate consumului imediat, ci utilizării lor în viite
(Cheltuielile guvernamentale pe bunuri de investiţii apar
practică numai datorită erorilor de măsurare Bunurile create prin aceste cheltuieli sunt numite bua mitule rezidenţiale. O casă sau un apartament csie o ca formarea capitalului din sectorul public, parte din
Orice discrepanţă ce apare datorită acestor erori este de investiţie (sau b u n u r i de capital). Cheltuielii! oprietate durabilă care îşi păstrează utilitatea (rezerva cheltuielile totale de investiţii.) Aşa cum produsul
investiţie pot fi împărţite in trei mari categorii: cheli I locuinţă) o perioadă lungă dc timp. Aceasta este în
apoi corectată, astfel încât totalul comun este redat drept naţional include, fără- distincţie, producţiile de gin şi dc
pentru formarea stocurilor, cheltuieli pentru fon icord cu definiţia investiţiilor pe care am dat-o mai
PIB. însă ambele modalităţi de calcul sunt interesante, Biblii, dc asemenea, el include serviciul de salubritate,
capitalului fix şi cheltuieli pentru construcţia de Io cmc, astfel incât construcţia dc locuinţe este
-•vece fiecare redă o schemă diferită şi utili. De îngrijirea parcurilor, împreună cu serviciile judecătorilor,
rezidenţiale siderală drept cheltuială de investiţii şi nu cheltuieli de
*vând d o u i modalităţi diferite de a măsura ale Parlamentului şi chiar ale inspectorilor care
1 um. Când o familie cumpără o casă dc la un aii supraveghează colectarea laxelor. Achiziţiile guverna­
acest caz suma valorilor adăugate din
Formarea stocurilor. Aproape toate firmele deţin sto V°prictar. are loc transferul de proprietate a unui activ mentale actuale dc bunuri şi servicii sunt notate cu
'"mână o verificare utilă a
din inputunlc lor (materii prime) şi stocuri din propri jpeja produs şi această tranzacţie nu intră in venitul simbolul G\
litate dc descoperire a Raţional curent. Construcţia dc locuinţe este parte din
lor producţii (produse finite). Aceste stocuri sunt une
irea capitalului fix, conform definiţiei date venitului Producţia guvernamentală este evaluată tipic in funcţie
jjuţional în Regatul Unit. dc cost şi nu în funcţie de valoarea dc piaţă. în majoritatea
In practica nu exişti o delimitare clara intre bunurile dc inv< cazurilor, nu avem de ales. Producţia de servicii publice
trebuie, de asemenea, d egaleze şi bunurile de consum. Bunurile dc consum durabile, cum nu este (in general) vândută pe piaţă, astfel încât producţia
.. aşa cum am discutat in veqmnc > automobilele şi televizoarele, produc un consum alai in viitor, cit Pl nmtiţiile brute şi investiţiile nete. Cheltuielile totale de guvernamentală nu este observată independent dc
pre/ent. " S t i ţ i i sunt numite investiţii brute sau formarea
582 PARTEA a Vlll-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢ1Q] LrrOLUL 28 CALCULUL INDICATORILOR MACROECONOMICI 583

chclluiclile care o produc. De exemplu, care csic valoarea 12 Utui) pentru un automobil produs in Germania, i I.TU1ELI T O T A L E Renta. Renta este plata pentru folosirea pimântului şi a
de piaţă a serviciilor unui tribunal? Nimeni nu ştie Ştim o mici parte din aceasta sumă va reprezenta cheia altor factori închiriaţi O problemă importantă apare in
insa ci furnizarea acestor servicii costi guvernul, deci Ic pentru produc|ia Regatului Unu O parte din această I evaluarea produsului intern brut in funcţie dc cazul locuinţelor. Pentru contabilizarea corectă a venitului
evaluam la costul de producţie. Jtuiclt este suma celor patru categorii de cheltuieli, pe naţional, proprietarii de locuinţe sunt consideraţi ca
reprezintă plăţile pentru serviciile intermediarului eg
Deşi evaluarea in tun. tic de cost este singura \ tocmai le-am discutat. în simboluri, aceasta se scrie:
pentru transportul automobilului; o marc parte din | închiriindu-şi locuinţa lor înşişi. Astfel, renta incluşi în
modalitate de a măsura activitatea guvernamentali, ca arc rămasă este venitul firmei germane şi cheltuielile P I B - C • Г + C¡*•(X•-lM•) PIB cupnndc chiria plătită pentru locuinţele închiriate,
o conscctn|a ciudată. D a c i , datorită unei creşteri a pentru produsul german, deşi firma germană poate i plus "renta imputată" pentru utilizarea locuinţelor în
productivităţii, un funcţionar public face acum munca a la furnizorii de componente din alte ţări Dacă v| (3
{categoriile de cheltuieli efective din PIB-ul Regatului
proprietate personali.
doi, iar salariatul concediat se angajeazi in sectorul privat, jfc ţn 1993, sunt prezentate in tabelul 28.2.
următoarea vacanţă in Italia, marc parte din cheltuaj
contribuţia guvernului la venitul naţional va înregistra o
dumneavoastră vor fi pentru bunuri şi servicii produ
scădere Pc de altă parte, d a c i doi funcţionari fac acum | exprimat p r i n cheltuieli este s u m a cheltuielilor de Profiturile. Profiturile sunt venituri nete din afaceri, după
Italia şi. astfel, vor contribui la PIB-ul italian.
ceea ce obişnuia să faci unul. contribuţia guvernului isuiii. a cheltuielilor dc investiţii, a cheltuielilor ce au fost plătite forţa de m u n c i angajaţi şi inputurile de
creşte. Ambele schimbări pot apărea, chiar dacă producţia Similar, când o firmă englezi face o cheltuiala rcrnamcntale şi a cheltuielilor cu exportul net de materiale O parte din profituri este plătită sub formă de
furnizată dc guvern nu se modifici. Aceasta este o investiţie pentru un utilaj produs in Regatul Unit, •uri şi servicii produse efectiv. dividende proprietarilor firmelor; restul este reţinut pentru
consccinţi inevitabilă, dar ciudată, a evaluării producţiei fost fabricat cu materiale importate, numai o parte t utilizarea dc către firme Prima parte din profituri este
guvernamentale la costul factorilor, in principal al forţei cheltuială se regăseşte in produsul naţional al Reg»
; exprimat prin venituri numită profit distribuit, iar cea de-a doua profit
de munci, utilizaţi pentru a o produce. Unit; restul sunt cheltuieli pentru producţia ţârilor cărei
nedistribuit, sau câştiguri reţinute. Atât profiturile
Este important de recunoscut ci numai cheltuielile furnizat materialele. Acelaşi raţionament este vaUbuJ (producţia unei naţiuni gencreazi venit. Forţa de distribuite, cât şi cele nedistribuite sunt incluse in calcul
guvernamentale pentru bunuri şi servicii produse curent pentru cheltuielile guvernamentale pentru drumuri J pci trebuie si fie angajaţi, terenul trebuie si fie PIB.
sunt incluse in PIB O marc parte din cheltuielile poduri; o parte din cheltuieli sunt pentru materii luriat. iar capitalul trebuie si fie utilizat. Calcul PIB
importate i i j i u i r ^ e a l l i l J u n L n f n f n i hnniifilr ti tntm împreună, profiturile şi rentele reprezintă pliţi pentru
I A, 1, cu-nil..,. imnlir» ^ , . n . r ~ , „ I H i U , f.,.|n»l».

ată inircâga-vatoare,-A7n văzul tuija căi BAbAUST"


tic la acel pensior luriMoateTnportate'."Pentru a obţine cheltuielile aga valoarea produsă trebuie sT fie in proprietatea "Diferitele componente - venituri din PIB. tn economia
nu se adaugi nici la veniturile factorilor, nici la producţie. efectuate pentru producţia Regatului Unit, trebuie , valoarea producţiei trebuie si fie egali cu valoarea Regatului Unit din 1993, sunt prezentate in tabelul 28.3.
Acelaşi lucru este valabil pentru plata ajutoarelor de scădem din cheltuielile consumatorilor rezidenţi ilor asupra venitului generate dc acea producţie. Observaţi ci unul din termenii din tabel este "discrepanţă
şomaj, a ajutoarelor sociale, a burselor studenţeşti şi a Regatul Unit toate cheltuielile cu importul de bunuri] statistică". Acesta este un "factor inventat" (care apare, de
datoriilor naţionale (care transferi venitul din impozite servicii, notate cu simbolul IM*. riflLE FACTORILOR asemenea, cu valori diferite în tabelele 28.1 şi 28.2.) El
celor care deţin obtigaţitmi guvernamentale) Toate aceste este introdus pentru a asigura că calculele independente
plăţi sunt exemple de pliţi dc transfer. Acestea sunt Se disting patru componente principale ale plăţilor
Exporturi. Dacă firmele din Regatul Unit vând bunuri j ale venitului şi produsului naţional ajung la acelaşi total.
cheltuieli guvernamentale care nu sunt efectuate in orilor venitul din angajare, venitul din munca pe cont
servicii consumatorilor germani, bunurile şi serviciu Discrepanţa statistică este un indiciu clar că evaluarea
schimbul bunurilor şi serviciilor produse curent. Ele nu pnu, renta şi profitul.
fac parte din cheltuielile efectuate pentru realizarea vândute sunt parte din Cheltuielile de consum gc venitului naţional şi cea a produsului naţional nu sunt
producţiei naţionale şi. de aceea, nu sunt incluse in PIB.' dar. dc asemenea, constituie cheltuieli pentru producţii lipsite de erori. De asemenea, ar trebui dc remarcat faptul
nitul din angajare. Acesta constă din salam şi prime
Regatului Unit într-adevăr, toate bunurile şi serviciu că, termenul "aprecierea stocurilor" din tabelul 28.3 nu
Din aceasti cauză, atunci când ne referim la obicei numite simplu salarii). Salariile reprezintă
produse in Regatul Unit şi vândute cetăţenilor străin este doar o depreciere negativă. Aprecierea stocurilor este
cheltuielile guvernamentale ca o parte din venitul naţional plata pentru serviciile forţei dc muncă. Salariile includ
trebuie considerate parte din producţia şi venin corelată cu câştigul de valoare, care se întâlneşte atunci
sau când utilizăm simbolul G', includem toate cheltuielile Remuneraţiile nete. impozitele reţinute, contribuţiile la
Regatului Unit; ele sunt produse in Regatul Unit şi i când creşte valoarea bunurilor deţinute de firme în stoc
guvernamentale efectuate pentru bunurile şi serviciile rodul dc pensii, contribuţiile la fondul asigurărilor
produse curent şi excludem toate plăţile guvernamentale venituri rczidenţilbr din Regatul Unit care le produc. Irui] Aceste câştiguri dc capital cresc profiturile, dar nu fac
nu sunt achiziţionate de rezidenţii din Regatul Unit, deci locale şi alte prime suplimentare. Cu alte cuvinte,
de transfer (Termenul dc cheltuială guvernamentală parte din producţia curentă. Deci, ele sunt deduse din
sunt incluse ca pane din C\ I* sau G". Dc aceea, pentru a •«lande sunt mărimi brute in total, salariile reprezintă
totală este adesea utilizat pentru a descrie toate venituri când calculăm PIB-ul.
obţine valoarea totală a cheltuielilor pentru produsul partea din valoarea producţiei atribuită forţei dc muncă
cheltuielile curente, inclusiv plăţile de transfer.)
intern, trebuie si se adauge valoarea exporturilor •gajate.4
Regatului Unit Exporturile efective de bunun şi servicii PIB la costul factorilor. Suma celor patru componente
EXPORT NET
sunt notate cu simbolul X*. ale plăţilor factorilor - salarii, venituri din munca pe cont
Venitul din munca pe cont propriu. Aceasti categone
A patra categoric de cheltuieli globale este una foarte propriu, renta şi profitul - este numită produsul intern
Se obişnuieşte să se grupeze exporturile şi importurile include pc acei oameni care câştigă venituri vânzându-şi
importanţi pentru economia Regatului Unit şi provine din brut la costul factorilor. El reprezintă partea din
efective laolaltă, calculându-sc exportul net Exportul net •rviciilc sau producţia, dar cârc nu sunt angajaţi de nici o
comerţul exterior Cum influenţează importurile şi producţia totală care se distribuie factorilor de producţie
este definit drept exporturi totale de bunun şi servicii organizaţie Categoria aceasta cuprinde unii consultanţi şi
exporturile venitul naţional? (muncă, pământ şi capital). Remarcaţi ci valoarea PIB-
minus importurile totale de bunun şi servicii (X* - IM"), •e cei care lucrează cu contracte pc termen scurt, dar nu
Importuri. PIB-ul unei ţâri este valoarea totală a bunurilor ului obţinuţi în tabelul 28.3 diferi de PIB-ul (la preţurile
fiind notat cu NX" Când valoarea exporturilor depăşeşte unt oficial angajaţi. în principiu, venitul din munca pe
şi serviciilor finale produse in acea ţară. Dacă cheltuiţi pieţei) calculat în tabelul 28.2. Aceasta se întâmplă
valoarea importurilor, exportul net este pozitiv; daci, aşa Wnt propriu este puţin diferit de venitul din angajare, prin
cum s-a întâmplat in ultimii ani, valoarea importurilor deoarece am ţinut cont de povara impozitării.
•ceea că o parte din el ar putea fi socotită mai degrabă
Bineînţeles, cei ce încasează plăţile de transfer îţi cheltuiesc banii depăşeşte valoarea exporturilor, exportul net este negativ. profit decât salariu.
cumpărând bunun . servicii. Astfel de cheltuieli sunt rrâsurale apoi
drept cheltuieli de consum şi astfel drept parte din PIB. la fel ca orice
alta cheltuiau de consum Nu dorim sa o măsurăm de două ori. ceea ce 4
Conceptele de salarii, rcntl 51 profil utilizate in macroeconomie nu
am ti tăcut daci am fi inclus atât transferul guvernamental, cit fi «respund conceptelor cu aceleaşi nume utilizate in microeconomic, dar
cheltuirea de către incasator in PIB. .taliile cu privire la aceste diferenţe nu irebuie si ne deranjeze
584 PARTEA a VIII a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢj
L U L 28 CALCULUL INDICATORILOR MACROECONOMICI 585

