Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
PREAMBUL
Prezentul proiect de lucrari, are un specific aparte, dat de destinatia caracteristica de scoala a
acestor constructii atat existente cat si viitoare.
Din acest motiv, executarea lucrarilor de constructii, (reabilitare cladiri existente si executie cladiri
noi) se va face in cea mai mare parte de timp fara intreruperea activitatilor scolare. De comun acord cu
conducerea institutiei scolare, respectiv beneficiarul, se vor stabilii predarile de amplasamente de lucru si
organizarea spatiilor avandu-se in vedere urmatoarele aspecte:
Activitatea scolara si lucrarile de constructii sa poata sa se desfasoare concomitent in spatii si pe
zone diferite.
Predarea amplasamentelor de lucru sa permita suficient timp de executie lucrarilor de
constructii, astfel incat lucrarile programate sa se poata incadra in graficul de lucrari stabilit.
Cile de circulaie adiacente, trebuie s rmn libere pentru a exista o fluen n circulaia
perimetral, att a persoanelor ct i a autovehiculelor. Accesul si deplasarea copiilor, respectiv a
profesorilor si parintilor in scoala, sa fie delimitat si asigurat corespunzator, pentru a se evita
orice risc de accidente. antierul va fi mprejmuit cu garduri din panouri provizorii si plase de
protectie care s prentmpine ptrunderea altor persoane pe antier. Accesul n antier va fi
controlat. La ieirea din antier se va prevedea un punct de splare a utilajelor care prsesc
perimetrul antierului.
Se vor lua toate msurile de prentmpinare a polurii aerului, apei, solului n timpul lucrrilor de
execuie.
Se vor lua masuri de diminuare a poluarii fonice, prin prin amplasarea de bariere fonice.
Desfasurarea activitatilor de constructii ( in special a ceelor de demolare) se va face sub stricta
supraveghere a conducatorilor locurilor de munca.
Page 1 of 60
PROGRAM DE EXECUTIE DE
DETALIU
Lucrarile de interventie vor fi descrise in 4 capitole de proiectare , dupa cum urmeaza: Arhitectura,
Structura, Instalatii , Amenajari exetrioare si peisagistica.
Arhitectura:
Lucrarile de proiectare pentru capitolul Arhitectura sunt urmatoarele :
- supraetajarea cladirii existente pentru marirea capacitatii scolii.
- modernizarea cladirii existente prin schimbarea finisajelor interioare si exetrioare
- reabilitarea termica a cladirii existente prin aplicarea unui termosistem realizat din polistiren
expandat cu grosimea de 12 cm si schimbarea tamplariei exterioare.
- aplicarea unui termosistem realizat din polistiren expandat cu grosimea 12 cm pentru etajul 1
- recompartimentare cladire existent.
Page 2 of 60
Structura de rezistenta :
Lucrarile de proiectare pentru capitolul Structura de rezistenta sunt urmatoarele :
- consolidarea fundatiilor prin subzidiri in ploturi realizate din beton simplu
- realizarea unui sistem constructive de tip cadre prin realizarea unui sistem de stalpi si grinzi din
beton armat pentru parter si etaj
- reabilitarea placii de beton armat de peste parter
- supraetajarea cladirii existente folosind un sistem constructiv de cadre realizat din stalpi si grinzi
din beton armat
- inchideri exterioare din zidarie de caramida termoeficienta
- acoperis realizat din sarpanta de lemn , termoizolatie si hidroizolatie , tabla faltuita.
Instlatii electrice, sanitare si termice/HVAC:
Lucrarile de proiectare pentru capitolul Instalatii electrice , sanitare si termice/HVAC sunt
urmatoarele :
- schimbare instalatiilor electrice in cladirea existenta si adaugarea de instalatii electrice curenti
slabi.
- schimbare instalatii sanitare pentru corpul existent si retea noua pentru extindere si supraetajare
- schimbare instalatii termice pentru corpul existent si retea noua pentru extindere si supraetajare.
Amenajari exterioare si peisagistica:
Lucrarile de proiectare pentru capitolul Amenajari exterioare si peisagistica sunt urmatoarele :
- modernizarea terenului de sport din incinta scolii
- amenajrarea unei zone cu alei noi
- refacerea trotuarelor de garda ale caldirii
- igienizarea si replantarea zonelor verzi.
Structura va fi realizata din: fundatii beton, cadre de beton armat, inchideri de zidarie eficienta,
plansee beton armat.
Finisajele vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
Pardoselile din holurile de acces, coridoare, grupuri sanitare vor fi realizate din gresie
antiderapanta, iar in dormitoare pardoseala va fi din parchet.
In spatiile umede (grupuri sanitare) peretii vor fi placati cu faianta, in restul spatiilor vor fi
aplicate vopsitorii lavabile.
Page 3 of 60
Structura va fi realizata din: fundatii beton, cadre de beton armat, inchideri de zidarie eficienta,
plansee beton armat.
Finisajele vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
Pardoselile din holurile de acces, coridoare, grupuri sanitare, camere tehnice, vestiare si dusuri
vor fi realizate din gresie antiderapanta, iar in salile de sport pardoseala va fi din parhet.
In spatiile umede peretii vor fi placati cu faianta, in restul spatiilor vor fi aplicate vopsitorii
lavabile.
Lucrrile de execuie ale prezentului proiect constau din:
1. Lucrari de contructii noi i de reabilitare a cladiriilor existente, unde vor fi efectuate in
principal:
a.Lucrri de extindere - Se propune o mansardare a structurii parter existente. Supraetajarea se va
face pe intraga suprafaa a construciei. Regimul de inaltime a construciei va fi de P+E+M. Cladirea isi va
pastra forma in plan.Se recompartimenteaza spaiul interior de pe parter demolandu-se peretele logitudinal
din axul 2 si toti pereii interiori din corpul B. In vederea realizarii unui sistem de corect de preluare a
forelor seismica se propune realizarea de cadre spaiale pe ambele direcii.
b.Lucrri de arhitectura, reabilitare termic si modernizare a corpului de cldire existent plus
extindere, ce presupun modernizarea reelelor de utiliti (instalaiile termice, electrice, sanitare, de ap i
canalizare), a finisajelor interioare i exterioare, crearea de faciliti speciale pentru persoanele cu
dizabiliti, modernizare grupuri sanitare, etc, coform planurilor de arhitectura si instalatii electrice,
sanitare si termice, ale prezentului proiect;
2. Lucrari de execuie reele exterioare.
1. Lucrri de executie retele de alimentare cu apa potabila.
2. Lucrari de executie a retelelor de canalizarae menajera si pluviala.
3.
Lucrari de executie a retelelor de instalatii electrice de iluminat incinta.
3. Lucrari de execuie amenajri exterioare
1. Lucrri de mprejmuire a terenului
2. Lucrri de amenajare a terenulu de sport din curtea scolii
3. Lucrri de amenajare a aleilor si a spa sptiilor verzi
Page 4 of 60
Executarea hidroizolatiei
Executarea termoizolatiei exterioare cu polistiren extrudat.
Executarea protectiei hidrizolatiei cu tefond
10. Executarea lucrarilor de amenajare gard imprejmuiri, parcari, alei betonate si a spatiilor
verzi
-
Page 10 of 60
DESCRIEREA SUCCESIVA A
EXECUTIEI PENTRU
PRINCIPALELE CATEGORII DE
LUCRARI
I.
A) Lucrari de terasamente
Se vor executa dupa normativul privind Executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale - indicativ C 169-88, si constau in:
c.
d.
e.
f.
g.
h.
