Sunteți pe pagina 1din 60

PROGRAM DE EXECUTIE DE DETALIU

DESCRIEREA SUCCESIVA A EXECUTIEI PENTRU


PRINCIPALELE CATEGORII DE LUCRARI

PREAMBUL
Prezentul proiect de lucrari, are un specific aparte, dat de destinatia caracteristica de scoala a
acestor constructii atat existente cat si viitoare.
Din acest motiv, executarea lucrarilor de constructii, (reabilitare cladiri existente si executie cladiri
noi) se va face in cea mai mare parte de timp fara intreruperea activitatilor scolare. De comun acord cu
conducerea institutiei scolare, respectiv beneficiarul, se vor stabilii predarile de amplasamente de lucru si
organizarea spatiilor avandu-se in vedere urmatoarele aspecte:
Activitatea scolara si lucrarile de constructii sa poata sa se desfasoare concomitent in spatii si pe
zone diferite.
Predarea amplasamentelor de lucru sa permita suficient timp de executie lucrarilor de
constructii, astfel incat lucrarile programate sa se poata incadra in graficul de lucrari stabilit.
Cile de circulaie adiacente, trebuie s rmn libere pentru a exista o fluen n circulaia
perimetral, att a persoanelor ct i a autovehiculelor. Accesul si deplasarea copiilor, respectiv a
profesorilor si parintilor in scoala, sa fie delimitat si asigurat corespunzator, pentru a se evita
orice risc de accidente. antierul va fi mprejmuit cu garduri din panouri provizorii si plase de
protectie care s prentmpine ptrunderea altor persoane pe antier. Accesul n antier va fi
controlat. La ieirea din antier se va prevedea un punct de splare a utilajelor care prsesc
perimetrul antierului.
Se vor lua toate msurile de prentmpinare a polurii aerului, apei, solului n timpul lucrrilor de
execuie.
Se vor lua masuri de diminuare a poluarii fonice, prin prin amplasarea de bariere fonice.
Desfasurarea activitatilor de constructii ( in special a ceelor de demolare) se va face sub stricta
supraveghere a conducatorilor locurilor de munca.

Page 1 of 60

DATE GENERALE PRIVIND OBIECTUL PROIECTULUI


Denumirea obiectului de investitii :
Consolidare , modernizare, reabilitare, supraetajare si extindere cladire scoala generala
existent , amenajari exterioare si imprejmuire teren.
Lucrarile obiectivului Consolidare , modernizare, reabilitare, supraetajare si extindere cladire
scoala generala existent , amenajari exterioare si imprejmuire teren. sunt amplasate in localitatea
Voluntari , judetul Ilfov.
Regimul juridic: Terenul din orasul Voluntari este domneiul public al comunei Volutari conform
Hotararii de Guvern nr 930/2002 si modificata prin H.C.L. nr 21/27.09.2000.
Terenul are o suprafata totala de 1900 mp , situate in intravilanul orasului Voluntari si este in
administrarea Consiliului Local al Orasului Voluntari.

PROGRAM DE EXECUTIE DE
DETALIU
Lucrarile de interventie vor fi descrise in 4 capitole de proiectare , dupa cum urmeaza: Arhitectura,
Structura, Instalatii , Amenajari exetrioare si peisagistica.
Arhitectura:
Lucrarile de proiectare pentru capitolul Arhitectura sunt urmatoarele :
- supraetajarea cladirii existente pentru marirea capacitatii scolii.
- modernizarea cladirii existente prin schimbarea finisajelor interioare si exetrioare
- reabilitarea termica a cladirii existente prin aplicarea unui termosistem realizat din polistiren
expandat cu grosimea de 12 cm si schimbarea tamplariei exterioare.
- aplicarea unui termosistem realizat din polistiren expandat cu grosimea 12 cm pentru etajul 1
- recompartimentare cladire existent.
Page 2 of 60

Structura de rezistenta :
Lucrarile de proiectare pentru capitolul Structura de rezistenta sunt urmatoarele :
- consolidarea fundatiilor prin subzidiri in ploturi realizate din beton simplu
- realizarea unui sistem constructive de tip cadre prin realizarea unui sistem de stalpi si grinzi din
beton armat pentru parter si etaj
- reabilitarea placii de beton armat de peste parter
- supraetajarea cladirii existente folosind un sistem constructiv de cadre realizat din stalpi si grinzi
din beton armat
- inchideri exterioare din zidarie de caramida termoeficienta
- acoperis realizat din sarpanta de lemn , termoizolatie si hidroizolatie , tabla faltuita.
Instlatii electrice, sanitare si termice/HVAC:
Lucrarile de proiectare pentru capitolul Instalatii electrice , sanitare si termice/HVAC sunt
urmatoarele :
- schimbare instalatiilor electrice in cladirea existenta si adaugarea de instalatii electrice curenti
slabi.
- schimbare instalatii sanitare pentru corpul existent si retea noua pentru extindere si supraetajare
- schimbare instalatii termice pentru corpul existent si retea noua pentru extindere si supraetajare.
Amenajari exterioare si peisagistica:
Lucrarile de proiectare pentru capitolul Amenajari exterioare si peisagistica sunt urmatoarele :
- modernizarea terenului de sport din incinta scolii
- amenajrarea unei zone cu alei noi
- refacerea trotuarelor de garda ale caldirii
- igienizarea si replantarea zonelor verzi.
Structura va fi realizata din: fundatii beton, cadre de beton armat, inchideri de zidarie eficienta,
plansee beton armat.
Finisajele vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
Pardoselile din holurile de acces, coridoare, grupuri sanitare vor fi realizate din gresie
antiderapanta, iar in dormitoare pardoseala va fi din parchet.
In spatiile umede (grupuri sanitare) peretii vor fi placati cu faianta, in restul spatiilor vor fi
aplicate vopsitorii lavabile.

Page 3 of 60

Structura va fi realizata din: fundatii beton, cadre de beton armat, inchideri de zidarie eficienta,
plansee beton armat.
Finisajele vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
Pardoselile din holurile de acces, coridoare, grupuri sanitare, camere tehnice, vestiare si dusuri
vor fi realizate din gresie antiderapanta, iar in salile de sport pardoseala va fi din parhet.
In spatiile umede peretii vor fi placati cu faianta, in restul spatiilor vor fi aplicate vopsitorii
lavabile.
Lucrrile de execuie ale prezentului proiect constau din:
1. Lucrari de contructii noi i de reabilitare a cladiriilor existente, unde vor fi efectuate in
principal:
a.Lucrri de extindere - Se propune o mansardare a structurii parter existente. Supraetajarea se va
face pe intraga suprafaa a construciei. Regimul de inaltime a construciei va fi de P+E+M. Cladirea isi va
pastra forma in plan.Se recompartimenteaza spaiul interior de pe parter demolandu-se peretele logitudinal
din axul 2 si toti pereii interiori din corpul B. In vederea realizarii unui sistem de corect de preluare a
forelor seismica se propune realizarea de cadre spaiale pe ambele direcii.
b.Lucrri de arhitectura, reabilitare termic si modernizare a corpului de cldire existent plus
extindere, ce presupun modernizarea reelelor de utiliti (instalaiile termice, electrice, sanitare, de ap i
canalizare), a finisajelor interioare i exterioare, crearea de faciliti speciale pentru persoanele cu
dizabiliti, modernizare grupuri sanitare, etc, coform planurilor de arhitectura si instalatii electrice,
sanitare si termice, ale prezentului proiect;
2. Lucrari de execuie reele exterioare.
1. Lucrri de executie retele de alimentare cu apa potabila.
2. Lucrari de executie a retelelor de canalizarae menajera si pluviala.
3.
Lucrari de executie a retelelor de instalatii electrice de iluminat incinta.
3. Lucrari de execuie amenajri exterioare
1. Lucrri de mprejmuire a terenului
2. Lucrri de amenajare a terenulu de sport din curtea scolii
3. Lucrri de amenajare a aleilor si a spa sptiilor verzi

A. Fazele de realizarea a obiectivului de investitii sunt :


1. Realizarea organizarii de santier prin :
Realizarea imprejmuirii santierului,
Delimitarea cailor de acces pentru elevi si personalul ce deserveste institutia de
invatamant

Page 4 of 60

Delimitarea stricta a cailor de acces a persoanelor, masinilor si utilajelor in incinta


santierului,
Delimitarea spatiilor de depozitare a materialelor, a deseurilor si molozului rezultat in
urma dezechiparii cladirilor existente.
Realizarea bransamentelor de santier pentru apa si energie electrica.
Amplasarea containerelor pentru birouri, vestiare, magazii, etc, precum si a WC-urilor
ecologice.
2. Dezechiparea cladirilor existente si demolarea propiu-zisa:
Desfacerea si izolarea bransamentelor electrice(in vederea evitarii accidentelor),
demontarea corpurilor de iluminat si a aparatejului,
Desfacerea si blindarea circuitelor de alimentare cu apa din incinta cladirii,
demontarea obiectelor sanitare si curatirea zonei.
Desfacerea si demontarea instalatiei existente de incalzire
Demontarea usilor din lemn
Desfacerea pardoselilor din lemn sau ciment
Desfacerea placajelor de faianta
Desfacerea tencuielilor degradate, (acolo unde este necesar) interioare si exterioare,
curatarea zidariei in vederea evidentierii eventualelor fisuri sau crapaturi existente.
Desfacerea invelitorilor, burlanelor, jgheaburilor, a sarpantei.

3. Executarea lucrarilor de extindere pe orizontala si verticala, a structurii, unde se au in


vedere urmatoarele etape de realizare :
-

Trasarea si balizarea axelor.


Executarea sapaturii pentru grinzile de fundare .
Turnarea stratului de beton de egalizare.
Executarea armaturii de fundatii, mustati de stalpi si a armaturii pentru
grinzile de fundare si pozitionarea ei conform proiectului.
Cofrarea fundatiilor si a grinzilor de fundare
Turnarea betonului
Decofrarea fundatiilor si grinzilor de fundare
Armarea stalpilor
Cofrarea stalpilor
Turnarea betonului
Decofrarea stalpilor
Executarea zidariei din BCA
Executarea planseelor de beton armat
Executarea structurii de mansarda si a acoperisului

4. Executarea lucrarilor de hidroizolatie si termoizolatie a fundatiei.


-

Curatarea si amorsarea suprafetei in vederea executarii hidroizolatiei


Page 5 of 60

Executarea hidroizolatiei
Executarea termoizolatiei exterioare cu polistiren extrudat.
Executarea protectiei hidrizolatiei cu tefond

5. Executarea lucrarilor de terasamente si executia pardoselii din beton


-

Executarea umpluturilor compactate pe zona grinzilor de fundare atat la


exterior cat si la interiorul cladirii.
Asternerea stratului de pietris pt ruperea capilaritatii.
Asternerea stratului de izolatie din BCA
Executarea pardoselii de beton slab armate cu grosimea de 10 cm.

6. Lucrri de arhitectura, reabilitare termic si modernizare


a) Lucrari de executie la invelitoare
-

Invelirea sarpantei cu astereala


Montarea foliei hidroizolante
Montarea sistemului de sipci longitudinale si transversale.
Montarea sageacului si a paziei
Montarea invelitorii din tigla metalica
Montarea jgheaburilor de tabla
Montarea parazapezilor

b) Lucrari interioare de arhitectura.


-

Controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite. Pentru zonele de reabilitare se


va avea in vedere refacerea tencuielilor degradate si a gletului, (acolo unde
este cazul)
Executarea lucrarilor ce ar putea provoca deteriorarea tencuielilor sau a
sapei. Din aceasta faza, anumite lucrari vor fi executate in paralel. Se vor
avea in vedere inceperea lucrarilor de instalatii electrice, sanitare si termice
ale caror trasee vor fi inglobate in tencuiala sau sapa. Se vor monta tuburile
pentru conductorii electrici, tevile de alimentare cu apa sau scurgeri si
sifoanele de pardoseala, se vor executa strapungeri si se vor monta tuburilor
de protectie metalice, prin care vor trece conductele pentru traseele de
instalatii termice .
Executarea tencuielilor cu mortar de var ciment M50T (amorsare executarea
grundului, executarea tinciului)
Executarea peretilor despartitori din gips carton si mastilor din gips carton
Executarea tavanelor suspendate si a tavanelor casetate (dupa ce in prealabil
au fost montate traseele electrice si cele de ventilatii(acolo unde este cazul)
Executarea sapelor pentru aducerea la nivel a pardoselii. (se va avea grija ca
traseele de instalatii ce trec prin pardoseala sa fie montate corespunzator si
probate)
Page 6 of 60

Hidroizolarea pardoselii la grupurile sanitare, dusuri, bai.


Montarea confectiilor metalice aparente grilaje balustrazi etc, inclusiv
montarea mainii curente.
Montarea ferestrelor si intoarcerea glafurilor interioare.
Executarea gletului de ipsos prin aplicarea a doua straturi (glet de baza si
glet de finisaj), slefuirea suprafetelor si amorsarea lor.
Executarea pardoselilor din placi de gresie si plinte din gresie (acolo unde
este cazul)
Executarea placajelor de faianta.
Executarea pardoselilor din fibrolemn melaminat inclusiv montarea plintelor
Montarea usilor interioare din tamplarie de lemn
Montarea usilor de acces in cladire
Montarea glafurilor interioare
Executarea vopsitoriilor cu vopsea lavabila de interior

c) Lucrari exterioare de arhitectura


-

Montarea profilului de baza


Inglobarea elementelor metalice diverse, necesare pentru prinderea
burlanelor, sistemelor portdrapel, etc.
Executarea termosistemului si intoarcerea glafurilor exterioare la ferestre prin
(lipirea placilor de polistiren, dibluirea acestora,executarea masei de spaclu si
inglobarea plasei de fibra de sticla, driscuirea tencuielii).
Vopsitorii pe tamplarie din lemn (sageac, pazii, etc)
Executarea vopsitoriilor decorative in relief
Montarea glafurilor exterioare
Montarea burlanelor din tabla.
Montarea balustrazilor la scarile si rampele de acces.
Placarea treptelor si contra treptelor scarilor de acces, precum si a rampelor
pentru ersoanele cu handicap, cu gresie antiderapanta.