Tabelul 28.2 PIB exprimai prin cheltuieli şi componentele denumirea laxei indirecte, efectul său csle c r e a r S ^ S U L INTERN NET motiv, venitul obţinut de rezidenţii Regatului Unit va fi
sale, în 1993 diferenţe intre suma plătită de consumatori s f l mai marc decât PIB-ul.
incasată de producători. Preţul de piaţă al unui prorfl peprecierea. Cuvântul "brut" apare in termenul In limp ce PIB-ul măsoară producţia produsă, deci
Categorii de cheltuieli Milioane £ % din PIB us intern brut, deoarece nu s-a dat voie să se deducă venitul creat într-o ţară, p r o d u s u l naţional b r u t , PNB,
mai marc decâl suma primită de factorii de prAnl
„ierilc. Deprecierea, sau amortizarea capitalului, măsoară venitul obţinut de o ţară. Pentru a transforma PIB
1 Consum 405.639 64,4 (incluzând în câştigurile factorilor atât costurile mjll
2 Cheltuiala guvernamentala zintă valoarea capitalului uzat in procesul de in PNB este necesar să sc adune veniturile încasate de
138.224 21,9 şi cu forţa de muncă, câl şi profiturile).
3 Formarea bruta de capiul fix intern 94.715 .icaţic a producţiei finale. Ea este o parte din agenţii economici autohtoni din activele deţinute peste
4 Creşterii stocurilor ţi a producţiei în finirile brute. Dar. fiind acea parte necesară înlocuirii hotare şi să sc scadă venitul plătii agenţilor economici
curs de execuţie Subvenţii Unele produse beneficiază de subl «talului uzat in procesul de producţie, nu intră în
-197 străini care deţin active în Regatul Unit Diferenţa dintre
5 Investiţii brute (3) * (4) 94.S18 15,0 guvernamentale. Existenţa unei subvenţii înseanjB finirile nete. Din această cauză, deprecierea nu este un PIU şi PNB este venitul net al proprietăţii de peste
6 Export net -8.267 -1.3 preţul de piaţă poate fi egal sau mai mic decât câştij| it câştigat de factorii de producţie, ei o valoare care hotare.
7 Discrepanţi statistici -91 totale ale factorilor. Conceptual, subvenţia este dej juic rcinvestită pentru a menţine stocul existent de
PIB la preţurile pieţei taxă negativă, deşi modul în care este acordaţii ital fix In Regatul Unit. veniturile factorilor suni în
nt-i I ¿1,1 Producţia totală p r o d u s ă în economie, măsurată prin
(PIB nominal) dificilă exprimarea ei in forma unui impozit] erai raportate înainte dc a obţine permisiunea de a
PIB, diferă dc venitul total incasat, măsurat prin PNB,
TWW7ÜIJ 1UU presupunem că un produs coslă 120£ (inclusiv I uce amortizarea.
minus impozite indirecte -91.361 datorită venitului net al proprietăţii din străinătate.
plus subvenţii costurile inputurilor şi profiturile), dar sc vinrU
7.458 Scăzând amortizarea din produsul intern brut rezultă
magazine cu 100X, celelalte 20X fiind plăţile de guy rodusul intern net.
PIB la costul factorilor Trecerea de la PIB la P.\B. Tabelul 28.2 arată cum se
câştigurile unitare tolale ale factorilor depăşesc pred
poate trece dc la PIB la PNB. PNB este mai mare decât
PIB la preţurile pieţei 630.023 piaţă. dusul intern net la costul factorilor, calculat PIB, dar numai cu mai puţin de 0,5%. Aceasta reflectă un
Soldul valorii adăugate brute obţinute in 3.062
afara graniţelor (ani I roind de la venituri, este suma veniturilor venii din activele străine incasat de rezidenţi din Regatul
Produsul . interi,..hrut la „r.,...ril» ™ > f f | , rirliM " ţ f l U r n t l l în r - ' ^ ^ j j ° fahrirti» a M ^amjij|iw^n»ii^Tiara

rnai-mic d e c â H ' i B dacă plăţile externe ar fi mai mari


n i T eîpnrnaFpnn c h e t n ^ l M t e ^ t ^ r i l u r t din cheltuielile eniful p r o d u s ş i v e n i t u l p r i m i t decâl venitul pentru activele de peste hotare. în general,
factorilorT^şî "scăzând subvenţiile se obţine m ă r i ţ S
consumatorilor, cheltuielile guvernului. Investiţii şi export
bazată pe venit a produsului intern brut la p r e ţ u i f l ţările nel debitoare au o probabilitate mai mare dc a avea
net Consumul este de departe categoria cu cea mai mare
cheltuieli, reprezentând 64% din PIB. cheltuielile guvernului pieţei. Impozitele şi subvenţiile sunt uneori reunite intr-fl PIB la preţurile pieţei reprezintă o măsură a producţiei un PNB mai scăzut decâl PIB, în timp ce ţările net
reprezinţi 22% din PIB, iar investiţiile cea. 15% din PIB. Deşi, le produse in Regatul Unit şi a venitului total generat creditoare au o probabilitate mai mare de a avea un PNB
singur termen numit (ture indirecte nete fără subvenţii. M
atât exporturile cât şi importurile sunt mari (fiecare peste 25% Itat al acestei producţii, insă, venitul total primit dc
cc depăşcşie PIB.
dm PIB). exportul net este fiuiie scazur, tn 1993. reprezenta doar denţii din Regatul Unit diferă de PIB dirr două motive,
-1.3% din PIB. PIB-ul la preţurile pieţei este cu cea 15% mai Produsul intern b r u t la preţurile de piaţă este e g a l i
n primul rând, o parte din producţia internă creează Figura 28.1 oferă o reprezentare vizuală a
mare decâl PIB la cosiul factorilor. Diferenţa este reprezentaţi suma salariilor plus veniturile din munca pe c a l
de impozitele indirecte şi reprezintă producţia economici guri de factori pentru nerezidenţi care au investit in
propriu, plus rentele, plus profiturile, plus i m p o z i t ! informaţiilor din tabelele 28.1-28.3. Ea arată atât relaţia
neatribuita factorilor de producţie ci este transferată la alţi labil în Regatul Unit; din acest motiv, venitul primit
indirecte nete minus subvenţii. dintre PIB la cosiul faclorilor şi PIB la preţurile pieţei, căi
indivizi PVB la preţurile pieţei este PIB la preţurile pieţei plus rezidenţii Regatului Unit va fi mai mic decât PIB-ul
soldul valoni adăugate brute obţinute în afara graniţelor ţarii. şi diferenţa dintre PIB şi P N B (la costul factorilor). De
Regatului Unit.
asemenea, suni prezentate şi componentele celor trei
Calculul producţiei naţionale pornind dc la cheltuita
Sursă: CSO. Cartea albastră a venitului naţional, 1994. descompuneri posibile ale PIB.
duce natural la conceptul de PIB la preţurile p i c t a Tabelul 28.3 Componentele PIB după tipul de venit în 1993
deoarece achizitorii finali plătesc taxe indirect!
PLĂŢILE NONFACTORI Alte concepte d e s p r e venit
Abordarea PIB pornind de la venituri sau dc la p r o d u c t ! Tipuri de venit Milioane £ % din PIB
duce mai degrabă la PIB la costul factorilor, intrucân
Impozite indirecte. Taxele pe tranzacţiile cu bunuri şi Venit din angajare 352.896 64.6 PIB şi PNB (ambele la preţurile pieţei) sunt cele mai
acesta reprezinlă câştigurile factorilor dc producţie insu 81.048
servicii suni cunoscute sub denumirea de impozite Profituri brute 14.8 utilizate concepte cu privire la producţia naţională şi
prima eslc mărimea adevărată a producţiei naţionalei Rentă 52.872 9.7
indirecte. Iile contrastează cu impozitele directe, care venitul naţional. Produsul intern nel csle un alt indicator
deoarece ultima exclude partea din producţie ncatribuitaj Venit din munca pe cont propriu 61.346 11.2
sunt impuse pe venitul sau averea unei persoane, -2.359 destul dc des întâlnit. Aşa cum am văzul in analiza
factorilor. Această diferenţă este povara impozitelor! Minus aprecierea stocurilor -0.4
indiferent de modul în care este cheltuit acest venit Când Discrepanţă statistică 319 venitului, acesta csle PIB minus amortizarea capitalului
indirecte, adică producţia luată dc către guvern şi
ulilizăm veniturile pentru a calcula PIB-ul, facem
redistribuită indivizilor, dar nu în funcţie de aportul! PIB la costul faclorilor 546.120 100 (deprecierea). Astfel, produsul intern net eslc un indicator
distincţia intre vcnilul total evaluai la costurile factorilor
factorilor. Din aceste motive, PIB la preţurile pieţei este al producţiei nclc a economiei după deducerea din
şi venitul total evaluat la preţurile pieţei Diferenţa între PIB la costul factorilor, calculat pornind dc la venituri, este
măsura standard a produsului naţional şi a venitului producţia brută a sumei necesare pentru a menţine intact
cele două sc datorează taxelor indirecte şi subvenţiilor. constituit din venituri din angajare, profiluri, rente şi Venit din
naţional. însă, PIB la costul factorilor este un pas util ta stocul de capital existent. El csle suma maximă care ar
Să presupunem că cheltuiţi 117,50£ pe o masă la auloangajare (fără aprecierea stocului). De departe, categoria
calculul PIB-ului la preţurile pieţei din datele referitoare celui mai mare venit este venitul din angajare, care reprezintă cea puica fi consumată (din producţia internă) fără a reduce
restaurant - să sperăm că pentru mai multe persoane. la câştigurile factorilor. 65% din PIB la costul faclorilor. (Reţineţi că cifra 3 942 milioane stocul de capital al economici. Termenul "venii naţional"
Numai 100£ vor rămâne proprietarului restaurantului £. care apare în Cartea albastră ca o cheltuială pentru consumul dc
pentru a acoperi costul mâncării, al salariilor etc.; restul capital noncomcrcial. este inclusă mai sus in profiturile brute.) avea o semnificaţie foarte specifică în sisicmul britanic al
va merge la guvem sub forma TVA-ului, la rata curenlâ Diferenţa dintre PIB la costul faclorilor şi PIB la conturilor naţionale: era produsul naţional nel. adică PNB
preţurile pieţei este ilustrată în tabelul 28.2. Ea reprezintă Sursă: Cartea albastră a venitului naţional. 1994.
de 17,5%. (in Irecut, această sc numea taxa de achiziţie, minus amortizarea.
. In al doilea rând. mulţi rezidenţi din Regatul Unit
sau ceea cc unele ţări numesc azi taxa pe vânzări.) Pentru cea. 15% din PIB (la costul de factori). Această diferenţă
eâşligă venituri din investiţii în străinătate; din acest
uncie bunuri, cum ar fi berea şi tutunul, se plăteşte o laxă este mai mică decât valoarea TVA, deoarece uncie bunun
suplimentară, numită accize. Evident, indiferent dc - dc exemplu, alimentele - suni scutite dc plata TVA.
586 PARTEA а VIII-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢ1Q] H.UL 28 CALCULUL INDICATORILOR MACROECONOMICI 587

PIB Ia preţurile pieţei PIB la costul factonlor Sjal disponibil al menajelor este venitul curent de Venitul disponibil al menajelor este PNB minus
un n d i v z 1
disp ' ' " pe "™ cheltuieli dc consum şi orice p a r t e din el care nu se plăteşte de fapt sectorului
„anisirc; el esle venitul menajelor minus taxele pe individual (cum ar fi profiturile reţinute) minus
[^contribuţiile la asigurările sociale. impozitele pe venit plus plăţile dc transfer încasate de
către indivizi.

'pnnificaţia deciziilor arbitrare


Ţoale celelalte

[practicile calculării venitului naţional conţin multe De exemplu, în secolul III î.e.n. astronomul
Lcjzji arbitrare. Produsele fabricate şi păstrate în Eralhosicnes. din Alexandria, a măsurat unghiul sub
fcventarc sunt evaluate la valoarea de piaţă, anticipându- care se vedea soarele in Alexandria în momentul în
E astfel vânzarea lor, chiar dacă preţul real de vânzare care era cxacl deasupra, la 500 mile la sud de Aswan, şi
Educaţie ţi sănătate ale să nu fie cunoscut. în cazul unui Ford din sala de a utilizat acesl unghi pentru a calcula circumferinţa
jzentarc a unui dealer, această practică poate fi Pământului, cu o eroare de 15% din distanţa măsurată
^tjficată, deoarece valoarea acestei maşini este aproape azi cu cele mai modeme aparate. Pentru obiectivele pe
aşi cu a unui Ford identic care tocmai a fost vândut care şi le propusese - determinarea mărimii
i client. însă, care este valoarea corectă de piaţă a aproximative a Pământului - măsurătoarea sa a fost
Vrnil flin i n i i i i i r

=
'fetceiihe m~func{ÎFr3e~cosruri (şi пТУTn luncţie de Cifrele absolute sunt importante în termeni generali,
100
Industria de loarea de piaţă), dacă bunurile sunt făcute de firme. Ei deşi nu pot fi considerate exacte până la ultima liră. în
prelucrare юга total valoarea romanului neterminat. Natura 1993, PIB-ul Regatului Unit a fost de 630 miliarde L.
jtrară a acestor decizii este inevitabilă. Deoarece Este sigur că valoarea dc piaţă a întregii producţii din
lenii trebuie să ajungă la un compromis pratftic între Regatul Unii in acel an nu a fost nici 10 miliarde, nici
(1) (2) bfiniţiile consistente şi mărimile măsurabile, orice 10.000 miliarde, se poate foarte bine să fi fost 600
(3) (4) (5)
decizie va fi într-o anumită măsură arbitrară. miliarde sau 650 miliarde, dacă s-au folosit măsuri
Figura 28.1 Venitul naţional şi producţia naţionali din Regatul Unit, 1993. diferite cu decizii arbitrare diferite.
Definiţia bunurilor finale furnizează şi alte exemple.
Calculul venitului naţional şi al producţiei naţionale pot fi abordate în trei moduri diferite, dar corelate între ele. Figura prezint! Cheltuielile de investiţii în afaceri sunt tratate ca produse Comparaţii internaţionale şi inicrtcmporale, deşi
următorii indicatori de rezultate din Regatul Unit: PNB la preţurile pieţei, PIB la preţurile pieţei ţi PIB la costul factorilor, din anul 1993. finale, ca şi toate achiziţiile guvernamentale. Bunurile înşelătoare, pol fi utile dacă au la bază mărimi ce
Coloana (1) esle PNB la preţurile pieţei. Coloanele (2) şi (3) exprimă PIB la preţurile pieţei. Coloanele (4) şi (5) se referă la PIB la
intermediare achiziţionate de producători pentru conţin in mare aceleaşi decizii arbitrare. în Marca
costul factorilor.
Coloana (I) (PNB) esle mai mare decât coloana (2) (PIB) cu aproximativ 0,5%. Această diferenţă este venitul net al proprietăţii de peste prelucrare nu suni tratate ca bunuri finale. Astfel, când o Britanic. PIB-ul pe cap de locuitor este puţin peste o
hotare In 1993 acesta a fost pozitiv dar foarte mic, astfel încât PNB şi PIB au fost aproape identice. Coloana (2) arată că PIB esle firmă cumpără o maşină sau un camion, achiziţia este treime faţă dc cel din Spania şi cu 2 0 % mai scăzut
alcătuit din componentele dc cheltuieli: consum (C), investiţii (I), cheltuieli guvemamcntale(G) şi export net (NX). Observaţi ci, în decât cel din Japonia. Alţi indicatori pot diferi, dar esle
tratată ca un bun final; când cumpără o tonă dc oţel,
1993, exportul net a fost negativ, astfel incit NX trebuie scăzut din suma С + 1 • G pentru a obţine PIB Coloana (3) arată ci PIB la
costul factorilor este egal cu PIB la preţurile pieţei minus laxele indirecte nete (impozite indirecte minus subvenţii) oţelul este tratat ca materie primă care va fi utilizată ca improbabil ca vreun indicator să releve că, în Spania.
Coloana (4) arată că PIB la costul factonlor este compus din suma valorilor adăugate din fiecare sector dc producţie din economie, de input in procesul de producţie al firmei. însă, dacă oţelul PIB-ul pc cap de locuitor a fosl mai ridicat decât cel
exemplu, industria de prelucrare produce cea. 22% din PIB la costul factorilor. Coloana (5) arată că PIB la coslul factorilor poate fi, de din Marca Britanic. Producţia Regatului Unit a crescut
rămâne în stoc, este considerat investiţie şi. deci, este un
asemenea, divizat în tipuri de venitun. Venitul din angajare reprezinţi cea 65% din aceasta.
bun final. cu aproximativ 2.2% pc an din 1983 până în 1993; este
PIB la preturile pieţei este "adevărata" măsură a producţiei realizate într-o ţari. întrucât aceasta este valoarea bununlor disponibile improbabil ca vreun alt indicator să releve o creştere de
pcnlru consum sau investiţii. El depăşeşte PIB la costul factorilor deoarece o parte din producţia netă este redismbuitâ dc către guvern şi Bineînţeles, aceste decizii arbitrare afectează
nu apare sub forma câştigurilor factorilor Astfel. PIB la costul factorilor este o subestimare • producţiei totale curente, atâta vreme cil dimensiunea PIB măsurat. Contează? Din multe motive, 6%. Producţia Japoniei a crescut cu 4% pe an în
impozitele nete indirecte sunt pozitive. aceeaşi perioadă: esle imprsbabil ca vreun alt indicator
lispunsul surprinzător esle că nu contează. în orice caz, e
Suna Canea Albastră a Venitului Naţional. 1994. greşii să se creadă că, numai pentru că o mărime să schimbe concluzia conform căreia producţia
statistică nu esle perfectă (şi toate mărimile statistice nu naţională japoneză a crescut mai rapid decât producţia
însă acest termen s-a demodat, astfel încât acum Venitul menajelor esle venitul câştigat dc sau plătit . sunt), ea ar fi inutilă. Metodele brute estimează adesea naţională a Regatului Unii in perioada respectivă.
venitul naţional se referă Ia oricare dintre mărimile 5
indivizilor (sectorul individual ) înainte dc deducerea ! gradul corect al amplitudinii, iar concretizarea lor
standard ale produsului naţional. Noi am utilizat termenul impozitelor pe venitul personal pentru acel venit. O parte 1 poate aduce doar mici îmbunătăţiri estimărilor
"venii naţional" în acesl sens general. Când trecem la din venitul personal serveşte la plala impozilelor, o parte
făcute.
partea leoretică, va fi mai sigur să presupunem că venilul se economiseşte, iar restul foloseşte pentru consum.
naţional şi produsul naţional sunt echivalente şi să ne
referim la PIB la preţurile pieţei, dacă nu specificăm
altfel De fapt. sectorul individual din Regalul Unu cortine ţi unele
afacen neaulorizalc ţi unele organizaţii nonprofii. cum ar fi cele
caritabile. Deci, în practica, nu se mâsoiri doar comportamentul
indivizilor privaţi.
588 PARTEA a Vlll-a VENITUI, NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAJTQj „ŢOLUL 28 CALCULUL INDICATORILOR MACROECONOMICI