B) Executia Fundatiilor
Executarea si receptionarea lucrarilor de fundatii directe se face potrivit normativului C 169-1988.
Inaintea inceperii executiei lucrarilor fundatiei, trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si
anume:
- trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;
Page 11 of 60
- spargerea locala a fundatiilor existente, conform detaliilor din proiect, si protejarea instalatiilor
existente in pamant;
- coborarea nivelului apelor freatice, daca este cazul, cu epuismente, pentru a permite executarea
fundatiei in uscat;
- asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a
depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiei;
- verificarea axelor fundatiilor;
- verificarea situatiei gasite in teren si compararea ei cu cea prezenta in proiect din punct de vedere
al calitatii terenului, dimensiunilor, pozitiilor, in limita tolerantelor prescrise;
- incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare in prezenta specialistului
geotehnician.
In cazul in care caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare,
masurile ce urmeaza a se lua, se stabilesc impreuna cu proiectantul si se transmit prin dispozitie de santier.
Trasarea lucrarilor de fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si anume:
- fixarea in plan a axelor fundatiilor de beton, abaterea admisa fiind de 10 mm;
- abaterea admisa pe verticala la pozitionarea fundatiilor fata de cota de nivel se admite maxim 10
mm;
La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:
- materialele folosite trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor, standardelor si
normele de fabricatie in vigoare;
Conducerea societatii este obligata sa elaboreze instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii
pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, precum si pentru diferitele operatiuni care se
efectueaza la lucrarile de fundatii, ce nu sunt prevazute in normele in vigoare folosind in acest scop fisele
tehnologice existente sau cartea tehnica a utilajului respectiv.
NE 012 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
Materiale utilizate-betoane
Laboratorul constructorului va tine evidenta verificarii calitatii betoanelor astfel:
Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate si buletinele de incercari emise de
furnizor.
Compozitia betonului
Pentru fiecare marca de beton se va intocmi un program de incercari care va lua in considerare
urmatoarele:-asigurarea lucrabilitatii impuse si stabilirea cantitatii necesare de apa de amestecare;incadrarea granulozitatii agregatului total de preferinta in jumatatea inferioara a domeniului precizat,in
tabelul 3 si definivarea domeniului adoptat;
-adoptarea dozajului optim de ciment;
-urmarirea evolutiei rezistentelor in primele 7 zile de intarire;
-obtinerea unei rezistente medii la varsta de 28 de zile care sa depaseasca marca cu 10-15%.
Pentru toate marcile de betoane, in functie de caracteristicile sorturilor de agregate din depozitul
de consum al statiei, personalul laboratorului va adopta compozitia de baza si va emite reteta de preparare.
Prepararea betonului
Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform normativului, executantul este obligat sa ia
masurile de realizare a conditiilor necesare acestui scop. Dozarea materialelor component ale betonului se
va face gravimetric, admitandu-se urmatoarele abateri:
-ciment 1%;
-agregate,dozate individual 2%;
-agregate,dozate cumulat 1%;
-apa 1%;
-aditiv 0.1litru/litru.
Se va verifica saptamanal ori de cate ori se va considera necesar,functionarea corecta a
mijloacelor de dozare,folosindu-se greutati pana la cel putin 200 kg (de exemplu 8 greutati a 25 kg
fiecare).Este interzisa prepararea betonului in instalatii care nu asigura respectarea abaterilor prevazute.
Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzatoare care sa permita o masurare cat mai
exacta a cantitatii. Ordinea introducerii a materialelor componente in betoniera se va face conform cartii
tehnice a utilajului respective.In perioada de timp friguros executantul trebuie sa ia toate masurile astfel
incat temperature betonului proaspat sa nu fie mai mica de 7 C. Aceste masuri vor include indepartarea
ghetii si al bulgarilor de agregate inghetate ,acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau
cu aer cald circulant pri registre de tevi,utilizarea apei calde,etc. Agregatele nu vor fi incalzite la
temperature mai mari de 30C. Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa calda cu temperatura mai
mare de 40C se va adauga si cimentul. In perioada de timp calduros (temperaturi mai mari de 25C) daca
se executa elemente cu grosimi mai mari de 1.00 m, executantul va lua toate masurile necesare producerii
betonului sub temperatura maxima admisa de 25C.
Transportul betonului
Page 13 of 60
Page 14 of 60
Page 16 of 60
Operatiuni de
decofrare
9C
4
10
+10
15C
3
8
>+15
C
2
6
14
12
24
18
12
32
24
16
Page 17 of 60
Page 18 of 60
pregatirea rostului de betonare, respectiv a suprafetei de beton vechi care urmeaza sa vina in
contact cu betonul nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat sau spalare cu jet de apa.
Inchiderea cofrajelor pentru stalpi si grinzi se va face cu cel mult 24 de ore inainte de betonare si
dupa acceptarea de catre diriginte a modului de pregatire a rostului de betonare.
La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii:
pozitionarea in plan conform proiectului;
asigurarea orizontalitatii si verticalitatii;
-asigurarea respectarii dimensiunilor sectiunilor ce se betoneaza;
-asigurarea grosimii prevazute prin proiect a golurilor si pieselor inglobate.
Conditii de exploatare a cofrajelor
Pe parcursul betonarii se va urmari mentinerea etanseitatii si pozitiei initiale a cofrajelor,
intrerupandu-se betonarea si adoptandu-se masuri urgente in cazurile in care acestea se impun.
Dupa decofrare, panourile si piesele de sustinere vor fi curatate, indepartandu-se laptele de
ciment sau betonul aderent. Se interzice montarea panourilor care reprezinta lapte de ciment sau beton
aderent.
Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj si obtinerea unor suprafete de beton
corespunzatoare, panourile de cofraj vor fi unse in prealabil cu substante de decofrare omologate.
Abateri, tolerante si verificari
Abaterile admisibile sunt cele stabilite din NE 012-99.
Controlul si receptia lucrarilor de cofraje
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;
dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale;
pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementeleor corespunzatoare situate la nivelele
inferioare;
Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica:
corespondent a cotelor cofrajelor, atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect;
orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;
verticalitatea cofrajelor, stalpilor si peretilor;
existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii
lor;
masuri pentru fixarea cofrajelor de elemente de sustinere;
rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a
contravantuirilor pe cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor,
existenta penelor sau altor dispozitive de decofrare,
a stalpilor pentru
repartizarea presiunilor pe teren, etc. ;
existenta in numar suficient a distantarilor;
instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc
pentru crearea de goluri.
Page 19 of 60
In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata, rezistenta
si stablitatea sustinerilor se vor adopta masurile corespunzatroare.
In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate se va proceda la consemnarea eelor
constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia
constatata se va proceda la o noua verificare conform prevederilor mentionate si la incheierea altui proces
verbal.
In cursul operatiunilor de decofrare se vor respecta urmatoarele:
-desfasurarea operatiunii va fi supravegheata direct de conducatorul lucrarii;
-sustinerile cofrajelor se desfac incepand din
zona centrala a deschiderii
elementelor si continuand simetric catre reazeme; stabilirea pieselor de fixare( piese,
vincluri etc.), se va face treptat, fara socuri;
-decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor din greutate
proprie de catre elementul ce se decofreaza.
E) Executia lucrarilor de armare
In acest caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de montarea si urmarirea lucrarilor in
scopul realizarii unei calitati a lucrarilor de constructii montaj ce decurg din clasa de importanta a
constructiei.