7. Lucrari de instalatii electrice, sanitare si termice


a) Lucrari de instalatii electrice
-

Stabilirea traseelor de cabluri prin stabilirea pozitiei tablourilor electrice, a


dozelor de tragere si legatura, a corpurilor de iluminat, a aparatajului(prize,
intrerupatoare, comutatoare, etc).
Montarea tubulaturii pentru traseele de cabluri.
Montarea dozelor de tragere si legatura
Montarea dozelor de aparataj
Montarea tablourilor electrice.
Executarea circuitelor pentru legarea la pamant a tablourilor electrice si a
echipamentelor de forta.
Montarea cablurilor electrice si a conductorilor
Efectuarea legaturilor in doze
Page 7 of 60

Verificarea continuitatii conductorilor si marcarea lor ca faza, nul, si


protectie.
Cositorirea conductorilor
Montarea aparatajului (intrerupatoare, comutatoare, prize, etc)
Montarea corpurilor de iluminat
Efectuarea legaturilor la tablourile electrice
Executarea instalatiei de paratraznet
Bransarea TGD la BMPT
Efectuarea probelor PRAM

b) Lucrari de instalatii sanitare


-

Montarea instalatiei interioare de canalizare menajera, pozitionarea si


montarea sifoanelor de pardiseala, efectuarea probei de etansare.
Stabilirea traseelor de alimentare cu apa rece si calda, montarea instalatiei,
montarea armaturilor si efectuarea probei de presiune.
Spalarea instalatiei
Montarea obiectelor sanitare.

c) Lucrari de instalatii termice


-

Trasarea si montarea circuitelor de alimentare a traseelor termice.


Procurare, echipare si montare centrala termica
Efectuarea probei de presiune la rece
Montarea corpurilor de incalzit
Montarea instalatiei de panouri solare
Efectuarea probelor de functionare a centralei termice si ISCIR-izarea
echipamentelor.

8. Lucrari de amenajare si de imprejmuire a terenului de sport


-

Indepartarea stratului vegetal


Trasarea terenului de sport si a fundatiilor stalpilor gardului.
Efectuarea sapaturilor
Montarea armaturii pentru fundatii
Inglobarea confectiilor metalice si a stalpilor pentru imprejmuire
Turnatrea betonului in fundatii
Asternerea si compactarea stratului de balast
Asternerea foliei PVC
Armarea cu plase sudate
Turnare de beton armat, elicopterizat
Executarea confectiei metalice pentru imprejmuire si montarea plasei
metalice, si a prtilor de acces
Amorsarea suprafetei
Executarea stratului de mixtura cauciucata.
Page 8 of 60

9. Lucrari de executie retele exterioare.


-

Lucrari de executie a retelelor de alimentare cu apa potabila si a retelelor de


canalizare menajera si pluviala.
o Trasarea retelelor de alimentare cu apa potabila, a retelelor de canalizare
menajera si pluviala, si stabilirea pozitiei caminelor de canalizare si a
caminului de vane
o Efectuarea sapaturii mecanizate si manuale pentru montarea conductelor
si a caminelor
o Asternerea unui pat de nisip si pozarea conductelor la cotele indicate in
proiect
o Efectuarea probei de etanseitate.
o Executarea caminelor de canalizare din tuburi de beton si fasonarea
chiunetelor, montarea scarilor de acces, montarea capacelor.
o Executarea caminului de vane si bransament
Lucrari de executie a retelei electrice exterioare si a iluminatului exterior
o Trasarea retelei de cabluri electrice si stabilirea pozitiei stalpilor de
iluminat
o Efectuarea sapaturilor
o Asternerea patului de nisip si pozitionarea cablurilor electrice efectuarea
umpluturii compactate si pozitionarea benzii de avertizare
o Montarea armaturilor si a confectiilor metalice si a conductelor de trecere
o Cofrarea fundatiilor de stalpi
o Turnarea betonului
o Fixarea stalpilor si bransarea, verificarea legaturilor si punerea sub
tensiune

10. Executarea lucrarilor de amenajare gard imprejmuiri, parcari, alei betonate si a spatiilor
verzi
-

Trasarea imprejmuirilor, a aleilor betonate , a parcarilor si a spatiilor verzi


Efectuarea sapaturilor pentru realizarea gardului
Executarea armaturilor fasonate si montarea lor
Executarea cofrajului
Turnarea betonului.
Montarea confectiilor metalice
Efectuarea umpluturilor compactate.
Executarea sapaturilor pentru realizarea parcarilor si a aleilor
Asternerea stratului de balast compactat.
Montarea bordurilor
Turnarea betonului pe alei
Vopsirea imprejmuirilor
Degajarea spatiului verde de deseuri si gunoaie,
Page 9 of 60

Asternerea pamantului vegetal si pregatirea pamantului in vedetrea


insamantarii gazonului.
Insamantarea gazonului si stropirea repetata cu apa

Page 10 of 60

DESCRIEREA SUCCESIVA A
EXECUTIEI PENTRU
PRINCIPALELE CATEGORII DE
LUCRARI
I.

Lucrari de infrastructura si suprastructura

A) Lucrari de terasamente
Se vor executa dupa normativul privind Executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale - indicativ C 169-88, si constau in:

c.

d.
e.

f.

g.

h.

a. lucrari pregatitoare - inlaturarea stratului vegetal;


b. trasarea pe teren - marcarea fiecarei constructii dupa planul de trasare dat de proiectant;
executarea sapaturilor si sprijinirilor (dupa caz) saparea manuala in santuri cu sprijiniri ale
fundatiilor (dupa caz). Saparea si finisarea stratului de fundare se va face imediat inainte de inceperea
executiei fundatiei.
executarea umpluturilor si compactarea facandu-se manual sau cu maiul mecanic, de regula cu
pamantul rezultat din lucrarile de sapaturi;
daca executarea lucrarilor de sapatura, terasamentele, se fac pe timp friguros, se va respecta
Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii - indicativ C 161984;
receptionarea lucrarilor de terasamente - conform prevederilor Instructiunilor pentru
verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente si a Normativului C 561985;
Masuri de tehnica securitatii muncii la lucrarile de sapaturi cu respectarea Normelor
republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii nr. 34/1975 si 60/1975 si a normelor de
protectie a muncii in activitatea de constructii montaj aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 1233/F- 1980,
reactualizate prin Legea 90/1996 si normele specifice de protectia muncii, editia 1995;
Masuri de paza contra incendiilor, privind interzicerea focului in sapaturile cu peretii sprijiniti,
cat si prin prevenirea si stingerea incendiilor cu respectarea normelor in vigoare P. 118/99.

B) Executia Fundatiilor
Executarea si receptionarea lucrarilor de fundatii directe se face potrivit normativului C 169-1988.
Inaintea inceperii executiei lucrarilor fundatiei, trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si
anume:
- trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;
Page 11 of 60

- spargerea locala a fundatiilor existente, conform detaliilor din proiect, si protejarea instalatiilor
existente in pamant;
- coborarea nivelului apelor freatice, daca este cazul, cu epuismente, pentru a permite executarea
fundatiei in uscat;
- asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a
depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiei;
- verificarea axelor fundatiilor;
- verificarea situatiei gasite in teren si compararea ei cu cea prezenta in proiect din punct de vedere
al calitatii terenului, dimensiunilor, pozitiilor, in limita tolerantelor prescrise;
- incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare in prezenta specialistului
geotehnician.
In cazul in care caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare,
masurile ce urmeaza a se lua, se stabilesc impreuna cu proiectantul si se transmit prin dispozitie de santier.
Trasarea lucrarilor de fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si anume:
- fixarea in plan a axelor fundatiilor de beton, abaterea admisa fiind de 10 mm;
- abaterea admisa pe verticala la pozitionarea fundatiilor fata de cota de nivel se admite maxim 10
mm;
La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:
- materialele folosite trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor, standardelor si
normele de fabricatie in vigoare;
Conducerea societatii este obligata sa elaboreze instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii
pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, precum si pentru diferitele operatiuni care se
efectueaza la lucrarile de fundatii, ce nu sunt prevazute in normele in vigoare folosind in acest scop fisele
tehnologice existente sau cartea tehnica a utilajului respectiv.

C) Executarea lucrarilor de beton armat


Avand in vedere clasa de importanta ceruta constructiei ,se impun anumite exigente privind
calitatea materialelor ce intra in compozitia betonului , calitatea betonului realizat, modul de punere in
opera si de urmarire a lucrarilor.
Se vor utiliza numai betoane preparate in statii autorizate de preparare a betonului
Standarde si normative
Standarde
STAS 709-84 pentru betoane si mortare;
STAS 388-80 lianti hidraulici,ciment Portland;
STAS 1667-76 agregate natural grele,pentru betoane cu lianti minerali;
STAS 10107/0-90 calculul si alcatuirea elementelor din beton,beton armat si beton precomprimat;
STAS 8600-79 constructii civile,industriale si agricole,tolerante si ansambluri in constructii ,sistem de
tolerante;
STAS 10265/1-84 tolerante in constructii,tolerantele la suprafetele de beton armat;
STAS 12400/1-85 constructii civile si industriale,performante in constructii , notiuni si principii generale.
Normative
Page 12 of 60

NE 012 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
Materiale utilizate-betoane
Laboratorul constructorului va tine evidenta verificarii calitatii betoanelor astfel:
Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate si buletinele de incercari emise de
furnizor.
Compozitia betonului
Pentru fiecare marca de beton se va intocmi un program de incercari care va lua in considerare
urmatoarele:-asigurarea lucrabilitatii impuse si stabilirea cantitatii necesare de apa de amestecare;incadrarea granulozitatii agregatului total de preferinta in jumatatea inferioara a domeniului precizat,in
tabelul 3 si definivarea domeniului adoptat;
-adoptarea dozajului optim de ciment;
-urmarirea evolutiei rezistentelor in primele 7 zile de intarire;
-obtinerea unei rezistente medii la varsta de 28 de zile care sa depaseasca marca cu 10-15%.
Pentru toate marcile de betoane, in functie de caracteristicile sorturilor de agregate din depozitul
de consum al statiei, personalul laboratorului va adopta compozitia de baza si va emite reteta de preparare.
Prepararea betonului
Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform normativului, executantul este obligat sa ia
masurile de realizare a conditiilor necesare acestui scop. Dozarea materialelor component ale betonului se
va face gravimetric, admitandu-se urmatoarele abateri:
-ciment 1%;
-agregate,dozate individual 2%;
-agregate,dozate cumulat 1%;
-apa 1%;
-aditiv 0.1litru/litru.
Se va verifica saptamanal ori de cate ori se va considera necesar,functionarea corecta a
mijloacelor de dozare,folosindu-se greutati pana la cel putin 200 kg (de exemplu 8 greutati a 25 kg
fiecare).Este interzisa prepararea betonului in instalatii care nu asigura respectarea abaterilor prevazute.
Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzatoare care sa permita o masurare cat mai
exacta a cantitatii. Ordinea introducerii a materialelor componente in betoniera se va face conform cartii
tehnice a utilajului respective.In perioada de timp friguros executantul trebuie sa ia toate masurile astfel
incat temperature betonului proaspat sa nu fie mai mica de 7 C. Aceste masuri vor include indepartarea
ghetii si al bulgarilor de agregate inghetate ,acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau
cu aer cald circulant pri registre de tevi,utilizarea apei calde,etc. Agregatele nu vor fi incalzite la
temperature mai mari de 30C. Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa calda cu temperatura mai
mare de 40C se va adauga si cimentul. In perioada de timp calduros (temperaturi mai mari de 25C) daca
se executa elemente cu grosimi mai mari de 1.00 m, executantul va lua toate masurile necesare producerii
betonului sub temperatura maxima admisa de 25C.
Transportul betonului

Page 13 of 60

Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu


autoagitatoarele. Transportul local al betonului se va face cu pompa,bena,skipuri,tomberoane,etc. Fiecare
transport de beton va fi insotit de bon(fisa) de transport(livrare) in care vor fi mentionate:
-numarul bonului si data intocmirii;
-statia la care sa preparat betonul;
-tipul de beton si volumul;
-ora si minutul amestecului cimentului in apa a primei sarje descarcate in autoagitator;
-ora inceperii si terminarii descarcarii in santier.
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei,iar actele din santier vor fi
completate de maistrul lucrarii. Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar,un exemplar ramane la
santier ,iar celalalt se va intoarce la statie. Durata de transport se va considera de la momentul plecarii din
statie pana la sosirea pe santier si nu va depasi 45 de minute. La intreruperea lucrului ,mijloacele de
transport si cele de preparare vor fi spalate cu jet de apa. Se interzice cu desavarsire introducerea
autoagregatelor la incarcat inainte de golirea complete a apei din toba autoagitatorului.
Controlul calitatii betonului
Reguli care trebuie respectate in cadrul activitatii de control a calitatii betoanelor,sunt precizate in
anexele la NE 012-99 astfel:
verificari si determinari la aprovizionarea materialelor;
verificari si determinari de la laborator pe parcursul prepararii si livrarii betonului;
verificari si determinari de la laborator pentru adaptarea compozitiei betonului;
Rezultatele incercarii efectuate pe serii de cate 3 epruvete,la varsta de 28 de zile trebuie sa
satisfaca conditiile de la punctele urmatoare.
Conform metodologiei descrisa in Normativul NE 012-99 laboratorul statiei de betoane se va
intocmi o sinteza a rezultatelor inregistrate pe probe de beton,de clasa mai mare sau egala cu C12/15
(marca B200) incercate in cursul fiecarui trimestru. Rezultatele incercarilor efectuate pe probele recoltate
la santier trebuie sa respecte conditiile impuse de Normativul NE 012-99. Pentru stabilirea operativa a
realizarii clasei betonului pus in opera,ca prim indiciu se va satisface conditia ca oricare rezultat al
incercarii la rezistenta pe cub sa fie cel putin egala cu rezistenta minima admisibila.

