Sunteți pe pagina 1din 10

1.Schimbarea de sistem.

Modelul Kornai
Exista numeroase incercari de a explica cauzele si formulele de iesire din
comunism si trecere la capitalism.Modelul Kornai are puterea de a explica
evolutiile nu doar din perspectiva puterii politice.Modelul de analiza conceput de
Kornai, se structureaza pe blocuri problematice , in fapt acestea vizand trasaturile
de esenta ale celor doua sisteme. Grila are valoare comparativa evident si explica
chiar si intuitiv ce trebuie facut , ce tip de proces trebuie declansat pentru ca un
sistem sa evolueze spre celalalt , in fapt ca un sistem sa piarda trasaturile
distinctive si sa le insuseasca pe cele ale sistemului contrar . Teoria schimbarii
concepute de Kornai porneste de la analiza comparata a celor 2 sisteme
coexistente, cel comunist si cel capitalist. Abordarea este exclusiv din perspectiva
pozitiva ,adica se analizeaaza pur si simplu existenta celor 2 sisteme. Modelul de
analiza conceput de Kornai se structureaza pe blocuri problematice, de fapt acestea
vizand trasaturile de esenta ale celor 2 sisteme.
STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL SOCIALIST:
Bloc 1- puterea de necontestat a partidului communist ;
Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii de stat ;
Bloc 3- preponderenta coordonarii birocratice ;
Bloc 4- restrictia bugetara slaba, reactia aproape inexistenta le preturi, cerere
economiei extensive ;
Bloc 5- economie de penurie cronica, piata vanzatorului, penurie de forta de munca
.
STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL CAPITALIST:
Bloc 1- puterea politica favorabila proprietatii private si mecanismelor de piata ;
Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii private ;
Bloc 3- preponderenta coordonarii prin piata ;
Bloc 4- restrictie bugetara slaba, reactivitate puternica la preturi ;
Bloc 5- inexistenta penuriei, piata cumparatorului, somaj cronic,fluctuatii in cadrul
ciclului de afaceri .
Schema blocurilor modelelor celor doua sisteme si conturarea evolutiilor
transformatoare dintre ele nu se pot lipsi , decat cu riscul redefinirii postfactum a
tranzitiei , de reperele motivante si de impactul transformational al trecerii la
democratie.

2.Faze ale tranformarii postcomuniste


Brezezinski a creionat un adevarat model explicativ al tranzitiei postcomuniste ,
aflat in continuarea modelului iesirii din comunism. In conceptia lui Brezezinski
tranzitia postcomunista cunoaste 3 faze delimitate in timp si vizeaza transformarea
pe 4 tronsoane: legalitate, politica, economie, ajutor extern.
FAZA l (1-5 ani)- scopul politic este transformarea iar cel economic stabilizarea.
Este esential sa mentinem echilibrul in domeniul economic, sa nu se induca
fenomene de criza , dezechilibre. In tronsonul legalitatii , aceasta faza are drept
tinta eliminarea controalelor arbitrare ale statului,in cel politic se urmaresc:
inceperea democratizarii vietii sociale, sprijinirea libertatii mijloacelor de
comunicare in masa, desfiintarea partidului stat totalitar. In tronsonul economiei
se declanseaza liberalizarea preturilor,limitarea subventiilor, decolectivizarea
afacerilor ,privatizarea spontana.
In privinta ajutorului extern se vizeaza sprijinul pt stabilizarea monedei, acordarea
in regim de urgenta a unor ajutoare sau credite.
In FAZA ll (3-10 ani)- scopul politic este incheierea transformarii si apoi
stabilizarea sistemului politic, iar scopul economic este valorificarea
stabilizarii.Tronsonul legalitatii presupune adoptarea cadrului legal pentru
proprietate si afaceri, tronsonul politic cunoaste exercitiul constitutional matur si
reguli electorale asumate sa structureaze administratia locala , se formeaza coalitii
politice stabile si se manifesta o noua elita politica. Tronsonul economiei cuprinde
procese de restructurare a sistemului bancar, incepe mica privatizare si se naste
sistemul de companii private mici si mijlocii, demonopolizare, apar noi clase
economice. Tronsonul ajutorului occidental aduce credite pentru
infrastructura,asistenta de specialitate in diferite domenii, acorduri comerciale
preferentiale si incep investitiile straine.
In FAZA lll (5-15 ani) scopul politic il reprezinta consolidarea sistemului
democratic al statului de drept, iar scopul economiei il reprez dezvoltarea. In
tronsonul politic avem :formarea de partide democratice stabile si adoptarea unei
culturi politice democratice. In tronsonul economiei putem vorbi de : privatizarea
marilor intreprinderi, aparitia culturii antreprenoriale.
In tronsonul ajutorului extern este vorba de: investitie straina majora, includere in
organizatiile occidentale.

