Sunteți pe pagina 1din 33

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

PROIECT PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENE PROFESIONALE NIVELUL 4 DE CALIFICARE


Tema

NTREINEREA I REPARAREA
CUTIEI DE VITEZE

Indrumtor,
profesor

Elev:
Clasa

IUNIE 2015

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

2.CUPRINSUL

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Tema proiectului
Cuprinsul
Argumentul
Introducere
Strungul Normal SN 400
Cutia de viteze
Tehnologii generale aplicate
Cuprinsul procesului de reparatii
8.1.Pregatirea masinilor si instalatiilor
8.2.Demontarea utilajelor si instalatiilor
8.3.Curatirea si spalarea pieselor
8.4.Sortarea pieselor
8.5.Constatarea defectelor
9. Particularitati tehnologice
10.Repararea cutiei de viteze
10.1.Repararea axului principal
10.2.Repararea arborilor si bucselor
10.3.Repararea rotilor dintate
10.4.Reglarea jocului la lagare si rulmenti
11.Calitatea si verificarea calitatii
12.Concluzii
13.N.T.S.M. la repararea cutiei de viteze
14.Bibliografie

1
2
3
6
8
11
12
16
17
17
19
20
21
22
24
24
25
25
26
27
29
30
31

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

3.ARGUMENTUL

Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti,


cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu
scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe
piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie .
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie si continue pregtirea la un nivel superior.Pregtirea forei de munc calificate n
conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe
strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea
n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 4 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care
i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Proiectul pentru obtinerea certificatului de competente profesionale , cu
tema NTREINEREA I REPARAREA CUTIEI DE VITEZE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale
in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari,
forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor
mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea
reparatiei.
3

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un
numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au
rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp,
pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in
unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si
chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate
piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de
contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si
din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza
coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale
franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele,cutii de viteze
etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau
a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale
pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii
maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu
a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea
metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii
principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei
si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unitati de competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

4.INTRODUCERE

Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor
mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate privind precizia,
productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaie,
al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungndu-se n zilele noastre la o
gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om
pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou epoc n
istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s
devin principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de
producie moderne. Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire
i calculatoare electronice reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie
realizate de om pn acum sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat att a materiei ct i a informaiei.
Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru, care cuprinde
toate mainile destinate efecturii unor activiti diverse de prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor prin
metoda achierii. Ele dein ponderea n sectorul construciilor de maini, datorit
faptului c metoda de prelucrare prin achiere asigur realizarea unei precizii
dimensionale i de form foarte bune i rugoziti dintre cele mai ridicate, pentru
majoritatea materialelor actuale, realiznd productiviti mai mari i costuri mai
reduse dect multe alte metode de prelucrare.
Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii foarte
mari a formelor i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei conceptelor de
fabricaie ale produselor, mainile-unelte s-au diversificat continuu, n prezent
fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate prelucrrii suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care micarea principal de achiere este o micare de rotaie executat de pies, iar micarea (sau
micrile) de avans este de regul o micare de translaie executat de scul,
cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strunjirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi: gaurirea , frezarea sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.
6

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de clasificare a mainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum urmeaz:
dup gradul de universalitate, exist:
strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, carusel);
strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii, de
prelucrat suprafee poligonale etc.);
strunguri speciale;
dup poziia arborelui principal, se deosebesc:
strunguri orizontale;
strunguri verticale;
dup gradul de automatizare, se cunosc:
strunguri cu comenzi manuale;
strunguri semiautomate;
strunguri automate;
dup numrul arborilor principali, exist:
strunguri monoax;
strunguri multiaxe;
dup numrul sculelor utilizate simultan, pot fi:
strunguri monocuit;
strunguri multicuite;

Fig.4.1.Clasificarea strungurilor

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

5.STRUNGUL NORMAL

Strungurile normale sunt denumite i strunguri universale, ca urmare a faptului c , pe astfel de mainiunelte, pe lng operaiile de realizare a suprafeelor de revoluie (cilindrice, conice) i plane se pot realiza i suprafee elicoidale ( filete).
Dimensiunile caracteristice ale strungurilor normale (parametrii strungurilor
normale) sunt :
diametrul maxim de rotire peste batiu,
diametrul maxim de rotire peste crucior,
distana maxim ntre vrfuri.
n funcie de aceste dimensiuni caracteristice, strungurile normale se pot
clasifica n mai multe grupe :
strunguri mici cu diametrul maxim de rotire peste batiu mai mic de
250mm ;
strunguri mijlocii- ce permit prelucrarea unor piese cu diametre ntre
250-800mm ;
strunguri grele-pentru piese de diametre mai mari de 800mm.