Page 14 of 60

Punerea in opera a betonului


Lucrari pregatitoare
Executarea turnarii betoanelor poate sa inceapa daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
Pentru fiecare categorii de elemente (stalpi, plansee, etc) se va elabora de catre constructor fisa
tehnologica de betonare care va cuprinde in prealabil prezentata beneficiarului spre acceptare.
Fisa tehnologica va cuprinde:
-ordinea si ritmul de betonare;
-utilajele de transport si punerea in opera a betonului si corelarea acestora cu ritmul de betonare
stabilit;
-masurile preconizate pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
Sunt indeplinite masurile pregatitoare,exista materialele necesare,inclusiv piesele ce vor fi
inglobate sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare.
Exista si sunt instruite formatiile de lucru,in ce priveste tehnologia de executie si masurile de
securitate a muncii si prevenirii incendiilor.
Au fost receptionate calitativ si au fost incheiate procese vrebale corespunzatoare lucrarilor
premergatoare: sapaturi, cofraje, armature, pozitionarea pieselor inglobate, etc. Suprafetele de beton
turnate anterior si intarit care vor veni in contact cu betonul proaspat, au fost curatate de pojghita de lapte
de ciment si s-au inlaturat zonele insuficient compactate. Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor
conditii nefavorabile (ger,ploaie ambundenta, furtuna).
Betonarea va fi supravegheata permanent de catre un inginer numit de conducerea societatii.
Acesta va intocmi o fisa de betonare in care se va consemna:
-data inceperii si terminarii betonarii;
-volumul de beton pus in opera;
-indicativele seriilor de probe prelevate;
-masuri adoptate in cazul unor dificultati aparute in cursul betonarii (intemperii, intreruperi de
betonare, defectiuni ale cofrajelor, etc)
Reguli generale de betonare
Punerea in opera a betonului se va face in maximum 1,5 ore din momentul amestecului cimentului
cu apa. Inaltimea de cadere libera a betonului sa fie nu mai mare de 1,5 m. Betonul trebuie sa fie raspandit
uniform in lungul elementului.Turnarea noului strat se va face continuu pana la rosturile tehnologice de
lucru. Durata maxima a intrerupelor de betonare, pentru care nu este necesara luarea de masuri special la
reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. Pentru alte reguli generale
se vor respecta cele impuse prin Normativul NE 012-99. In conditiile in care temperatura aerului este mai
mica sau egala cu +5C,sau exista posibilitatea ca in interval de 24 de ore sa scada sub limita amintita ,se
recomand ca temperatura betonului proaspat sa fie de 1520C.
La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua masurile necesare pentru curatirea suprafetei de
betonare de zapada si ghiata. Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare. Daca
temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de +5C betonarea nu va
incepe.
Turnarea betonului pe timp calduros:
La turnarea betonului pe timp calduros executantul va lua masurile necesare protejarii
corespunzatoare a betonului impotriva efectului evapoparii rapide a apei din beton. Se recomanda
betonarea pe timpul noptii daca in cursul zilei se inregistreaza temperaturi mai mari de +25C.
Tratarea betonului dupa turnare:
Page 15 of 60

Conditii normale de temperatura:


-betonul va fi tinut permanent umed timp de minimum 7 zile;
-acest lucru se va realize prin stropirea permanenta, fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau
panza de sac mentinute permanent umede;
-stropirea manuala intermitenta este interzisa.
Conditii de timp friguros:
-masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant (masurata la
ora 8 dimineata) este mai mica de 5C.
-se vor asigura conditii normale de prize si intarire;
-se va asigura o rezistenta suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea dezghetului si
inghetului;
-evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin racirea brusca a stratului superficial de beton;
-protectia se va realize prin acoperirea cu saltelel executate din rogojini cuprinse intre 2 folii de
polietilena;
-protectia se va mentine pe o durata de minim 7 zile de la turnarea betonului;
-in cazul elementelor cu grosime mai mare de 1,0 m inlaturarea protectiei este admisa daca
temperature dintre temperature suprafetei betonului sic ea a mediului este mai mica de 12 C.
Compactarea si vibrarea betonului:
Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne . Se vor crea la interval de minimum 3m a
unor spatii libere intre armaturile de pe partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau
furtunurilor prin care se descarca betonul . Crearea spatiilor libere necesare patrunderii vibratorului la un
interval de maximum 5 ori grosimea elementului.
Personalul care efectueaza vibrarea va fi instruit in prealabil pentru a respecta urmatoarele reguli:
-introducerea vibratorului se face cat mai vertical fara a atinge armaturile si patrunzand in stratul
turnat anterior pe o adancime de 1015 cm;
-durata de vibratie pe o pozitie va fi de 10.30 sec aceasta prelungindu-se daca suprafata
betonului nu este orizontala sau continua sa degaje bule de aer din masa betonului;
-extragerea vibratorului se va face lent pentru a evita formarea de goluri;
-pozitia urmatoare a introducerii vibratorului nu va depasi distanta de 1,0 m.
Executarea rosturilor de turnare:
Rosturile de betonare vor fi in pozitiile stabilite de proiectant, ele vor fi verticale. Rosturile vor fi
realizate folosind tabla expandata. Reluarea betonarii se va face la interval prevazut in proiect si dupa
indepartarea laptelui de ciment si a eventualului beton necompactat. In cazul in care este posibil se va
extrage tabla expandata montata in rost. Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare se va
urmari cele prevazute in normativul 140-86.
Decofrarea:
Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele pentru decofrare vor fi cele prezentate in tabelul
de mai jos:

Page 16 of 60

Operatiuni de
decofrare

Termenul de decofrare in zile ptr.temperatura mediului


+5

Decofrarea partilor laterale


Decofrarea fetelor interioare ale Plansee, grinzi cu deschidere de max
cofrajelor cu mentinerea
6m
Grinzi cu deschidere mai mare de 6
popilor de siguranta
m
Indepartarea
popilor
dePlansee, grinzi cu deschidere de max
siguranta
6m
Grinzi cu deschidere de 6..12 m

9C
4
10

+10
15C
3
8

>+15
C
2
6

14

12

24

18

12

32

24

16

Temperatura minima pe interval de menetinere a cofrajului, masurata la 8 dimineata.


Abateri, tolerante si defecte admisibile:
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt aratate
in normativul NE012-99.Defectele admisibile privind aspectul si integritatea elementelor de beton armat
sunt enumerate in normativul NE012-99.
Controlul calitatii lucrarilor de beton armat:
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat, constituie in majoritatea lucrari ascunse,
astfel incat verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa fie consemnate in ,,Registrul de procese
verbale si lucrari ascunse
Procesele verbale de lucrari ascunse vor fi incheiate intre reprezentantii beneficiarului si
executantului si vor fi aduse la cunostinta proiectantului.
In procesele verbale de lucrari ascunse se vor preciza:
elementul sau lucrarea supuse verificarii;
verificarile efectuate;
constatarile rezultate;
acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare.
Daca se constata neconcordante fata de proiect, sau caietul de sarcini, se vor preciza masurile
necesare de remediere care vor fi supuse spre acceptarea proiectantului.
In cazul in care pe parcursul executiei se constata abateri fata de proiect,caietului de sarcini sau
reglementarilor tehnice in vigoare ,reprezentantul beneficiarului va dispune intreruperea executiei lucrarii
si va intocmi o ,,nota de constatare intr-un registru special construit. In asemenea conditii reprezentantul
va incunostiinta operativ proiectantul care va stabili si consemna masurile ce e impun a fi luate in
continuarea executiei lucrarii.
Pentru principalele faze de executie reprezentantul beneficiarului va verifica:
calitatea lucrarilor de cofraje;
calitatea lucrarilor de montare a armaturilor;
Inainte de incepere a betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton
turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou respective daca:

Page 17 of 60

s-a indepartat stratul de lapte de ciment;


s-au indepartat zonele de beton necommpactat;
suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre
betonul vechi si cel nou.
Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistica a rezultatelor
incercarilor efectuate pe probele prelevate la statia de betoane.
Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se apreciaza tinanad seama de:
constatarile exeminarii vizuale a elementelor in cauza;
analiza rezultatelor incercarilor efectuate pe epruvete confectionate in santier;
Calitatea betonului pus in opera se considera corespunzatoare daca:
nu se constata defecte de turnare sau compactare(goluri, segregari, discontinuitati, etc).
rezultatele incercarilor efectuate pe cuburile de proba ce indeplinesc conditiile de NE 01299.
D) Executarea lucrarilor de cofrare
Cofrajele se vor confectiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal.
Materialul utilizat la confectionarea cofrajelor si grosimea acestora trebuie sa asigure realizarea
unei suprafete de beton plane, orizontale, verticale sau cu inclinatia prevazuta in proiect.
Cofraj ele si sustinerile lor vor fi astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure obtinerea unor elemente cu forma si dimensiunile prevazute in proiect;
sub actiunea presiunii betonului proaspat si a incarcarilor ce apar in procesul de exceptie
sa nu permita deformari care, sa depaseasca abaterile admise pentru elementele ce se toarna;
sa permita o montare si o decofrare cat mai simpla;
inaltimea maxima cofrata pentru o etapa de betonare nu trebuie sa depaseasca 2.40 m in cazul
peretilor si respectiv 3.00 m in cazul stalpilor.
Standarde si normative de referinta
Standarde
STAS 7009-79- Constructii civile,
industriale si agricole tolerante si asambluri in constructii,
terminologie.
STAS 8600-79- - Constructii civile, industriale si agricole tolerante si asambluri in constructii, sistem de
tolerante.
STAS 10265-75- Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor. Termeni si notuiuni de baza.
STAS 10265/1-84- Tolerante in consructii. Tolerante la suprafetele de beton armat.
STAS 12400/1-85- Constructii civile si industriale. Performante in constructii. Notiuni si principii
generale.
STAS 10107/0-90- Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.
Normative
NE 012 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
Se vor avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile Normativului NE 012 99.
Conditii de montaj la lucrarile de cofraje
Inainte de inceperea montarii cofrajelor pentru stalpi si grinzi se va proceda la:
verificarea si receptionarea armaturilor montate;

Page 18 of 60

pregatirea rostului de betonare, respectiv a suprafetei de beton vechi care urmeaza sa vina in
contact cu betonul nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat sau spalare cu jet de apa.
Inchiderea cofrajelor pentru stalpi si grinzi se va face cu cel mult 24 de ore inainte de betonare si
dupa acceptarea de catre diriginte a modului de pregatire a rostului de betonare.
La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii:
pozitionarea in plan conform proiectului;
asigurarea orizontalitatii si verticalitatii;
-asigurarea respectarii dimensiunilor sectiunilor ce se betoneaza;
-asigurarea grosimii prevazute prin proiect a golurilor si pieselor inglobate.
Conditii de exploatare a cofrajelor
Pe parcursul betonarii se va urmari mentinerea etanseitatii si pozitiei initiale a cofrajelor,
intrerupandu-se betonarea si adoptandu-se masuri urgente in cazurile in care acestea se impun.
Dupa decofrare, panourile si piesele de sustinere vor fi curatate, indepartandu-se laptele de
ciment sau betonul aderent. Se interzice montarea panourilor care reprezinta lapte de ciment sau beton
aderent.
Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj si obtinerea unor suprafete de beton
corespunzatoare, panourile de cofraj vor fi unse in prealabil cu substante de decofrare omologate.
Abateri, tolerante si verificari
Abaterile admisibile sunt cele stabilite din NE 012-99.
Controlul si receptia lucrarilor de cofraje
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;
dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale;
pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementeleor corespunzatoare situate la nivelele
inferioare;
Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica:
corespondent a cotelor cofrajelor, atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect;
orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;
verticalitatea cofrajelor, stalpilor si peretilor;
existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii
lor;
masuri pentru fixarea cofrajelor de elemente de sustinere;
rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a
contravantuirilor pe cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor,
existenta penelor sau altor dispozitive de decofrare,
a stalpilor pentru
repartizarea presiunilor pe teren, etc. ;
existenta in numar suficient a distantarilor;
instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc
pentru crearea de goluri.

Page 19 of 60

In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata, rezistenta
si stablitatea sustinerilor se vor adopta masurile corespunzatroare.
In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate se va proceda la consemnarea eelor
constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia
constatata se va proceda la o noua verificare conform prevederilor mentionate si la incheierea altui proces
verbal.
In cursul operatiunilor de decofrare se vor respecta urmatoarele:
-desfasurarea operatiunii va fi supravegheata direct de conducatorul lucrarii;
-sustinerile cofrajelor se desfac incepand din
zona centrala a deschiderii
elementelor si continuand simetric catre reazeme; stabilirea pieselor de fixare( piese,
vincluri etc.), se va face treptat, fara socuri;
-decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor din greutate
proprie de catre elementul ce se decofreaza.
E) Executia lucrarilor de armare
In acest caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de montarea si urmarirea lucrarilor in
scopul realizarii unei calitati a lucrarilor de constructii montaj ce decurg din clasa de importanta a
constructiei.
Tipurile armaturii folosite conform proiectului pentru realizarea structurii de beton armat a
constructiei sunt cele omolegate la noi in tara.
Standarde si normative de referinta
Standarde
STAS 4 38/1-80 Otel beton laminat la cald; Marci si conditii generale de calitate;
STAS 438/2-80 Sarma trasa pentru beton armat; STAS 438/3-80 Plase sudate pentru beton armat;
STAS 7 009-7 9 Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si asamblari in constructii.
Terminilogie.
STAS
9600-7 9
Constructii
civile,
industriale
si
agricole. Tolerante si asamblari in
constructii. Sistem de tolerante.
STAS 12400/1-85 Costructii civile si individuale. Performante in constructii. Notiuni si principii
generale.
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat
Normative
NE 012 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
Se vor avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile Normativului NE 012 99.
Materiale folosite
Otelurile din beton trebuie sa respecte conditiile tehnice prevazute in STAS 438-80.
Aprovizionare si livrare
Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de cerificatul de calitate eliberat de
producator.
La aprovizoinare se va proceda la:
constatarea existentei certificatului de calitate;
verificarea caracteristicilor mecanice prin probe de laborator pentru
Page 20 of 60

indoire le rece;
Incercarea la tractiune pentru stabilirea limitei de curgere si rupere

Controlul calitatii armaturilor de otel beton


Controlul calitatii armaturilor de otel beton
012 99 din acest normativ.

se

va

face conform prevederilor din NE

Fasonarea barelor
Fasonarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Etrierii se vor confectiona cu ciocuri la 45 C (135), lungimea acestora pe protiunea dreapta fiind
de minimum 10 cm.
Se atrage atentia ca potrivit STAS-lui, dimensiunile partiale ale etrierilor sunt pentru partea lor
interioara si reprezinta "lumina" intre ramuri.
Pentru alte cerinte se vor respecta cele prezentate in Normativul NE 012 99.
Montarea armaturilor
Montarea armaturilor incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.
Armaturile vor fi montate in pozitia preavazuta in proiect si detaliile de armare.
Meritinerea pozitiei sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza distantieri confectionati
din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi se interzice
folosirea cupoanelor de otel beton.
Daca prin proiect nu se specifica altfel legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma neagra
1,5 mm diametru cel putin, la fiecare a doua incrucisare de bare.
Executantul va lua toate masurile necesare amplasarii tuturor pieselor inglobate, in confortmitate
cu detaliile din proiectul de executie.
La montarea pieselor inglobate, se vor lua masuri pentru fixarea lor astfel incat sa se asigure
mentinerea pozitiei corecte in tot timpul turnarii betonului. La montarea pieselor inglobate se vor respecxta
tolerantele prevazute in proiect.
Pentru alte cerinte se vor aplica cele prevazute in NE 012 99.
La rosturile (intreruperile) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare longitudinal
astfel incat procentul de armare in sectiune trans versala in care se face int rerupere, sa fie de aproximativ
0,5%, la locul acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare, fiind stabilite la propunerea
executantului cu acordul proiectantului.
Tolerante si abateri
Abaterile limita admise la fasonarea si montare armaturilor sunt cele indicate prin NE 012-99.