3.Esenta terapiei soc


Ceea ce s-a numit modelul terapiei de soc a fost o suita de masuri, recomandari si
sugestii lansate de Jeffrey Sachs.
Este un model pur teoretic si pragmatic.
Demonopolizarea viza aproape exclusiv scoaterea din joc a statului , cu consecinte
bizare , de abandonare de catre stat a proprietatii.
De asemenea masurile de macrostabilizare , formula sub care s au dezvoltat
politicile neomonetare de gestionare a echilibrelor generale in economie.
In ansamblul masurilor terapiei de soc vizeaza si convertibilitatea interna. Masura
de convertibilitate interna este posibila pe fondul consolidarii economiei de piata
si functionalizarii regulilor sale.
Masurile de privatizare aveau rolul sa schimbe consistent mecanismul economic si
sa reconfigureze structura economiei si a societatii.
Modelul terapiei de soc recomanda si aplicarea unor masuri pentru dezvoltarea
serviciilor , sector deficitar in toate fostele economii comuniste.
Masuri de creare a sistemului de protectie sociala:
- deschiderea economiei spre exterior;
- deschiderea economiei de consum prin liberalizarea importurilor.
Macrostabilizarea- s-au dezvoltat politici monetare de gestionare a echilibrelor
generale in economie, stabilizarea productiei a fost o problema.
Privatizarea- neconfigurarea structurii societatii si a economiei, metoda de transfer
a proprietatii de la stat la privat, privatizarea ca asumare a riscului antreprenorului
a fost neglijata.
Restructurarea- s-a creat pe reforma proprietatii ca restituire, nu a beneficiat de un
capital solid sau capacitate de inovare .

4.Esenta terapiei graduale .Viziunea grupului de la Viena


Esenta terapiei graduale a fost elaborata de grupul de la Viena , concretizata sub
forma unei lucrari numite Socul pietei.
Avantaje:- nu este un model teoretic, s-a degajat in trairea efectiva a realitatii
postcomuniste ;
-schema tranzitiei vizeaza procesul transferului de natura liberala ;
- statul are un rol important si el trece printr-o tranzitie pentru a deveni agent al
pietei, supraveghetor in respectarea regulilor jocului.
Terapia graduala cuprinde 5 etape:
1.Crearea contextului socio-economic: se fundamenteaza deciziile si actiunile
individuale ;
2.Crearea pietei .Aparitia si consolidarea activitatilor specifice ca:
-retele de distributie;
- rodarea politicii de credit;
-sisteme si instrumente de atragere si valorificare a acumularilor
populatiei,;
-stimularea activitatilor de intermediere .
3.Adoptarea de masuri care sa faca rapida depasirea influentelor negative ale
distrugerii vechiului mecanism economic si sa se stabilizeze productia :
-incurajarea aparitiei clasei de intreprinzatori ,
-incurajarea aparitiei de strategii privind eliminarea treptata din productie a
produselor de calitate mai slaba , dar care acopera o cerere conforma cu puterea
inca redusa de cumparare a populatiei;
-incurajarea aparitiei de programe care sa favorizeze blocarea cresterii somajului
pentru a se asigura o stabilizare ocupationala , aplicarea unei politici monetare
prudente .
4.Masuri care sa faca posibila trecerea de la criza economica la cresterea
economica:
- masuri care sa stopeze declinul productiei si reformarea sistemului fiscal ;
-consolidarea sistemului bancilor comerciale si intarirea functiei creditului ;
-aplicarea strategiilor de restructurare sectoriala ;
- declansarea proiectelor de gestionare a dezvoltarii regionale.
5.crearea contextului international , in care sa se miste o tara cu o economie aflata
in tranzitie..Cuprinde masuri de compatibilizare a practicilor si regulilor interne ale
economiei unei tari cu cele regionale sau globale.Aceasta etapa se refera si la
procesele integratoare , ca aspect de maturitate a tranzitiei si de confirmare a iesirii
cu success din aceasta.