Fig.5.1.Strungul Normal

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

5.1.STRUNGUL NORMAL.PARTI COMPONENTE

Fig.5.1.1.Strungul Normal. Parti componente


Strungul normal se executa in trei variante constructive, ce se deosebesc
intre ele numai prin distanta dintre varfurile strungului, si anume 750, 1000, 1
500 mm.Patul strungului sustine celelalte subansambluri.
Ghidajele patului strungului de forma prismatina si plana folosesc la
ghidarea saniei caruciorului si a papusii mobile.
Patul strungului se executa din fonta cenusie si se rigidizeaza printr-o
serie de nervuri in forma de U. Papusa fixa(cutia de viteze)este subansamblul
care cuprinde mecanismele pentru prinderea si actionarea semifabricatelor; ea
consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul careia este montat un sistem de roti
dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze
se face prin intermediul a patru curele trapezoidale.
Cel mai important element al papusii fixe il constitue arborele principal.
El se executa tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub
forma de bare. La extremitatea din dreapta, arborele principal este prevazut la
9

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

exterior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal, platon etc.).
Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui
principal si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a
formei geometrice si a calitatii suprafetelor prelucrate.
Papusa mobila se compune din corpul propriu-zis, pinola si roata de mana. Pinola se deplaseaza axial, in vederea prinderii semifabricatului sau a realizarii avansului sculelor prinse in alezajul conic al pinolei, prin intermediul unui
surub si al unei piulite, precum si al rotii de mana. Pinola poate fi fixata in
pozitia dorita cu ajutorul parghiei.
Papusa mobila se poate deplasa manual de-a lungul ghidajelor strungului,
fixandu-se in pozitia dorita cu ajutorul unei bride si al suruburilor de fixare.
Corpul papusii mobile poate fi deplasat fata de placa suport in directie transversala, pentru strunjirea conica(inclinatie maxima 15)a pieselor lungi.
Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru
aschiere si filetare.Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent
pentru gamafiletelor si a avansurilor frecvent utilizate. Pentru restul cazurilor se
utilizeaza rotile de schimb.
Cutia rotilor de schimb serveste pentru transmiterea miscarii de la cutia de
viteze la cutia de avansuri. Cutia cu lira rotilor de schimb contine un inversor si
una, doua sau trei perechi de roti dintate de schimb, cu ajutorul carora se poate
obtine aproape intreaga gama a filetelor standardizate (metrice, Whitworth,
modul si diametral Pitch).
Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a-i
asigura miscarile de avans necesare. Acesta este format din cutia caruciorului,
sania longitudinala, sania transversala, placa rotitoare, sania portcutit cu roata de
mana si portcutitul.
Bara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la
transmiterea miscarii de la cutia de avansuri si filete la carucior. Bara
avansurilor se utilizeaza in cazul strunjirii, iar surubul conductor in cazul filetarii. Motorul electric de actionare a strungului este un motor trifazat cu turatia
nereglabila. Legatura dintre motorul electric si cutia de viteze se face prin intermediul unei flanse.
Instalatia de racire-ungere este formata din motorul electric, avand pe
acelasi arbore montata o pompa, un rezervor, un filtru, conductele prin care se
aduce lichidul la racire in zona de aschiere si un robinet.

10

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

6.CUTIA DE VITEZE

Cutia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru


prinderea si actionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in
interiorul careia este montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit
miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare la arborele principal al
strungului si la cutia de avansuri.

Fig.6.1.Cutia de viteze.Strungul Normal SN 400


Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se
face prin intermediul a patru curele trapezoidale.

Fig.6.2.Schema cinematica.Cutia de viteze.SN 400


Cel mai important element al cutiei de viteze il constitue arborele principal. El se executa tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare. La extremitatea din dreapta, arborele principal este
11

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

prevazut la exterior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal, platon etc.). Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal
si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei
geometrice si a calitatii suprafetelor prelucrate.

7.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE


Utilajele, oricat de bine ar fi executate, intretinute si exploatate, in timpul
functionarii sufera un process continuu de uzura.
Exploatarea rationala si deservirea corecta (curatirea si ungerea minutioasa) a utilajului nu opresc procesul de uzura, ci doar il incetinesc.
Pe masura cresterii uzurii, scade precizia si calitatea suprafetelor prelucrate, iar consumul de energie creste. De aceea, o deosebita impotanta o prezinta
cunoasterea limitelor de serviciu a pieselor (a limitelor de uzura). Prin limita de
uzura se intelege limita abaterii dimensionale a unei piese de masina sau limita
maxima a fost redusa intr-o masura inadmisibila.
Daca in prima perioada de functionare defectiunile sunt mici, iar remedierea lor consta obisnuit din simple reglari, continuindu-se insa exploatarea,
uzurile pieselor cresc, iar defectiunile lor se extend si asupra ansamblurilor,
astfel incat remedierea acestora necesita un volum mare de munca.
Repararea utilajelor poate fi organizata dupa mai multe sisteme, si anume:
1.
2.
3.
4.

reparatii executate in functie de necesitati;


reparatii planificate;
reparatii executate dupa constatare (revizie);
reparatii prevenite planificate;

Repararea utilajului dupa necesitati se face neplanificat, si anume la


aparitia defectiunilor.
Sistemul de reparatii planificate prevede intrarea obligatorie a masinilor in
reparatie la intervale de timp bine precizate, indiferent de starea masinii.
Reparatiile dupa revizie se fac atunci cand se constata aceste defectiuni, in
urma reviziei planificate. Sistemul de reparatii preventive planificate este cel
mai des folosit, datorita urmatoarelor avantaje:
preintampina defectiunile, pastrand permanent utilajul in stare normala de
functionare;
mareste durata de functionare intre reparatii.
12