Prevederi constructive
Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt
cele indicate in NE 012-99.
Stratul de acoperire cu beton
Daca in proiect nu s-au prevazut alte acoperiri, se vor respecta cele prevazute prin Normativul NE
012-99.
Page 21 of 60

Inadirea barelor
Se vor respecta prevederile din proiect si din normele care stabilesc asemenea situatii.
Referitor la innadirea barelor ce depasesc lungimea de 12,0 m pentru diametre mai mari de 12mm,
se precizeaza ca acestea se vor face in sectiuni decalate cu minimum 50 , iar in aceeasi sectiune nu se va
innadi decat o singura bara.
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
In cazul cand nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la
inlocuirea acestora, cu acordul proiectantului si cu respectarea regulilor prevazute in Normativul NE 01299.
Conditii de receptie a armaturilor
La terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica:
numarul, dimametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor
structurii;
distantele intre etrieri, diametrul acestora si modul lor fixare;
lungimea portiunilor dintre bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi
inglobate in elementele ce se toarna ulterior; lungimile de petrecere la innadiri;
calitatea sudurilor;
numarul si calitatea legaturilor intre bare;
dispozitivile de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton;
pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate;
F) Executia lucrarilor de zidarie
Lucrarile de zidarie, dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si a mortarului se vor
executa dupa prescriptiile din Codul de proiectare pentru structuri din zidarie CR6-2006.
Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030/1985.
Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon, pentru zidarie de caramida si blocuri cu
goluri verticale si orizontale va fi de 7-8 cm.
Caramizile, inainte de punerea in opera, se vor uda bine cu apa, pe timp de arsita, udarea sa fie
facuta mai abundent.
La zidaria de caramizi pline si cu goluri verticale, rosturi orizontale si verticale vor fi bine umplute
cu mortar, dar lasandu-se neumplute pe o adancime de 1 ... 1,5 cm de la fata exterioara a zidului.
Orizontalitatea zidurilor de caramizi sau blocurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn
sau metal gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie; riglele se fixeaza la colturile
zidariei.
Verificarea orizontalitatii se face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle.
La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stalpisorilor se realizeaza din carcase
prefabricate, acestea se vor monta inainte de executarea zidariei, legandu-se de mustatile nivelului inferior.
Pe masura executiei zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia, se aseaza barele orizontale de
legatura cu stalpisorii. Intreruperea zidariei in dreptul stalpilor se face in strepi. Rosturile zidariei in dreptul
stalpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca. 2 cm pentru realizarea legaturii cat mai
bune cu stalpisorii.
Page 22 of 60

Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca. 1,0 m dupa udarea prealabila a zidariei si
cofrajului.
Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice folosirea in acest scop a vibratoarelor sau
baterea cofrajului cu ciocanul.
La ziduri cu grosimea de cel putin o caramida, se va zidi deoparte si de alta a golului cate 3
ghermele la fiecare gol de usa si cate doua ghermele de fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn vor fi
impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.
Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie de caramida sau blocuri cu goluri orizontale, se vor
fixa in dibluri de lemn, care se prevad in goluri executate cu ajutorul unor freze sau cu o dalta subtire cu
lama de 5 mm bine ascutita.
Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele aratate in
STAS 10109/1-1982, si in Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii
aferente indicativ C 56-1985.
La inchiderea fazei de rosu, se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora
comisia de receptie incheie un proces verbal in care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele
obtinute, posibilitatea continuarii lucrarilor.
La executarea lucrarilor pe timp friguros, se vor lua masurile prevazute in Normativ pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C 16-1984.
G) Executia sarpantei din lemn;
Elementele de sarpanta se vor executa din lemn de rasinoase, conform planselor.
Materialele puse in opera vor fi verificate calitativ direct prin vizualizare.
Se vor verifica planietatea, distanta intre axele elementelor de rezistenta
(popi,capriori),
ancorarea casoroabei de centura existenta.
Nu se admit elemente cu putregai sau gauri de insecte sau cu deviere de fibre de 15cm/m, crapaturi
In zonele de Imbinare mai mult de jumatate din lungimea piesei si o adincime de jumatate din diametrul
lemnului.
Se admit cu noduri sanatoase, concrescute de eel mult 1/3 din diametrul de cimp, in zonele de
imbinare noduri cu diametre de eel mult 1/5 din marimea diametrului lemnului, cu conditia ca distanta
dintre grupele de noduri sa fie de minim 40 cm, iar suma cumulata a diametrului nodurilor In cadrul unei
grupe de noduri sa nu fie mai mare de 1/1 din marimea diametrului lemnului.
Pentru elementele din lemn ecarisat nu se admit putregaiuri, gauri de insecte, noduri
vitrege(longitudinale) sau crapaturi.In zona de imbinare se admit noduri vicioase de cel mult o bucata pe
metru cu diametrul mai mic de 20mm, crapaturi In restul piesei cu adincimi de maxim 1/3 din grosimea
piesei si o lungime mai mica de 1/3 din lungimea piesei, devierea fibrei sa nu depaseasca l0cm/m.Se admit
noduri sanatoase, concrescute in afara zonei de imbinare cu diametrul de cel mult 7 cm.
In zonele de imbinare se admit noduri far a a iesi insa pe muchii si a caror diametru sa nu
depaseasca un sfert din latimea corespunzatoare a piesei.
Invelitoarea din tabla tip lindab, se va monta pe astereala din scandura de rasinoase, peste care se
va monta folie anticondens, verificandu-se in prealabil calitatea materialelor vizual si conform certificat
calitate.
Se vor respecta prevederile si detaliile date In proiectul tehnic.
Prinderea jgheaburilor de invelitoare se face cu cirlige dispuse la 50cm distanta intre ele, prinse
direct de astereala.
Sortul pentru racordarea invelitorii cu jgheabul, se face tot din tabla tip lindab.
Page 23 of 60

Burlanele se monteaza la fata zidurilor exterioare, distantate la 2 cm, utilizind la racordari coturi la
45 si 87 grade. Se vor executa fixari, cu bratara ancorata de zidarie.
H) Lucrari de hidroizolatii
Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unor izolatii vor fi introduse in
lucrare numai daca, in prealabil:
s-a verificat daca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt
corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului;
s-a organizat primirea si receptia materialelor si sunt indeplinite conditiile pentru
asigurarea pastrarii calitatii si integritatii lor la manipulare, depozitare si conservare a lor;
materiale folosite sa fie verificare inainte de punerea in opera, prin masurarea
dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., in conformitate cu prevederile din normele
tehnice in vigoare.
Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatiile se va face in cadrul
verificarii executarii suportului (de exemplu, pereti, sarpante, etc.).
Toate verificarile care se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatie, care ulterior se
acopera, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.
La lucrarile de hidroizolatii contra apelor subterane, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte
prevederile STAS 2355/2-1988, ale normativului C 112/86, ale cataloagelor de detalii in vigoare si ale
proiectului respectiv.
Se vor respecta urmatoarele:
coborarea si mentinerea nivelului panzei freatice la minim 30 cm, sub cota inferioara a
placii, pe intreaga durata a executiei;
suprafata suport sa fie rigida, iar scafele cu muchiile rotunjite cu raza de 5 cm;
scafele si muchiile se vor intari cu fasii de panza sau tesaturi;
hidroizolatia de la pereti va incepe de la scafe si se va executa complet pe tot parcursul
constructiei.
Masuri de paza contra incendiilor si protectia muncii
Se vor executa la elementele din lemn vopsitorii cu solutii antifoc.
In timpul executiei se vor evita fenomenele de ceata, ploaie, vant de gradul 6,sau ninsoare
puternica.
Muncitorii pe acoperis vor fi echipati cu centura de siguranta.
In exploatare se va urmari:
indepartarea depunerilor de zapada, muschi, vegetale, fiind interzise loviturile cu obiecte
metalice;
curatarea gurilor de scurgere;
supravegherea elementelor structurii de rezistenta pentru a nu permite sau pentru a
remedia degradarile sau deformatiile, care ar conduce la deteriorarea invelitorii
Transportul materialelor se va face cu mijloace acoperite, iar depozitarea in Incaperi protejate de
ploaie, departe de surse de foc, prin stivuire separata.
Se vor respecta:
Page 24 of 60

- Legea 319/2006;
- Legea 307/2006;
II.

Lucrari de arhitectura
A) Executarea lucrarilor de tamplarie din P.V.C. si lemn, geamuri i a celor aferente

Tamplarie din P.V.C. si lemn


Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitii i receptia lucrrilor de timplarie
exterioare si interioare (usi i ferestre) i geamuri aferente timplariei care se proiecteaza i se executa de o
firma specializata.
Verificarea tamplariei montate pe antier, se face la primirea pe antier i in tot timpul punerii n
opera (montarii) precum i la receptie.
Verificri de calitate
La lansarea comenzii de tamplarie se vor verifica dimensiunile de execuie ale golurilor, dupa
releveu, iar in cazul in care nu coincid cu cele din proiect, se vor face remedierile de rigoare.
Se va incheia un proces verbal de receptionare goluri.
Verificarea produselor de tamplarie se va face astfel:
prin verificarea certificatelor de calitate: rezistenta, culoare, transparenta, cerute n proiect;
prin verificarea pieselor de tamplarie la livrarea acestora;
prin verificarea pieselor de tamplarie dupa punerea lor in opera;
La punerea in opera se verifica daca, in timpul deplasarii, manipularii, tamplaria nu a fost
deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare. Dupa montare se vor verifica:
rezistenta i continuitatea jonctiunilor, perfectiunea mbinarilor, neadmitndu-se deplasari de mbinare de
nici un fel, etanseitatea pieselor mobile, existenta pieselor de nchidere conform contractului-proiect i a
celor stabilite cu beneficiarul i proiectantul prin contract.
Se vor verifica de asemenea:
verticalitatea montantilor, tocurilor, nu se admit abateri de la verticalitate mai mari de 1
3 mm;
fixarea din 30 n 30 cm de elemente de structura i aderenta perfecta a tocurilor la
elementul de structura;
existenta unui cordon de silicon continuu pe contur, abaterile de planeitate admisibile fiind
de maximum 1 3 mm;
existenta pieselor auxiliare conform proiectului pentru elementele interioare i exterioare.
Pentru geam (livrat in timplarie) se va verifica:
grosimea, luminozitatea, i prin ncercari, rezistenta (o ncercare la 100 m 2 geam) daca este
cea preconizata prin certificatul de calitate.
Verificarea pe parcursul lucrrilor.
Verificarea pe parcurs a calitii lucrrii se va face de ctre conducatorul tehic al lucrrii pe tot
timpul execuiei.
Pentru tamplaria de acet tip se vor incheia procese verbale pe faze ale lucrrii, dupa cum urmeaza:
a. pentru calitatea suportului de montaj i dimensiunilor golurilor de montaj;
b. calitatea tamplariei i corespondenta cu dimensiunile din proiect i cele de execuie;
Page 25 of 60

c. dupa montaj, privind calitatea montajului i eventualele masuri generale de remediere a unor
deficiente sau mbunatatiri ce trebuiesc aduse.
Verificarea pe faze de lucrri.
Se face conform regulamentelor n vigoare i se refera la corespondenta cu prevederile din proiect
i Condiiile de calitate precum i ncadrarea n abaterile admisibile prevzute mai jos.
Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrri de tmplarie sau dulgherie i se va face
pentru fiecare categorie in parte, incheindu-se "PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE
LUCRARE", acestea inscriindu-se in registrul respectiv.
Receptia preliminara.
La receptia preliminara a intregului obiectiv, comisia de receptie va verifica lucrrile de timplarie
urmarind:
a.

examinarea existentei i continutul proceselor verbale de verificare i receptie pe faze de


lucrri;
b. examinarea directa a lucrrilor executate prin sondaje;
c. se va avea in vedere ca tamplaria s indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta;
La tamplaria din lemn interioara se va verifica:
existenta si calitatea accesoriilor metalice;
verificarea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m);
intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 38 mm;
incastrarea tocului sa fie facuta in peretii existenti prin ghermele, dibluri, pene, cuie,
suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aiba nici un fel de joc;
abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1500 mm, trebuie
sa fie mai mici de 1 % din lungimea pieselor respective;
potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri pe toata
lungimea faltului respectiv, nu trebuie sa depaseasca 2 mm;
accesoriile metalice trebuie sa fie montate si sa functioneze perfect: balamalele,
cremoanele, drucarele sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in parte) de la
pardoseala;
lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri, trebuie protejate prin placute
metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
deschiderea cercevelelor trebuie sa se faca cu usurinta; ele nu trebuie sa fie blocate in
urma vopsirii;
verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli si vopsitorii.
Geamuri
Prevederile de la capitolul geamuri se refera la controlul calitii i receptiei lucrrilor de geamuri
montate la usi i ferestre.
Verificri de calitate.

Page 26 of 60

Verificarea materialelor aduse pe antier din fabrica se efectueaza de ctre conducatorul tehnic al
lucrrii i se refera la dimensiunile i calitatea materialelor prevzute in documentatia de execuie.
Materialele nu vor fi puse in lucrare daca nu sunt insotite de certificate de calitate.
De asemenea, nu se vor pune in lucru geamuri sparte, fisurate sau zgiriate.
Verificarea pe parcursul lucrrilor.
Verificarea pe parcurs a calitii lucrrilor se va face de ctre conducatorul tehnic al lucrrii pe tot
timpul execuiei, se efectueaza conform instructiunilor in vigoare i se refera la corespondenta cu tipurile i
dimensiunile din proiect, la condiiile de calitate i la incadrarea in abaterile admisibile, stabilite pentru
fiecare caz in parte i precizate in cataloagele de detalii tip sau in desenele de execuie.
Verificarea pe faze de lucrri.
Se va face pentru intreaga categorie de lucrri de geamuri i pentru fiecare tronson in parte,
incheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRRI, care se inscriu in
registrul respectiv.
Receptia preliminara.
Verificarea lucrrilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiectiv se va face de ctre COMISIA
DE RECEPTIE prin:
examinarea existentei i continutului proceselor verbale de verificare pe faze de lucrri;
examinarea directa a lucrrilor executate prin sondaj;
la geamurile cu chit obisnuit sau chit cu miniu de plumb, se controleaza vizual daca cordonul de
chit nu prezinta crapaturi, discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni desprinse. Nu se admite
s se vada capetele tintelor sau stifturilor. Se controleaza daca imbinarea chitului la colturi este
corect executata.
etansarea cordonului de cauciuc se controleaza prin scoaterea unei cercevele i asezarea intr-o
pozitie oblica, dupa care se toarna apa pe geam. Nu se admite patrunderea apei prin cordonul de
cauciuc.
controlarea tintelor de fixare a geamurilor la timplaria din lemn se va face prin scoaterea
baghetelor de lemn la citeva foi de usi, numarul sondajelor depinzind de volumul lucrrii i de
rezultatele obtinute la primele incercari.
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor de timplarie i montare a geamurilor:
-

C 199/1979

STAS 465/1980
STAS 466/1986
STAS 333/1986

STAS 799/1988
STAS 9317/4,2/87
C. 47/1986

STAS 853/1980

"Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea in


construcii a timplariei de lemn";
"Ferestre i usi de balcon dn lemn pentru construcii";
"Usi din lemn pentru construcii civile";
"Ferestre i usi de balcon, usi interioare i exterioare din lemn pentru
construcii"; Formate i alcatuiri;
"Ferestre i usi din lemn. Conditii tehnice generale";
"Timplarie pentru construcii. Metode de verificare a calitii";
"Instructiuni tehnice pentru folosirea i montarea geamurilor i a altor produse
de sticla in construcii"
"Geamuri trase";
Page 27 of 60