5.Schema functionala a tranzitiei postcomuniste


Din punt de vedere politic finalizarea tranzitiei a constat in ajungerea la un regim
liberal bazat pe democratie si stat de drept, iar don punc de vedere economic
finalizarea tranzitiei a constat in ajungerea la o economie de piata de tip capitalist.
Structura functionala a tranzitiei postcomuniste cuprinde 3 triunghiuri:
1.triunghiul de foc al tranzitiei ;
2.triunghiul tranzitiei efective ;
3.triunghiul finalitatii tranzitiei.
1.Triunghiul de foc are in vedere urmatoarele procese:
-liberalizarea
-privatizarea
-stabilizarea.Odata cu modificarea acestor procese au fost introduse libera
initiativa, rolul regulator al pietei si proprietatea privata.
2.In ceea ce priveste triunghiul tranzitiei efective acesta are in vedere:
-crearea institutiilor
-elaborarea politicilor publice
-imbunatatirea sistemului decisional.Cel de-al 2-lea triunghi face cel mai mult
referire la sfera politica.
Acest triunghi incepe cu reforma constitutiei si presupune elaborarea de norme
democratice care permit elaborarea legilor primare, secundare si validarea bunelor
practici.
3.Cel de-al 3-lea triunghi are in vedere procese precum
-cresterea economica ;
-dezvoltarea ;
-modernizarea. Cu alte cuvinte in perimetrul acestui triunghi se finalizeaza
tranzitia. Finalizarea tranzitiei presupune existenta unei economii de piata
functionale, unui stat de drept consolidat, unei democratii solide si a unei clase de
mijloc puternice.

6.Liberalizarea economiei . Cazul Romaniei


Liberalizarea constituie interfata dintre procedurile politice si asteptarile societatii
in raport cu performantele proiectului de schimbare.
A vizat atat partea politica cat si partea economica.
Liberalizarea politica- repede sub forma revolutiei, democratie, pluripartid
In urma liberalizarii nu se pot astepta rezultate consistente in mod spontan si in
toate directiile.
Liberalizarea procesuala:
*obiectivele liberalizarii: reducerea interventiilor indirecte a statului in economie
si crearea de noi institutii de control direct
*liberalizarea- procesul gradual, etapizat in fct de maturizarea pietelor, de
consolidarea lor institutionala, de functionarea relatiilor concurentiale.
*liberalizarea vizeaza: cresterea eficientei la niv microec, formarea capacitatii
intreprinderilor de a se adapta la un mediu concurential.
*eliminarea controlului statului asupra productiei si a preturilor a condus la
functionarea sistemului de preturi libere ca instrument de reglare pe piata
*concomitent cu masurile de liberalizare a preturilor erau necesare masuri de creste
a concurentei pe piata interna
Liberalizarea presupune :
-Probleme financiare ,decapitalizarea intreprinderilor
-Liberalizarea sectorului financiar
-Deprecierea monedei in raport cu valuta
-Liberalizarea contului curent de capital
Etapele liberalizarii:
Liberalizarea a fost inteleasa ca model de reforma, a socialismului propus de
Gorbaciov .
Liberalizarea a vizat sensurile diferite ale consensului de la Washington prin
optiunea terpiei de soc: a reprez trecerea propriu-zisa la liberalizare , s-a suprapus
pe prima etapa, terapia de soc a supus atitudini mai consistente pt destructurarea
mecanismelor specifice socialismului
Liberalizarea a luat forma compatibilitatii cu standardele modelului european de
economie:
-modelul economie are parametri precisi, se bazeaza pe o logistica rodata
reprezentata de procese de integrare in UE
-preturi convergente catre preturi internationale
-structura distorsionata de preturi din vechiul sistem e combinata cu o structura
importanta de preturi mondiale
-deprecierea cursului de schimb actioneaza ca o ancara a programului de
macrostabilizare
- crestere exagerata a preturilor.