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

In functie de complexitatea si importanta lor reparatiile pot fi:


1. curente
2. mijlocii
3. capitale

Reparatiile curente sunt relative de mica importanta si se efectueaza


atunci cand s-a produs defectarea uneia sau a mai multor piese ale masinii, fara
scoaterea din serviciu a acesteia.
Reparatiile curente urmaresc inlaturarea defectelor sau inlocuirea pieselor
a caror uzura nu mai asigura gradul de precizie cerut. In cadrul reparatiilor
curente se executa urmatoarele operatii:
curatarea, stergerea si ungerea masinii;
spalarea pieselor provenite de la mecanismele demontate si inlaturarea defectelor de suprafata;
schimbarea pieselor uzate;
spalarea, verificarea si repararea dispozitivelor de ungere si de racire;
schimbarea uleiului si a lichidului de racire;
verificarea si repararea utilajului electric;
vopsirea partiala a masinii.
Reparatiile mijlocii asigura pastrarea capacitatii normale de lucru a masinii pana cand subansamblurile principale si batiul masinii ajung la limitele de
uzura admise, cand masina urmeaza a fi pusa reparatiilor capitale. Reparatiile
mijlocii cuprinde, in esenta, aleleasi operatii ca si la operatiile curente, insa extinse asupra unui numar mai mare de piese si subansambluri de masini .
In mod obisnuit, reparatiile curente si mijlocii se repeta de ma multe ori in
intervalul dintre doua reparatii capitale, putand sa vizeze pentru reconditionare,
de fiecare data, unul sau ma multe subansambluri. In aceasta perioada (ciclu de
reparatii), unele subansambluri pot suporta una sau mai multe reparatii, iar altele
nici una, acesta depinzand de gradul de uzura la care au ajuns si care este conditionat de solicitarile la care acestea sunt supuse in exploatare.
In cadrul reparatiilor mijlocii, in afara operatiilor aplicate la reparatiile
curente, se executa si operatii de mai mare complexitate, cum ar fi:

repararea si inlocuirea rulmentilor si lagarelor uzate;


repararea si inlocuirea aparatului de pornire si a pompei de racire;
reglarea sau repararea sistemelor de comanda hidraulica si electrica;
razuirea penelor mesei, a suportilor, a carucioarelor etc.;
reglarea completa a masinii si inlaturarea jocurilor;
reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate, pentru a asigura
precizia prescrisa la masina;
13

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

verificarea si repararea pieselor uzate la motorului electric.

Reparatiile mici si mijlocii pentru instalatiile fixe se efectueaza pe loc,


dupa care masina se verifica la functionarea in sarcina si se preda cu procesverbal sefului de atelier.
Reparatiile capitale se efectueaza asupra masinilor, care , in timpul functionarii, au suferit un proces continuu si avansat de uzura. Reparatia se face prin
scoaterea din serviciu a utilajului pentru o perioada mai mare de timp.
In cursul reparatie capitale se executa toate lucrarile prevazute la
reparatiile curente si mijlocii si, in plus, urmatoarele operatii:

demontarea completa a masinii si repararea batiului;


refacerea suprefetelor ghidajelor prin razuire;
reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate;
verificarea preciziei de functionare a masinii la regim normal;
refacerea si inlocuirea partilor deteriorate ale aparatelor electrice si ale
mecanismelor de actionare electrica si hidraulica .

Reparatiile capitale se executa in atelierul mesanicului-sef sau in ateliere


productive, de catre specialistii din atelierul mecanicului-sef.
In cursul reparatiilor capitale se pot inlocui peste 50% din piesele componente ale unei masini, care au suferit un proces continuu de uzura
Indiferent de felul si gradul reparatiei inainte de inceperea lucrului se impune studierea carti tehnice a masinii sau a instalatiei si determinarea ordinii de
demontare, nedemontandu-se nimic in plus in afara pieselor sau ansamblelor
necesare.
In cazul in care seful echipei sau muncitorii care urmeaza sa faca
reparatiile nu cunosc masina sau instalatia pe care trebuie sa o repare, trebuie
cerute consultatii tehnice maistrului sau a unui specialist. Pe baza studierii experientei existente in intreprinderile din diverse tari, s-au putut stabili anumite reguli universal valabile pentru reparatii, a caror prezentare sintetica este
urmatoarea:
sa nu se intrebuinteze niciodata forta de munca in exces pentru demontarea pieselor;
rulmentii cu bile, cu role sau cu ace trebuie manipulati cu grija, netrebuind
fortati la demontare, iar la inelele rulmentilor trebuie verificate daca nu
sunt deteriorate sau uzate suprafetele active;
nu se vor rupe la demotare jentile sau bordurile garniturilor de etansare;
nu trebuie fortate piesele masinilor care au fost stranse inegal in suruburi
sau buloane;
14