Interpretarea mărimilor venitului naţional sfrÂ2873


}odul de calcul al venitului naţional nominal şi al venitului naţional real
NFORMAŢIILE furnizate de datele venitului calcularea PIB-ului real sau a PlB-ului nominal. ! n
naţional sunt utile, dar, daci nu sunt interpretate cu poate deduce un indice al preţurilor comparând ace [ujjci vă prezentăm un exemplu care vi va ajuta să pentru calculul ponderilor. în anul 2, producţia de grâu a
atenţie, pot conduce la rezultate greşite. Mai indicatori. Un indice de acest fel este numit indice in Bţelegeţi care sunt clementele implicate în calculul crescut dar producţia de oţel a scăzut. Utilizând preţurile
mult, fiecare dintre indicatorii specializaţi dau de preturi sau deflator implici! şi este definit dupăj c i t u l u i naţional nominal, venitului naţional real şi al din anul 2. valoarea scăderii producţiei de oţel între anii
informaţii diferite. Astfel, fiecare dintre aceste măsuri pot urmează: Rjflatorului implicit. Să considerăm o economic simplă, I şi 2 a depăşit valoarea creşterii producţiei de grâu. deci
fi cea mai bună statistică pentru studierea unui anumit set Iipotetică ce produce numai două bunuri, grâu şi oţel. venitul naţional real a scăzut.
de probleme. Orice mărime statistică va fi determinată PIBI.1 preturi curente «Tabelul (i) prezintă datele necesare despre producţia şi
Dcflitor implicit* • 100%
PID li prclurile perioadei de na/i tţurile din economie pe doi ani.
parţial de anumite decizii arbitrare, care ar fi putut fi luate Tabelul (iii) Calculul venitului naţional real utilizând
într-un alt mod. Unele dintre ele sunt discutate în caseta Dcflator PIB implicit este cel mai comprehei preţurile din anul 2
28.2. Acum vom aborda cea mai importantă problemă de indice al nivelului preţurilor, deoarece cuprinde •Tabelul (i) Dale dintr-o economic ipotetici Anul 1 (100 x 12) + (20 x 55) - 2.300£
interpretare. bunurile şi serviciile produse de întreaga economie.] Cantilalc produsă Preturi Anul 2 (110 x 12)* (16x55) - 2 200£
unii indici utilizează ponderi fixe. deflatorul este] Griu Oţel Grâu Oţel
indice cu ponderi variabile. El utilizează "pachetul", (saci) (tone) 1 L-sac) (furnal
In tabelul (iv), raportul dintre venitul naţional real şi
Mărimi reale şi mărimi nominale
bunuri al anului curent pentru a compara preţurile i nuli 100 20 10 50
venitul naţional nominal este calculat pentru fiecare an şi
curent cu cele din perioada de bază. Astfel, dcflato nul 2 '110 16 12 55
înmulţit cu 100. Acest raport măsoară implicit variaţia
In Capitolul 27 am tăcut distincţia între mărimile reale
1994 utilizează ponderile de producţie din 1994.H pretorilor în perioada în cauză şi este numit deflatorul
şi mărimile nominale ale venitului şi producţiei naţionale.
deflatorul din 1995 utilizează ponderile de producţiei , Tabelul (ii) prezintă venitul naţional nominal, calculat implicit sau indicele implicit al preturilor. Deflatotul
Am invăţat că, arunci când însumăm valorile monetare ale
nd irilnarra himaitiă a pr1viuca1m.1U4uali-cu.0ot.11. I nrnti ii

me ipWeţieâ-WrHpfă care produce doar grâu


Orice modificare a unei mărimi a venitului
rutul nominal a fost de 2.000C itfcfsstdc
Tn anul 2 1,000£.
producţia Tabelul (iv) Calculul dcflatorului PIB
Dacă am dori să comparăm PIB-ul real din 1990 cu ; grâu a crescut la 1.320£,iar cea de oţel a scăzut la Anul 1 (2000 / 2300) x 100 - 86.96
cel din 1980 ar trebui să determinăm cât din cele 70% s-a poate fi împărţită într-o modificare datorată preţurilor J
modificare datorată cantităţilor. De exemplu. în 19
p80£. întrucât creşterea valorii grâului a fost mai mare Anul 2 (2200 / 2200) x 100 - 100
datorat creşterilor de preţ şi cât a reprezentat creşterea ât scăderea valorii oţelului, venitul nominal a crescut
cantităţilor produse. Deşi există mai multe modalităţi de a PIB-ul nominal al Regatului Unit (PIB "bănesc") a I
5,4% mai mare decât in 1992. Această creştere i
|200£. în tabelul (iv) am utilizat anul 2 ca an de referinţă
face aceasta, principiul de bază este acelaşi El este de a
pentru realizarea comparaţiei, dar am fi putut utiliza şi
calcula valoarea producţiei, a cheltuielilor şi veniturilor în unei creşteri cu 3,5% a preţurilor şi unei creşteri de I Tabelul (ii) Calculul venitului naţional nominal anul 1. Deflatorul implicit ar fi fost arunci 100 în anul 1
fiecare perioadă utilizând un set de preturi din perioada a PIB real. Tabelul 28.4. redă PIB-ul real, PIB-ul non
PAanlUlOOx 10)- (20 x 50) = 2.000X şi 115 în anul 2, iar creşterea nivelului preţurilor ar fi fost
de bază. Acum spunem că producţia, cheltuielile sau şi un dcflator PIB pentru anii selectaţi începând din 19
FabuI 2(110 X 12)- ( I 6 x 5 5 ) = 2.200£ tot 15%. Sau, anul de referinţă ar fi putut să fie un an
veniturile sunt măsurate în preţuri constante sau să anterior. Nu arc importanţă care an este ales pentru care
spunem. în preţurile din 1990. indicele să aibă valoarea 100. Oricum, modificarea
Tabelul (iii) prezintă venitul naţional real calculat
Tabelul 28.4 PIB nominal şi PIB real la preţurile pieţll, fevaluând producţiile din fiecare an la preţurile din anul dcflatorului implicit intre anul I şi anul 2 va fi 15%.
PIB exprimat în preţuri curente, adică PIB monetar, 1900-1993 ti; aceasta înseamnă că anul 2 va deveni an de referinţă
este o valoare nominali. PIB evaluat la preţurile
perioadei de bază este o mărime reali -de fapt, un Anul PIB nominal PIB real Deflatorul PIB
aibelul 28.5 Comparaţii internaţionale ale standardelor de viaţă
indice al volumului producţiei şi al venitului naţional. (miliarde £) (preturi 1990) (1900-100)

1900 1.9 109.5 1,7 Tara PIB pe cap Creşterea PIB Telefoane la Maşini la Mortalitatea Aparate TV Speranţa de Doctori la
Orice modificare a PIB nominal reflectă efectul 1930 4.7 138,6 3.4 dc locuitor real: media 100 locuitori 1 000 infantili la la 1.000 viaţi la naştere 100 000
schimbărilor combinate ale cantităţilor şi ale preţurilor, 1950 13,1 200.4 6.5 (J-I99I) anuali (1991) locuitori 1.000 născuţi locuilon (1991) locuitori (1990)
insă. când venitul real este măsurat pe perioade diferite de 1970 51.6 350,9 14,7 (1983-1992) (1990) vn(199l) (I99II
timp, utilizând un set comun de preţuri din perioada de 1980 231.2 426.8 54.2
1993 630,0 548,6 115,0 SUA 22.130 2.7 45 589 9 815 76 238
bază, venitul real reflectă numai modificările producţiei Germania 19 770 2.7 40 490 7 570 76 270
reale. Japonia 19.390 4.1 44 285 620
-
79 164
Datele din tabel sunt: PIB nominal, PIB real şi deflatorul PUS Canada 19.320 2,8 58 473 * s7 641 77 222
pentru anii selectaţi. Prima coloană arală CA PIB banal Franţa 18.430 2.2 50
DEFLATORUL IMPLICIT (nominal) a crescut de 330 ori inlre 1900-1991 Totuşi, cea tfc 1 418 7 406 77 286
Australia 16.680 3.0 47 435 8 486 77 229
doua coloana araţi că PIB real a înregistrai o creşicre de numaiy Marea Bntanie 16.340 2,2 44
12 670 3,2 403 sf • 435 75 164
Dacă PIB real şi PIB nominal se modifică du sume on în aceeaşi perioadă Diferenţa dintre cele doui este calcul Spania 32
7.170 1.4 6 308 8 396 77 357
diferite într-o anumită perioadă de timp, aceasta trebuie să în cea dea treia coloană, care arată că deflatorul PIB a crescut Mexic
6.930 -2,0 15 65 36 139 70 81
se fi întâmplat deoarece preţurile s-au modificat în acea 67 de on în acest secol. Din 1950. PIB real a crescut de 2.7 ori. Rusia
5.240 1,9 6 50 20 283 69 476
timp ce deflatorul dc preţ al PIB a crescut de aproximativ 18 ori Brazilia 104 58 213 66
perioadă. Compararea modificărilor PIB-ului real cu cele 1.680 9.4 I 93
China
1.150 I 2 38 31 69 99
ale PIB-ului nominal în aceeaşi perioadă presupune
existenţa unui indice al preţurilor care măsoară variaţia Surse: Trenduri economice şi 100 de am de statistici i
India V 2 90 32 60 4!

Economistul. 1989. . .• : —• « — -.-i- - •-• i-... H U I U N I C pane a inuicatonior conoue ia aceea,:


preţurilor în aceeaşi perioadă Spunem "presupune",
deoarece nu s-a folosit nici un indice de preţuri la «auzţe - ţările bogate au mai mulle bunun şi speranţe de viaţi mai bune. Totuşi, exişti unele anomalii interésame. Rusia are mai mulţi
*>n la 100 000 de locuilon decât once altă ţară. totuşi, speranţa de viaţă este aceeaşi ca in China, care are doar o cincime din numărul
toocion pe care ii are Rusia la 100.000 de locuilon
77ic Economist. 25 decembrie 1993.
590 PARTEA a VIII-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA N, 591
i n . 2 8 C A L C U L U L INDICATORILOR MACROECONOMICI