STAS 3830/1984

"Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre"

B) Pardoseli
Nici o lucrare de pardoseli nu se va incepe dect dupa verificarea i receptionarea suportului,
operatie care se efectueaza i se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective.
Verificri de calitate
Principalele Verificri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
aspectul i starea generala;
elementele geometrice (grosime, planeitate, panta);
fixarea imbracamintii pe suport;
rosturile;
racordarea cu alte elemente de construcii sau instalaii;
corespondenta cu proiectul.
Verificarea pe parcursul lucrrilor
O atentie deosebita trebuie acordata verificarii i receptionarii lucrrilor de instalaii ce trebuiesc
terminate inainte de inceperea lucrrilor de pardoseli (ex. canale, instalaii, strapungeri, izolatii) i a tuturor
lucrrilor a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile.
Toate materialele, semifabricate i prefabricate care intra in componenta unei pardoseli nu vor
intra in lucrare dect daca in prealabil:
s-a verificat de ctre conducatorul tehnic al lucrrii ce au fost livrate cu certificat de
calitate, care s confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;
au fost depozitate i manipulate in conditii care s evite orice degradare a lor;
s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau proiectul le cer incercarile de calitate.
Betoanele i mortarele provenite de la statii centralizate, chiar in incinta antierului, pot fi
introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care s rezulte cu precizie,
caracteristicile fizice, mecanice i de compoziie.
La pardoseli din piatra artificiala, executate in suprafete continui, verificarea se face conform
STAS 25600/1-74 (mozaic turnat):
aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale;
planeitatea i orizontalitatea, abaterea maxima admisa este de doua unde cu sageata maxima de 2
mm;
pantele - daca sunt prevzute in proiect (abaterea maxim admisa este de 2 mm/m i numai in
portiuni izolate);
aderenta la stratul suport se verifica prin ciocanirea cu ciocanul de zidar.
La pardoseli executate din piatra artificiala arsa sau nearsa din elemente prefabricate (dale din
beton, dale beton mozaicat, gresie) verificarea se executa conform STAS 2560/1-74 i STAS 256000/2-75;
planeitate i pante;
denivelari intre doua nivele prefabricate alaturate;
aderenta la stratul suport (prin ciocanire cu ciocanul de zidar);
marimea rosturilor (la aceste tipuri de pardoseli nu se incheie procese verbale de lucrri ascunse).

Page 28 of 60

Verificarea pe faze de lucrri.


Se fac aceleasi Verificri ca cele prescrise pentru parcursul lucrrii:
verificarile de aspect se efectueaza incapere cu incapere;
verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de din aceea prescrisa
pentru verificarile pe parcurs;
Rezultatele verificarilor i receptiilor pe faze de lucrri se consemneaza in procesele verbale
conform instructiunilor respective.
Receptia preliminara.
La receptia obiectivului se efectueaza:
examinarea i controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrrilor i pe faze de lucrri;
Verificri directe i anume: pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi, dar minim o verificare la 200
m2, pentru cele ce comporta masuratori i desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu o
frecventa minima de din cea prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrri.
Normative privind executarea lucrrilor de pardoseli, plinte, scafe:
- C35/1982
"Normativ pentru alctuirea i executarea pardoselilor";
- STAS 3430/1982
"Pardoseli. Clasificare";
- C.16/1984
"Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a
instalaiilor aferente";
- C.56/1985
"Normativ pentru verificarea calitii i receptia lucrrilor de construcii i
instalaiilor aferente";
- STAS 7055/1982
"Ciment Portland alb";
- STAS 1134/1971
"Piatra de mozaic";
- STAS 328/1980
"Lianti hidraulici ciment Portland".
C) Tencuieli
Prevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de construcii, avnd rol de
finisaj i de protecie i executate cu mortare de orice tip. In acest capitol intra i tratamentele subtiri cu
grosimi ncepnd de la 1 mm.
Tencuielile fiind lucrri destinate de cele mai multe ori s rmn vizibile, calitatea lor din punct
de vedere al aspectului poate fi verificata oricnd, dup terminarea ntregului obiectiv.
Verificri de calitate.
Verificarea calitii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificrii executarii
acestui suport.
Este absolut interzis de a se aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost receptionati conform
instructiunilor specifice. Inainte de execuia tencuielilor este necesar de a se verifica daca au fost
receptionate toate lucrrile destinate de a le proteja sau lucrri care prin execuie ulterioara ar provoca
deteriorarea tencuielilor:
nvelitori, plansee, balcoane, conducte de instalaii, tmplrie pe toc. Se va verifica daca odat cu execuia
suportilor au fost montate toate piesele necesare fiecarei timplarii sau ale instalaiilor (ghermele, praznuri,
suporti, coltare, etc.).

Page 29 of 60

Materialele nu pot fi introduse in lucrare dect daca s-a verificat in prealabil de ctre conductorul
tehnic al lucrrii, daca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme ca sunt
corespunztoare cu normele respective.
Verificarea pe parcursul lucrrilor.
Pe parcursul lucrrii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de execuie, utilizarea
tipului i compozitiei mortarului, precum i aplicarea straturilor succesive fara depasiri de grosimi
maxime.
Se vor lua masuri impotriva uscarii prea rapide (vint, insorire), spalari de ploaie sau a inghetului.
Rezultatul incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicata conducatorului
tehnic al lucrrii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub
75 % din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul lucrrii pentru a stabili daca tencuiala poate fi
acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale de lucrri ascunse i se vor mentiona in
prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra
acceptarii tencuielii respective.
Verificarea pe faze de lucrri
Se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor Verificri la fiecare tronson in parte:
rezistenta mortarului;
numarul de straturi ce se aplica i grosimile respective;
aderenta la suport intre doua straturi;
planeitatea suportilor i liniaritatea muchiilor;
dimensiunea, calitatea i pozitia elementelor decorative (solbancuri, briie, cornise).
Aceste Verificri se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se inscriu in
registrele de procese verbale de lucrri ascunse.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrri, se fac cel putin cite una la fiecare
incapere i cel putin una la fiecare 100m2.
Receptia preliminara.
La receptia preliminara se efectueaza, direct de ctre comisie aceleasi Verificri, dar cu o frecventa
de minimum 1/3 din frecventa precedenta.
ABATERI ADMISE LA LUCRRI DE TENCUIELI
DENUMIREA DEFECTULUI

TENCUIALA BRUTA

TENCUIALA
DRISCUITA

TENCUIALA
GLETUITA

TENCUIALA FATADE

Umflaturi, ciupituri, impuscaturi,


fisuri, lipsuri la glafurile
ferestrelor,
plinte,
obiecte
sanitare

Maximum una pina la 4


cmp/1m2

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Zgrunturi mari (pina la max. 3


mm) basici i zgirieturi adinci,
formate la driscuire la stratul de
acoperire

Maximum doua la 1 m2

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Neregularitati ale suprafetelor

Nu se verifica

Maximum 2 neregularitati

Maximum

Page 30 of 60

Maximum

DENUMIREA DEFECTULUI

TENCUIALA BRUTA

verificare cu dreptarul de 2 m
lungime

Abateri de la verticala

Minimum admis pentru


elementul suport

TENCUIALA
DRISCUITA

TENCUIALA
GLETUITA

TENCUIALA FATADE

in orice directie avnd


adincime sau inaltime
pina la 2 mm

neregularitati in orice
directie avnd adincime
sau inaltime pina la 1
mm.

mm/neregu-laritati in
orice directie avnd
adincime sau inaltime
pina la 3 mm.

la tencuieli interioare
max. 1 mm/1 m (i
max. 30 mm//toata
inaltimea camerei;

Pina la 1 mm/1 m i
maximum
toata
inaltimea incaperii

Maximum 2 mm/1 m i
max. 20 mm pe toata
inaltimea cladirii

la tenc. ext. max. 20


mm/1 m i max. 20
mm
la
toata
inaltimea cladirilor

Abateri fata de orizontala a


tencuielilor tavanelor

Nu se verifica

Maximum 1 mm/1 m i
max. 3 mm de la o latura
la alta

Pina la 1 mm/m i
maximum 2 mm intr-o
incapere

Nu se verifica

Abateri fata deorizontala sau


verticala a unor elemente ca:
intrinduri, iesinduri, glafuri
pilastri, muchii, briie, cornise,
solbancuri, ancadramente.

Maximum cele admise


pentru elemente

Pina la 1 mm/1 m i max.


8 mm/element.

Pina la 1 mm/1 m i
max 2 mm pe toate
inaltimea sau lungimea

Pina la 2 mm/1 m i
max. 5 mm pe
inaltimea unui etaj.

Abateri fata de raza la suprafete


curbate

Nu se verifica

Pina la 5 mm.

Pina la 5 mm

Pina la 6 mm.

Normative privind executarea lucrrilor de tencuieli, placaje.


-

C.18/1983
C.17/1982

C.16/1984

STAS 1667-1976
C.6/1986

STAS 233-1986
STAS 1667-1976
STAS 146-1980
C.18/1983
C.202/1980

STAS 7830-1980

"Normativ pentru executarea tencuielilor umede";


"Instr. tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i
tencuiala";
"Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a
instalaiilor aferente";
"Agregate naturale grele pentru betoane i mortare";
"Instr. tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica, placi ceramice
smaltuite";
"Placi de faianta";
"Agregate naturale grele pentru mortare i betoane";
"Var pentru construcii";
"Normativ pentru executarea tencuielilor umede";
"Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din placi de argila
arsa";
"Placi ceramice din argila arsa".

D) Zugraveli, vopsitorii.
Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrrile de zugrveli, vopsitorii interioare i
exterioare ale cladirilor social-culturale.
La tavane i perei din zidrie se prevad tencuieli gletuite i zugrveli cu vopsea lavabila, alba sau
colorata .
Prevederi comune
Page 31 of 60

Zugravelile i vopsitoriile fiind lucrri destinate a ramine vizibile, calitatea lor din punct de vedere
al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiectiv i in consecinta nu este
necesar a se incheia procese verbale de lucrri ascunse.
Zugrveli interioare cu var lavabil: varul alb lavabil pentru exterior i interior pe baza de
copolimeri vinilici cu aspect catifelat, are urmtoarele proprietati:
acoperire foarte lunga;
alb imaculat;
lavabil;
permeabilitate ridicata, ce permite peretelui s respire;
dilatare optima;
aplicare usoara;
Caracteristici tehnice:
aspectul peliculei:
gros opac;
diluat:
apa;
uscare la suprafaa:
5 10 minute;
uscare la adncime:
30 40 minute
uscare in profunzime: 24 ore;
al treilea strat:
46 ore.
Modalitati de aplicare:
varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunnd o diluare a varului cu apa in proportie de

15 20%;
primul strat poate fi mai diluat pentru usoara penetrare in porozitatea suportului;
se amesteca cu grija adugind mai lent apa pn viscozitatea de aplicare este cea dorita;
nu se aplica produsul la o temperatura mai mica de 5 grade Celsius.
instrumentele folosite trebuie splate imediat dup utilizare.

Etape indicate:
suprafete noi: trebuie s fie bine uscate, fara praf i impuritati de orice fel, inclusiv cimentul
moderat bine. In toate cazurile, un strat fixator izolant pe baza de apa sau de diluant, creste
aderenta, elimina praful i reduce consumul de var.
suprafete varuite: se indeparteaza vechea varuiala prin raschetare i periere. Primul strat de
Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat dect urmatoarele pentru a favoriza impregnarea
suprafetei.
Verificri de calitate.
Verificarea calitii suportului pe care se aplica zugravelile i vopsitoriile se face in cadrul
verificarii executarii acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de timplarie, instalaii).
Este interzis inceperea executarii oricaror lucrri de zugraveli sau vopsitorii, inainte ca suportul s
fi fost verificat cu atentie de ctre seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate.
Verificarea calitii zugravelilor i vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor completa i are ca
scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor i
a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte s se mai repete in continuare.
Page 32 of 60

Inainte de inceperea lucrrilor de zugraveli i vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost
executate i receptionate toate lucrrile destinate a le proteja (invelitori, streasini) sau a caror execuie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaii, timplarie) precum i daca au fost
montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire).
Conducatorul tehnic al lucrrii trebuie s verifice toate materialele inainte de a fi introduse in
lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care s confirme ca sunt corespunzatoare
normelor respective.
Verificarea pe parcursul lucrrilor.
Pe parcursul executarii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuie,
prevazuta in prescriptiile tehnice, utilizarea retetelor lor i compozitiei amestecurilor indicate, precum i
aplicarea straturilor succesive in ordinea i la intervalele de timp prescrise. Se va urmari aplicarea
masurilor de protecie impotriva uscarii bruste (vint, insorire), spalari prin ploaie sau inghet.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrri se fac cel putin cite una la fiecare
incapere i cel putin una la fiecare 100 m 2. La receptionarea preliminara se efectueaza direct de ctre
comisie aceleasi Verificri, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta.
Verificarea pe faze de lucrri.
Zugraveli
Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:
corespondenta zugravelilor interioare i exterioare cu prevederile din proiect i cu eventualele
dispozitii ulterioare;
aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi,
basici i cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele);
Aderenta zugravelilor interioare i exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O
zugraveala prin frecare nu trebuie s se ia pe palma.
Vopsitorii
Inainte de inceperea verificarii calitii vopsitoriilor se va controla mai intii daca la vopsitoriile in
ulei s-a format o pelicula rezistenta.
Constatarea se face prin ciocanire a vopselei cu degetul in mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avndu-se in vedere urmatoarele:
suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte acelasi ton de culoare, aspect
lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel
trebuie s fie aplicata pina la "perfect curat", adica s nu prezinte straturi stravezii, pete,
desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri - care pot
genera desprinderea stratului aglomerarii de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau
slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau de vopsea insuficient frecata la preparare.
la vopsitoriile executate pe timplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea
a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite i slefuite in prealabil). De asemeni se va verifica
accesoriile metalice (silduri, drucare, cremoane, olivere) s nu fie patate cu vopsea.
nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;