Tipurile armaturii folosite conform proiectului pentru realizarea structurii de beton armat a
constructiei sunt cele omolegate la noi in tara.
Standarde si normative de referinta
Standarde
STAS 4 38/1-80 Otel beton laminat la cald; Marci si conditii generale de calitate;
STAS 438/2-80 Sarma trasa pentru beton armat; STAS 438/3-80 Plase sudate pentru beton armat;
STAS 7 009-7 9 Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si asamblari in constructii.
Terminilogie.
STAS
9600-7 9
Constructii
civile,
industriale
si
agricole. Tolerante si asamblari in
constructii. Sistem de tolerante.
STAS 12400/1-85 Costructii civile si individuale. Performante in constructii. Notiuni si principii
generale.
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat
Normative
NE 012 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
Se vor avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile Normativului NE 012 99.
Materiale folosite
Otelurile din beton trebuie sa respecte conditiile tehnice prevazute in STAS 438-80.
Aprovizionare si livrare
Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de cerificatul de calitate eliberat de
producator.
La aprovizoinare se va proceda la:
constatarea existentei certificatului de calitate;
verificarea caracteristicilor mecanice prin probe de laborator pentru
Page 20 of 60
indoire le rece;
Incercarea la tractiune pentru stabilirea limitei de curgere si rupere
se
va
Fasonarea barelor
Fasonarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Etrierii se vor confectiona cu ciocuri la 45 C (135), lungimea acestora pe protiunea dreapta fiind
de minimum 10 cm.
Se atrage atentia ca potrivit STAS-lui, dimensiunile partiale ale etrierilor sunt pentru partea lor
interioara si reprezinta "lumina" intre ramuri.
Pentru alte cerinte se vor respecta cele prezentate in Normativul NE 012 99.
Montarea armaturilor
Montarea armaturilor incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.
Armaturile vor fi montate in pozitia preavazuta in proiect si detaliile de armare.
Meritinerea pozitiei sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza distantieri confectionati
din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi se interzice
folosirea cupoanelor de otel beton.
Daca prin proiect nu se specifica altfel legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma neagra
1,5 mm diametru cel putin, la fiecare a doua incrucisare de bare.
Executantul va lua toate masurile necesare amplasarii tuturor pieselor inglobate, in confortmitate
cu detaliile din proiectul de executie.
La montarea pieselor inglobate, se vor lua masuri pentru fixarea lor astfel incat sa se asigure
mentinerea pozitiei corecte in tot timpul turnarii betonului. La montarea pieselor inglobate se vor respecxta
tolerantele prevazute in proiect.
Pentru alte cerinte se vor aplica cele prevazute in NE 012 99.
La rosturile (intreruperile) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare longitudinal
astfel incat procentul de armare in sectiune trans versala in care se face int rerupere, sa fie de aproximativ
0,5%, la locul acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare, fiind stabilite la propunerea
executantului cu acordul proiectantului.
Tolerante si abateri
Abaterile limita admise la fasonarea si montare armaturilor sunt cele indicate prin NE 012-99.
Prevederi constructive
Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt
cele indicate in NE 012-99.
Stratul de acoperire cu beton
Daca in proiect nu s-au prevazut alte acoperiri, se vor respecta cele prevazute prin Normativul NE
012-99.
Page 21 of 60
Inadirea barelor
Se vor respecta prevederile din proiect si din normele care stabilesc asemenea situatii.
Referitor la innadirea barelor ce depasesc lungimea de 12,0 m pentru diametre mai mari de 12mm,
se precizeaza ca acestea se vor face in sectiuni decalate cu minimum 50 , iar in aceeasi sectiune nu se va
innadi decat o singura bara.
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
In cazul cand nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la
inlocuirea acestora, cu acordul proiectantului si cu respectarea regulilor prevazute in Normativul NE 01299.
Conditii de receptie a armaturilor
La terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica:
numarul, dimametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor
structurii;
distantele intre etrieri, diametrul acestora si modul lor fixare;
lungimea portiunilor dintre bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi
inglobate in elementele ce se toarna ulterior; lungimile de petrecere la innadiri;
calitatea sudurilor;
numarul si calitatea legaturilor intre bare;
dispozitivile de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton;
pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate;
F) Executia lucrarilor de zidarie
Lucrarile de zidarie, dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si a mortarului se vor
executa dupa prescriptiile din Codul de proiectare pentru structuri din zidarie CR6-2006.
Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030/1985.
Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon, pentru zidarie de caramida si blocuri cu
goluri verticale si orizontale va fi de 7-8 cm.
Caramizile, inainte de punerea in opera, se vor uda bine cu apa, pe timp de arsita, udarea sa fie
facuta mai abundent.
La zidaria de caramizi pline si cu goluri verticale, rosturi orizontale si verticale vor fi bine umplute
cu mortar, dar lasandu-se neumplute pe o adancime de 1 ... 1,5 cm de la fata exterioara a zidului.
Orizontalitatea zidurilor de caramizi sau blocurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn
sau metal gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie; riglele se fixeaza la colturile
zidariei.
Verificarea orizontalitatii se face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle.
La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stalpisorilor se realizeaza din carcase
prefabricate, acestea se vor monta inainte de executarea zidariei, legandu-se de mustatile nivelului inferior.
Pe masura executiei zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia, se aseaza barele orizontale de
legatura cu stalpisorii. Intreruperea zidariei in dreptul stalpilor se face in strepi. Rosturile zidariei in dreptul
stalpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca. 2 cm pentru realizarea legaturii cat mai
bune cu stalpisorii.
Page 22 of 60
Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca. 1,0 m dupa udarea prealabila a zidariei si
cofrajului.
Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice folosirea in acest scop a vibratoarelor sau
baterea cofrajului cu ciocanul.
La ziduri cu grosimea de cel putin o caramida, se va zidi deoparte si de alta a golului cate 3
ghermele la fiecare gol de usa si cate doua ghermele de fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn vor fi
impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.
Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie de caramida sau blocuri cu goluri orizontale, se vor
fixa in dibluri de lemn, care se prevad in goluri executate cu ajutorul unor freze sau cu o dalta subtire cu
lama de 5 mm bine ascutita.
Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele aratate in
STAS 10109/1-1982, si in Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii
aferente indicativ C 56-1985.
La inchiderea fazei de rosu, se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora
comisia de receptie incheie un proces verbal in care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele
obtinute, posibilitatea continuarii lucrarilor.
La executarea lucrarilor pe timp friguros, se vor lua masurile prevazute in Normativ pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C 16-1984.
G) Executia sarpantei din lemn;
Elementele de sarpanta se vor executa din lemn de rasinoase, conform planselor.
Materialele puse in opera vor fi verificate calitativ direct prin vizualizare.
Se vor verifica planietatea, distanta intre axele elementelor de rezistenta
(popi,capriori),
ancorarea casoroabei de centura existenta.
Nu se admit elemente cu putregai sau gauri de insecte sau cu deviere de fibre de 15cm/m, crapaturi
In zonele de Imbinare mai mult de jumatate din lungimea piesei si o adincime de jumatate din diametrul
lemnului.
Se admit cu noduri sanatoase, concrescute de eel mult 1/3 din diametrul de cimp, in zonele de
imbinare noduri cu diametre de eel mult 1/5 din marimea diametrului lemnului, cu conditia ca distanta
dintre grupele de noduri sa fie de minim 40 cm, iar suma cumulata a diametrului nodurilor In cadrul unei
grupe de noduri sa nu fie mai mare de 1/1 din marimea diametrului lemnului.