9.Restructurarea economiei. Cazul Romaniei.


Restructurarea reprezinta chiar reforma economica.
E cel mai costisitor proces
Fara restructurare, liberalizarea si macrostabilizarea nu isi au bazele de pornire si
se golesc de continut
E un proces de consolidare a pietelor functionale si de argumentare a capacitatii
microeconomice de a se adapta la mediul concurential
Acest proces tinteste:
-performantele pietei interne ;
-competivitatea externa a economiei.
Se face printr-un mix de politici monetare si fiscale atat unui mix de politici
sectoriale
Apar anumite costuri ale restructurarii de reguli sociale
Privatizarea reprezinta pivotul principal al restructurarii
Trecerea proprietatii de stat la indivizi fara echivalent a facut ca forta restructurata
a privatizrii sa fie renta.
Stimularea privatizarii spontane a fost marginalizata
Daca restrucurarea e inadecvata-pierdere de piata interna sau externa.
Masuri de restructurare
1.crearea unui sistem concurential bazat pe criterii de rationalitate economica ;
2.performanta impusa de natura interesul particular si a initiativei private;
3.cresterea competivitatii prin punerea in valoare a avantajelor competitive ;
4.consistenta pietei interne si cresterea puterii de absorbtie ;
5.difuzarea sociala a prosperitatii si transformarea protectiei sociale catre sectorul
privat .
Caile unui proces de restructurare eficient:
1.cresterea investitilor in infrastructura ;
2.promovarea economisirii si a investitiilor ;
3.cresterea investitiilor in capitalul uman ;
4.programe de sprijinire a intreprinzatorilor si promovarii industriei mici si mijlocii
Programele de restructurare vizeaza:
1.deciziile privind intreprinderea care se descentralizeaza, se inchide sau se
dezvolta ;
2.deciziile privind determinarea sectoarelor si regiunilor unde se stimuleaza
amploarea de noi intreprinderi ;
3.decizii privind necesarul de forta de munca si proiecte concrete de calificare si
recalificare ;
Acest pogram trebuie sa contina masuri atat disciplinare a sectoarelor vechilor
intreprinderi de stat cat si pentru incurajarea infintarii de noi intreprinderi cu
capital privat.

8.Privatizarea pivot al restructurarii.Cazul Romaniei


Privatizarea este transferul legal al drepturilor de proprietate de la stat la agentii
privati .
Dilemele privatizarii:
1.viteza de implementare a acestui process
2.ordinea de prioritate: restructurare-privatizare: daca restructurarea se realizeaza
prima creste atractivitatea intreprinderii pentru posibilii investitori, se obtin
castiguri mai mari si se evita somajul ridicat pentru o perioada scurta de timp;
privatizarea intarziata, apare pericolul subventionarilor neeconomice.
3. metoda de management in procesul privatizarii: este eficienta privatizarea
spontana sau cea controlata?
Sustinatorii privatizarii spontane sustin ca :
-o tranzitie rapida este imperativa;
-exista proprietari care urmaresc maximizarea profitului este mai buna decat
absenta unuia;
-maximizarea profitului va duce la o alocare eficienta a resurselor , la cresterea
veniturilor bugetare , la cresterea bunastarii.
Sustinatorii privatizarii controlate sustin ca:
-risipirea proprietatii nu este de neglijat;
-masurile luate in graba privind scoaterea la licitatie a unor firme , pot duce la
scaderea preturilor lor la vanzare,
-veniturile obtinute din privatizarea prin vanzare catre capitalul strain pot fi
obtinute numai o singura data si de aceea ele trebuie maximizate.
4.A fost legata de forma de proprietate: cu proprietari straini sau autohtoni?
Privatizarea prin proprietari straini are o serie de avantaje:
- valuta obtinuta din vanzarea intreprinderii folosita poate fi folosita pentru
diminuarea datoriilor externe;
-orientarea spre piata a managementului occidental conduce la o disciplina
financiara ridicata ;
-infuzia de capital strain poate duce la modernizarea industriei central si est
europene.
Dezavantaje:
-cresterea somajului;
-pierderea suveranitatii nationale.
-probleme legate de modul de calcul a valorii reale a firmelor datorita faptului ca
practicile contabile est europene nu coincid cu cele occidentale.
5.beneficiile proprietatii concentrate comparativ cu beneficiile proprietatii
dispersate.
Avantajele programelor de improprietarire a angajatilor (MEBO ):
-muncitorii vor intelege legatura dintre perfotmnta, rentabilitate si viabilitate la
nivelul firmei ;
-va creste performanta salariatilor.