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

rulmentii nu se vor incalzi excesiv in vederea montarii;


toate piesele demontate trebuie manipulate cu grija, pentru a nu le produce
lovituri sau fisuri;
sa se asigure o curatire foarte buna, ca o operatie esentiala in procesul de
reparatii;
sa nu se lase niciodata o masina demontata fara sa fie acoperita cu o cuvertura de protectie din prelata panzata sau material plastic;
sa nu se intrebuinteze aerul comprimat pentru curatirea pieselor asamblate,deoarece prin aceasta se fixeaza impuritatile si se uzeaza piesele;
in cazuri deosebite, cand este necesar sa se loveasca piesele cu ciocanul
pentru demontare, se vor folosi numai ciocane din material plastic, cunoscand ca ciocanele din alama sau plumb lasa urme pe piese;
pentru ungerea pieselor sa se intrebuinteze numai ulei curat;
sa nu se foloseasca deseuri de bumbac pentru stergerea pieselor sau a
mainilor, deoarece acestea lasa scame care pot deveni depozite de material abraziv care sa uzeze piesele, folosindu-se hartia sau tifonul care nu
permit destramarea fibrelor;
dupa indoirea la cald, conductele trebuie curatate in interior de zgura care
ar putea perturba instalatia hidraulica in functionare;
inainte de a se desena o piesa, aceasta trebuie stearsa si curatata de rugina,
ulei si murdarie, deoarece acestea pot denatura cotele de reparatii;
piesele demontate trebuie asezate in ordinea montajului si daca este posibil, sa se faca schema de montaj;
reparatia trebuie sa fie de calitate inalta;
dupa reparatie trebuie sa se asigure echilibrarea masinilor;
sa se respecte tolerantele si ajustajele prevazute, o suma de erori mici
putand duce la rebuturi sau la functionarea defectuoasa a masinilor;
ghidajele masinilor-unelte trebuie protejate impotriva prafului abraziv;
suprafetele de ghidare trebuie polozate la cotele optime pentru asigurarea
ungerii si, deci, a functionarii cu uzuri minime pe durata normala de serviciu a masinilor;
materialele pentru confectionarea pieselor trebuie intrebuintate dupa analiza de laborator care confirma calitatea lor;
sa se repare, modernizeze si, eventual, completeze dispozitivele de curatire si de protectie ale masinilor;
sa se profite de momentul reparatiei pentru intelegerea conceptiei masinii
, desenarea pieselor cu anduranta mica si aflarea cauzelor defectarii utilajelor;
dupa examinarea tuturor pieselor componente ale masinii sau instalatiei
trebuie facute propuneri pentru modernizarea acelor piese care se uzeaza
rapid;
pe parcusul repararii unei masini sau instalatii trebuie discutat cu reparatorii pentru a afla parerea lor despre exploatarea masinii despre starea si an15

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

duranta unor piese si, eventual, despre operatiile care vor fi necesare
pentru reparatiile ulterioare.
Inainte de a considera reparatia terminata trebuie sa se verifice daca masina este bine reparata si daca functioneaza normal, sa se controleze precizia masinii, inclusiv piesa de proba, urmarindu-se daca realizarea piesei dintr-un lot este
corespunzatoare calitativ si se incadreaza ca timp de prelucrare in randamentul
stabilit.
Reparatia trebuie intotdeauna incheiata cu inregistrarea lucrarii sau
reparatiei in cartea de evidenta tehnica a masinii, in care se vor specifica atat
piesele care au fost inlocuite cat si cauzele care au condus la defectarea lor.

8.CUPRINSUL PROCESULUI DE REPARATII


Executarea reparatiilor de calitate superioara, cu productivitate mare si
cost redus, se obtine prin aplicarea pe scara cat mai larga a proceselor tehnologice moderne in lucrarile de reparatie.
In acesta directie, tipizarea lucrarilor de reparatie are un rol deosebit. Se
experimenteaza mai multe procese tehnologice la repararea pieselor si a subansamblurilor, dupa care se alege ca proces tehnologic tip acela care a dat cele
mai bune rezultate. Acest proces tehnologic se aplica ulterior la repararea tuturor
pieselor asemanatoare. Tipizarea lucrarilor de reparatii are si avantajul ca se pot
folosi disozitive de control, de reparatie, auxiliare si diverse, ceea ce contribuie
la reducerea duratei reparatiilor.
Procesul tehnologic este diferit pentru fiecare fel de reparatie (curenta,
capitala) si se intocmeste un raport cu volumul lucrarilor de executat,procesul
aplicat si conditiile de executie.
Procesul tehnologic aplicat la utilaje si instalatii poate fi de doua feluri:
1. proces tehnologic de reparatie individual;
2. proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
In functie de numarul masinilor, utilajelor sau instalatiilor se alege procesul tehnologic cel mai potrivit.
In intreprinderile unde numarul masinilor, utilajelor si instalatiilor de
acelasi fel este restrins, se prefera procesul tehnologic de reparatie individual.
Pentru reparatiile capitale, cind exista un numar suficient de mare de utilaje de
acelasi fel, devinde eficienta reparatia pe subansambluri.
16

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Procesul tehnologic de reparatie a unui utilaj sau instalatie cuprinde


urmatoarele operatii:
1. primirea utilajului sau instalatiei in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului sau instalatiei;
9. rodajul, controlul si receptia utilajului sau instalatiei;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului sau instalatiei la beneficiar.