Page 33 of 60

inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit, acestea vor fi verificate daca au fost pregatite corect
prin curatire, slefuire i chituire a rosturilor, etc.;
se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, etc., sunt vopsite in culorile
prescrise i daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte.
Se va verifica, inainte de vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire de
rugina, mortar, etc. Verificarea vopsitoriei fetelor "nevazute" ale tevilor, radiatoarelor se vor
controla cu ajutorul unei oglinzi;
separatiile intre zugraveli i vopsitorii, pe acelasi perete i intre zugraveala i tavane, trebuie s
fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie s fie rectilini i orizontale.
E) Lucrari de placaje
Capitolul de fata se refera la lucrrile de placaj, executate la interiorul cladirilor (aplicate cu
suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip) sau in exteriorul cladirilor.
Placajele fiind destinate s ramina vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi
verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiectiv i in consecinta nu este necesar s se incheie
procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pe faze de lucrri.
Verificri de calitate.
Lucrrile de placaje vor incepe dupa verificarea:
stratului suport pe care urmeaza a fi aplicate; existentei tuturor elementelor constructive
destinate a proteja placajul (plansee, invelitori, atice, cornise, balcoane);
existentei lucrrilor a caror execuie ulterioara ar putea deteriora placajul (timplarie, ghermele,
praznuri, suporti i toate lucrrile de instalaii);
Lucrrile enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective, inainte de
inceperea montarii placajelor.
Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care intra in componenta lucrrilor de placare
nu vor fi introduse in opera dect daca in prealabil:
s-a verificat de ctre conducatorul tehnic al lucrrii ca materialele au fost livrate cu certificat
de calitate care s confirme ca sunt corespunzatoare cu normele tehnice respective;
au fost depozitate i manipulate in conditii care s evite orice degradare a lor;
s-au efectuat la locul de punere in opera (dupa prescriptiile tehnice specificate sau daca
proiectul le cere), incercari de calitate;
mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta antierului, pot fi introduse
in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care s rezulte cu precizie
caracteristicile fizice, mecanice i de compozitie.
Verificarea pe parcursul lucrrilor.
Lucrrile de placare se verifica ca:
aspect i stare generala;
elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
aderenta placajului de stratul suport;
rosturi, etanseitate, tesatura placilor;
corespondenta cu proiectul;
Page 34 of 60

execuia muchiilor iesinde sau intrinde;


Verificarea pe faze de lucrri.
Verificarea pe faze de lucrri se face in cazul placajelor interioare pentru fiecare incapere in parte,
iar in cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de Faada in parte i se refera la urmatoarele obiective:
rezistenta mortarelor sau a pastelor de aplicare a placilor de placaj (determinata in cuburi de
7,07 cm latura, turnate sau chiar la turnarea mortarelor sau pastelor respective);
determinarea de straturi din structura placajelor i grosimilor respective (determina prin
sondaje executate cel putin la fiecare 100 m 2 );
aderenta la suport a mortarului de poza i intre spatele placilor i mortar (sau pasta adeziva);
planeitatea suportilor i liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata);
dimensiunile, calitatea i pozitiile elementelor decorative care se placheaza (solbancuri, briie,
cornise, etc.).
Receptia preliminara.
La receptia preliminara comisia de receptie va efectua aceleasi Verificri.
Prin examinare vizuala se verifica:
racordarea placajului cu tencuiala. Suprafetele placate cu placi de faianta trebuie s se termine
cu placi cu muchiile rotunjte, iar spatele lor s coincida cu nivelul finisajului alaturat. Nu se
admite ca racordarea tencuielii cu placajul s se faca sub scafa de mortar de ciment sau pasta
de ipsos i nici ca nivelul suprafetei placajului s se afle sub nivelul tencuielii.
strapungerile efectuate in suprafata placata, pentru trecerea tevilor de instalaii, fixarea
prizelor, intrerupatoarelor. Gaurile facute n placi s fie mascate pe contur, prin acoperire cu
rozete metalce nichelate sau prevzute cu garniturI - dupa cum este prevazut in proect. La
gaurIle unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel incit conturul gaurii se vede i in
jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzator. De asemenea, gaurile practicate
in placajul pentru fixarea obiectelor sanitare (spalator, oglinda) nu trebuie s fie vizibile sub
obiecte.
Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 1,20 2,00 m lungime. Sub
acest dreptar asezat, pe orice directie, nu se admite dect o singura denivelare de maximum 2 mm
Verticalitatea suprafetei placate se verifica cu bolobocul i cu un dreptar de 1,20 m.
Abaterea
maxima admisibila nu va depasi 2 mm. In suprafetele orizontale (glafuri, marginea cazii) trebuie s se
asigure o panta ctre interior de cca 2 %. Daca se observa abateri la examinarea vizuala a rosturilor,
acestea vor fi masurate cu ajutorul unor calibre.
Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe, se face la inceput prin
examinare vizuala, iar daca se observa ondulari in plan vertical sau orizontal, acestea se masoara cu
ajutorul unui dreptar de 2 m lungime. Nu se admite sub dreptar, dect o singura unda avnd o sageata mai
mica de 2 mm.
La limita de separare a placajului de timplarie de lemn, dupa uscarea completa a acesteia, rosturile
nu trebuie s fie mai mari de 1 mm. Acolo unde timplaria este prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie s
patrunda sub ele cel putin 10 mm. Pervazurile trebuie s fie faltuite pe inaltimea placajului.
Abateri admisibile la calitatea placajelor
Placaje interioare din placi faianta:
Page 35 of 60

devierea de la planeitatea i verticalitatea suprafetelor (distanta intre dreptar i suprafata


placajului)
devierea rosturilor dintre faiante
stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale placilor
portiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi
locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului
fisuri pe suprafata placajului

2 mm
1 mm/1 placa
max.una/1 m2
nu se admit
max.2/m2
nu se admit

Normative privind executarea lucrrilor de placaje


C6/1986
" Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor de faianta, majolica, placi ceramice
smaltuite "
STAS 233/1986
" Placi de faianta
III.
Lucrari de invelitori si tinichigerie
A. Invelitori
Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitii i receptia lucrrilor de invelitori,
realizate din tabla profilata.
De asemenea, capitolul se refera la verificarea calitii pentru jgheaburi, burlane i tinichigeria
aferenta invelitorilor de orice fel:
scurgerea apelor meteorice se va asigura prin jgheaburi i burlane de tip Lindab
sorturi, dolii, etc.;
astereala scinduri rasinoase de 2,4 cm grosime, ignifugata i antiseptizata;
pazie din de tip Lindab;
Prevederi comune
Controlul execuiei invelitorilor consta din: - Verificarea suportului invelitorii conform
prevederilor specifice (suportul invelitorii, invelitoarea, jgheaburi i burlane)de mai jos.
Verificri de calitate.
Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera ce se efectueaza de conducatorul tehnic al
lucrrii i se refera la:
existenta i continutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe antier;
in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate prevzute in
prescriptia tehnica a produsului (norma interna sau standard).
punerea in opera, daca in urma depozitarii i a manipularii, materialele nu au fost deteriorate
sau inlocuite gresit.

Verificarea pe parcursul lucrrilor.

Page 36 of 60

Verificarea pe parcurs a calitii lucrrilor conform prevederilor proiectului, se face de ctre


conducatorul tehnic al lucrrii in tot timpul execuiei.
Verificarea pe faze de lucrri.
Verificarea pe faze a calitii lucrrilor, ce se efectueaza conform reglementarilor in vigoare i se
refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea conditiilor de calitate i incadrare in
abaterile admisibile prevzute mai jos. Aceasta verificare se refera la intreaga categorie de lucrri de
invelitori i se face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se "procese verbale de verificare pe faze de
lucrri" i care se inscriu in registrul respectiv.
Receptia preliminara.
Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se face de ctre comisia de receptie, prin:
examinarea existentei i continutului certificatelor de calitate a materialelor; i a proceselor
verbale de verificare pe faze de lucrri;
examinarea directa a lucrrilor executate, prin sondaj (cel putin de fiecare tronson) cu referiri
la toate elementele constructive ale invelitorii, urmarindu-se in special ca invelitorile s
indeplineasca functiile de indepartare a apelor pluviale i Condiiile respective de etanseitate.
Prevederi specifice:
Suportul invelitorii
Verificarea consta in examinarea proceselor-verbale incheiate la terminarea fazei de lucrri din
care face parte suportul i din masurarea - prin sondaj - a elementelor grametrice ale acestuia (pante,
planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protecia anticoroziva a partilor metalice). Abaterile de
planeitate masurate cu dreptarul de 3 mm trebuie s nu depaseasca 5 mm in lungul pantei i 10 mm
perpendicular pe aceasta. Inainte de inceperea execuiei invelitorii se va verifica suportul, pentru a
indeplini urmatoarele conditii:
s nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/m;
astereala s fie bine fixata de capriori, cu rosturile intre scinduri de max. 2 cm;
cirligele pentru jgheaburi, prinse in astereala, s fie nglobate la nivelul acesteia, fara
denivelari;
Prinderea foilor de tabla de suport (astereala) se va face cu agrafe.
Invelitoarea propriu-zisa.
In toate cazurile se va verifica:
concordanta lucrrilor executate cu prevederile i detaliile date de proiectant (felul invelitorii,
pante, racordari, dolii, coame, strapungeri, tinichigerie etc.);
existenta i corectitudinea lucrrilor de tinichigerie aferente invelitorii conform detaliilor din
proiect i cataloagelor de detalii tip, in special; sorturile, doliile, paziile, imbracarea cosurilor,
strapungeri pentru ventilatie;
existenta i modul de prindere pe suport a elementelor de tinichigerie;
Invelitoarea se va realiza in conformitate cu prevederile proiectului i a Normativului pentru
alctuirea i executarea invelitorilor la construcii - C37/88.
Page 37 of 60

Pantele invelitorii sunt conform STAS 3303/2-88. Din punct de vedere higrotermic, intreaga
structura de invelitoare va fi verificata tinind seama de prevederile C107/82.
Jgheaburi i burlane.
Se vor verifica:
pantele jgheaburilor (minimum 0,5%) s fie conforme indicatiilor din proiect;
montarea jgheaburilor s fie executata cu minimum 1 cm i maximum 5 cm sub picatura
streasinei;
amplasamentul, tipul i numarul de crlige s corespunda prevederilor din proiect;
marginea exterioara a jgheabului s fie asezata cu circa 2 cm mai jos dect marginea
interioara;
cirligele pentru jgheaburi i bratarile pentru burlane s fie protejate contra coroziunii;
abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor; 1 cm/ml fara a depasi 5 cm in total;
fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor s fie facuta la distanta i intervalul din detaliile date
de proiectant;
tronsoanele de burlane s intre etans unul in celalalt (cel superior - in imbinarea cu tuburile de
fonta s fie de asemenea etanseizata);
toate imbinarile intre elemente la jgheaburi i burlane s fie cositorite;
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor pentru invelitori i tinichigerie
STAS 2389/1977
STAS 2274/1988
STAS 2274/1988

IV)

Jgheaburi i burlane - Prescriptii de proiectare i alcatuire


Burlane, jgheaburi i accesorii de imbinare i fixarare
Normativ pentru alctuirea i executarea invelitorilor de construcii

LUCRARI DE TERMOIZOLATII

Sunt cuprinse conditiile tehnice pentru executarea, verificarea si receptionarea lucrarilor de


termoizolatii la peretii perimetrali ai cladirii.
Materiale si produse
placi termoizolante din polistiren extrudat;
placi termoizolante din polistiren expandat pentru fatada;
vata minerala ;
profil soclu;
profil de soclu de colt;
distantiere;
dibluri;
piese de racord intre profile;
adeziv pentru profile.
Sistemele de termoizolatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
rezistenta optima de transmitere a caldurii in scopul evitarii pierderilor de caldura si formarii
condensului pe suprafetele interioare;
Page 38 of 60

stabilitate termica in scopul reducerii amplitudinii oscilatiilor de temperaturaa interioara si pe


suprafata elementelor de inchidere in limitele confortului termic; mentinerea capacitatii de izolare
termica prin inlaturarea posibilitatilor de formare a condensului in interiorul elementelor de
constructie; rezistenta la infiltratia aerului, pentru limitarea reducerii capacitatii de izolare termica
datorita permeabilitatii la aer.
Livrare, Depozitare, Manipulare
Receptionarea placilor termoizolante se va efectua pe santier, urmarindu-se:
verificarea modului in care au fost ambalate si transportate materialele, inainte de descarcarea lor
din mijlocul de transport;
existenta buletinelor de calitate si a marcajului;
respectarea conditiilor tehnice de calitate.
Elementele componente vor fi depozitate pe santier astfel incat sa fie ferite de factorii atmosferici,
inghet si degradari din solicitarile mecanice. Placile termoizolante vor fi ferite de radiatii ultraviolete.
Aplicarea sistemului termoizolant este interzisa la temperaturi sub +5C (support, material si
temperatura in aer, la tencuieli silicatice sub +8C), pe ploaie (fara masuri de protectie) in conditiile in care
exista riscul aparitiei condensului (chiar si in fazele de intarire si uscare). Placile termoizolante se vor
aplica numai pe suporturi uscate.
Executia Lucrarilor
Executia se va face conform proiectului si detaliilor furnizorului (producatorului) de sistem, in
concordanta cu prescriptiile caietului de sarcini, tinand cont de normativele specifice acestei categorii de
lucrari si de prescriptiile tehnice in vigoare.

Verificari in Vederea Receptiei Lucrarilor


Pe parcursul executiei lucrarilor se va urmari si consemna in procese verbale de lucrari ascunse:
indeplinirea conditiilor de calitate a suportului - sa fie uscat si curat, sa nu prezinte denivelari si
asperitati peste limitele admise;
montajul termoizolatiei cu rosturi stranse intre placi;
utilizarea tuturor elementelor componente;
respectarea elementelor de racord la ferestre si usi;
etansiezarea elementelor ce strapung sistemul (paratrasnet, burlane, intrerupatoare) impotriva apei
de ploaie.
respectarea prevederilor proiectului privind grosimea termoizolatiei si tratarea puntilor termice.

LUCRARI DE EXECUTIE INSTALATII SANITARE


Conditii tehnice pentru montarea conductelor si armaturilor
a) Conducte pentru apa rece

Page 39 of 60

Panta minima de montare a conductelor de alimentare cu apa din instalatiile interioare va fi de


1.
Distanta minima intre conductele paralele neizolate sau intre acestea si suprafetele finite ale
elementelor de constructie adiacente va fi de minim 5 cm.
Aceeasi distanta minima de 5 cm va fi respectata fata de fata exterioara a izolatiei in cazul
conductelor izolate.
Conductele de apa se vor monta de regula deasupra celor de canalizare.
La trecerea prin pereti conductele de apa vor fi montate in tuburi de protectie care vor avea cu 1-2
dimensiuni mai mult decat teava protejata.
Nu se vor realiza imbinari ale conductelor in zonele de trecere ale acestora prin pereti.
Pentru reducerea pierderilor de presiune locale in gama de dimensiuni 1/2" -21/2" se vor monta
robinete cu bila Pn 10 bari.
Robinetele de trecere vor fi montate impreuna cu racorduri olandeze, care sa permita demontarea
usoara in cazul unor defectiuni.
Pentru a nu se transmite eforturi in conducte, la manevrarea robinetelor, dispozitivele de sustinere
vor fi montate in imediata apropiere a acestora de asemenea se vor monta dispozitive de sustinere in
apropierea coturilor si teurilor.
Montarea conductelor din polipropilena se va executa conform instructiunilor cuprinse in cartea
tehnica.
Cartea tehnica va face parte in mod obligatoriu din documentatia ce va insoti conductele la livrare.
Imbinarea conductelor din teava de polipropilena se va realiza prin polifuziune prin intermediul
pieselor fasonate care permit executarea oricarei configuratii a instalatiei.
Prin intermediul pieselor fasonate prevazute cu filet din alama, conductele din teava de
polipropilena pot fi imbinate cu tevi metalice sau armaturi.
Operatiunile de polifuziune nu se vor executa la temperaturi sub 0C.

b) Conducte de canalizare
La iesirea in exterior a conductelor interioare de canalizare se va asigura adancimea minima de
protectie contra inghetului, conform STAS 6054, masurata de la cota terenului nivelat pana la generatoarea
superioara a acestora.
Distantele maxime de montaj a dispozitivelor de curatire la conductele de canalizare a apelor uzate
menajere, industriale, meteorice si conventional curate, sunt indicate in Normativul I9/1994 tabel 5.
Inainte de introducerea in executie a tevilor si pieselor de racord din PVC se va verifica fiecare
mufa astfel :
pozitia corecta a garniturii in lacasul mufei ;
garnitura sa nu prezinte zgarieturi sau fisuri ;
Garniturile defecte vor fi inlocuite numai cu piese originale fiind interzise improvizatiile.
Conductele din PVC montate in slituri sau in sapa vor fi invelite cu carton ondulat pentru a
permite dilatarea acestora.
Sustinerea conductelor se va face cu bratari de perete iar pentru conductele montate in canivou se
vor folosi console.ancorate.
Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi 0,4-0,8 m fata de pardoseala finita.
Conductele din PVC pentru canalizare montate sub pardoseala vor fi pozate intr-un canivou avand
inaltimea de 1,0 m si latimea de 1,0 m.
Page 40 of 60

Canivoul va fi prevazut cu usa de vizitare metalica, amplasata in holul principal.