Pentru elementele din lemn ecarisat nu se admit putregaiuri, gauri de insecte, noduri
vitrege(longitudinale) sau crapaturi.In zona de imbinare se admit noduri vicioase de cel mult o bucata pe
metru cu diametrul mai mic de 20mm, crapaturi In restul piesei cu adincimi de maxim 1/3 din grosimea
piesei si o lungime mai mica de 1/3 din lungimea piesei, devierea fibrei sa nu depaseasca l0cm/m.Se admit
noduri sanatoase, concrescute in afara zonei de imbinare cu diametrul de cel mult 7 cm.
In zonele de imbinare se admit noduri far a a iesi insa pe muchii si a caror diametru sa nu
depaseasca un sfert din latimea corespunzatoare a piesei.
Invelitoarea din tabla tip lindab, se va monta pe astereala din scandura de rasinoase, peste care se
va monta folie anticondens, verificandu-se in prealabil calitatea materialelor vizual si conform certificat
calitate.
Se vor respecta prevederile si detaliile date In proiectul tehnic.
Prinderea jgheaburilor de invelitoare se face cu cirlige dispuse la 50cm distanta intre ele, prinse
direct de astereala.
Sortul pentru racordarea invelitorii cu jgheabul, se face tot din tabla tip lindab.
Page 23 of 60
Burlanele se monteaza la fata zidurilor exterioare, distantate la 2 cm, utilizind la racordari coturi la
45 si 87 grade. Se vor executa fixari, cu bratara ancorata de zidarie.
H) Lucrari de hidroizolatii
Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unor izolatii vor fi introduse in
lucrare numai daca, in prealabil:
s-a verificat daca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt
corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului;
s-a organizat primirea si receptia materialelor si sunt indeplinite conditiile pentru
asigurarea pastrarii calitatii si integritatii lor la manipulare, depozitare si conservare a lor;
materiale folosite sa fie verificare inainte de punerea in opera, prin masurarea
dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., in conformitate cu prevederile din normele
tehnice in vigoare.
Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatiile se va face in cadrul
verificarii executarii suportului (de exemplu, pereti, sarpante, etc.).
Toate verificarile care se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatie, care ulterior se
acopera, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.
La lucrarile de hidroizolatii contra apelor subterane, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte
prevederile STAS 2355/2-1988, ale normativului C 112/86, ale cataloagelor de detalii in vigoare si ale
proiectului respectiv.
Se vor respecta urmatoarele:
coborarea si mentinerea nivelului panzei freatice la minim 30 cm, sub cota inferioara a
placii, pe intreaga durata a executiei;
suprafata suport sa fie rigida, iar scafele cu muchiile rotunjite cu raza de 5 cm;
scafele si muchiile se vor intari cu fasii de panza sau tesaturi;
hidroizolatia de la pereti va incepe de la scafe si se va executa complet pe tot parcursul
constructiei.
Masuri de paza contra incendiilor si protectia muncii
Se vor executa la elementele din lemn vopsitorii cu solutii antifoc.
In timpul executiei se vor evita fenomenele de ceata, ploaie, vant de gradul 6,sau ninsoare
puternica.
Muncitorii pe acoperis vor fi echipati cu centura de siguranta.
In exploatare se va urmari:
indepartarea depunerilor de zapada, muschi, vegetale, fiind interzise loviturile cu obiecte
metalice;
curatarea gurilor de scurgere;
supravegherea elementelor structurii de rezistenta pentru a nu permite sau pentru a
remedia degradarile sau deformatiile, care ar conduce la deteriorarea invelitorii
Transportul materialelor se va face cu mijloace acoperite, iar depozitarea in Incaperi protejate de
ploaie, departe de surse de foc, prin stivuire separata.
Se vor respecta:
Page 24 of 60
- Legea 319/2006;
- Legea 307/2006;
II.
Lucrari de arhitectura
A) Executarea lucrarilor de tamplarie din P.V.C. si lemn, geamuri i a celor aferente
c. dupa montaj, privind calitatea montajului i eventualele masuri generale de remediere a unor
deficiente sau mbunatatiri ce trebuiesc aduse.
Verificarea pe faze de lucrri.
Se face conform regulamentelor n vigoare i se refera la corespondenta cu prevederile din proiect
i Condiiile de calitate precum i ncadrarea n abaterile admisibile prevzute mai jos.
Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrri de tmplarie sau dulgherie i se va face
pentru fiecare categorie in parte, incheindu-se "PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE
LUCRARE", acestea inscriindu-se in registrul respectiv.
Receptia preliminara.
La receptia preliminara a intregului obiectiv, comisia de receptie va verifica lucrrile de timplarie
urmarind:
a.
Page 26 of 60
Verificarea materialelor aduse pe antier din fabrica se efectueaza de ctre conducatorul tehnic al
lucrrii i se refera la dimensiunile i calitatea materialelor prevzute in documentatia de execuie.
Materialele nu vor fi puse in lucrare daca nu sunt insotite de certificate de calitate.
De asemenea, nu se vor pune in lucru geamuri sparte, fisurate sau zgiriate.
Verificarea pe parcursul lucrrilor.
Verificarea pe parcurs a calitii lucrrilor se va face de ctre conducatorul tehnic al lucrrii pe tot
timpul execuiei, se efectueaza conform instructiunilor in vigoare i se refera la corespondenta cu tipurile i
dimensiunile din proiect, la condiiile de calitate i la incadrarea in abaterile admisibile, stabilite pentru
fiecare caz in parte i precizate in cataloagele de detalii tip sau in desenele de execuie.
Verificarea pe faze de lucrri.
Se va face pentru intreaga categorie de lucrri de geamuri i pentru fiecare tronson in parte,
incheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRRI, care se inscriu in
registrul respectiv.
Receptia preliminara.
Verificarea lucrrilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiectiv se va face de ctre COMISIA
DE RECEPTIE prin:
examinarea existentei i continutului proceselor verbale de verificare pe faze de lucrri;
examinarea directa a lucrrilor executate prin sondaj;
la geamurile cu chit obisnuit sau chit cu miniu de plumb, se controleaza vizual daca cordonul de
chit nu prezinta crapaturi, discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni desprinse. Nu se admite
s se vada capetele tintelor sau stifturilor. Se controleaza daca imbinarea chitului la colturi este
corect executata.
etansarea cordonului de cauciuc se controleaza prin scoaterea unei cercevele i asezarea intr-o
pozitie oblica, dupa care se toarna apa pe geam. Nu se admite patrunderea apei prin cordonul de
cauciuc.
controlarea tintelor de fixare a geamurilor la timplaria din lemn se va face prin scoaterea
baghetelor de lemn la citeva foi de usi, numarul sondajelor depinzind de volumul lucrrii i de
rezultatele obtinute la primele incercari.
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor de timplarie i montare a geamurilor:
-
C 199/1979
STAS 465/1980
STAS 466/1986
STAS 333/1986
STAS 799/1988
STAS 9317/4,2/87
C. 47/1986
STAS 853/1980
STAS 3830/1984
B) Pardoseli
Nici o lucrare de pardoseli nu se va incepe dect dupa verificarea i receptionarea suportului,
operatie care se efectueaza i se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective.
Verificri de calitate
Principalele Verificri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
aspectul i starea generala;
elementele geometrice (grosime, planeitate, panta);
fixarea imbracamintii pe suport;
rosturile;
racordarea cu alte elemente de construcii sau instalaii;
corespondenta cu proiectul.