8.1.PREGATIREA MASINILOR SI INSTALATIILOR PENTRU


INTRAREA IN REPARATIE
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul
tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecanoenergetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a
masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii
tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masina este completa si care sunt
defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior
la intregirea activitatii de constatare a defectelor.

8.2.DEMONTAREA UTILAJELOR SI INSTALATIILOR


Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante
din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:
a. studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
b. stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive
adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata
o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este
17

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare.
Arborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor la depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la
locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri
speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare. Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca
nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite
si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor
sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind
forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul
suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip
surub-piulita.

18

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma
surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora.
Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite.
Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor
tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau
chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este
permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan
se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint
si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive
si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a
se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai
prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se
demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100C.
Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele
se protejeaza cu asbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite
la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza
la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C. Incalzirea trebuie sa se faca
repede pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.

8.3.CURATIREA SI SPALAREA PIESELOR


Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in
apa, avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru
de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
19

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al


maturilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau
ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas
curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei
mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul
spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua
faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face
intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80C. Daca dupa spalare se
constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de
emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei
mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se
freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina.
Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea
rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.

8.4.SORTAREA PIESELOR SI INTOCMIREA FOILOR DE


CONSTATARE
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca
natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura
pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de
vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura
si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii
pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la
feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat
se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita
20

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se
inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o
schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care
se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru
piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa
se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de
constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul
de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual,
costul reparatiei.

8.5.CONSTATAREA DEFECTELOR
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata
de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e
cauza defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente
cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice
prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic
sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.

21

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele


criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme
de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare.
Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de
spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau
deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara
urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire
si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii
fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis
trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot
infundat. O metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este
controlul cu ultrasunete.

9. PARTICULARITATI TEHNOLOGICE
Repararea cutiei de viteze. Cele mai numeroase si importante lucrari de
reparatii se efectueaza la cutia de viteza a strungului.
Uzarea pieselor componente ale cutiei de viteze. Diferitele piese ce intra
in componenta cutiei de vitze se uzeaza in mod diferential, in functie de gradul
de solicitare existent in timpul functionarii strungului. Principalele piese care se
uzeaza sunt urmatoarele:
1.Axul ambreajului si piesele montate pe el, si anume:
Piulita de la capatul axului prexinta o uzura maxima dupa aproximativ
13
500 ore de functionare a strungului. Cauza care provoaca aceasta uzura este presiunea axiala exercitata de axul ambreajului, care se transmite direct piulitei,
astfel ca filetul piulitei se uzeaza mai repede decat axul (piulita fiind executata
dintr-un material mai moale ca cel al axului).

22

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

2.Canelurile de la flansa rotii de curea. In timpul functionarii, canelurile fiind solicitate im mod deosebit, se produce o uzura a flancurilor, care poate capata valori de la 0,8-1 mm, pe canelura.
Datorita acestei uzuri, flansa poate fi scoasa din functiune, ceea ce impiedica repararea sau inlocuirea ei.
3.Rulmentii din saiba. Constructiv, rulmentii sunt asezati in interior, astfel
ca numai doua curele actioneaza direct, celalalte doua actionand in consola. Din
aceasta cauza apare o bataie frontala in rulmeti, care impreuna cu ungerea
nerospunzatoare a acestora face durata de functionare a rulmentiilor sa nu depaseasca 20 000 ore.
4.Lamelele ambreajului. Din cauza reglarii defectuoase, precum si din cauza solicitarilor insemnate, la turatii mari, uneori se intampla ca fetele frontale ale
lamelelor sa se arda, si ca rezultat grosimea acestora sa se reduca de la 2 mm
la 1,2- 1,4 mm in aprozimativ 8 000-9 000 ore.
5.Rotile dintate cu bucsele respective. Uzuri accentuate inregistreaza, in
general, la nivelul dintilor rotilor dintate, precum si la cel al bucselor respective.
Cauzele sunt:executia necospunzatoare a dintilor, ceea ce face ca angrenarea sa
fie incorecta, si repetatele schimari de viteza in timpul mersului, fara decuplarea
ambreajului.
6.Clichetul de schimabre a sensului. Uzura cea mai accentuata se produce la
varful clichetului, provocata de presiunea exercitata la pornirea si oprirea masinii-ulente. Timpul maxim de utilizare este de 8 500-9 000 ore.
7.Furca se uzeaza lateral pe zonele de contact cu mansonul. Din cauza frecarii, grosimea furcii se micsoreaza de la 20 mm la 16-17 mm, ceea ce face ca la
fiecare reparatie mijlocie sau capitala aceasta sa se repare, prin incarcare cu
sudura.
8.Axul canelat. Uzuri frecvente se semnalizeaza la rotile dintate, care din
cauza cuplarilor repetate, fara debreiarea ambreajului, capetele rotunjite ale
dintilor se fragmenteaza (dintii fiind cementati). In cazul unei exploatari rationale durabilitatea acestora se mentine de la o reparatie capitala la alta.
9.Pinionul dublu. Dantura pinionului nu se uzeaza, deoarece angrenarea este discontinua, iar solicitarile sunt mici (pinionul se cupleaza numai in mersul
inapoi).
Uzura pronuntata se produce insa la nivelul bucsei, care dupa aproximativ
8 000-9 000 ore de functionare trebuie schimabata.
10.Axul canelat. Grupul de roti, din cauza cuplarilor repetate, se uzeaza
frontal, necesitand ajustarea dintilor sau, uneori, chiar schimbarea rotii. Rotile
23