Canivoul va avea o panta de 1-3 catre caminul de canalizare C.C.P. amplasat la iesirea din
imobil.
Pe fundul canivoului, in imediata apropiere a caminului C.C.P. in punctul cel mai de jos al
canivoului se va executa un sifon de canalizare Dn 110 mm racordat la C.C.P.
Pentru sustinerea tevilor in canivou se vor executa console metalice prinse in peretii laterali ai
canivoului, acestea vor fi grunduite.
Canivoul se va acoperi cu placi din beton armat avand dimensiunile : lungime 1,00 m, latime
0,50m.
Livrarea, depozitarea si manipularea materialelor si utilajelor
Toate materialele si utilajele vor fi livrate cu certificate de calitate si agrement tehnic.
Depozitarea se va face in magazii sau spatii special amenajate in acest scop care sa asigure buna
lor conservare si securitate.
Materialele cu finisaje deosebite sa cu rezistenta scazuta la socuri (obiecte sanitare,armaturi,
utilaje,etc) se vor depozita in magazii inchise, in ambalajul livrat de furnizor.
Tevile, fitingurile si piesele fasonate se vor aranja in rastele orizontale pe sortimente si dimensiuni.
Tevile din PP vor fi sprijinite continuu pe toata lungimea, pe suprafete netede si drepte.
Manipularea si depozitarea materialelor si utilajelor se va face cu respectarea urmatoarelor
prescriptii :
normele de securitate a muncii ;
normele de prevenire a incendiilor ;
indicatiile cuprinse in cartile tehnice care trebuie sa insoteasca materialele si utilajele.
Depozitarea tevilor se va face pe rastele pentru a se evita ovalizarea capetelor, ceea ce ar conduce
la imbinari defectuoase.
Transportul tevilor la locul de montaj se va face cu mijloace si dispozitive special amenajate care
sa evite deteriorarea izolatiei sau straturilor protectoare.
Pentru tevile din polipropilena se vor lua urmatoarele masuri suplimentare :
conductele nu vor fi supuse la actiunea prelungita a razelor ultraviolete ;se vor proteja de
actiunea soarelui si a ploii ;
conductele vor fi protejate de actiunea socurilor mecanice, in mod deosebit la temperaturi
scazute ;
Conditii tehnice pentru verificarea instalatiilor sanitare interioare
Incercari pentru conductele de apa rece
Conductele de apa rece vor fi supuse la urmatoarele incercari :
incercarea de etanseitate la presiune la rece ;
incercarea de functionare la apa rece
Incercarea de etanseitate la presiune la rece se va efectua inainte de montarea aparatelor si
armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, capetele conductelor fiind
obturate cu dopuri.
Presiunea de incercare la etanseitae si rezistenta la conductele de apa rece va fi de 1,5 x presiunea
de lucru.
Page 41 of 60

Conductele vor fi mentinute sub presiune timp de minim 2 ore, timp in care se va realiza
verificarea tuturor traseelor si a imbinarilor. In acest interval nu se admite scaderea presiunii.
Presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un
manometru montat pe pompa in punctul cel mai de jos al conductelor.
Se va executa spalarea si dezinfectarea conductelor.
Dezinfectarea conductelor va fi urmata de o noua spalare dupa care se vor recolta probe de apa
care vor fi analizate in laboratoare specializate pentru verificarea calitatii si incadrarea in standardele de
potabilitate .
Incercarea de functionare la apa rece se va efectua cu echipamentele in functiune dupa montarea
bransamentului la reteaua publica, a armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelale puncte de
consum, la o presiune de regim de 2,5 bari.
Se va verifica, prin deschiderea succesiva a armaturilor de serviciu daca apa este livrata la
presiunea de utilizare la fiecare punct de consum in parte.
Pentru a verifica daca bransamentul la reteaua publica asigura debitul de calcul, vor fi deschise
simultan urmatoarele obiecte sanitare :
-2 lavoare ,1 WC si un spalator ;
Darea in functiune a retelei de apa potabila se va face numai dupa ce probele de laborator indica
incadrarea in standardul de calitate STAS 1342/91.
Incercari pentru conductele de canalizare menajera
Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari :
-incercarea de etanseitate ;
-incercarea de functionare ;
Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si la
punctele de imbinare.
Pentru conductele montate ingropat se vor intocmi procese verbale pentru lucrari ascunse.
Incercarea de etanseitate se va efectua prin umplerea cu apa a conductelor astfel :
-conductele de canalizare menajera pana la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau
ale obiectelor sanitare ;
La conductele montate sub pardoseala lucrarile de umplere a santurilor (imprastierea si
compactarea a pamantului) se vor efectua numai dupa proba de etanseitate .
Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor de
scurgere la un debit normal de functionare si verificarea conditiilor de scurgere.
Masuri specifice pentru combaterea zgomotului
Protectia impotriva zgomotului este o exigenta esentiala pentru calitatea constructiilor si trebuie
realizata si mentinuta pe toata durata de functionare.
Zgomotul in conductele de alimentare cu apa poate fi provocat de curgerea turbulenta si creste o
data cu viteza fluxului apei.
Pentru a impiedica producerea curgerii turbulente se vor lua urmatoarele masuri constructive :
-conductele nu trebuie sa prezinte urme de lovituri sau indoituri care duc la micsorarea
sectiunii de trecere ;
-sudurile trebuie executate asfel incat sa nu apara surplusuri de materialpe suprafata
interioara ; se vor introduce dispozitive speciale care sa protejeze suprafata interioara
-schimbarile de directie se vor executa folosind coturi cu raza mare de curbura ;
Page 42 of 60

-se vor evita schimbarile bruste de sectiune ,muchiile ascutite si nervurile


Masuri specifice, constructive de protectie la foc a constructiilor si instalatiilor
Trecerile prin pereti si plansee se vor executa in tuburi de protectie pentru a permite dilatarea
conductelor in caz de incendiu si a nu transmite eforturi suplimentare in elementele de compartimentare.
Executarea obturarii golurilor la trecerile prin pereti se vor realiza conform detaliilor din proiect.
Materialele folosite la izolarea conductelor, pentru a nu constitui un factor de intretinere si
propagare a incendiului vor avea urmatoarele proprietati :
sa nu propage flacarile si sa nu se deformeze la foc ;

Standarde i normative pt instalatii sanitare


I. 9-94 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare
I 9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare
NP 003-96 Normativ pentru proiectarea i exploatarea instalaiilor tehnico-sanitare i
tehnologice cu evi din polipropilena
GP 043/1999 Ghid privind proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de
alimentare cu ap i canalizare cu conducte din PVC, polietilena i polipropilen.
SR ISO 3458-1995 Asamblri ntre fttinguri i evi de polipropilen. ncercarea de
etaneitate la presiune in teri oar
STAS 1478-90 - Instalaii Sanitare. Alimentarea cu ap la construcii civile i
industriale. Prescripii fundamentale de proiectare
STAS 1795 -Canalizri interioare. Prescripii fundamentale de proiectare
STAS 1846 - Canalizri interioare. Determinarea cantitilor de ap ce se evacueaz din
sistemul de canalizare
STAS 1504 - Instalaii sanitare. Distane de amplasare a obiectelor sanitare, armturilor i
accesoriilor
STAS 2250 - Presiuni nominale, presiuni de ncercare i presiuni de lucru maxim admise
STAS 6686 - Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din porelan. Condiii tehnice generale
de calitate
STAS 185/1-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Conducte
pentru fluide. Semne i culori convenionale
STAS 185/2-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Fitinguri i
piese auxiliare pentru conducte. Semne convenionale
STAS 185/3-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Armturi.
Semne convenionale
STAS 185/4-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Obiecte de
uz gospodresc, corpuri de nclzire , guri de aer. Semne convenionale
STAS 185/5-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale.
Agregate, aparate, rezervoare.Semne convenionale
STAS 185/6-89 Instalaii sanitare, de nclzire, de ventilare i gaze naturale. Aparate
de msur i control.Semne i culori convenionale
STAS 2099-89 Elemente pentru conducte. Diametre nominale.

Page 43 of 60

STAS 2250-73 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de ncercare si


presiuni de lucru maxime
CI25 - Normativ privind proiectarea i executarea msurilor de izolare fonic i
tratamentelor acustice la cldiri
STAS 6156-86 Acustica n construcii. Protecia mpotriva zgomotului n construcii
civile i social culturale.Limitele admisibile de zgomot i parametrii de izolare acustic
Legea 10/1995 Legea calitii n construcii
C56-2001 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i a instalaiilor
aferente.
GT 020 98 - Ghidul criteriilor de performan, pentru instalaiile din cldiri.
P 118-99 Normativ de siguran la foc a construciilor
MP 008-2000 Manual privind exemplificri, detalieri soluii de aplicare a prevederilor
normativului P 118-99, Sigurana la foc a construciei
C 300-94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de
construcii i instalaii aferente acestora
CE 1-95 Normativ privind proiectarea cldirilor civiie din punct de vedere al cerinei de
siguran in exlploatare
C142-85 Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor la
elementele de instalaii
HG 766/1997 Hotrrea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii
ME 005-2000 Manual pentru ntocmirea instruciunilor de exploatare privind instalaiile
aferente construciilor
NGPM-96 Norme generale de protecia muncii
Agremente tehnice pentru materialele de instalaii folosite, nestandardizate.
EXECUIA LUCRRILOR DE INSTALATII ELECTRICE
Tehnologia de executie
Executarea instalaiilor electrice, interioare se va face cu materiale, aparate i utilaje omologate.
1. Conductoare i cabluri
Manipularea i transportul cablurilor i conductoarelor electrice se face cu grij pentru a le feri de
lovituri, deteriorri ale izolaiei etc.
Nu se vor depozita lng surse de cldur. Pe timpul iernii se vor proteja mpotriva temperaturilor
foarte sczute.
Se va verifica rezistena de izolaie.
2. Montare corpuri de iluminat
corpurile de iluminat se transport n magazia antierului n ambalaj original;
nainte de montaj , corpurile, lmpile se vor cura i verifica;
dup montaj vor fi ferite de murdrie.
Condiii de alimentare i montare a corpurilor:
corpurile se racordeaz numai ntre faz i nul;
conductorul de nul se leag la partea filetat;
Page 44 of 60

dispozitivul de suspendare va trebui s suporte o greutate de 5 ori greutatea lor;


se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct.
Tehnologia de montaj a corpurilor:
verificarea corpului de iluminat;
tierea cablului, desizolarea conductorilor;
executarea legturilor electrice;
introducerea lmpii fluorescente (incandescente).
3. Fixarea aparatelor de comutare i a prizelor n dozele de aparat
Pentru fixarea ntreruptoarelor, comutatoarelor i prizelor n dozele de aparat se vor folosi scule
obinuite. Se va face o fixare corect a prizelor avnd n vedere frecvena conectrilor i presiunea pe
conducte.
4. Montarea tablourilor de distribuie
La executarea tablourilor de distribuie se va urmri:
s se asigure posibilitatea unui acces la instalaia electric nct ntreinerea i
verificarea precum i localizarea, separarea defectelor s se fac fr greutate. La
confecionarea tablourilor se vor folosi materiale incombustibile, nehigroscopice.
Toate circuitele din tablouri trebuie prevzute cu inscripii vizibile (etichete).
5. Tuburi de protecie i evi metalice
La montare, procesul de munc cuprinde:
verificarea lor;
luarea msurilor la poziie (inclusiv pentru cele montate peste planee);
sparea anurilor n zidrie i montarea lor pe tronsoane;
cuplarea lor cu dozele de ramificaie i de aparataj;
acoperirea cu mortar de ciment (min.1 cm), inclusiv cele montate peste planee.
6. Pozare cablu n pmnt
se procedeaz la recunoaterea traseului, executndu-se n acest scop de ctre constructor
o serie de sondaje, precizndu-se msurile necesare pentru protejarea cablurilor i a
celorlalte instalaii existente n timpul efecturii lucrrilor de spare i pozare;
se traseaz anul i se fac spturile;
se monteaz cablul n an pe un strat de nisip de 10 cm i se va marca cu etichete de
identificare la capete i din 10 n 10 m;
se realizeaz profilul de an tip m: se aeaz deasupra cablului a unui nou strat de nisip
de 10 cm grosime, se monteaz prima folie PVC pentru protecie, se astup cu pmnt
anul, n straturi succesive de 20 cm grosime, compactate, pentru a evita tasri ulterioare;
se monteaz a doua folie PVC inscripionat pentru avertizare; se completeaz anul cu
umplutur de pmnt, se compacteaz, pn se ajunge la cota terenului.
Controlul tehnic asupra calitii lucrrilor trebuie s fie exercitat de beneficiar.