Verificarea pe parcursul lucrrilor
O atentie deosebita trebuie acordata verificarii i receptionarii lucrrilor de instalaii ce trebuiesc
terminate inainte de inceperea lucrrilor de pardoseli (ex. canale, instalaii, strapungeri, izolatii) i a tuturor
lucrrilor a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile.
Toate materialele, semifabricate i prefabricate care intra in componenta unei pardoseli nu vor
intra in lucrare dect daca in prealabil:
s-a verificat de ctre conducatorul tehnic al lucrrii ce au fost livrate cu certificat de
calitate, care s confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;
au fost depozitate i manipulate in conditii care s evite orice degradare a lor;
s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau proiectul le cer incercarile de calitate.
Betoanele i mortarele provenite de la statii centralizate, chiar in incinta antierului, pot fi
introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care s rezulte cu precizie,
caracteristicile fizice, mecanice i de compoziie.
La pardoseli din piatra artificiala, executate in suprafete continui, verificarea se face conform
STAS 25600/1-74 (mozaic turnat):
aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale;
planeitatea i orizontalitatea, abaterea maxima admisa este de doua unde cu sageata maxima de 2
mm;
pantele - daca sunt prevzute in proiect (abaterea maxim admisa este de 2 mm/m i numai in
portiuni izolate);
aderenta la stratul suport se verifica prin ciocanirea cu ciocanul de zidar.
La pardoseli executate din piatra artificiala arsa sau nearsa din elemente prefabricate (dale din
beton, dale beton mozaicat, gresie) verificarea se executa conform STAS 2560/1-74 i STAS 256000/2-75;
planeitate i pante;
denivelari intre doua nivele prefabricate alaturate;
aderenta la stratul suport (prin ciocanire cu ciocanul de zidar);
marimea rosturilor (la aceste tipuri de pardoseli nu se incheie procese verbale de lucrri ascunse).
Page 28 of 60
Page 29 of 60
Materialele nu pot fi introduse in lucrare dect daca s-a verificat in prealabil de ctre conductorul
tehnic al lucrrii, daca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme ca sunt
corespunztoare cu normele respective.
Verificarea pe parcursul lucrrilor.
Pe parcursul lucrrii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de execuie, utilizarea
tipului i compozitiei mortarului, precum i aplicarea straturilor succesive fara depasiri de grosimi
maxime.
Se vor lua masuri impotriva uscarii prea rapide (vint, insorire), spalari de ploaie sau a inghetului.
Rezultatul incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicata conducatorului
tehnic al lucrrii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub
75 % din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul lucrrii pentru a stabili daca tencuiala poate fi
acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale de lucrri ascunse i se vor mentiona in
prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra
acceptarii tencuielii respective.
Verificarea pe faze de lucrri
Se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor Verificri la fiecare tronson in parte:
rezistenta mortarului;
numarul de straturi ce se aplica i grosimile respective;
aderenta la suport intre doua straturi;
planeitatea suportilor i liniaritatea muchiilor;
dimensiunea, calitatea i pozitia elementelor decorative (solbancuri, briie, cornise).
Aceste Verificri se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se inscriu in
registrele de procese verbale de lucrri ascunse.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrri, se fac cel putin cite una la fiecare
incapere i cel putin una la fiecare 100m2.
Receptia preliminara.
La receptia preliminara se efectueaza, direct de ctre comisie aceleasi Verificri, dar cu o frecventa
de minimum 1/3 din frecventa precedenta.
ABATERI ADMISE LA LUCRRI DE TENCUIELI
DENUMIREA DEFECTULUI
TENCUIALA BRUTA
TENCUIALA
DRISCUITA
TENCUIALA
GLETUITA
TENCUIALA FATADE
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Maximum doua la 1 m2
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se verifica
Maximum 2 neregularitati
Maximum
Page 30 of 60
Maximum
DENUMIREA DEFECTULUI
TENCUIALA BRUTA
verificare cu dreptarul de 2 m
lungime
Abateri de la verticala
TENCUIALA
DRISCUITA
TENCUIALA
GLETUITA
TENCUIALA FATADE
neregularitati in orice
directie avnd adincime
sau inaltime pina la 1
mm.
mm/neregu-laritati in
orice directie avnd
adincime sau inaltime
pina la 3 mm.
la tencuieli interioare
max. 1 mm/1 m (i
max. 30 mm//toata
inaltimea camerei;
Pina la 1 mm/1 m i
maximum
toata
inaltimea incaperii
Maximum 2 mm/1 m i
max. 20 mm pe toata
inaltimea cladirii
Nu se verifica
Maximum 1 mm/1 m i
max. 3 mm de la o latura
la alta
Pina la 1 mm/m i
maximum 2 mm intr-o
incapere
Nu se verifica
Pina la 1 mm/1 m i
max 2 mm pe toate
inaltimea sau lungimea
Pina la 2 mm/1 m i
max. 5 mm pe
inaltimea unui etaj.
Nu se verifica
Pina la 5 mm.
Pina la 5 mm
Pina la 6 mm.
C.18/1983
C.17/1982
C.16/1984
STAS 1667-1976
C.6/1986
STAS 233-1986
STAS 1667-1976
STAS 146-1980
C.18/1983
C.202/1980
STAS 7830-1980
D) Zugraveli, vopsitorii.
Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrrile de zugrveli, vopsitorii interioare i
exterioare ale cladirilor social-culturale.
La tavane i perei din zidrie se prevad tencuieli gletuite i zugrveli cu vopsea lavabila, alba sau
colorata .
Prevederi comune
Page 31 of 60
Zugravelile i vopsitoriile fiind lucrri destinate a ramine vizibile, calitatea lor din punct de vedere
al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiectiv i in consecinta nu este
necesar a se incheia procese verbale de lucrri ascunse.
Zugrveli interioare cu var lavabil: varul alb lavabil pentru exterior i interior pe baza de
copolimeri vinilici cu aspect catifelat, are urmtoarele proprietati:
acoperire foarte lunga;
alb imaculat;
lavabil;
permeabilitate ridicata, ce permite peretelui s respire;
dilatare optima;
aplicare usoara;
Caracteristici tehnice:
aspectul peliculei:
gros opac;
diluat:
apa;
uscare la suprafaa:
5 10 minute;
uscare la adncime:
30 40 minute
uscare in profunzime: 24 ore;
al treilea strat:
46 ore.
Modalitati de aplicare:
varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunnd o diluare a varului cu apa in proportie de
15 20%;
primul strat poate fi mai diluat pentru usoara penetrare in porozitatea suportului;
se amesteca cu grija adugind mai lent apa pn viscozitatea de aplicare este cea dorita;
nu se aplica produsul la o temperatura mai mica de 5 grade Celsius.
instrumentele folosite trebuie splate imediat dup utilizare.
Etape indicate:
suprafete noi: trebuie s fie bine uscate, fara praf i impuritati de orice fel, inclusiv cimentul
moderat bine. In toate cazurile, un strat fixator izolant pe baza de apa sau de diluant, creste
aderenta, elimina praful i reduce consumul de var.
suprafete varuite: se indeparteaza vechea varuiala prin raschetare i periere. Primul strat de
Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat dect urmatoarele pentru a favoriza impregnarea
suprafetei.
Verificri de calitate.
Verificarea calitii suportului pe care se aplica zugravelile i vopsitoriile se face in cadrul
verificarii executarii acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de timplarie, instalaii).