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

dintate, fiind agrenate continuu, nu prezinta uzura accentuata, ele putand functiona aproximativ 50 000 ore.
11.Axul principal si piesele montate pe el, si anume:
1.Rotile dintate nu prezinta o uzura accentuata a danturii. Se uzeaza insa
mult mai rapid ghearele de cuplare, care se rotunjesc, cuplarea devenind astfel
defectuoasa.
2.Axul propriu-zis prezinta uzura in zona de contact cu bucsele rotilor dintate, ceea ce face ca la fiecare reparatie capitala sa se rectifice arborele in zonele
respective. Pe locurile de contact cu bucsele, uzura ajunge la 0,8-1,5 mm.
Axul principal poate prezenta uzuri importante in doua zone, si anume:
in zona locurilor de alunecare a rotilor dintate;
la alezajul conic de centrare al axului principal, prin modificarea
formei geomatrice a acestuia.
In zona locurilor de alunecare a rotilor dintate, axul principal se uzeaza intre 0,8 si 1,5 mm pe diamentru, ceea ce face ca arborele principal sa aiba o functionare defectoasa.

10.REPARAREA CUTIEI DE VITEZE.


Principalele lucrari de reparatii sunt urmatoarele:

10.1.REPARAREA AXULUI PRINCIPAL.


Eliminarea jocurilor din portiunile de alunecare a rotilor, in timpul
reparatiilor mijlocii sau capitale, se realizeaza prin rectificarea axului pe portiunile mijlocii sau capitale, se realizeaza prin rectificarea axului pe portiunile respective sau prin confectionarea unor bucse noi, avand ca diametru interior, diametrul exterior al axului rezultat dupa rectificare.
Alezajul conic al axului principal se repara prin rectificare direct pe
strung, dupa ce axul principal a fost fixat definitiv in cutia de viteze.
Partile uzate ale axului pot fi reconditionate prin cromare. Operatia de
cromare se bazeaza pe proprietatile cromului de a se depune din solutiile
sarurilor lui, sub actiunea curentului electric continuu, pe piesele introduse in
electrolit.

24

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

La cromare, catodul este chiar piesa pe care se depune cromul, iar anodul
este constituit dintr-o placa de crom. Cromarea se aplica, in special, la capetele
axului unde se monteaza rulmentii cu role conice. Aceasta operatie reduce foarte
mult pretul de cost al reparatiei, deoarece confectionarea din nou a axului ar costa mult mai mult.
Grosimea stratului de crom depus este de 0,15-0,20 mm, astfel incat, dupa
inlaturarea adaosului de prelucrare prin rectificare, sa ramana un strat de crom
cu grosimea de 0,03-0,10 mm.
Reconditionarea prin metalizare a axului principal al strungului se face
prin depunerea unui strat de metal antifrictiune, prin pulverizare. In acest caz,
cuzinetul din fata, din bronz, se inlocuieste cu un cuzinet din otel.

10.2.REPARAREA ARBORILOR SI A BUCSELOR.


Partile cilindrice uzate ale arborilor se repara prin:
strunjire sau rectificare, daca este posibila modificarea alezajului
bucsei sau montarea unei bucse noi;
restabilirea dimensiunilor arborelui prin cromare sau incarcare prin
sudare electrica, metalizare etc.
Arborilor reparati li se verifica bataia radiala cu ajutorul comparatoarelor
cu cadran, prin asezarea lor pe prisme sau intre varfuri. Abaterea admisibila la
bataia radiala este de 0,05 mm la o lungime de 500mm.
La arborii canelati se admite o uzura la latimea canelurilor de maximum
0,1 mm o zura mai mare de 0,1 mm provoaca socuri la cuplarea brusca, cauzata
de jocurile dintre piese.
Imbinarile dintre arbori si piese montate pe el sunt tolerate in sistem arbore clasa 6 de precizie.

10.3.REPARAREA ROTILOR DINTATE


Se face la aparitia urmatoarelor defecte: uzura, ruperea sau sfaramarea
dintilor. Daca uzura dintilor este mare, repararea lor nu mai este posibila, deci
rotile trebuie sa fie inlocuite.
Daca uzura in grosime a dintilor nu depaseste limitele admise (pentru roti
de mica importanta cel mult 0,2 mm pentru module 1-3mm),adica, daca profilul
dintelui se pastreaza, atunci roata dintata respectiva poate asigura o exploatare
normala a strungului si deci poate fi lasata in functiune.
Se admite o uzura a varfurilor dintilor rotilor dintate in limitele de
15% din lungimea dintelui.