Comparaţii internaţionale cu privire poveste ca şi cifrele PIB: locuitorii ţărilor mai1 L28.4
la venitul naţional achiziţiona mai multe bunuri şi servicii şi au o t,
viaţă mai mare. însă, valorile ar fi diferite penji C j / / fi creşterea economică
Unul dintre scopurile pentru care adesea se calculează indicator al bunăstării. Semnificaţia acestui nj
venitul naţional este compararea internaţională a este că PIB pe cap de locuitor conţine unele Lui nu este un foarte bun indicator al creşterii pe 6. Introducerea economiei dc piaţă a sporit mult
standardelor de viaţă sau a venitului real. Este natural să utile, dar pot exista alţi indicatori importanţi canjî lung a bunăstării, care însoţeşte creşterea mobilitatea oamenilor între slujbe. în comunităţile rurale,
dorim să ştim dacă oamenii o duc mai bine in Regatul determina concluzii oarecum diferite. nici pe termen lung. Motivul este că foarte multe unde existau puţine opţiuni pentru angajare şi
Unit sau în Germania insă comparaţiile ce utilizează „eficnlc importante pe care le generează creşterea comportament tradiţional - fiecare făcea ce făcuseră şi
indicatori ca PIB trebuie efectuate cu multă grijă. Vom r
măsurate imperfect sau nu sunt luate deloc în părinţii - domina selecţia la locul de muncă.
Ce nu măsoară venitul naţional
vedea în continuare că există multe dimensiuni ale Lhjl PIB Aceasta poate fi bine ilustrată dacă privim
standardelor de viaţă care nu sunt măsurate prin PIB sau cele' mai importante schimbări care au 7. Revoluţia industrială s-a bazat pe producţia dc masă
Venitul naţional măsoară fluxul activităţii eo
PNB. Din anumite motive, putem dori să comparăm niat prima revoluţie industrială. dc bunuri vândute. în principal, oamenilor cu venituri
pe pieţele organizate într-un an dat. Dar o mare t
mărimea absolută a unei economii faţă de altă economie, mici şi medii. Acestea au schimbat calitatea consumului.
activitatea economică se desfăşoară în afara
dar, in mod normal, suntem interesaţi de cât de bine Dc exemplu, în loc de saboţi de lemn oamenii au
supravegheate de contabilii care se ocupă de Europa începutului secolului al optsprezecelea,
trăieşte individul mediu în fiecare ţară. Pentru aceasta, cumpărat pantofi de piele; în loc de îmbrăcămintea aspră,
venitului naţional. Deşi aceste activităţi nu sunt i pţa medie de viaţă era în jur de 30 de ani; în Franţa,
vom dori să analizăm PIB pe cap de locuitor (sau, poate, ţesută în casă, oamenii au luat cămăşi şi fuste făcute la
PIB sau P N B , ele consumă totuşi resurse reale şi | 15 copii murea înainte de un an, iar 50% din copiii
PNB pe cap de locuitor). Pentru a obţine aceşti indicatori, fabrică; în locul duşumelelor de lut şi acoperişurilor de
dorinţe şi nevoi reale. eistraţi mureau înainte de vârsta de 10 ani! Speranţa
imparţn.. i m ,anumitul d—k papură; oamenii nu avut podele de lemn şi acoperişuri de
UFRP'atrt nlirirm-rhipă revoluţia înflustrială. Azi,
ieste de.munai 7 la 1.000 ţiglă; in loc să'traLaşfâjpli în aceeaşi cameră, părinţii au
M!ă!LJ(?seJ&-BiB nu include activ.
de^vlaţă este de 77 ani. avut o cameră separată de copii
HTEDRHWE^ete=?sunt activităţi obişnuîfi
în fiecare ţară, PIB este evaluat în moneda naţională. bunuri şi servicii vândute pe piaţă şi care
Aşadar, pentru a face comparaţii, trebuie să convertim venituri pentru factori. în această categorie (industrializarea a redus foametea şi subnutriţia. Nu Aceste lucruri ne pot părea triviale azi, dar ele au
PIB-urife ncmiinaie"=aTe"TiecSref ţ a n m aceeaşT morîedS. forme de jocuri de noroc ilegale, prostituţie ji ¡1 că a crescut ralia alimentară, dar a scăzut şi schimbat modul de viaţă al oamenilor obişnuiţi. La
Pentru a face acest [ucru, trebuie să utilizam un curs de droguri Pentru a obţine o măsură corecta, a < t ei dc la an la an. Nu este o consojare pentru un sfârşitul secolului al optsprezecelea şi în tot secolul
scnimoT Aceasta este problematic, deoarece cursurile de de factori de producţie din economie, a producţiei! i că consumul mediu de hrană este peste nivelul de nouăsprezece, succesiunea de produse noi a continuat să
schimb fluctuează, uneori dramatic De exemplu, în comercializabile şi a veniturilor totale generate, ar I •istenţă de-a lungul deceniilor, dacă fluctuaţiile modifice modul de viaţă al oamenilor obişnuiţi până
septembrie 1992, cursul de schimb $'£ s-a modificat de la să luăm în calcul aceste activităţi, indiferent când, la mijlocul secolului douăzeci, un salariat obişnuit
oiţelor îl duc periodic sub nivelul de subzistenţă,
aproape 2$/£ la l.5S/£ intr-un timp scurt. Am fi mulţumiţi aprobăm sau nu. Omiterea activităţilor ilegale nu ei a avut un mod dc viaţă structural diferit de cel al
ndu-l să moară de foame.
să concluzionăm că veniturile reale din Regatul Unit au problemă trivială: doar comerţul cu droguri este o afi strămoşilor lui de la mijlocul secolului al optsprezecelea.
scăzut, faţă de veniturile reale din SUA cu 25%? Chiar şi ce aduce multe miliarde de lire. 6 Statisticile sunt aceleaşi indiferent dacă o dublare a
.Modificările tehnologice care au acompaniat revoluţia
în condiţii normale, nu este neobişnuit ca unele cursuri de PIB ia forma unui consum dublu de bunuri şi servicii
etic au eliminat multe boli teribile care făceau ravagii
schimb să se modifice cu 10% în câteva zile. mişcare care care se consumau şi înainte sau dacă se consumă bunun
atunci, cum ar fi ciuma, tuberculoza, holera,
se poate inversa cu uşurinţă câteva zile mai târziu. noi, care îmbunătăţesc calitatea vieţii. însă, efectul
ntena. variola şi lepra.
Pentru a rezolva problema comparaţiilor, utilizând asupra standardelor dc viaţă este mult mai mare când
cursuri de schimb atipice sau nerealizabile, economiştii bunurile noi Ic înlocuiesc pe cele vechi, decât atunci
. Urbanizarea care a acompaniat industrializarea a mărit
compară veniturile naţionale unii/and cursurile pe care le când devine disponibilă o cantitate mai mare de bunuri
Iul de alfabetizare, alte forme dc educaţie şi, în
consideră ca fiind cursuri de schimb de echilibru Acestea vechi.
general, a lărgit experienţa.. Sărăcia şi existenţa rurală,
sunt estimate pe baza a ceea ce cred ei că ar trebui să fie ţărăneasca, cu puţină comunicaţie sau deloc intre sate şi
cursul de schimb între două ţări la un moment dat. dacă Surse: J.BIum. Trecutul nostru uiial suple secole de viată la Iară
restul lumii, încurajau superstiţiile şi aveau tendinţa de a (Londra: Thames & Hudson. 1982). f Braudel. Structurile vie/ii
economiile lor s-au ajustat complet la mediul economic cotidiene, secolele li-t» (Ne» York: Harper 4 Row. 1981).
restrânge experienţa individului
cunoscut. O aproximare a cursurilor de schimb de N Roscnbcrg şi L E Binlzcll )r. Cum ta îmbogăţit Vestul (New York:
Basic Books. 1986)
echilibru este paritatea puterii de cumpărare (PPP)
5. Intimitatea a devenit posibilă când oamenii s-au mutat
Aceasta este rata de schimb care egalează preţul unui
din coliba ţărănească cu o singură încăpere, în care
pachet reprezentativ de bunuri din două ţări. Vom analiza
întreaga familie trăia, mânca şi dormea, în locuinţe
acest concept mai pe larg in Capitolul 37. Unele activităţi ilegale suni incluse in vcnilul naţional, t
urbane cu mai multe camere.
sunt în general greşit clasificate de industrie Veniturile din I
Câteva comparaţii ale PIB pe cap de locuitor între 13 activităţi sunt incluse deoarece uneori oamenii raportca/â câştigi
ţâri diferite (utilizând ratele de schimb PPP) sunt redate în din activităţile lor ilicite ca parte din căşugurile lor din activi
tabelul 28.5. Cifrele sunt toate exprimate în dolari SUA. legale, fii fac acest lucru pentru a evita soarta lut Al Capone,|
faimos gangster din Chicago din anii 1920 şt 1930. care. I
Alţi câţiva indicatori ai bunăstării materiale sunt, de
evitat multiple condamnări, a fost in final trimis la închisoare p
asemenea, incluşi în tabel l>e fapt. ei spun aceeaşi evaziune fiscala.
592 PARTEA a Vlll-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIi IIL28 CALCULUL INDICATORILOR MACROECONOMICI 593

Aclivităfi nedeclarate. O omisiune semnificativi din benzina pe care o utilizăm pentru automobilele \ nitul disponibil al mcnajelor poate fi mărimea pe impozitele indirecte nete fără subvenţii. Deducerea
calculul PIB sunt activităţile din aşa-numila economic este parte din venitul naţional, dar pagubele pn u
ie să o folosim. Dacă dorim să analizăm amortizării, sau a consumului de capital transformă
"subterani" sau "la negru". Tranzacţiile care se gazele eliminate în atmosferă prin arderea ben - j e gradului dc ocupare a forţei dc muncă, atunci Produsul Intern Brut în Produs Intern Net (PIN).
desfăşoară in economia subterană sunt perfect legale: sunt deduse. Deoarece creşterea economică aduo | poale fi mărimea de care avem nevoie. Pentru o
unica ilegalitate implicată este că astfel de tranzacţii nu sporirea poluării, aglomeraţia şi alte neplăceri alt generală a bunăstării economice, trebuie să PIB al Regatului Unit măsoară producţia localizată in
sunt raportate pentru a nu se plăti impozite. Un exemplu moderne, venitul naţional va supraestima jrtgm sau să modificăm măsurile convenţionale ale Regatul Unit, iar Produsul Naţional Brut al Regatului
este cel al dulgherului care vă repară o gaură din acoperiş creşterii. El măsoară sporirea producţiei economicei j naţional, deoarece nici una nu măsoară calitatea Unit (PNB) măsoară venitul cuvenit cetăţenilor
şi este plătit in numerar pentru a nu plăti impozite. deduce "relele" sporite, sau rezultatele negativ Regatului Unit. Diferenţa se datorează venitului net
Deoarece aceste tranzacţii nu se declară, ele sunt omise acompaniază în general creşterea economică. al proprietăţilor din străinătate
r dacă economiştii dezvoltă indicatori noi pentru
din PIB. obiective, este improbabil ca PIB (şi ceilalţi
CONTEAZĂ OMISIUNILE? iri înrudiţi) să fie înlăturaţi. Economiştii şi cei care Valorile reale ale venitului naţional sun! calculate
Dezvoltarea economiei subterane csie încurajată de
linca, care sunt interesaţi dc schimbările în pentru a reflecta schimbările cantităţilor reale.
creşterea impozitelor şi este facilitată dc importanţa tot
PlB-ul reuşeşte, destul dc rezonabil, să măsoare] Valorile nominale ale venitului naţional sunt
mai mare a serviciilor în producţia totală a unei naţiuni. de piaţă şi în oportunităţile dc angajare a
calculate pentru a reflecta atât variaţiile preţurilor, câl
Cu cât impozitele sunt mai mari. cu atât se câştigă mai de bunuri şi servicii din sectorul dc piaţă al econotr • de producţie, vor continua să utilizeze PIB şi
şi ale cantităţilor. Orice modificare a venitului
mult prin trecerea la "activitatea subterană". De obicei, creşterea PIB implică oportunităţi mai ori înrudiţi, deoarece sunt cei mai în măsură să
naţional poate fi împărţită într-o modificare a
asemenea, este mult mai uşor pentru un dulgher sau un angajare pentru gospodăriile care îşi vând servicj jceea ce trebuie să ştie.
venitului real şi într-o modificare datorată preţurilor,
tâmplar care lucrează pe cont propriu să treacă neobservat piaţa forţei de muncă. Cu excepţia cazului inj
Comparaţiile adecvate ale mărimilor reale şi ale celor
dc autorităţile guvernamentale, decât pentru o întreagă importanţa activităţii economice neinclusc se nominale determină deflatorul implicit
fabncă. rapid, modificările PIU ulm îndeplinesc excelent i
de a măsura modificările activităţii economice
Estimările amplorii economiei subterane arată că mbuţia fiecărei firme la producţia totală este Pe lângă PIB, mai sunt utilizate şi alte mărimi ale
Ojxirtunităţilot^ economice. Insă, când scopu||
importanta - a rr.-^-iil i;i ultimii mu I j.liul^i.lr. -iii i imlnirri II ariinniln. emn est» irulo .—;...i... : 1... A . . . rjjfiaalj BjajjtjaTMBl ITt
atâta

adică
uniri şi «ttvieHfi indivizilor înainte de impozitare. Venitul disponibil al
canehts ca, TflTwz. BH din flti-ul №m№ au fost ducţiile altor firme - pe care Ic utilizează. Bunurile
ncraportatc. deoarece a fost produs în economia care le-am discutat mai sus. devin indezirabile i ! sunt parte din producţia economiei sunt pumite mcnajelor se referă la venitul disponibil din sectorul
subterană, in alte ţări cifrele suni chiar mai mari De serioase probleme. Totuşi, pe termen scurt, PIB va j finale; toate celelalte bunuri sunt numite individual, care poate fi cheltuit sau economisit -
exemplu, economia subterană italiană a fost estimată la dc obicei o bună evaluare a direcţiei şi a an i intermediare. Suma tuturor valorilor adăugate adică venitul minus impozitele directe.
cea. 20% din PIB; cea din Spania se apropie de 25%, iar exacte a modificărilor bunăstării economice. use in economie este producţia totală a
cea din Grecia c dc ccâ. 30%! Omisiunile cauzează probleme serioase ati Brjrrnct, numită Produs Intern Brut (PIB): i • 8. PIB şi mărimile înrudite ale venitului naţional trebuie
mărimile venitului naţional sunt utilizate interpretate ţinând eoni dc limitele lor. PIB exclude
Activitări care nu se desfăşoară pe piaţă. Dacă
comparaţii între standardele dc viaţă din economii c dusul Intern Brut poate fi calculat în trei moduri producţia rezultată din activităţile ilegale, din cele
proprietarii unei casc angajează o firmă pentru
din punct de vedere structural, aşa cum am discu iile: (i) suma tuturor valorilor adăugate atât ale care se desfăşoară în economia subterană sau care nu
aranjamente interioare, valoarea aranjamentului intră in
sus. în general, sectorul nonpiaţâ al economiei i ucătorilor de bunuri intermediare, cât şi ale celor trec prin pieţe. Mai mult, PIB nu măsoară toate
PIB; dacă aranjamentele le fac ei înşişi, valoarea lor nu
dezvoltat in mediul rural decât in cel urban [bunuri finale; (ii) cheltuielile necesare pentru a lucrurile care contribuie la bunăstarea umană.
este inclusă în PIB. Alte servicii necomercializatc suni:
economiile mai puţin dezvoltate decât în cele der ziţiona toate bunurile şi serviciile finale produse
serviciile celor care fac acasă treburile gospodăreşti; orice
De aceea, fiţi foarte alenţi atunci când interpretaţi perioada respectivă; (iii) drepturile asupra 9. Fără a ignora limitele sale, PIB rămâne un indicator
activitate pe cont propriu; munca voluntară, cum ar fi
unor ţări cu un climat şi o cultură foarte diferite I bitului generate de producţia totală de bunuri şi util al activităţii economice totale care trece prin
propaganda electorală, munca voluntară la un centru dc
cea britanică Când auziţi că India are PIB-ul pe ( Prin convenţiile standard de contabilitate, pieţele naţiunii şi pentru explicarea schimbărilor în
ajutorare sau arbitrarea unei echipe de fotbal dc amatori.
locuitor de 1.150 dolari SUA pe an, nu ar trebui : trei agregări definesc acelaşi total. oportunităţile de angajare cu care se confruntă
O altă activitate importantă care nu intri pe piati este imaginaţi cum ar fi să trăiţi în Manchester cu acest gospodăriile care-şi vând serviciile pe piaţa forţei dc
chiar odihna. Dacă un avocat alege voluntar să lucreze Indianul de rând este evident mai sărac decât nind de la cheltuielile din sistemul conturilor muncă.
2.200 ore pe an în loc de 2.400, venitul naţional va scădea obişnuit, dar poate nu chiar dc 14 ori mai sări oale, PIB = C * I" + G' + ( X ' - IM*). C
cu salariul orar al avocatului înmulţit cu 200 orc Cu toate sugerează cifrele PIB. Limitele PIU sunt anali: zinti cheltuielile dc consum ale gospodăriilor. I*
acestea, pentru avocat, valoarea celor 200 de ore dc caseta 28.4. I investiţiile in capital fix (inclusiv construcţiile
Teme pentru recapitulare
odihnă, pe care le savurează în afara pieţei, trebuie să tatţiale) şi formarea stocurilor. Investiţiile brute
depăşească salariul pierdut (deoarece a ales voluntar fi împărţite in investiţii de înlocuire (necesare • Valoarea adăugată.
odihna faţă dc munca suplimentară), deci bunăstarea Există cea mai bună măsură a veni ntru a menţine intact stocul de capital) şi investiţii • PIB ca sumă a tuturor valorilor adăugate.
economică a crescut în loc să scadă. Până dc curând, una (adăugările ncic la slocul de capital). O' • Bunuri intermediare şi bunuri finale.
naţional?
dintre cele mai importante modalităţi, prin care creşterea ezintă achiziţiile guvernamentale de bunuri şi • PIB exprimai prin cheltuieli şi PIB exprimat prin
economică aducea beneficii oamenilor, a fost opţiunea dc vicii. (X* - IM") reprezintă exportul net sau
A întreba care esle cea mai bună măsură a ' venituri.
a avea mai mult timp liber Deoarece timpul liber nu se i minus importuri; exportul nel va fi negativ
este ca şi cum am inlrcba care esle cea mai bună un l importurile depăşesc exporturile. • PNB.
vinde pe piaţă, valoarea sa nu apare in venitul naţional. tâmplarului. Răspunsul depinde dc obiectivul • Venitul disponibil al menajelor.
Decizia cu privire la ce indicator si se utili • Deflatorul implicit.
Rele economice. Când un generator electric pe bază dc depinde dc problema în cauză, iar rezolvarea exprimai prin venituri adună toate câştigurile
Semnificaţia omisiunilor din venitul măsurat.
probleme poate necesita informaţii furnizate de mai "rilor din producţie. Salariile, veniturile din
cărbune elimină bioxid dc carbon in atmosferă, generând
indicatori diferiţi sau informaţii care nu sunt fuma pe eoni propriu, rentele şi profiturile sunt
ploi acide şi degradarea mediului inconjurător. valoarea
nici una din măsurile convenţionale. Dacă riilc majore PIB la costul factorilor poate fi
electricităţii vândute este inclusă in PIB. dar valoarea
prognozăm comportamentul dc consum al «format în PIB la preţurile pieţei adunând
pagubelor produse de ploile acide nu sunt deduse Similar.
CAPITOLUL 29