Este interzis inceperea executarii oricaror lucrri de zugraveli sau vopsitorii, inainte ca suportul s
fi fost verificat cu atentie de ctre seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate.
Verificarea calitii zugravelilor i vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor completa i are ca
scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor i
a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte s se mai repete in continuare.
Page 32 of 60
Inainte de inceperea lucrrilor de zugraveli i vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost
executate i receptionate toate lucrrile destinate a le proteja (invelitori, streasini) sau a caror execuie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaii, timplarie) precum i daca au fost
montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire).
Conducatorul tehnic al lucrrii trebuie s verifice toate materialele inainte de a fi introduse in
lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care s confirme ca sunt corespunzatoare
normelor respective.
Verificarea pe parcursul lucrrilor.
Pe parcursul executarii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuie,
prevazuta in prescriptiile tehnice, utilizarea retetelor lor i compozitiei amestecurilor indicate, precum i
aplicarea straturilor succesive in ordinea i la intervalele de timp prescrise. Se va urmari aplicarea
masurilor de protecie impotriva uscarii bruste (vint, insorire), spalari prin ploaie sau inghet.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrri se fac cel putin cite una la fiecare
incapere i cel putin una la fiecare 100 m 2. La receptionarea preliminara se efectueaza direct de ctre
comisie aceleasi Verificri, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta.
Verificarea pe faze de lucrri.
Zugraveli
Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:
corespondenta zugravelilor interioare i exterioare cu prevederile din proiect i cu eventualele
dispozitii ulterioare;
aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi,
basici i cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele);
Aderenta zugravelilor interioare i exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O
zugraveala prin frecare nu trebuie s se ia pe palma.
Vopsitorii
Inainte de inceperea verificarii calitii vopsitoriilor se va controla mai intii daca la vopsitoriile in
ulei s-a format o pelicula rezistenta.
Constatarea se face prin ciocanire a vopselei cu degetul in mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avndu-se in vedere urmatoarele:
suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte acelasi ton de culoare, aspect
lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel
trebuie s fie aplicata pina la "perfect curat", adica s nu prezinte straturi stravezii, pete,
desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri - care pot
genera desprinderea stratului aglomerarii de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau
slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau de vopsea insuficient frecata la preparare.
la vopsitoriile executate pe timplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea
a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite i slefuite in prealabil). De asemeni se va verifica
accesoriile metalice (silduri, drucare, cremoane, olivere) s nu fie patate cu vopsea.
nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;
Page 33 of 60
inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit, acestea vor fi verificate daca au fost pregatite corect
prin curatire, slefuire i chituire a rosturilor, etc.;
se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, etc., sunt vopsite in culorile
prescrise i daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte.
Se va verifica, inainte de vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire de
rugina, mortar, etc. Verificarea vopsitoriei fetelor "nevazute" ale tevilor, radiatoarelor se vor
controla cu ajutorul unei oglinzi;
separatiile intre zugraveli i vopsitorii, pe acelasi perete i intre zugraveala i tavane, trebuie s
fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie s fie rectilini i orizontale.
E) Lucrari de placaje
Capitolul de fata se refera la lucrrile de placaj, executate la interiorul cladirilor (aplicate cu
suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip) sau in exteriorul cladirilor.
Placajele fiind destinate s ramina vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi
verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiectiv i in consecinta nu este necesar s se incheie
procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pe faze de lucrri.
Verificri de calitate.
Lucrrile de placaje vor incepe dupa verificarea:
stratului suport pe care urmeaza a fi aplicate; existentei tuturor elementelor constructive
destinate a proteja placajul (plansee, invelitori, atice, cornise, balcoane);
existentei lucrrilor a caror execuie ulterioara ar putea deteriora placajul (timplarie, ghermele,
praznuri, suporti i toate lucrrile de instalaii);
Lucrrile enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective, inainte de
inceperea montarii placajelor.
Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care intra in componenta lucrrilor de placare
nu vor fi introduse in opera dect daca in prealabil:
s-a verificat de ctre conducatorul tehnic al lucrrii ca materialele au fost livrate cu certificat
de calitate care s confirme ca sunt corespunzatoare cu normele tehnice respective;
au fost depozitate i manipulate in conditii care s evite orice degradare a lor;
s-au efectuat la locul de punere in opera (dupa prescriptiile tehnice specificate sau daca
proiectul le cere), incercari de calitate;
mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta antierului, pot fi introduse
in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care s rezulte cu precizie
caracteristicile fizice, mecanice i de compozitie.
Verificarea pe parcursul lucrrilor.
Lucrrile de placare se verifica ca:
aspect i stare generala;
elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
aderenta placajului de stratul suport;
rosturi, etanseitate, tesatura placilor;
corespondenta cu proiectul;
Page 34 of 60
2 mm
1 mm/1 placa
max.una/1 m2
nu se admit
max.2/m2
nu se admit
Page 36 of 60
Pantele invelitorii sunt conform STAS 3303/2-88. Din punct de vedere higrotermic, intreaga
structura de invelitoare va fi verificata tinind seama de prevederile C107/82.
Jgheaburi i burlane.
Se vor verifica:
pantele jgheaburilor (minimum 0,5%) s fie conforme indicatiilor din proiect;
montarea jgheaburilor s fie executata cu minimum 1 cm i maximum 5 cm sub picatura
streasinei;
amplasamentul, tipul i numarul de crlige s corespunda prevederilor din proiect;
marginea exterioara a jgheabului s fie asezata cu circa 2 cm mai jos dect marginea
interioara;
cirligele pentru jgheaburi i bratarile pentru burlane s fie protejate contra coroziunii;
abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor; 1 cm/ml fara a depasi 5 cm in total;
fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor s fie facuta la distanta i intervalul din detaliile date
de proiectant;
tronsoanele de burlane s intre etans unul in celalalt (cel superior - in imbinarea cu tuburile de
fonta s fie de asemenea etanseizata);
toate imbinarile intre elemente la jgheaburi i burlane s fie cositorite;
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor pentru invelitori i tinichigerie
STAS 2389/1977
STAS 2274/1988
STAS 2274/1988
IV)
LUCRARI DE TERMOIZOLATII
Page 39 of 60
b) Conducte de canalizare
La iesirea in exterior a conductelor interioare de canalizare se va asigura adancimea minima de
protectie contra inghetului, conform STAS 6054, masurata de la cota terenului nivelat pana la generatoarea
superioara a acestora.
Distantele maxime de montaj a dispozitivelor de curatire la conductele de canalizare a apelor uzate
menajere, industriale, meteorice si conventional curate, sunt indicate in Normativul I9/1994 tabel 5.
Inainte de introducerea in executie a tevilor si pieselor de racord din PVC se va verifica fiecare
mufa astfel :
pozitia corecta a garniturii in lacasul mufei ;
garnitura sa nu prezinte zgarieturi sau fisuri ;
Garniturile defecte vor fi inlocuite numai cu piese originale fiind interzise improvizatiile.
Conductele din PVC montate in slituri sau in sapa vor fi invelite cu carton ondulat pentru a
permite dilatarea acestora.
Sustinerea conductelor se va face cu bratari de perete iar pentru conductele montate in canivou se
vor folosi console.ancorate.
Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi 0,4-0,8 m fata de pardoseala finita.
Conductele din PVC pentru canalizare montate sub pardoseala vor fi pozate intr-un canivou avand
inaltimea de 1,0 m si latimea de 1,0 m.