Dezavantajele programelor:
-intarzierea aparitiei unei piete reale a fortei de munca si a restructurarii industriale
-nu se poate realiza capitalizarea societatilor.
Etapele procesului de privatizare:
-formarea consensului ;
-legislatie, strategie a privatizarii ;
-decizia asupra privatizarii.
In Romania restrictiile privatizarii au afectat mult mai mult procesul de privatizare
comparativ cu celelalte tari in tranzitie, astfel incat gradualismul a condus la o
eficienta scazuta.
-slaba capitalizare interna, lipsa expertilor si a inflastructurii specifice, crearea si
gestionarea investitiilor care sa gestioneze procesul,sprijinul insuficient din partea
societatii au constituit tot atatea frane pentru dinamizarea transferului proprietatii
de la stat la proprietatea privata.
Datoriile mari ale firmelor catre stat si pietele interne financiare si de capital
insuficient dezvoltat au facut ca majoritatea privatizarilor sa se faca prin metoda
vanzarii catre straini.

7.Macrostabilizarea economiei.Cazul Romaniei.


-trebuie sa urmarim stabilizarea la nivel macroec. Cat si la nivel microec.
-stabilizarea trebuie sa sustina liberalizarea printr-un set de masuri si formule
startegice.
-stabilitatea economica are valoare efectiva de repr. suportului pentru asigurarea
stabilitatii sociale pt, reconfigurarea noului echilibru in structura sociala specifica.
-stabilitatea economica : - libertatea e si cauza si efect in tranzitie; ca magistrala
transformationala nici nu are relevanta decat in conjunctura cu liberalizare si
favorizand-o pe aceasta.
-cresterea economica sustinuta repr. semnalul unei macrostabilitati seusite a
economiei respective.
-rolul mix al statului intr o ec aflata in tranzitie reprezinta o trasatura esentiala.
Masuri pt. macrostabilizare:
Liberalizarea preturilor scaderea subventiilor; renuntarea la preturile administrate
Politica monetara restrictiva
Echilibrarea bugetului guvernamental cresterea taxelor si impozitelor si scaderea
cheltuielilor guvernamentale
Liberalizarea comertului exterior convertibilitate interna a monedei; deprecierea
monedei nationale
Aceste masuri fac parte din mixul de politici ale tranzitiei si au menirea sa
minimalizeze efectele restructurarii
Mixul de masuri pt controlul inflatiei:
1Politica monetara restrictiva au influenta redusa asupra cauzelor structurale a
cresterii preturilor
2Politici fiscale restrictive pp scaderea impozitelor directe pt a creste
stimulentele de a munci si investi
3Actiuni asupra cauzelor structurale masuri de crestere a W; prudenta privind
cresterile salarilale si corelarea lor cu W; cresterea pretului energiei pt a forta
restructurarea
-problema decidentilor de politica macroeconomica a fost ca si-au gandit strategia
doar pe TS neintelegand stabilitatea pe TL
-in RO inflatia ridicata a constituit punctul de plecare pentru un cerc vicios
Inflatie mare - > asteptari inflationoste ridicate; neincredere in moneda
nationala;distorsionarea deciziilor ag. economici.
Masuri structurale la nivelul ec reale pt macrostabilizare.
-privatizare rapida si impieicarea formarii de monopol, liberalizarea si
felexibilizarea pietei muncii.
-reforma sect. financiar si a celui bancar, reforma fiscala
-crearea unui sitem riguros de protectie sociala.
Microdinamizarea pentru ca la nivel macro masurile de macrostabilizare sa fie
eficiente e nevoie de invest care sa asigure microdinamizarea sist de companii: dezvolateare intensiva/extensiva.

S-ar putea să vă placă și