Introducere în teoria determinării venitului national

:ipalele ipoteze Nivelul de echilibru al venitului naţional

egarea în industrii Modificări ale venitului naţional


ala timpului
oteze temporare Deplasări ale curbei cheltuielilor agregate

Linele preliminarii importante Dimensiunea multiplicatorului simplu


hcltuielile de consum estimate Caseta 29.2: Multiplicatorul simplu: un exemplu
jţia de consum numeric
lonsumul şi venitul disponibil
Caseta 29.3: Multiplicatorul: o abordare algebrică
Funcţia de economisire
pLverca şi funcţia de consum
Sumar
Cheltuielile de investiţii estimate
Hnvestiţiile şi rata reală a dobânzii
Teme pentru recapitulare
aşteptările şi încrederea în afaceri
Apendice: Ipoteza venitului p e r m a n e n t şi cea a ciclului
|(nvestiţiile ca cheltuieli autonome
de viaţă pentru consumul menajelor
Funcţia cheltuielilor agregate
596 ' PARTEA a V i l l a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢ L I I L 2 9 INTRODUCERE ÎN TEORIA DETERMINĂRII VENITULUI NAŢIONAL 597

TJkŢ E vom concenlra acum asupra obiectivului central al Unele ipoteze clar afirmate vor defini funie sector productiv este cel care va determina macroeconomie, ignorăm calitatea dc producător a
IVj macroeconomici: construirea unui model al macroeconomic. Unele dintre aceste ipoteze set ţL naţională şi venitul naţional. guvernului şi tratăm guvernul ca pe un cumpărător al
* economiei ca întreg. în capitolele 27 şi 28 am întâl­ şi vor dispărea, pe măsură ce înaintăm, altele i producţiei sectorului industrial privat. Cu alte cuvinte, nu
nit numeroşi indicatori macroeconomici importanţi. valabile. Caracterul permanent sau temporar al i ' c r o C c o n o n i i e p r e s u p u n e m existenţa u n u i unic facem nici o excepţie de la ipoteza noastră în legătură cu
Am descris modalităţile de calcul şi am prezentat individuale va fi indicat pe măsură ce sunt inti •productiv cu producţie omogenă. omogenitatea activităţii productive pentru a construi un
comportamentul şi valorile pe care le-au luat în trecut. Macroeconomia a existat, ca ramură a econ model macroeconomic. Totuşi, vom discuta comporta­
Acum vom analiza mai în detaliu factorii care determină mai bine de jumătate de secol. Ea s-a dezvo ipoteză va rămâne valabilă dc-a lungul mentul real al sectorului guvernamental în Capitolul 42.
comportamentul acestor indicatori şi cum sunt ei corelaţi, schimbat mult în acest timp. Vor fi nece noastre analize macroeconomice. De asemenea,
în special, vom studia forţele care determină venitul capitole înainte de a putea înţelege macn igjiza comportamentul acestui sector unic ca şi Justificare. Ipoteza extremă, cu o singură producţie, nu
naţional (şi, deci, ocuparea forţei de muncă şi şomajul) şi contemporană. De aceea, cititorii trebuie să fie i fi o industrie dc prelucrare, deşi este numai o ajută la descrierea realităţii. Ea este o abstractizare
nivelul preţurilor. şi să nu se grăbească să tragă concluzii polit ne de convenienţă. teoretică menită a simplifica studiul nostru, fără a pierde
Este important să ştim la ce se referă teoria pe care o devreme. Până la Capitolul 39 vom fi dezvolţi că presupunem un sector unic dc producţie esenţa problemei de care suntem interesaţi. în acest caz.
vom discuta. Pentru a face acest lucru, vom construi un structură puternică pentru analiza problemelor I de ce abordăm determinarea venitului naţional modelul produsului unic implică ipoteza că, pentru ceea
model conceptual al economiei. Este necesar ca modelul curente, dar sunt mulţi paşi mărunţi de făcut până i ntrându-ne asupra categoriilor de cheltuieli: nu ce suntem noi interesaţi, similarităţilc între efectele
să fie simplu. Trebuie să fie simplu, pentru a putea în acest capitol stabilim o parte din fundan I subdiviziuni ale producţiei pe tipuri dc produse. cheltuirii unei lire în fiecare sector al economiei lumii
înţelege cum funcţionează. în special, dorim să conceptuale ale macroeconomiei. Vom construi] 1 implicaţie importantă pentru cheltuielile finale este reale sunt mai importante decât diferenţele. Observaţi că
răspundem la întrebări cum ar fi: ce se întâmplă cu venitul mai simplu model posibil de determinare a ţmodelul nostru, ele sunt toate cheltuite pe acelaşi sunt luate în discuţie numai similarităţile în legătură cu
naţional atunci când cheltuielile guvernamentale sporesc? naţional, pornind de la câteva ipoteze al - produsul Regatului Unit, PLC. Aceasta efectele cheltuielilor. Nu se presupune că şi cauzele
Sau, în ce condiţii apare inflaţia? capitolele următoare, modelul nostru va devenit nâ că, în timp ce diferite categorii de cheltuieli pot cheltuielilor sunt aceleaşi. într-adevăr, o mare parte din
realist. îivatc diferit, odată făcute, ele au toate acelaşi efect, munca noastră este direcţionată spre dezvoltarea funcţiilor
Vom începe de la o structură foarte simplă, la care
parcurs, vom utiliza exemple concrete, cum ar fi de consum, de investiţie si sore cea a exportului net, care
v.-»m .i.ti.iina rararlrrklin n,- mătură ce VI un înainla

Ulmule, se iliMnilrfr ""


„"cumpere- TrîăT'frrcîlte Qtîlaje Crmrstiţii)." însă, ~ Ca la toate ipotezele simplificatoare, evaluarea nu
să ţinem minte că toate cheltuielile aii acelaşi poate fi făcută printr-un raţionament apriori. Numai
odată făcute, deoarece sunt toate presupuse în observaţiile empirice pot arăta dacă un model bazat pe
& N cele două capitole anterioare am invitat că venitul dificilă analiza unor fenomene importante care i ÜI nostru ca fiind cereri pentru producţia sectorului ipoteza produsului unic ne ajută să explicăm ce vedem în
|] naţional şi producţia naţională sunt'acelaşi lucru. Am simultan întreaga economie. rial cu produs unic. Singura modificare minoră a economia lumii reale şi să prezicem consecinţele
•* văzut, de asemenea, ^ă^uitem obţine o valoare a-PIB Un al doilea motiv pentru care nu fef afirmaţii generale apare în capitolele 33 şi 34, variatelor şocuri care acţionează asupra ei. Vom vedea că,
prin trei metode diferite. Puteam aduna veniturile instrumentele cererii şi ofertei din fiecare in jdiscutăm creşterea. Aici încă este valabil că sectorul în mare parte din această carte, răspunsul este adesea
factorilor de producţie, puteam aduna valorile adăugate macroeconomie este că fondatorii teoriei tiv fabrică un singur produs. însă, acest produs "da". în aceste cazuri, similitudinile intre efectele
din fiecare sector industrial sau puteam aduna cheltuielile nomice au considerat ci aceste instrumente i fi utilizat in două moduri. Poate fi consumat, şi în diferitelor fluxuri de cheltuieli vor fi mai importante decât
finale totale. Acum, că dorim să explicăm modul de potrivite pentru rezolvarea importantelor problcn fel folosit, sau poate fi acumulat ca sporuri ale diferenţele.
macroeconomici. în particular, macroeconomii ului dc capital. într-adevăr, ca în cazul seminţelor de
determinare a venitului naţional şi nu doar să-l descriem, însă. în alte cazuri, este necesar să facem distincţia
subiect, a fost iniţial inventată pentru a explica dc < tcare pot fi transformate în pâine şi mâncate, ori sunt
trebuie să decidem pe care dintre aceste trei metode ne între unele fluxuri de cheltuieli şi să permitem apariţia
şomajul şi capacitatea excesivă în anumite perio ale şi transformate în producţie viitoare. Pentru
vom baza în dezvoltarea teoriilor noastre. Vom învăţa că efectelor diferite, să spunem, asupra angajării forţei de
timp inir-o economie. Dimpotrivă, analiza I discuţiei noastre despre macroeconomie, stocul de
economia, ca subiect, s-a dezvoltat prin încercarea de a muncă sau asupra venitului. în astfel dc cazuri, modelul
nomică a pieţelor sugerează că preţurile se vor i este menţinut constant, deci toată producţia este
explica principalele categorii de cheltuieli finale din trebuie extins pentru a permite aceste diferenţe. Vorbim
in aşa fel încât să golească pieţele. De Í în perioada curentă - chiar şi cea achiziţionată
economie. Trebuie să înţelegem de ce a fost adoptată atunci despre "dezagregarea" fluxurilor pentru a distinge
macroeconomiştii doresc să studieze simultan lcheltuieli de investiţii.'
această abordare. câteva sectoare, în care, dc exemplu, raportul capital /
aproape simultan) modificările producţiei, care
forţă de muncă este diferit, ca şi unele sectoare care vor
Să presupunem că începem teoria noastră despre comune tuturor sectoarelor - ciclul economic. O înO
'arulguvernamental. Pot apărea confuzii din ipoteza funcţiona la capacitate normală, in timp ce altele la sub-
venitul naţional încercând să explicăm producţia netă importantă care se pune în macroeconomie
i sector unic atunci când ajungem să discutăm despre capacitatc. Modelele macro operează la diferite niveluri
(valoarea adăugată) a marilor sectoare industriale, cum ar cauzează ciclurile economice şi dacă politica guv
guvernului. în realitate, parte din activitatea dc dezagregare, dc la două sectoare diferite cu intrări şi
fi industria de prelucrare, agricultura e t c , pe care le-am mentală poale să stabilizeze, adică să atenueze ciclu
amentală implică producerea de bunuri şi servicii, ieşiri diferite, la sute dc sectoare diferite. Ca întotdeauna,
enumerat in tabelul 28.1. Am putea stabili stocul şi testul fiecăreia este pragmatic, obţinerea unei mai bune
i ar fi sănătatea sau educaţia insă, pentru a menţine
ocuparea forţei de muncă în fiecare sector şi am putea AGREGAREA iN INDUSTRII înţelegeri şi preziceri merită costul complexităţii
plitatca ipotezei, existenţa unui singur sector, în
analiza forţele cererii pentru producţia fiecărui sector. în adăugate?
esenţă, am construi o teorie in jurul forţelor cererii şi în macroeconomie, considerăm structura industr
ofertei din fiecare industrie a economiei şi apoi am aduna economiei ca fiind fixă. Când producţia naţionali < Poate parca ciudata ipoteza ca cheltuielile de investiţii sunt în această carte rămânem la modelul teoretic ce
Justificarea este câ investiţiile dinlr-un an suni foarte mici cuprinde o singură producţie. Este surprinzător cât de
rezultatele pentru a obţine producţia totală. expansiune sau se diminuează, sectoarele industriale I »v cu stocul de capital acumulai, deci. pentru simplitate, se
în expansiune sau se reduc laolaltă. Nu se iau în I •pune ci. pe termen scurt, stocul de capital amine neschimbat, in mult poate facilita acest model înţelegerea lumii reale.
Motivul pentru care macroeconomia nu face acest
preţurile relative ale diferitelor bunuri sau servicii, Pnalul )3 se va analiza in detaliu acumularea de capital. In practici, Aceasta nu se întâmplă deoarece in lumea reală există o
lucru este că această abordare nu se ocupă cu economia
me de investiţii bunurile de consum (si. inlr-adc^r. tipul de singură producţie, ci deoarece, in cele mai multe
agregată. Modele care explici producţia fiecărei industrii aceasta, cel mai bine este ca economia să fie consul
ca fiind alcătuită din numeroase firme competitive, • achiziţionate dc guvern) sunt diferite, dar. îmrucit in modelul circumstanţe, diferenţele între efectele cheltuielilor
există în economie, dar acestea sunt microeconomice, şi, • au avem industrii separate pentru fiecare tip de bun. ele trebuie
produc toate acelaşi tip de produs. Aceste firme sunt • e
fiecărui sector sunt lipsite de importanţă faţă de
în general, nu sunt privite ca parte a macroeconomiei. **aie ca fiind acelaşi tip de producţie Astfel, orice cerere pentru
agregate într-un singur sector productiv. Comport similarităţi.
Aceste modele necesită foarte multe detalii. încât fac etli finali eslc exact aceeaşi cu oricare aha. in ceea ce privesle
«lunile asupra venitului n^tonal curent
598 i L UL 29 INTRODUCERE ÎN TEORIA DETERMINĂRII VENITULUI NAŢIONAL 599
PARTEA a VIII-a VENITUL NAŢIONAL ŞI PRODUCŢIA NAŢIQJ

SCALA TIMPULUI mai mare parte din timp, utilizăm conceptul jjoomert exterior, astfel încât cheltuielile interne şi p a r t e a resurselor care să prevină creşterea producţiei
"termen lung", în afara cazurilor în care discutăm < •tia internă sunt acelaşi lucru. Aceasta este o ipoteză naţionale.
Tradiţional, macroeconomia s-a preocupat de despre creştere. j n u vom avea nevoie prea mult timp. Vom renunţa Ce rămâne? Răspunsul este: cererea finală, sau
comportamentul pe termen scurt al unei economii, în timp ^ u r mălorul capitol. cheltuielile pentru producţia economiei. Explicând
ce, teoria creşterii s-a preocupat de trendurile pc termen cheltuielile finale, vom determina produsul naţional şi
în macroeconomie, termenul lung este perioaj
lung. în această carte, discutăm teoria creşterii in context [guvern. O ultimă ipoteză simplificatoare este că nu venitul naţional.
timp suficient de lungă pentru ca economia si i
macroeconomic (Capitolul 33), deoarece este evident că ii sector guvernamental care să ceară bunuri sau să Există un motiv foarte bun pentru faptul că începem
la nivelul PIB-ului potenţial.
trendul este cel puţin la fel de important ca fluctuaţiile pe rteze bani din impozite. (Am subliniat deja că cu o explicaţie a cheltuielilor. De fapt, inventatorii
termen scurt, chiar şi în orizonturi temporale relativ IPOTEZE TEMPORARE nul nu apare, ca producător, în nici un stadiu în macroeconomiei credeau că explicaţia recesiunilor trebuie
scurte. însă, în această secţiune, esenţialul este că ielul nostru macro deoarece, ca toţi ceilalţi, este găsită în explicarea eşecului cererii şi, chiar şi azi, mai
noţiunile de termen scurt şi termen lung au un alt înţeles naratorul unui produs unic omogen.) De asemenea, considerăm că modificările bruşte ale cererii agregate pot
Pentru a începe construirea teoriei macroeconorl
în macroeconomie, decât atunci când erau utilizate în trebuie să facem câteva presupuneri suplimentare,! renunţa la această ipoteză în capitolul următor, avea consecinţe importante pentru producţia şi gradul de
microeconomic într-adevăr, chiar şi în macroeconomie, vor fi abandonate în capitolele următoare. îprobabil că cititorii au început să se mire ce mai ocupare a forţei de muncă pe termen scurt. Deci, ei s-au
noţiunea "termen lung" este utilizată cu două sensuri „e după ce am renunţat la atât de multe lucruri concentrat explicit asupra categoriilor de cheltuieli.
diferite. ante. Merită să rezumăm toate ipotezele făcute. Teoria nu a fost dezvoltată pentru a explica aceste mărimi,
Nivelul preţurilor. Pentru început, vom presupu
nivelul preţurilor, adică preţul nominal al K M M M O economie cu un singur sector industrial, ci invers, modul în care măsurăm aceste categorii de
bunurilor produse în economie, este fix. Preţurile tuli produce un produs omogen, la preţ fix, într-o cheltuieli (vezi tabelul 28.2) a fost influenţat de
Termenul scurt în microeconomic, "termenul scurt" era
inputurilor sunt, de asemenea, fixe. Lăsarea nivea gflomie închisă, fără guvern. De asemenea, avem raţionamentul teoretic.
utilizat pentru a caracteriza comportamentul firmelor pe
perioada în care stocul de capital era considerat ca fiind preţurilor să varieze simultan cu producţia va rep paritate excesivă, deci nu există c o n s t r â n g e r i din
în consecinţă, ne întoarcem acum la sarcina de a
dat, ele putând schimba doar inputurile variabile (cele principalul subiect vizai în capitolele 31 şi 32. în ţin explica cheltuielile agregate.
umane si cele materialei. Cu alte cuvinte, termenul, scurt BiYrlul Bislunlnr cftlc inaniimil nnrisinnt inatfi van