Page 40 of 60
Conductele vor fi mentinute sub presiune timp de minim 2 ore, timp in care se va realiza
verificarea tuturor traseelor si a imbinarilor. In acest interval nu se admite scaderea presiunii.
Presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un
manometru montat pe pompa in punctul cel mai de jos al conductelor.
Se va executa spalarea si dezinfectarea conductelor.
Dezinfectarea conductelor va fi urmata de o noua spalare dupa care se vor recolta probe de apa
care vor fi analizate in laboratoare specializate pentru verificarea calitatii si incadrarea in standardele de
potabilitate .
Incercarea de functionare la apa rece se va efectua cu echipamentele in functiune dupa montarea
bransamentului la reteaua publica, a armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelale puncte de
consum, la o presiune de regim de 2,5 bari.
Se va verifica, prin deschiderea succesiva a armaturilor de serviciu daca apa este livrata la
presiunea de utilizare la fiecare punct de consum in parte.
Pentru a verifica daca bransamentul la reteaua publica asigura debitul de calcul, vor fi deschise
simultan urmatoarele obiecte sanitare :
-2 lavoare ,1 WC si un spalator ;
Darea in functiune a retelei de apa potabila se va face numai dupa ce probele de laborator indica
incadrarea in standardul de calitate STAS 1342/91.
Incercari pentru conductele de canalizare menajera
Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari :
-incercarea de etanseitate ;
-incercarea de functionare ;
Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si la
punctele de imbinare.
Pentru conductele montate ingropat se vor intocmi procese verbale pentru lucrari ascunse.
Incercarea de etanseitate se va efectua prin umplerea cu apa a conductelor astfel :
-conductele de canalizare menajera pana la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau
ale obiectelor sanitare ;
La conductele montate sub pardoseala lucrarile de umplere a santurilor (imprastierea si
compactarea a pamantului) se vor efectua numai dupa proba de etanseitate .
Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor de
scurgere la un debit normal de functionare si verificarea conditiilor de scurgere.
Masuri specifice pentru combaterea zgomotului
Protectia impotriva zgomotului este o exigenta esentiala pentru calitatea constructiilor si trebuie
realizata si mentinuta pe toata durata de functionare.
Zgomotul in conductele de alimentare cu apa poate fi provocat de curgerea turbulenta si creste o
data cu viteza fluxului apei.
Pentru a impiedica producerea curgerii turbulente se vor lua urmatoarele masuri constructive :
-conductele nu trebuie sa prezinte urme de lovituri sau indoituri care duc la micsorarea
sectiunii de trecere ;
-sudurile trebuie executate asfel incat sa nu apara surplusuri de materialpe suprafata
interioara ; se vor introduce dispozitive speciale care sa protejeze suprafata interioara
-schimbarile de directie se vor executa folosind coturi cu raza mare de curbura ;
Page 42 of 60
Page 43 of 60
Page 45 of 60
Executia
Marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a aparatelor se face pe baza documentatiei,
spectandu-se prescriptiile de montaj speciale referitoare la corelarea traseelor electrice cu traseele celoralte
instalatii precum si a distantelor minime fata de acestea (conform cu normativele 17 si PE 107).
Distantele minime ce trebuie respectate, sunt indicate in normativul 17-2002, tabelul 4.1.
Conditiile pentru: montarea tuburilor si tevilor de protectie sunt indicate in normativul 17-2002:
Nu se vor monta tuburi si tevi in care sunt introduse conducte electrice cu izolatie
obisnuita pe suprafata cosurilor, in spatele sobelor sau al corpurilor de incaIzire;
Tuburile din PVC se pot instala aparent numai la inaltimi de peste 2 m de la pardoseala;
Tubuile si tevile se instaleaza numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee
oblice in cazul tuburilor peste plansee sau ingropate in beton ,precum si ale golurilor
formate in panouri din beton,
In incaperi de locuit si similare, traseelor orizontale se distanteaza la cca 0,3 m de la
plafon;
In incaperi in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de condensare,
acestea se vor monta pe trasee orizontale eu panta de 0,5 -0. 1 % intre doze;
Tuburile din PVC montate peste plansee sub pardoseala se protejeaza prin acoperire cu un
strat de mortar de ciment cu grosimea minima de 1 cm.
Se va evita montarea tuburilor si a tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a
constructiilor, in caz contrar aceasta montare este permisa in conditiile preyazute in
Page 47 of 60
normativul P,lOO;
Tuburile si tevile montate ingropat intr-un slit in elemental de constructie sau sub tencuiala
se acopera cu un strat de tencuiala de minim 1.cm grosime
Tuburile si tevile se fixeaza pe elementele de constructie cu accesorii de montare prin care
sa se realizeze o prindere sigura in timp. Distantele intre punctele de fixare pe portiuni
drepte sunt indicate in tabelul 4.5. din normativul 17-2002. Se prevad elemente de fixare si
la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor.
Tuburile si tevile din PVC se manevreaza in limitele de temperatura a mediului ambiant prevazute
in standardele de produs. In cazul unor temperaturi sub regimul termic critic admis, se va face
preincalzirea la o temperatura de +5 C timp de 24 ore (conform normativ C 16-84).
Conditiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi trebuie sa respecte urmatoarele:
a) Se vor evita imbinarile la tuburile montate inlgropat;
b) Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton la turnarea
acestora;
c) Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructie;
d) Curbarea tuburilor se executa cu raza interiora egala cu min. de 5...6 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent si egala cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj
ingropat;
e) Dozele si cutiile de derivatie se monteaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale
elementelor de constructie;
f) Dozele de tragere a conductelor electrice prin tuburi se prevad pe trasee drepte, la
distanta de maxim 25 m si pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanta de maxim 15 m.
Conditille pentru montarea aparatelor electrice sunt specificate in normativul NP. I 7-2002,
capitolul 5.
Dintre acestea se exemplifica urmatoarele:
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza numai pe conductoarele de faza;
Butonul de sonerie din locuinte se monteaza direct pe conducta de faza a circuitului de
sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie;
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6...1,5 m,
masurata de la axuI aparatuIui pana la nive1ul pardoselii finite;
Prizele se monteaza pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axu1 aparatului pana la
nivelul pardoselii finite:
peste 2,0 m, la scoli, in clase;
peste 1,5 m,in camere de copii din crese, gradinite, camine, spitale de copii si alte
cladiri similare;
peste 0,1 m, in alte incaperi decat cele umede, indiferent de pardoseli;
La montarea aparatelor de comutatie pe verticala unele sub altele," ordinea" de montare
incepand de sus in jos trebuie sa fie urmatoarea : intrerupator, comutator sau buton de
lumina, buton de sonerie, priza de curenti tari, priza de curenti slabi;
Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in
elementele de constructie se instaleaza in doze ce trebuie sa asigure protectia impotriva
electrocutarilor.
Conditille de montare acorpurilor de iluminat, conform normativului NP I 7 -20 02, aliniatele
5.3.16...5.3.29, sunt:
Page 48 of 60
STAS 530/1-87
STAS 838-82
STAS 1155-80
STAS 5560-81
STAS 1518-86
STAS 1518-80
STAS 1518-80
STAS 10400/1-87
STAS 10400/2-76
STAS 404/1-87
STAS 7656-80
STAS 7657-80
STAS-urile 424, 425, 564
STAS 5838/1-76
STAS 5838/3-80
STAS 3589/1-86
DIN 2856
P118/99
GP-063-01
Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii
Fitinguri. Conditii generale
Flanse din fonta si otel pentru armaturi si conducte
Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni
Robinete cu sertar Pn 6 si Pn 10
Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior Pn 16
Robinete cu ventil
Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate
Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie
Tevi de otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii
Tevi din otel, sudate longitudinal pentru instalatii
Tevi din otel, sudate longitudinal, trase sau laminate la rece
Profile metalice
Vata minerala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale
Saltele din vata minerala
Manometre. Conditii tehnice generale de calitate
Detalii pentru sudarea capilar dimensiuni probe.
Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor si sistemelor
de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu.
tevi;
piese de legatura;
fitinguri , robineti;
radiatoare din tabla de otel;
termoizolatie pentru conducte;
unitati de climatizare.
Ventilatoare de extractie axiale pentru aer viciat grupuri sanitare.
Page 51 of 60
Depozitare si manipulare
Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu
respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.
Materialele de instalatii, asupra carora conditiile atmosferice nu au influienta nefavorabila pe
durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate,
special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securitatii muncii.
Materialele care pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza
sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele care se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de
masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si produse din
materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in
asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile
(radiatoare, tronsoane de tubulatura prefabricata, ventilatoare, prefabricate, etc.).
Page 52 of 60
Materiale
Materialele de baza prevazute in proiect:
Echipamente functionale
Microcentrale termice murale cu tiraj fortat.
Instalatie si echipamente de automatizare ;
Page 53 of 60
Executia lucrarilor
Montarea conductelor
La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 0,3% insensul
curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta minima de 30 mm intre
peretele cladirii si suprafata izolatiei conductei si distanta dintre suprafetele a doua conducte izolate va fi
de minim 40 mm.
Specificaiile de mai sus pentru mbinarea evilor i fitingurilor sunt minimale, la montaj se vor
avea n vedere i alte precizri puse la dispoziie de furnizorul de teava.
In situatia utilizarii conductelor din otel, imbinarea se va face prin sudura oxiacetilenica.
In situatia utilizarii conductelor din PP-R, acestea vor fi cu insertie metalica, PN20 , SDR7.4 , si
principiul de imbinare va fi termofuziunea.
Atat in cazul OL sau al PP-R, se vor folosi fitinguri agrementate, compatibile cu categoria
materialului ales de catre antreprenorul general.
La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea libera
a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea conductei din fundatia cladirii
se va prevedea o fixare perfecta, conform detaliilor de executie ale proiectului.
Schimbrile de direcie ale conductelor de oel se vor realiza prin ndoirea conductelor cu diametre
pn la 2 i prin curbe de sudur pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin ndoire vor avea r/d egal
cu 1,5. Toate ramificaiile din conductele orizontale vor fi fcute peste generatoarea superioar a conductei
principale.
Dilatarea se asigur prin trasee deviate ale conductelor i dispunerea judicioas a punctelor fixe.
Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele.
Toate traversrile de conducte prin planee i noduri se vor face n manoane de protecie. Nu se
admit mbinri n poriunile n care conductele traverseaz elementele de construcie.
Sustinerea conductelor se va face pe pat metalic, realizat din cornier si se vor sustine de acesta prin
coliere cu cauciuc , pentru atenuarea vibratiilor.
In functie de tipul cornierului acestea se pot sustine si cu tija filetata sustinute prin prezoane.
Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de constructie, apoi
materialul tubular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilor de
treceri prin pereti trebuie verificate.
Distanele minime ntre conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normativ I 13.
Fa de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de nclzire vor fi
montate la distanele specificate n I 7 , respectiv NT DPE- - 01 -2004.
Trecerile prin elementele rezistente la foc se vor face prin treceri etanse la foc conform detaliilor
din proiect.
Page 54 of 60
Sustinerea elementelor pentru desfumare se face prin elemente rezistente la foc. Este interzisa
sustinerea acestor cu dibluri de plastic sau coliere cu cauciuc.
Imbinarea conductelor
Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin sudare cu flacara
oxiacetilenica pentru OL sau prin termofuziune infiletare sau flanse.
Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-urilor la intrumente si armaturi
prevazute cu mufe infiletate.
Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu acest sistem de
imbinare .
Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie. Filetele trebuie sa fie
conform STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea la cel putin Y2 si pana la % a partii infiletate.
Pentru etansare se va folosi fuior cinepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit
amestecata cu ulei de in dublu fiert.
In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie speciala in timpul fixarii flansei perpendicular
pe axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta a garniturii in ceea ce
priveste diametrul. Se vor folosi garnituri tip Marsit.
Imbinare prin sudare
Sudarea va fi electrica sau autogena, pentru OL. Se vor suda urmatoarele: Imbinari cap la cap,
ramificatii, coturi, flanse.
Calitatea sudurii trebuie sa fie conform clasei de calitate IV, conform Norm. 1.27
Pentru clasa de calitate IV pentru sudura, tehnologia de sudura trebuie elaborata de producator in
concordanta cu standardele in vigoare.
Page 55 of 60
Probe
Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe:
Proba de presiune;
Proba la rece;
Proba la cald;
Proba de eficacitate;
Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13.
Proba de presiune
Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea elementelor instalatiei
si consta din umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii.
Page 56 of 60
Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt conectate
toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte, unitatiele de consum
(radiatore, agregate si arii de incalzire).
In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii
maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va face fara centralele
termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente la presiune) sau conducte pentru
conectari tur-retur.
Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie tremica,
etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in palsee sau incastrarea lor in
elementele constructiei, cat si inainte de finisariel constructiei. Proba se face cand temperatura aerului este
mai mare de +5 oC.
Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie
al instalatiei astfel:
o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile montate
aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale;
dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se
mascheaza sub finisaje deosebite;
presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in
elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate
numai cu tevi trase);
la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint supuse
prevederii acestor prescriptii.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub
presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face
prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber.
Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune
si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1.6 prin citiri la
intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei, manometrul
nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la
imbinari si presgarnituri.
In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza
la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.
Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus solutii
antiinghet.
Probe la rece
Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor.
In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a robinetelor, cat si
inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de
expansiune inchise inainte de inceperea probelor.
Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulica. Proba de presiune
trebuie sa fie de 6 bari.
Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual.
Page 57 of 60
Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la presiune, cu
ajutorul unui manometru.
Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul intregului dest de
presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapaturi, pierderi de apa
la imbinari si garniturile pentru presiune.
Probe la cald
Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 pentru proiectarea si executarea
instalatiilor de incalzire centrala, o data cu aceste probe se regleza si instalatia.
Proba de eficacitate
Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in
incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai
dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o
perioada rece, cind temperaturile exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0 oC si
valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de 3 oC fata de temperatura
exterioara medie a celor doua zile precedente.
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se incalzeste
cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza
conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de 2 oC. pe timpul probei instalatia trebuie sa
functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise.
Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si
intoarcere, verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul
incaperii, la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m
citirile se vor face pe zone cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 mp, tot la inaltimea de 0.75 m.
In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta
de cel putin 2m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cadrul probei se
urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei. Daca cladirea este
expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11.
Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii
corespunzatoare si anume:
pentru temperaturi exterioare
1/5oC
pentru temperaturi interioare
1/5oC
pentru temperaturile agentului termic
1/2oC
Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite
de influiente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana).
Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi:
la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu; de
asemenea, alte camare dupa apreciere
La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se fac pe
linga masuratorile de temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei aerului, in conformitate cu
prevederile "Normativului pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5.
Page 58 of 60
Page 60 of 60