1225

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Ruperea si sfaramarea dintilor sunt provocate de corpurile straine intrate


intamplator intre dinti sau de schimbarea neatenta a angrenarii.
O roata dintata care are un dinte rupt sau partial sfaramat nu poate fi lasata
in functiune.
Daca este necesara schimbarea unei roti dintate din cauza uzurii sau a ruperii unui dinte, atunci este mai rational sa se schimbe ambele roti dintate in
agrenarea (pereche de roti), din urmatoarele motive:
inlocuirea perechii de roti dintate asigura o mai buna angrenare, deoarece, de obicei, rotile dintate ale aceleiasi transmisii se confectioneaza cu aceleasi scule si pe aceeasi masina-unealta;
este foarte greu sa se execute o singura roata dintata de schimb, tinand seama de gradul de uzura al rotii dintate cu care angreneaza.
Rotile dintate noi, montate in timpul reparatiei, se vor executa cu respectarea tuturor conditiilor tehnice impuse la proiectarea masinii-unelte.
Rotile dintate solidare cu simicuplele cu gheare se inlocuiesc la fiecare
reparatie capitala din cauza uzarii suprafetelor de contact ale ghearelor. Daca
semicupla este piesa separata presata de roata, se preseaza ghearele semicuplelor
se reconditioneaza prin incarcare cu sudura si prelucrare mecanica ulterioara.

10.4.REGLAREA JOCULUI LA LAGARE SI RULMENTI.


Rulmentul din fata al axului principal se regleaza cu ajutotul piulitei. Slabindu-se stiftul de blocare al piulitei, prin rotireapiulitei se realizeaza deplasarea
axiala a inelului conic interior al rulmentului. Dupa reglare se strange stiftul de
blocare al piulitei. Prin rotirea piulitei la dreapta, se obtine strangerea rulmentului, iar prin rotirea la stanga, se slabeste rulmentul.
Rulmentul din spate al axului principal se regleaza in acelasi fel ca si cel
din fata, cu ajutorul piulitei.
Reglarea jocului la axele prevazute cu rulmenti cu role conice. Pentru
aceasta este necesar sa muncitorul care regleaza jocul la rulmenti sa cunoasca
bine constructia strungului si locurile unde se afla montati rulmentii respectivi,
deoarece reglarea se face cu mentinerea subansamblului in stare asamblata.
Reglarea se face numai pentru eliminarea jocului longitudinal al axului,
nicidecum pentru eliminarea jocului radial al rulmentului, deoarece atunci cand
rulmentul are joc radial insemana ca este uzat, deci trebuie schimbat.
Se ia ca exemplu axul prevazut cu doi rulmenti cu role conice la cele doua
extremitati. Reglarea se face prin slabirea piulitei, care fixeaza surubul, si prin
26

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

rotirea surubului la drapta, pana cand axul prezinta o functiomare normala, dupa
care se fixeaza din nou surubul cu piulita.
Prin functionarea normala a axului se intelege ca axul nu are joc longitudinal, nu are bataie radiala si se rostogoleste usor pe rulmenti. Aceasta incercare
se face usor, cu mana, de catre muncitorul care efectueaza reglarea.

11.CALITATEA SI VERIFICAREA CALITATII.


CONDITII DE CALITATE
Durabilitatea organelor de masini este influentata de rigurozitate suprafetelor de contact , care , in timpul functionarii, au o deplasare relativa una fata de
cealalta .
Comportarea in functionare a organelor de masini depinde de rezistenta
acestora , care poate fi :

rezistenta la uzura a suprafetelor in contact ;


rezistenta suprafetelor la coroziune ;
rezistenta la oboseala a pieselor in miscare ;
anduranta ajustajului realizat la fabricatie intre piesele in miscare .

Prin masuratorile facute asupra unor bucse si axe sectionate dupa ce au fost
imbinate , s-a observat ca la acestea contactul nu este pe toata suprafata ci numai
pe varful asperitatilor. Deci, suprafata efectiva de contact este mai mica decat
suprafata numinala , fapt de care trebuie tinut cont la calculul presiunilor specifice si a rezistentelor la uzura a suprafetelor .
In cazul cand posesorii de utilaje nu au in dotare mijloace pentru realizarea
superfinisarii pieselor , care vor lucra prin contat in miscare , este necesar sa-si
organizeze rodajul subansamblelor montate dupa reparare in vederea ruducerii
asperitatilor din prelucrari si, deci , marirea rezistentei organelor de masini la
uzura.
In timpul rodarii , se efectueaza reglarea lagarelor , a mecanismelor de comutare, a mecanismelor pentru opririle automate , a sistemului de ungere.
Se verifica , de asemenea functionarea transmisiilor cu roti dintate , a cutiilor de
viteze si avansuri in ceea ce priveste temperatura pe care o dezvolta in lagare si
zgomotul pe care il dezvolta in timpul rodajului.