- t r p t a ă ^ T o n d i ţ n l e capitalului dat.
a№.ciieituţciw:-ţae-t__
tcaredeteHnină cheltuielile agregate?
...I guvernamentale şi exporturi nete)'
!
macroeconomie, termenul scurt este perioada în care continua să fie definite în termeni reali, chiar şi ati I
economia menţine o anumită deviere a producţiei actuale când nivelului preţurilor i se permite să varieze. naştere celor patru categorii principale de cheltuieli pe
•jjNIATNTE de a putea răspunde la această întrebare,
de la producţia potenţială, sau un anumit decalaj P I B . care le-am studiat în capitolul anterior: consumul,
H trebuie să facem alte câteva preljminarii mai
Termenul este asociat cu existenţa unui exces de Capacitate de producţie în exces. Iniţial, vom consiq investiţiile, guvernul şi exportul nel. Cheltuielile estimate
•^împortante.
capacitate de rnoducţie şi cu şomaj, î n ' c a z u l unei că economia arc capacitate excesivă; nu este limifi reprezintă consumul estimat, investiţiile eslimaie.
recesiuni, sau cu producţie care nu poate fi susţinută şi cu producerea unei producţii mai mari de inexistenţa stoci achiziţiile guvernamentale estimate şi exporturile estimate
flELE PRELIMINARII IMPORTANTE
inflaţie, în cazul unui boom. în practică, termenul scurt de capital sau forţei de muncă necesare. în acest contf şi formează totalul cheltuielilor estimate. (Pentru a admite
poate fi exprimat ca fiind de câţiva ani, deci nu reprezintă cererea de bunuri este unicul factor determinant, faptul că multe din bunurile estimate dc fiecare grup vor
• la cheltuielile actuale la cele estimate. în Capitolul
neapărat înţelesul obişnuit al termenului. motiv pentru care facem această presupunere este i conţine şi componente dc import, scădem cheltuielile
| am discutat cum statisticienii care se ocupă de venitul
La începuturile ei ca disciplină, macroeconomia se acesta este contextul în care a apărut macroeconomia ţ pentru importuri: vezi Capitolul 28). Rezultatul obţinut
«ţional impari PIB actual, calculat pornind dc la
concentra în întregime asupra fenomenelor pe termen disciplină. Ea încerca să explice cum o economie l este totalul cheltuielilor estimate pentru bunurile şi
eltuieli, în componentele sale: consum, investiţii,
scurt, aşa cum tocmai l-am definit. însă, dezvoltările părea că s-a înţepenit (cel puţin pentru o vreme), cu l serviciile produse intern, sau cheltuielile agregate, AE:
tvem şi export net.
recente au restabilit necesitatea unor consideraţii pe şomaj ridicat şi capacitate în exces. Când şomajul
Bţţ- in acest capitol şi în următorul folosim un concepi
termen mai lung. apropie de 20%, iar PIB scade brusc, cum s-a întâmplaţi AE = C+1 + G + (X - IM)
pferit. El este numit alternativ cheltuieli estimate,
începutul anilor. 1930, este bine de făcut aci
nificate sau intenţionate. Bineînţeles, toţi oamenii ar Cheltuielile estimate nu trebuie să egaleze cheltuielile
presupunere. Ea nu ar fi privită ca o presupună
în macroeconomie, analiza pe termen scurt se ocupă i să cheltuiască sume practic nelimitate, dacă ar avea
rezonabilă, când se analizează o economie aproape i actuale, nici per total, nici în vreo categorie individuală.
cu explicarea abaterilor producţiei naţionale de la Sţsursele necesare. însă. cheltuielile estimate nu se referă
producţia potenţială sau de ocuparea completă a forţei ( Dc exemplu, este posibil ca firmele să nu plănuiască să
nivelul său potenţial. Deci, ea se ocupă cu decalajul ţ b c e a r dori oamenii să facă în circumstanţe imaginare; se
muncă. investească în acumularea de stocuri de bunuri finite în
PIB şi cum poate fi acesta redus. referă la ce ar dori să cheltuiască oamenii din resursele
Un alt motiv pentru care începem cu presupunerilj ; Aflate la dispoziţia lor. Valorile actuale ale diferitelor acest an, dar pot face asta neintenţionat. Dacă produc
Termenul lung. Termenul lung este folosit în unui nivel fix al preţurilor şi al capacităţii în exces estec categorii de cheltuieli sunt notate: C*, I*. G' şi (X*-IM*). bunuri pentru a întâmpina vânzările estimate, dar cererea
macroeconomie pentru a studia revenirea economici la ipolcza reprezintă o simplificare utilă, în sensul că se i Utilizăm aceleaşi litere fără indicele a. pentru a indica este neaşteptat de scăzută, bunurile nevândute care rămân
nivelul producţiei potenţiale (cu ocupare completă a forţei începe analiza într-un mediu în care toate modificările| cheltuielile estimate. împărţite în aceleaşi categorii: C, I,
pe rafturi sunt o acumulare de inventar ncestimată şi
de muncă). Din motive analitice (în capitolele 33 şi 34) venitului naţional sunt modificări ale venitului naţion Gşi(X-IM).
neintenţionată. în acest caz, cheltuielile de investiţii
vom presupune că nivelul producţiei pe termen lung esle real. Explicarea împărţirii creşterilor PIB nominal
Fiecare om care are bani de cheltuit ia decizii cu actuale, I", vor depăşi cheltuielile de investiţii estimate, 1.
constant şi este asociat cu un stoc fix de capital şi cu un creşteri datorate nivelului preţurilor şi creşteri dato:
privire la cheltuieli. Din fericire, pentru obiectivele
nivel fix al dotării tehnice. Aceasta contrastează evident PIB real necesită un model mai complicat, la care
noastre nu este necesar să analizăm fiecare din milioanele
cu sensul de "termen lung" din microeconomic, unde ajunge în Capitolul 31. Sistemul conturilor naţionale măsoară cheltuielile
decizii individuale. în schimb, este suficient să
termenul se corela cu o perioadă suficient de lungă pentru actuale din cele patru categorii principale: consum,
considerăm patru grupuri principale de decidenţi:
a permite stocului de capital să varieze. Astfel, în O economie închisă. Doar în acest capitol vom ignorai investiţii, guvern şi export net. Teoria venitului
consumatorii individuali (sau gospodăriile), firmele,
macroeconomie există un "termen lung" şi un "termen faptul că producţia economiei noastre ar putea fi vândută" guvernele şi cumpărătorii străini de producţie internă. naţional se ocupă cu cheltuielile estimate in fiecare
mai lung", cel din urmă permiţând creşterea capacităţii peste hotare şi că agenţii consumatori interni pot cumpăt» Achiziţiile actuale făcute de acesle patru grupuri dau dintre aceste p a t r u categorii.
productive şi, astfel, creşterea producţiei potenţiale. în cea bunuri produse în străinătate. Presupunem o economie <
601
, , , . , Q INTRODUCERE Î N TEORIA DETERMINĂRII VENITULUI NAŢIONAL
600 PARTEA a VII'-*- VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAŢIO)
curente de consum depindeau numai de venitul curent.
,piu vor fi plecat de acasă şi va atinge vârful
4 {aptn[ 04 a c e s t e c a l e o r de Care sunt factorii care determini împărţirea vei Azi, funcţia de consum bazată pe această ipoteză este
însă reamintiu-* 8 " Această persoană s-ar putea să facă împrumuturi
cheltuieli diferit, deoarece agenţii care fac cheltuielile sunt în suma pe care oamenii se decid si o cheltuiască numită funcţie de consum keynestană.
i face faţi cheltuielilor mai ridicate la începutul
diferiţi şi au motivaţii diferite pentru acele cheltuieli bunuri şi servicii de consum şi suma pe care se deci Alţi doi economişti americani ulteriori, Franco
plătind înapoi datoriile din veniturile mai ridicate­
Totuşi, efectele cheltuielilor lor nu sunt diferite, deoarece economisească' Factorii care influenţează aceste i Modigliani şi Milton Fricdman. amândoi distinşi ulterior
toţi generează cereri pentru produsul final al unui sector le s e aşteaptă să le obţină mat târziu in viaţă. O
sunt cupnnşi in funcţia de consum şi în funejj cu Premiul Nobel pentru economic, au analizat
care produce un singur bun. - temporari neaşteptată a venitului va fi
economisire. comportamentul consumatorului prudent. Teoriile lor. pe
misită, o scădere temporară, neaşteptaţi a venitului
care Modigliani le-a numit teoria ciclului de viată şi pe
atenuaţi cheltuind din economiile puse deoparte
Cheltuieli autonome şi cheltuielile induse. In cele ce FUNCŢIA DE CONSUM care Fricdman Ic-a numit teoria venitului permanent, au
iru o astfel dc situaţie. Pe scurt, cheltuielile curente ale
urmează este util si facem distincţia intre cheltuielile explicat un anumit comportament observat al
persoane vor fi strâns corelate cu venitul mediu
autonome şi cele induse. Componentele cheltuielilor Funcţia de consum corcleazi cheltuielile toti consumatorului care nu putea fi explicat prin funcţia dc
-l pe viată. Fluctuaţiile venitului ci curent vor
agregate ce nu depind de venitul naţional sunt numite consum estimate din sectorul individual cu consum keynesianâ. (Pentru mai multe detalii, citiţi
1 foarte puţin cheltuielile curente, in afari de cazul în
cheltuieli exogene sau cheltuieli autonome. Cheltuielile determinanţi Aceasta este. aşa cum vom vedea, apendicele acestui capitol)
aceste fluctuaţii nu vor determina persoana
autonome pot varia, dar aceste variaţii nu apar sistematic relaţiile macroeconomice centrale.
-vi si-şi schimbe aşteptările legate de venitul pc însă diferenţele între teoriile lui Fricdman şi
ca răspuns la modificările venitului naţional. Compo­ Deşi, in final, suntem interesaţi de relaţia
De exemplu, aceasta s-ar întâmpla dacă ar apărea o Modigliani, pc de-o parte, şi cea a lui Keynes. pe de altă
nentele cheltuielilor agregate care se schimbă ca răspuns consum şi venitul naţional, comportamentul de
vare neaşteptata. parte, nu sunt atât de mari pe cât ar părea la prima vedere.
la modificări ale venitului naţional sunt numite cheltuieli consumatorilor depinde de venitul pe care poŢl Pentru a vedea de ce, să ne întoarcem la cei doi indivizi
induse sau endogene. Aşa cum vom vedea, partea din cheltuiască - venitul disponibil. In condiţiile ipotS lin Maynard Keynes (1883-1946). faimosul
imaginari şi si vedem de ce comportamentul lor real
cheltuielile agregate indusă de o modificare a venitului simplificatoare pc care le-am făcut in acest caphsţ ^mist englez care a dezvoltat teoria macroeconomică
poate si nu fie chiar atât de divergent pe cât l-am descris.
naţional joacă un rol important în determinarea nivelului exişti impozite Tot venitul generat este inca ncnialâ - şi a dat numele dc "economic keynesianâ"
dej

a venitului naţional, trebuie să examinăm naţional care nu se afli la dispoziţia indivizilor.)


factorii determinanţi ai fiecărei componente a cheltuielilor
agregate. In acest capitol, ne concentrăm asupra CONSUMUL Şl VENITUL DISPONIBIL
consumului estimat şi asupra investiţiilor estimate.
.Consumul este cea mai mare componenţi a cheltuielilor Nu ar trebui să ne surprindă să auzim că cheltuijj
agregate (în 1993 reprezenta cea. 6 5 % din PlB-ul unui consumator sunt corelate cu venitul disponibil. I
Regatului Unit) şi, după cum vom vedea, furnizează cea exisă mai multe moduri în care ar putea funcţiona ace
Venilul personal disponibil N> /
mai importantă legătură între cheltuielile agregate relaţie Pentru a vedea ce înseamnă acest lucra,]
estimate şi venitul naţional. Investiţiile sunt venit naţional considerăm două tipuri diferite de indivizi.
care nu este destinat consumului curent sau guvernelor, Primul se comportă ca un fiu risipitor. El cheltui*
ele fiind un factor determinant important al venitului întreaga sumă primită şi nu pune nimic deoparte | Cheltuiala consumatorilor
potenţial în viitor (vezi nota de subsol 1). zile negre. Când lucrează orc suplimentare şi primeşte
salariu marc, trăieşte pe picior marc. Când găseşte greu
Cheltuielile de consum estimate lucru, in timpul perioadelor cu cerere scăzută, venitul
este mic şt cheltuielile sale trebuie reduse corespunzi W 1 l i i I l I 1 I 1 1 1 I I 1 I 1 I 1 1
Suntem acum pregătiţi să studiem factorii care Cheltuielile săptămânale ale acestei persoane sunt dir 1955 57 59 61 6) 65 67 69 71 73 75 77 79 SI 83 15 87 89 91 93
determină fluxurile de cheltuieli estimate. începem cu corelate cu veniturile săptămânale, adică cu venitul cu Figura 29.1 C"helluielilc consumatorului ţi senilul personal disponibil in Regatul Unit, 1955-1993 (miliarde £ la preturi
cele de consum. disponibil.
constante, ajustate periodic)
Oamenii pot face două lucruri ru venitul de care Cel de-al doilea individ este un planificator prud CaeliuieliU >i seniturîk consumatorului sunt strâns corelate in timp. Graficul araţi cheltuielile de consuni reale si venitul real
dispun. îl pot cheltui pentru consum sau îl pot economisi. El se gândeşte atât la viilor, cât şi la prezent şi disponibil, din 1955 pana in preveni ()bser\ aţi ci axa verticali are scări logaritmici Aceasta'înscamni ci o raci de creştere constanţi
Economiile reprezintă partea neconsumată din venitul planuri care se inund pc toată durata vieţii, >parc ca o linie dreapti Trendul ratei dc crc}tcre a venitului disponibil >i cel al consumului csie, in termeni reali, intre 2 ţi 2.5%.
disponibil. economiseşte bani pentru pensionare şi pentru eventual S*nă Dataiircam
zile negre, când venitul disponibil poate scădea temp
Prin definiţie, exişti numai doui utiliziri posibile ale ştiind că se poate aştepta şi la vremuri rele şi la 1
venitului disponibil: consumul sau economisirea. bune De asemenea, ştie că va trebui să cheltuiască t
Aşadar, atunci c i n d un individ decide cât de mult si mulţi bani când copiii vor creşte mari şi vor don
consume, implicit, el a decis cit de mult si educaţie şi că venitul ei disponibil va fi probabil mai t
economisească.

1
"Autonom" înseamnă automotivat sau independent. "Exogen" Presupunem aici ca loalc firmele distribuie in totalitate prolin
înseamnă determinai din afara modelului lor patronilor, deci nu existí prolitun ic|inute.
602 PARTEA a Vlll-a VENITUL N A Ţ I O N A L Şl P R O D U C Ţ I A N a - INTRODUCERE ÎN TEORIA DETERMINĂRII VENITULUI NAŢIONAL 603

jr^jjn venitul disponibil şi. ca atare, creşte pe


Tabelul 29.1 Calculul înclinaţiei medii spre conium (APC) si al înclinaţiei marginale spre consum (MPC) (milioan creşte venitul In continuare, utilizăm acesi 2.000
Lima de
0) (2) ţie pentru a ilustra diferitele proprietăţi ale c
(3) (4) (5)
Venit disponibil Consum estimat APC-C/Y. Variaţia Yj Variaţia C MPC./ t consum
(Ya> (C) (AYa) (aC)
0 100 medie şi Înclinaţia marginală spre consum
100 80 t ooo
100 180 1.800 j jiscuu concis funcţia de consum, economiştii
400 420 1.050 300 240
500 100 80 jdouă expresii tehnice.
500 1.000
1.000 900 0.900 500 400 alţii medie spre consum (APC) reprezinţi
1.500 1.300 0,867 500 400
dintre cheltuielile totale de consum şi venitul
1.750 1.500 0.857 250 200
2.000 1.700 0.850 250 200 jiil total: APC=C/YV Cea dc-a treia coloana a
3.000 2.500 0.833 1 000 800 p 2 9 1 arată APC calculai din dalele din labei, Venitul disponibil real
ăp" ci APC scade pe măsură ce venitul disponibil ţi) funcţia de CONIUM (milioane de £)
APC măsoară proporţia venitului disponibil pe care gospodăriile doresc s-o cheltuiască pentru consum; MPC măsoară ORI
din orice sporire a venitului disponibil pe care gospod ariile doresc si o cheltuiască pentru consum. Datele sunt ipotetice.J
venitului la care consumul estimat egalează venitul disponibil ¡1 denumim nivel de echilibru; în acest exemplu este de 500 miliS Boaba marginală spre consum (MPC) corelează
APC, calculat in coloana a treia, este supraunitar - adică consumul depăşeşte venitul - sub nivelul de echilibru; peste acesi nivel «rea consumului cu modificarea venitului
subunitar El este invers proporţional cu venitul la toate nivelurile de venit. Ultimele trei coloane suni stabilite in funcţie de pti I care a dclerminal-o. MPC esle raportul dintre
pentru a indica faptul că ele se referă la schimbări ale nivelurilor veniturilor şi consumului MPC. calculat în ultima coloană, este < 0
"Z "'Y'""
lc Y| aces CXfmp
'
lu a as
_ '_ " "
f a i , l u l cS sc v o c h e l
' " " pcntni.consum O.SOf din fiecare l£ s rezultată a consumului şi modificarea -100

pundf dswlor din tabel Venitul disponibil real


cheltuielile în faţa fluctuaţiilor de venit. Majoritatea corelate.
•ţi ci. prin construcţie. MPC este constant. (ii) Funcţia de economisire (milioane de i,
oamenilor au bani la bancă şi pot împrumuta, chiar dacă
Figura 29.2 Funcţia de consum şi cea de economisire
numai de la prieteni şt rude. in concluzie, nu fiecare Funcţia keynesiană de consum descrie relaţii I J funcţiei de consum. Partea (i) a figurii 29.2 Atit consumul, cit şi economiile cresc pe măsuri ce senilul
fluctuaţie a venitului va fi urmată de o fluctuaţie consum şi factorii care o influenţează; in for I i i grafic funcţia dc consum, derivată din dalele din disponibil create. Lima C în partea (i) corelează chelruichle dc
echivalentă a cheltuielilor. mai simplă a teoriei, consumul este determina consum estimate cu venitul disponibil utilizând datele ipotetice
Ele două coloane ale tabelului 29.1. Curba funcţiei dc din tabelul 29.1 Panta sa. V A Y, esle înclinaţia marginală spre
In contrast, deşi persoana prudentă doreşte să-şi principal de venitul disponibil. consuni (MPC) Linia dc consum intersectează lima de 45° la
um are panta AC AY... care este. prin definiţie,
echilibreze complet modelul de consum, s-ar putea să nu nivelul de echilibru al venitului disponibil. In acest caz 500
jţiţia marginală spre consum. Panta pozitivi a curbei milioane £ Observaţi ci nivelul consumului autonom esle de 100
poală împrumuta sumele necesare Este posibil ca banca Chiar dacă venitul disponibil csle zero, un milioane £.
ţict dc consum arată că MPC este pozitiv; creşteri ale
să nu dorească să-i acorde bani imprumut atunci când obişnuit va consuma lotuşi (prin împrumuturi Economiile reprezintă venitul disponibil care nu este cheltui!
Ului conduc la creşteri ale cheltuielilor. pentm consum (S- >'.. - C). Relaţia dintre economiile estimate şi
garanţia nu constă decât în perspectiva că, in anii cheltuirea unor economii) o sumă minimă.' Acest niv venitul disponibil este deduşi în tabelul 29.2 şi este prezentaţi în
Utilizând conceptele de înclinaţie marginală şi
următori, venitul va fi cu mult mai mare. Aceasla poate partea (ii) prin linia S. Panta sa, AS AY,,. este înclinaţia marginală
cheltuielilor dc consum esle autonom, deoarece •ţie medie spre consum, putem rezuma proprietăţile spre economii (MPS). Linia economiilor intersectează axa
insemna, în practică, faptul ci cheltuielile sale de consum chiar şi arunci când nu există venit Cu cât venitul i orizontali Ia nivelul de echilibru al venitului Distanta verticală
ţţiei de consum pe termen scurt in cele ce urmează: între C şi linia de 45* in partea (i) este, prin definiţie. înălţimea lui
fluctuează odată cu venitul curent mai mult decil ar dori. persoane este mai mare, cu alât acea persoană va i S in partea (ii), adică, orice nivel dat al venitului disponibil trebuie
Aceasla arali ci cheltuielile de consum ale ambilor consume mai mulLAccastâ parte din consum este indii să fie egal cu suma consumată plus suma economisită. Observaţi
[l. Există un nivel de echilibru la care APC csle unitar. ci nivelul economiilor autonome este de -100 milioane £ Aceasta
indivizi vor fluctua într-o anumită măsură in funcţie de deoarece variază odată cu venitul disponibil şi deci,] înseamnă ci, la un venit de zero £. consuma Ioni îşi vor scădea
I acesi nivel APC esle supraunitar, peste el. APC csle economiile existente cu 100 milioane £ pe an
veniturile lor disponibile şi într-o anumită masuri in modelul nostru simplu, odată cu venitul naţional
nilar. Sub nivelul de echilibru consumul depăşeşte
funcţie de aşteptările lor cu privire la veniturile Să considerăm schema care corelează i nilul, deci consumatorii işi cheltuiesc economiile sau
disponibile viitoare Mai mult, în economie vor exista disponibil cu cheltuielile dc consum estimate mu linia de 45°. Figura 29.2 (i) conţine o linie conslmilă
la împrumuturi. Peste nivelul de echilibru.
oameni din ambele extreme (fii risipitori şi prudenţii, iar pnn unirea tuturor punctelor in care consumul estimai
economie ipotetică, care apare în primele două colo Bitul depăşeşte consumul, deci oamenii pot economisi (măsurat pe axa vcrtieali) egalează venitul disponibil
consumul agregat va fi determinai de un mixt al celor ale tabelului 29 I în acest exemplu, cheltuielile autonoaj (mâsural pe axa orizontali). Deoarece ambele axe suni
două tipuri Pe măsură ce vom dezvolta teoria noastră dc consum sunt fixate la 100 milioane £. Consumul ind redate in aceleaşi unităţi, această linie arc panta pozilivă şi
MPC este pozitiv, dar subunitar pentru toate
vom găsi adesea că este util să facem presupunerea că unitară; adică ea formează un unghi dc 45° cu axele. Dc
[ •Jvclunlc dc venit Aceasta inscainnâ că. pentru fiecare If
cheltuielile de consum suni determinate in principal de aceea, linia esle numită linia de 45°
Mul|i indivizi nu au venit dar continui să consume, cum ar fi,' •aplirncntară de venit, se cheltuieşte mai puţin de 1£ Linia dc 45° reprezintă o linie dc referinţă In partea
venitul curent disponibil Acesta csle motivul pentru care exemplu, copiii, care nu lucrează, sau soţiile casnice. în acest caz, exa i peatru consum, iar restul se economiseşte Pentru o (i) a figurii 29.2 ca ajută la localizarea nivelului de
adesea vom utiliza funcţia keynesiană de consum şi apoi în mod normal cei puţin o persoană care câştigă in gospodărie şi veni
gospodăriei esle cel relevam Gospodăria va fi unitatea dc decizie »»ic|ie liniari dc consum. MPC este constant la toate echilibru al venitului, la care cheltuielile dc consum
vom indica modul în care se schimbă lucrurile dacă am acest context Aslfcl de distincţii suni importante dacă dorim să studie egalează vcnilul disponibil. Funcţia dc consum
comportamentul unităţilor individuale de cheltuieli, dar ele •ivelunle de venit.
folosi teorii mai sofisticate cu privire la cheltuielile intersectează linia de 45° la nivelul dc echilibru al
cnuce în macroeconomie, care studiază comportamentul agregat venitului - in acesi caz (vezi tabelul 29.1) la 500 milioane
consumatorului. Figura 29.1 arată veniturile disponibile tuturor consumatorilor şi curelea/â cheltuielile lor totale cu venitul I
total t (Linia de 45° esle mai abruptă decât cea a funcţiei dc
ale gospodăriilor şi cheltuielile consumatorilor, din 1955
consum deoarece MPC csle subunitar).
PARTE-A. a VIII-a VENITUL NAŢIONAL ŞI PRODUCŢIA NATn jjjl IIL 29 INTRODUCERE ÎN TEORIA DETERMINĂRII VENITULUI NAŢIONAL 605
604
asupra consumului cum sunt cele ale
jiclilf «"«•' investiţii estimate Cele mai multe case sunt achiziţionate cu banii
FUNCŢIA DE ECONOMISIRE
permanent". Conform teoriilor venitului împrumutaţi sub formă de ipoteci. Dobânda la
Indivizii decid cât de mult să c o n s u m e şi cât za mult gospodăriile economisesc pentru a acumula bei împrumuturi reprezintă de obicei peste jumătate din
care s-o utilizeze la pensionare (sau pe care ol •Şţtuielile de investiţii reprezintă cea mai instabilă
să economisească. Aşa cum am spus, a c e a s t a i m r j c â o plăţile anuale ale ipotecilor; restul este rambursarea
5
moştenitorilor lor ). Să presupunem că are loc o] Jenti a P1B, iar variaţiile cheltuielilor de investiţii
singură decizie: cum să împărţi venitul d i s p o n i t r ; . între împrumutului iniţial, numit capital principal. Deoarece
neaşteptată a averii. Aceasta va însemna că, pentj Jjjrnic asociate cu fluctuaţiile economice. De
consum şi economii) Rezultă că, o dată ştim dobânzile reprezintă o parte atât de mare din plata
trebuie economisită o parte mai mică din venitui! Ou, în timpul Marii Recesiuni investiţiile s-au redus
dependenţa consumului de venitul d i s p o n i r . . . de
disponibil pentru viitor şi va tinde să determine caii jţjerabil: investiţiile totale au scăzut cu cea. 25% între ipotecilor, variaţiile ratelor dobânzilor exercită o influenţă
asemenea, ştim automat dependenţa e c o n o m : : -JT de
mai marc din venitul disponibil să fie cheltuită! |Jj 1932. Mai puţin dramatic, în plină recesiune, la substanţială asupra cererii de locuinţe. La mijlocul anilor
venitul disponibil. (Ele sunt ilustrate în tabelul 29 .1
consum şi o fracţiune mai mică să fie economisită,] 1980, ratele dobânzilor au scăzut brusc şi a existat o
jjjul anilor 1990 (în 1992), cheltuielile de investiţii
Tabelul 29.2 Schemele de consum şi de economisire linia consumului se va deplasa în sus, iar liniai explozie a cererii de locuinţe; acest fenomen a persistat
\ca 13% mai mici decât cu doi ani înainte.
miilor în jos, aşa cum se arată în figura 29.3. O s până la sfârşitul anului 1988, când ratele dobânzilor au
Consum Economi.-: averii creşte stimularea de a economisi pentru i
Venii estimata început să crească din nou. Piaţa de locuinţe s-a prăbuşit,
disponibil estimai averea. Aceasta deplasează linia consumului în j ^TiTlILE Şl RATA REALĂ A DOBĂNZII
linia economiilor în sus. iar preţul locuinţelor a scăzut. Ratele mai scăzute ale
Rjate celelalte elemente fiind menţinute constante, cu dobânzilor din 1992 şi 1993 au stopat scăderea preţurilor
§|a reală a dobânzii este mai ridicată, cu atât costul caselor, dar ele au început să crească din nou în 1994,
Miturilor pentru investiţii este mai ridicat şi cu atât încetinind orice potenţială revenire.
Briile estimate sunt mai mici. Această relaţie poate fi
Işor înţeleasă dacă împărţim investiţiile în Cheltuielile cu construcţia de locuinţe tinde să varieze
pentelc principale: formarea stocurilor, formarea invers p r o p o r ţ i o n a l cu ratele dobânzilor.
6
jiului fix privat şi construcţia de locuinţe.
vitalului fix. privat Investiţiile firmelor in
.birouri şi t
ţie un inatent p n m r - Bvtaiţiilor interne. Pcsic o jumătate din
™Uu'r'iior disponibile a.e gospodărim», r,... nutnat ti mică" pârfe iflri trtvwtiţiile private aceste investiţii sunt finanţate din profiturile nedistribuite
repciă datele din tabelul 29.1. A tren coloană. « ° " ° [ m " ^ . r ^ u t sj
exnrimă venitul disponibil minus consumul estimat. Cor-sunul ş fcun an obişnuit, dar dimensiunea lor m^die nu este o ale firmelor (profituri neplătite deţinătorilor de acţiuni).
« S i k cZc / m ă s u r a ce venitul disponib creş" - ^ adecvată importanţei lor. Ele sijnt unul din Aceasta înseamnă că profiturile curente sunt un important
tabel, nivelul de echtlibru al venitului este de 500 de m i l i e u £. La 500 1.000 1.500 2.000 onentele cele mai instabile ale investiţiilor totale şi, factor determinant al investiţiilor.
acest nivel, tot venitul esic consumat. Venitul disponibil real (milioane £)
ceea, au o influenţă puternică asupra modificării Rata dobânzii este, de asemenea, un factor
(i) Funcţia consumului se deplasează în sus Beţilor de investiţii, determinant major al investiţiilor. Aşa cum a devenit
Există două concepte cu privire la economii c a r e sunt
cu o creştere a averii nd o firmă blochează fonduri prin deţinerea de foarte clar, atât la începutul anilor 1980, cât şi între 1989-
aralclc cu conceptele APC şi M P C ale consumului,
iri, acele fonduri nu pot fi folosite altundeva pentru a 1992, ratele mari ale dobânzilor au redus mult volumul
Î nclinaţia medic spre e c o n o m i s i r e ( A P S ) este proporţia
din venitul disponibil pe care gospodăriile d o r e s c să o
jtiga venit. Ca o alternativă la investiţiile în stoc, firma investiţiilor, pe măsură ce tot mai multe firme observau că
economisească, dedusă prin împărţirea economiilor utea da banii împrumut la rata existentă a dobânzii. profiturile obţinute din investiţii nu acopereau dobânzile
estimate la venitul disponibil total: APS=S/Y d . î n c l i n a ţ i a Bel, cu cât rata dobânzii este mai ridicată, cu atât costul la fondurile de investiţii împrumutate. Alte firme care
marginală spre economii ( M P S ) corelează \ariaţia ortunitate al deţinerii stocurilor de o anumită mărime dispuneau de bani lichizi, au observat că achiziţionarea
economiilor estimate cu variafia venitului disponibil: [mai ridicat^cu cât costul de oportunitate este mai unor active purtătoare de dobânzi asigură un profit mai
MPS = AS/AYa. , cu atât stocurile planificate vor fi mai scăzute. marc decât investiţiile în fabrici şi utilaje; pentru ei,
Există o relaţie simplă între înclinaţiile spre economii "> 500 1.000 1.500 2.000 creşterea ratelor reale ale dobânzilor însemna că a crescut
şi înclinaţiile spre consum. S u m a A P C plus A P S trebuie Venitul disponibil real (milioane £)
să fie egală cu I, la fel şi M P S plus M P C . Deoarece (cât rata dobânzii este mai ridicată, cu atât stocul costul de oportunitate al investirii în capital fix. Ratele
venitul este fie cheltuit, fie economisit, rezultă că suma (ii) l.inia economiilor se deplasează in jos la nificat de b u n u r i şi materiale este mai scăzut, dobânzilor sunt determinate în sectorul monetar. Din
dintre fracţiunile de venit consumate şi cele economisite o creştere a averii această cauză, nu încorporăm efectele ratelor dobânzilor
himhări ale ratei dobânzii cauzează scăderi
trebuie să reprezinte întreg venitul ( A P C + A P S = I ) . De Figura 29.3 Averea şi funcţia de consum Onorare de investiţii (sau creşteri) în stocuri. până când nu studiem banii în Capitolul 36.
asemenea, rezultă că partea consumată p l u s partea
economisită din orice sporire a venitului t r e b u i e să fie Variaţiile averii deplasează linia consumului la fel ca funcl
egală cu creşterea respectivă ( M P C + M P S = 1 ) . Calculele venitului disponibil. In partea (i) linia Co reproduce funcţiaj 'gnstrucţia de reşedinţe. Cheltuielile pentru case noi AŞTEPTĂRILE ŞI ÎNCREDEREA ÎN AFACERI
din tabelul 29 2 vă vor permite să verificaţi aceste relaţii consum .din figura 29.2(i). O creştere a averii creşte eoni lut, de asemenea, instabile. între 1970 şi 1993 au variat
în cazul unui exemplu dat. M P C este 0,80, iar M P S este estimat la fiecare nivel al venitului disponibil, deplasând l Investiţiile necesită timp. Când o firmă investeşte, ea
l 3,7% şi 6% din PIF3 in Regatul Unit şi între 20 şi
0,20 la toate nivelurile de venit, în timp ce, de exemplu, la linia de consum în sus. până la Ci. In figură, funcţia de consul
P% din investiţiile totale. Deoarece cheltuielile cu işi măreşte capacitatea viitoare de a produce bunuri. Dacă
un venit de 2.000 milioane £, APC este 0,85, iar APS deplasează in sus cu 200£. deci. la un venii disponibil de 1.04
de exemplu, consumul creşte de la 900£ la I.IOO£. Ca rezult» istrucţia de locuinţe sunt şi mari şi variabile, ele noua producţie va fi rentabilă, investiţia se va dovedi a fi
0.15. bună. Dacă noua producţie nu generează profituri,
creşterii averii, nivelul de echilibru al venitului creşte la I.50T cită un impact puternic asupra economiei.
Figura 2° 2 (iii prezintă schema de economisire din investiţia va fi proastă, în momentul efectuării investiţiei,
In partea (ii), funcţia de economisire se deplasează in jos.
tabelul 29.2. La nivelul de echilibru, u n d e consumul 200£, de la So la Si. Astfel, de exemplu, la"'un venii disponibil; firma nu ştie dacă va ieşi bine sau rău, ea mizează pe un
estimat egalează venitul disponibil, economiile estimate 1.000£, economiile scad te la -I00£ la -I00£ Acestea reprezintă diferite motive pentru investiţii şi, în practică. viitor favorabil, dar care nu poate fi ştiut cu exactitate.
sunt zero. Panta liniei economiilor, AS / AY d , e s t e egală Ferea cerere pentru diferite tipuri de bunuri. Insă. reaminti|i-vâ că ele
cu MPS. Dacă firmele prevăd vremuri bune, ele vor dori să
f *w sfârşi toate prin crearea de cerere pentru producţia singurului
r productiv. Astfel, in modelul nostru, impactul creării unui stoc in investească, pentru a beneficia de profituri viitoare. Dacă
AVEREA $1 FUNCŢIA DE CONSUM Dovezile empirice sugerează că există un imponanl '• del£ este acelaşi cu cel al realizării unei investiţii in capital fix ele prevăd timpuri rele, nu vor investi, deoarece, date
postum" pentru a economisi. Aceasta înseamnă că indivizii | ^valoare del£ şi. într-adevar, cu cel al consumului de l£. Motivul fiind aşteptările lor, nu ar fi profitabil să facă acest lucru.
Funcţia keynesiană de consum pe care am analizat-o lucrurile chiar şi dincolo de propria lor viiiâ, deoarece doresc să a care distingem investiţiile de consum este că ele sunt afectate de
poate fi combinată cu uşurinţă cu teoriile mai recente bani copiilor lor. >n diferiţi, din care cel mai important este raia dobânzii.
606 PARTEA a Vlll-a VENITUL NAŢIONAL ŞI PRODUCŢIA Kaj, ,LUL 29 INTRODUCERE ÎN TEORIA DETERMINĂRII VENITULUI NAŢIONAL 607