27

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si reparatoare de masini-ulete. Metoda rodarii subansamblurilor este eficienta fata de metoda rodarii masinii in ansamblul general, deoarece :
in cazul cand in timpul rodajului se observa defectiuni se demonteaza si se
repara numai in zona defectului; celelalte subansambluri ale masinii fiind
pe bancuri diferite, pot continua rodajul;
productivitatea muncii la rodaj este mai mare;
calitatea rodajului este superioara.
Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj
trebuie sa fie mai numeroasa.
Rodajul cutiei de viteze se face cu ajutorul unui sistem de franare actionat
hidraulic.
Momentul de franare este asigurat prin presarea placilor de textolit pe ax
de catre pistoane.
Pistoanele primesc fluidul de forta prin ventilul cu trei cai, iar presiunea se
controleaza prin manometru.
Este recomandat ca in timpul rodajului efortul sa creasca in trepte de la
zero la o valoare maxima.
Vibratiile axului principal si ale intregii cutii de viteze se masoara ci stretoscopul; temperatura din lagare se constata cu termocuplul traductor.
Se cupleaza treptele de turatii care se obtin prin angrenaje reparate sau
inlocuite. Dupa o functiune a cutiei de viteze in regim de rodaj, timp de 6-8 ore,
in cazul ca vibratiile si temperaturile masurate sunt in limitele admisibile, rodajul se declara terminat.

28

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

12.CONCLUZII

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare


neantrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora. Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari,
forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor
mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina reparatia.
Exploatarea corecta a masinilor, utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru
stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor, utilajelor si instalatiilor. Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca: batiuri, mese, arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
Trebuie avut in vedere ca piesele nu se uzeaza in toate locurile unde au
fost prelucrate, ci numai unele dintre ele, iar reformarea pieselor si predarea lor
la fier vechi in foarte multe cazuri este neeconomica si nerentabila, deoarece
valoarea reziduala a pieselor este deosebit de mica. Reconditionarea pieselor
uzata duce la realizarea de economii insemnate de mijloace materiale, mareste
cantitatea de piese de schimb, imbunatateste conditiile de folosire a metalului si
reduce mult consumul de energie.
O eficienta economica deosebita se poate obtine prin organizarea de centre specializate de reconditionare a pieselor, unde se pot aplica tehnologii si utilaje de mare productivitate. Calculele si experienta pe linia reconditionarii au
demonstrat ca pretul pieselor reconditionate reprezinta 30-50% din costul
pieselor noi.
Criterilor durabilitatii consta in compararea resursei unei piese noi cu
resursa piesei reconditionate. Acest criteriu are in vedere si aspectul tehnologic
de alegere a celei mai eficiente motode sau a celui mai eficient procedeu tehnologic de reconditionare.

29

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

13.NORME DE TEHNICA A SECURITATII


MUNCII
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa
datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a
metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata
fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU
CUPLATI SE LUCREAZA;
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje
verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune
inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile
este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili,
se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire
si stingere a incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai
dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie
protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor
compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de
protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
30

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea
alimentelor precum si fumatului;
in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa existe o trusa de prim ajutor
care sa contina antidoturile specifice otravurilor si arsurilor .

31

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

14.BIBLIOGRAFIE

1. Moraru; Margineanu; Oghinat


Utilajul si tehnologia meseriei
Constructii de masini, ,manual clasa a XI-a licee industriale cu profil mecanic;
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA -1998
2.I.Gheorghe; M.Voicu; Paraschiv
Tehnologia asamblarii si montajului
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1977
3.N.Huzum; G.Rantz
Masini utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
manual pentru licee industriale clasa a XII-a scoli profesionale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1979
4.A.Albu; Al.Vaida; Tr.aurite; M.Cretu; E.Constantin; L.Deacu; L.Morar;
I.Pop; S.Velicu
Exploatarea masinilor unelte
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1983
5.C.Ionescu; E.Margulescu
Utilajul si tehnologia prelucrarii metalelor
manual pentru scoli de maistri
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1977
6.C.Barbulescu;C.Ene; D.Saneanu; I.Bacanu; E.Ghinea
Cartea mecanicului sef din unitatile industriale
BUCURESTI, EDITURA TEHNICA -1983
7.I.Moraru; C.Aculai; E.Olarica; T.Oghina; E.Balaceanu
Tehnologia elaborari si prelucrari semifabricatelor
manual clasa a XII-a pentru licee tehnologice cu profil tehnic ,specializarea mecanica
BUCURESTI, EDITURA SIGMA 2002
32

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita


8.V.Drobota; N.Atanasiu; N.Stere; N.Manolescu; M.Popovici;
Organe de masini si mecanisme
manual pentru licee industriale si agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a si scoli
profesionale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R.A 1993
9.A.Ciocarlia; M.Vasilescu
Asamblarea, intretinerea si reparatia masinilor industriale
manual pentru clasa a XII-a , liceea industriale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA ALL - 2000
10.Intretinerea tehnica a utilajelor
http://www.scribd.com
11.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere
http://www.regielive.ro
12.Imagini
http://www.google.com

33