Cheltuielile de investiţii depind parţial de previziunile consumul indus, adică cu 0,80*Y. Astfel, chei
firmelor cu privire la starea viitoare a economiei. agregate estímale considérale f i e c a O H , f i e c a t í I 29J Funcţia cheltuielilor agregate lntr-o economie închis i. f i r i guvern (milioane de £)
autonome plus cheltuieli induse, se pot sene ca a Í J
INVESTIŢIILE CA CHELTUIELI AUTONOME Cheltuielile de investiţii Cheltuiala agregată planificată
milioane £ ' 0,8*Y. Funcţia cheltuielilor agreg Venitul naţional Cheltuielile de consum
planificate ( A E - C + I->G + (X-IM))
prezentată in figura 29.4. planificate
Am văzut că investiţiile sunt influenţate de mul(i (C - 100 ' 0.8Y) t'-2S0)
factori. Pentru moment. Iralăm investiţiile ca fund 250 430
In, lunilla spre cheltuieli în ufara venitului nan 100 180
autonome, ceea cc inscamnă doar că nu sunt influenţate 250 670
Partea din orice sporire a venitului naţional care] 400 420
de modificările venitului naţional. In primul rând, aceasta 250 750
500 500
cheltuită pentru achiziţionarea de producţie interi 250 1.150
ne permite să studiem cum va fi determinat venitul 1.000 900
numită înclinaţia marginală de a cheltui a ecou, 250 1.550
naţional când cheltuielile de investiţii estimate sunt 1.500 1.300
250 1.750
înclinaţia marginali de a cheltui este măsurată ca j 1.750 1.500
neschimbate, in al doilea rând, cum variaţiile investiţiilor 250 1.950
intre variaţia cheltuielilor agregate şi variaţia ver*, 2.000 . 1.700
estimate pot determina modificări ale nivelului de 250 2.750
sau AAE'AY, panta funcţiei cheltuielilor agregate.', 3.000 2.500
echilibru al venitului naţional. (In capitolele următoare 250 3.550
4.000 3.300
nota înclinaţia marginală de a cheltui cu simbolul zj
vom corela variaţiile venitului naţional de variaţiile
de obicei, va fi un număr pozitiv, dar subunitar W H. cheltuielilor agregate reprezinţi suma cheltuielilor de consum, a cheltu.elilor de InvesllţU. • cheltuielilor
investiţiilor prin schimbări induse ale ratelor dobânzilor.)
Similar. înclinaţia marginali de a nu cheltui] «mentale şi a exporturilor nete planificate (estimate). în acesl tabel, guvernul şi exportunlc nete se presupun a fi zero.
partea din orice sporire a venitului naţional care a uile sc presupun a fi constante la 250 milioane £. iar consumul estimat are la bază datele ipotetice din tabelul 29.2 Componentele
5.000
adaugi la cheltuielile agregate estimate Aceasta] me ale cheltuielilor agregate planificate sunt investiţiile planificate şi elementul constant din cheltuielile de consum plamficaie
notată cu (l-z); d a c i z este partea cheltuiţi din crt hOO milioane £). Dmiponenta indusă esle cel de-al doilea element din cheltuielile de consum planificate (0.8* Y).
4 0 0 0
cu l£ a venitului, (l-z) este partea care nu esle chelt Reacţia marginală a consumului la o schimbare a venitului naţional esle de 0.8. înclinaţia marginală spre consum Reacţia marginal
uel.lor agregate planifice la o schimbare, a venitului naţional. AAtVaY. este, de asemenea, 0,8. deoarece toate cheltuielile

vor fi destinaţi sporirii economiilor şi nu vor fi cheht


înclinaţia marginală de a cheltui nu trebuie confr
cu înclinaţia marginală spre consum, care a fost de
350 f_ mai devreme în acesl capitol. înclinaţia marginali i
Nivelul de echilibru al venitului naţional
0 1.000 2 000 .1.000 4.000 5.000 cheltui reprezintă cheltuielile totale suplimentare jq
Venitul naţional real alunei când venitul naţional creşte cu l£, în tin
UNTEM acum gata să vedem cc factori determini aşteptare de clienţi nemulţumiţi. Acestea vor transmite un
Figura 29.4 O funcţie a cheltuielilor agregate incltnaţia marginală spre consum reprezintă cheltuielii}
nivelul de echilibru al nivelului naţional Rcamintiţi- semnal firmelor că işi pot spori vânzările daci îşi sporesc
consum suplimentare induse când venitul indiv"
l-unctia cheltuielilor agregate corelează cheltuielile totale! producţia. Când firmele sporesc producţia, venitul
disponibil creşte cu I £ In modelul simplu din vi din Capitolul 4 ci echilibrul esle o slarc de
estimate cu senilul naţional. Cuiha AE din figură reprezintă,
capitol, înclinaţia marginală de a cheltui esle eg naţional creşte. Bineînţeles, firmele individuale sunt
datele din prima şi ultima coloană a tabelului 29.3. care sun egalare a unor forţe opuse Arunci când un element
repetate in tabelul 29 4 Punctul de intersecţie cu aza OX (In aces inclin.itI.I marginali spre consum, iar înclinaţia ina interesate si-şi sporească propriile vânzări şi profituri, dar
în echilibru, nu are tendinţa si-şi schimbe starea,
caz, 3501) arată cheltuielile autonome, care. in acest caz, sun •te a. •• cheltui este egală cu înclinaţia marginali activitatea lor individuali duce inevitabil la o sporire a
consumul autonom, de I00£ plus investiţiile, de 250£. Panta sa (î economii insă, in capitolele cc urmează, când "oneazi forţe asupra sa. dar ele sc anuleazi reciproc şi
PIB
acest caz. 0.8) arali Înclinaţia marginali spre cheltuieli. adăuga sectorul guvernamental şi cel internau natul nei este; nici o schimbare Condiţiile necesare
înclinaţia marginali de a cheltui va diferi de inel un element si fie în echilibru suni numite condiţii de O a doua posibilitate este ca toţi subiecţii de venit si
Funcţia cheltuielilor agregate marginali spre consum Atât aici. cât şi în capi" cheltuiască sumele planificate. Insa, în acest caz.
kdibru
ulterioare, masurile mai generale, z şi (l-z), sunt cheltuielile vor depăşi producţia curenta, ceea ce se poate
Funcţia cheltuielilor agregate corelează nivelul Tabelul 29.4 ilustrează modul de determinare a
importante pentru determinarea nivelului de echilib
cheltuielilor reale planificate cu nivelul venitului real. In întâmpla doar daci unele planuri de cheltuieli sunt
venitului naţional ' elului de echilibru al venitului naţional in economia
general, cheltuielile loiale estimate pentru producţia indcplinilc achiziţionând stocuri de bunuri care au fost
"astră simplă, ipotetică Să presupunem Cl firmele
naţiunii repiezmtă suma consumului, a investiţiilor, a produse în trecut. In exemplul nostru, indeplinirca
cheltuielilor guvernamentale şi a exportului net *azâ o producţie finală de 1.000 milioane £. >i astfel
planului de a achiziţiona bunuri şt servicii in valoare de
planificate in economia simplificată pe care am folosit-o nilul naţional este 1.000 milioane £. Conform tabelului,
1150 milioane £. in Condiţiile unei producţii curente de
in acest capnol. cheltuielile agregate suni egale cu C+l: i acest nivel al venitului, cheltuielile agregate estimate
1.000 milioane £, va reduce stocurile cu 150 milioane
«unt de 1 150 milioane £. Dacă firmele persistă şi oferă o
AE -C+1 Atâta vreme cât stocul durează, pol fi vândute mai multe
**oduc|ie curentă de numai 1.000 milioane £ faţă de bunuri decât sunt produse curent. *
Figura 29 3 arali cum poate fi calculată funcţia AE.
cheltuielile agregate estimate de I 150 milioane £ trebuie
dale fund funcţia de consum din tabelele 29.1 şi 29.2 şi un Până la u r m i . stocurile sc vor epuiza. Dar inamic ca
nivel constant al investiţiilor planificate de 2S0 milioane se întâmple unul din două lucruri.'
aceasta să se întâmple, firmele îşi vor spori producţia pe
£. in acest caz specific, toalc cheltuielile de investiţii suni O posibilitate este ca mcnajcle. firmele şi guvernele să
autonome, ca şi consumul de 100 milioane £. care Mai complet, aceşti termeni ar fi numii înclinaţia marginali •"poată cheltui cele 150 milioane £ suplimentare pe care
reprezintă cheltuielile estimate când venitul naţional ar fi cheltui din venitul naţional şi înclinaţia marginală de a nu chelia * Observaţi ci. in acesl exemplu, venilul naţional aciuai este de
•urcau să Ic cheltuiască, deci vor apărea cozi sau liste de
zero. (Vezi tabelul 29 1). Deci. cheltuielile autonome sunt venitul na/ional înclinaţia marginală de a nu cheltui. (1 -z), este : I 000 milioane £. Consumul estimai este de 900 milioane, iar mvesuiilc
numiţi inclinalia marginala de a retrage A nu cheltui o parte di estimale suni de 250 milioane £. dar reducerea stocurilor cu 1 5 0
de 350 milioane £. iar cheltuielile induse suni egale cu teprczinli o retragere sau o absenta din fluxul circular al vemlu
O a treia posibilitate - ca preţurile si crească • esle cl minaţi de milioane £ reprezintă investiţii neganve neplanificale. astfel, investiţiile
cum am ilustrat in figura 27.1 actuale sunt numai de 100 milioane £
Retezele utilizate in acest capitol.
608 PARTEA a Vlll-a VENITUL NAŢIONAL Şl PRODUCŢIA NAJji ,1JJL29 INTRODUCERE ¡NTEORIA DETERMINĂRII VENITULUI NAŢIONAL 609

măsură ce văd că cresc vânzările. Arunci, vânzări •e nu vor permite ca bunurile nevândutc să se Grafic, echilibrul apare la acel nivel al venitului la
l.inia de 45° care cheltuielile agregate estimate egalează venitul
suplimentare pot fi efectuate fără reducerea in continuare 3 000 oleze la nesfârşit; mai devreme sau mai târziu, ele
<AE=Y) • naţional total şi, de aceea, este exact suficient pentru a
a stocurilor. Din nou, consecinţa comportamentului ijducc nivelul de producţie la nivelul vânzărilor.
Cj când vor face aceasta, nivelul venitului naţional va achiziţiona producţia finală totală.
fiecărei firme individuale, în căutarea propriilor sale
Exact acelaşi echilibru este ilustrat în partea (ii), în
profituri, reprezintă o sporire a venitului naţional. Astfel, 2.000 termenii unei balanţe dc investiţii-economii. Linia
răspunsul final Ia excesul cheltuielilor agregate estimate E.