Page 45 of 60

nainte de punerea sub tensiune a cablului se va verifica rezistena de izolaie, se va ncerca


izolaia la tensiune mrit, se vor identifica fazele, se va verifica integritatea lor, se vor ntocmi buletine de
verificare care se vor anexa la cartea construciei.
7. Verificarea instalaiei
Verificarea instalaiei electrice se va face n conformitate cu prevederile Normativului C 56.
Verificarea se va face nainte de racordarea instalaiei electrice la reeaua de alimentare cu energie
electric i cuprinde 2 etape:
Verificarea preliminar care cuprinde verificarea n timpul aezrii tuburilor,
conductoarelor, dozelor, cotelor, verificarea modului de montare a tablourilor electrice,
aparatelor de comutaie;
Verificarea definitiv se face dup executarea instalaiei electrice i se controleaz
obligatoriu concordana instalaiei cu schemele proiectului, modul de executare a
legturilor conductoarelor n doze, felul i seciunile conductoarelor i tuburilor, controlul
siguranelor i aparatelor de protecie. Una din verificrile eseniale const n msurarea
rezistenei de izolaie a conductoarelor fa de pmnt i ntre ele.
Se verific legtura tablourilor la nul i racordurile cablurilor la tablou.
Dup aceste verificri instalaia se consider recepionat i se trece la racordarea ei la reeaua
electric de distribuie a energiei electrice.
Se va face de asemenea controlul rezistenei de dispersie a prizei de pmnt.
8. Msuri de protecia muncii i P.S.I.
n timpul execuiei lucrrilor i a montajului, se vor asigura prin grija executantului toate msurile
de protecie, igiena muncii i prevenirea incendiilor.
Pentru executarea instalaiilor electrice formaia de lucru va fi dotat cu urmtoarele mijloace de
protecie individual: indicator de tensiune de joas tensiune, ochelari de protecie, casc de protecie,
covor electroizolant n faa tablourilor electrice.
Efectuarea instructajului de protecia muncii revine acelora care organizeaz, controleaz i
conduc procesele de munc.
Pentru prevenirea incendiilor se vor afia panouri avertizoare la intrarea n cldire i n interior.
Toate lucrrile de execuie se vor face n afara tensiunii de alimentare cu energie electric.
Executantul va lua toate msurile necesare de protecia muncii, de prevenire i combatere a
incendiilor cu mijloace financiare proprii.
Operaiuni pregtitoare
La aducerea materialelor pe antier acestea vor fi supuse unui control vizual pentru a depista
eventualele deteriorri aprute n timpul transportului, depozitrii sau manipulrii. De asemenea, se verific
i corespondena cu proiectul i/sau prospectele sau fisele tehnice, n mod special din punct de vedere al
respectrii caracteristicilor tehnice ale materialelor i aparatelor.
La inceperea lucrrilor de execuie propriu-zise se vor pune la dispoziia consultantului fiele
tehnologice de execuie pentru categoriile de lucrri ce fac obiectul proiectului. Acestea trebuie s respecte
legislaia tehnic n vigoare, precum i celelalte norme adiacente cum sunt normele de protecie a muncii i
nomele de protecie a mediului.
n timpul execuiei vor fi urmrite urmtoarele aspecte:
Page 46 of 60

poziionarea golurilor de trecere prin planee si perei;


nglobarea tuburilor de protecie a conductelor electrice n plci turnate pe antier i/sau n
suprabetonare (la lucrri de turnare pe antier);
montarea corect (conform planurilor) a elementelor de structur prefabricate care conin tuburi de
protecie sau alte prti ale instalaiei electrice(la lucrrile cu elemente prefabricate).
Zona de lucru se va prelua pe baza de proces-verbal n care se va specifica n mod expres
fidelitatea execuiei lucrrilor de construcii n raport cu prevederile documentaiei de execuie. n cazul
depistrii unor deficiene, antreprenorul va efectua, pe cheltuiala sa, corecturile necesare astfel nct
montajul instalaiilor s se desfoare fr incidente.
nainte de nceperea lucrrilor de montaj a instalaiilor electrice, zona de lucru se va asigura din
punct de vedere al accesului numai a personalului autorizat i instruit n mod corespunztor.
Tipuri de lucrri
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)

marcarea traseelor i a poziiilor de instalare a circuitelor i aparatelor;


montarea tuburilor de protecie a conductelor i cablurilor
montarea elementelor de susinere i fixare a tubrilor de protecie i a cablurilor electrice;
montarea conductelor i cabluilor electrice,
montarea aparatelor;
montarea prefabricatelor (tablourilor electrice)
executarea legturilor acestora la conductorii electrici,
verificari in vederea punerii sub tensiune,
verificari in vederea receptiei finale;
predarea instalatiilor catre beneficiar.

Executia
Marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a aparatelor se face pe baza documentatiei,
spectandu-se prescriptiile de montaj speciale referitoare la corelarea traseelor electrice cu traseele celoralte
instalatii precum si a distantelor minime fata de acestea (conform cu normativele 17 si PE 107).
Distantele minime ce trebuie respectate, sunt indicate in normativul 17-2002, tabelul 4.1.
Conditiile pentru: montarea tuburilor si tevilor de protectie sunt indicate in normativul 17-2002:
Nu se vor monta tuburi si tevi in care sunt introduse conducte electrice cu izolatie
obisnuita pe suprafata cosurilor, in spatele sobelor sau al corpurilor de incaIzire;
Tuburile din PVC se pot instala aparent numai la inaltimi de peste 2 m de la pardoseala;
Tubuile si tevile se instaleaza numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee
oblice in cazul tuburilor peste plansee sau ingropate in beton ,precum si ale golurilor
formate in panouri din beton,
In incaperi de locuit si similare, traseelor orizontale se distanteaza la cca 0,3 m de la
plafon;
In incaperi in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de condensare,
acestea se vor monta pe trasee orizontale eu panta de 0,5 -0. 1 % intre doze;
Tuburile din PVC montate peste plansee sub pardoseala se protejeaza prin acoperire cu un
strat de mortar de ciment cu grosimea minima de 1 cm.
Se va evita montarea tuburilor si a tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a
constructiilor, in caz contrar aceasta montare este permisa in conditiile preyazute in
Page 47 of 60

normativul P,lOO;
Tuburile si tevile montate ingropat intr-un slit in elemental de constructie sau sub tencuiala
se acopera cu un strat de tencuiala de minim 1.cm grosime
Tuburile si tevile se fixeaza pe elementele de constructie cu accesorii de montare prin care
sa se realizeze o prindere sigura in timp. Distantele intre punctele de fixare pe portiuni
drepte sunt indicate in tabelul 4.5. din normativul 17-2002. Se prevad elemente de fixare si
la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor.
Tuburile si tevile din PVC se manevreaza in limitele de temperatura a mediului ambiant prevazute
in standardele de produs. In cazul unor temperaturi sub regimul termic critic admis, se va face
preincalzirea la o temperatura de +5 C timp de 24 ore (conform normativ C 16-84).
Conditiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi trebuie sa respecte urmatoarele:
a) Se vor evita imbinarile la tuburile montate inlgropat;
b) Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton la turnarea
acestora;
c) Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructie;
d) Curbarea tuburilor se executa cu raza interiora egala cu min. de 5...6 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent si egala cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj
ingropat;
e) Dozele si cutiile de derivatie se monteaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale
elementelor de constructie;
f) Dozele de tragere a conductelor electrice prin tuburi se prevad pe trasee drepte, la
distanta de maxim 25 m si pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanta de maxim 15 m.
Conditille pentru montarea aparatelor electrice sunt specificate in normativul NP. I 7-2002,
capitolul 5.
Dintre acestea se exemplifica urmatoarele:
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza numai pe conductoarele de faza;
Butonul de sonerie din locuinte se monteaza direct pe conducta de faza a circuitului de
sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie;
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6...1,5 m,
masurata de la axuI aparatuIui pana la nive1ul pardoselii finite;
Prizele se monteaza pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axu1 aparatului pana la
nivelul pardoselii finite:
peste 2,0 m, la scoli, in clase;
peste 1,5 m,in camere de copii din crese, gradinite, camine, spitale de copii si alte
cladiri similare;
peste 0,1 m, in alte incaperi decat cele umede, indiferent de pardoseli;
La montarea aparatelor de comutatie pe verticala unele sub altele," ordinea" de montare
incepand de sus in jos trebuie sa fie urmatoarea : intrerupator, comutator sau buton de
lumina, buton de sonerie, priza de curenti tari, priza de curenti slabi;
Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in
elementele de constructie se instaleaza in doze ce trebuie sa asigure protectia impotriva
electrocutarilor.
Conditille de montare acorpurilor de iluminat, conform normativului NP I 7 -20 02, aliniatele
5.3.16...5.3.29, sunt:
Page 48 of 60

a) Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carligele de tavan, bolturi,


dibluri etc.) se aleg astfel incat sa poata suporta fara deformare o greutate egala cu de 5 ori
greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai puttin de 10 kg;
b) Conductorul de faza se leaga in dulia laimpii la borna din interior, iar conductorul de
nul, la borna conectata la partea filetata a duliei;
c) In incaperile de baie din locuinte si din incaperile ce fac parte din categoriile AD2 sau
AD3 se admite montarea corpurilor de iluminat deasupra lavoarelor la inaltimea de 1,8 m
de la pardoseala pana la partea inferioara a corpurilor de iluminat cu carcasa din material
electroizolant; In cazul corpurilor de iluminat cu carcasa metalica, acestea se leaga la un
conductor de protectie si vor avea gradul de protectie de min. IP 33.
Conditiile specifice pentru montarea tablourilor electrice sunt descrise mnormativul NP I 7-2002:
a) Tablourile de distributie se monteaza vertical si se fixeaza sigur pentru a se evita
vibratiile;
b) Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor
fata de pardoseala finita sa nu depaseasca 2 m. Fac exceptie tablourile cu contoare din
locuinte pentru care se admite o lnaltime de cel mult 2,6 m.;
c) Aparatele de masura sau cu citire directa ale tablourilor se amplaseaza la inaltimea de 1
m pana la 2 m, masurata intre axul aparatelor si pardoseala finita.
Probe si verificari
Verificarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. ale constructiilor, in timpul
executiei si inainte de punerea in functiune, se executa conform prevederilor din normativul C 56 - 2002.
Punerea sub tensiune a unei instalatii electrice la consumator se face numai dupa verificarea ei de
catre furnizorul de energie electrica conform prevederilor din regulamentul PE 932,
Verificari pe parcursul executarii lucrarilor.
a. Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza pe
faze de lucrari;
b. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre
persoane autorizate;
c. Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde
caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de furnizor.
Verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de controlorii tehnici
din societatea de executie.
Verificarile de efectuat pe faze de lucrari sunt:
La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care
pot functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea
delegatului beneficiarului (consultantului), iar rezultatele se inscriu in registrul de procese
verbale.
Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in
tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, rabit etc.); La circuitele
Page 49 of 60

cu cabluri, verificarea calitiitii se va face inainte de inchiderea canalelor, santurilor, etc.


Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5
atm. Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea
rapida a eventualelor scapari. Daca se constata scapari, se vor face remedierile si se va
repeta proba.
La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si
pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu
lungimi limitate de cca. 100 m. Pentru masurare se va folosi un inductor si o tensiune de
cel putin 500 V c.c. In timpul probei, circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare.
Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000 .
La verificarea instalarii tablourilor electrice se vor controla vizual si prin masuratori, dupa caz:
a. modul si calitatea fixarii lor pe suporti
b. inaltimile de montaj admise,
c. distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform
specificatiilor tehnice si a prescriptiilor tehnice in vigoare;
d. existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc., prevazute in proiect;
e. modul si calitatea executarii legaturilor;
f. existenja etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc., prevazute in proiect.
In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditjiile impuse, se vor lua masuri pentru
remediere, apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile.
Verificiiri de efectuat la receptia preliminara a obiectului.
Aceste verificari se vor efectua de (in prezenta) comisiei de receptie care va fi desemnata de
beneficiar si antreprenor.
Antreprenorul (executantul) solicita fumizorului de energie electrica, pe baza dosarului de acord,
efectuarea controlului tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului. Personalul fumizorului de energie
verifica documentele cuprinse in dosar si poate face verificari in teren, prin sondaj.
Dupa obtinerea aprobarii de racord, inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va
face inca o verificare minutioasa, acordandu-se in special atentie acelor elemente sau parti de instalatie la
care nu au fost respectate toate conditiile tehnice si organizatorice prevazute in proiect. Se vor lua toate
masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii personalului la punerea in funtiune a masinilor,
utilajelor etc.
Comisia de receptie va verifica pe teren urmatoarele:
Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea-respectiv reglarea
corecta a acestora.
Functionarea corecta armaturilor electrice. Se verifica existenta echipamentului de protectie
si de pornire, precum si legatura la pamant a carcasei metalice .
Functionarea corecta a instalatiei de iluminat. Prin sondaj, la 2...3% din corpurile de iluminat fluorescente se va verifica existenta condensatoarelor pentru imbunatatirea factorului de
putere.
Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legare la pamant
Antreprenorul (executantul) va preda beneficiarului toate actele de atestare si verificare a calitatii
lucrarilor de instalatii (de exemplu: procese verbale pentru lucrari ascunse, certificate de calitate, buletine
de incercari, etc.). Aceste acte vor fi folosite la intocmirea "Cartii tehnice a constructiei".
EXECUIA LUCRRILOR DE INSTALATII TERMICE
Page 50 of 60

Standarde si normative de referinta


I13-02

Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala

STAS 530/1-87
STAS 838-82
STAS 1155-80
STAS 5560-81
STAS 1518-86
STAS 1518-80
STAS 1518-80
STAS 10400/1-87
STAS 10400/2-76
STAS 404/1-87
STAS 7656-80
STAS 7657-80
STAS-urile 424, 425, 564
STAS 5838/1-76
STAS 5838/3-80
STAS 3589/1-86
DIN 2856
P118/99
GP-063-01

Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii
Fitinguri. Conditii generale
Flanse din fonta si otel pentru armaturi si conducte
Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni
Robinete cu sertar Pn 6 si Pn 10
Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior Pn 16
Robinete cu ventil
Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate
Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie
Tevi de otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii
Tevi din otel, sudate longitudinal pentru instalatii
Tevi din otel, sudate longitudinal, trase sau laminate la rece
Profile metalice
Vata minerala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale
Saltele din vata minerala
Manometre. Conditii tehnice generale de calitate
Detalii pentru sudarea capilar dimensiuni probe.
Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor si sistemelor
de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu.

Materiale si echipamente folosite, verificarea calitatii, manipulare, transport, depozitare


Principalele materiale utilizate sunt:

tevi;
piese de legatura;
fitinguri , robineti;
radiatoare din tabla de otel;
termoizolatie pentru conducte;
unitati de climatizare.
Ventilatoare de extractie axiale pentru aer viciat grupuri sanitare.

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor HVAC vor avea


caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor
interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de HVAC.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul
respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute;

Page 51 of 60

Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare,


in care se mentioneaza aceste caracteristici;
Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului;
Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea
caracteristicilor;
Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de
catre institute de specialitate abilitate in acest scop.
Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform celor care
vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML).
Verificarea materialelor
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru
a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari sau blocari la aparate,
starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, etc.); se remediaza
defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare
prin remediere.
Se verifica daca recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de
timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta.
La aparatele de masura si control, montate de Contractorul instalatiei de incalzire se verifica
existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).

Depozitare si manipulare
Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu
respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.
Materialele de instalatii, asupra carora conditiile atmosferice nu au influienta nefavorabila pe
durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate,
special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securitatii muncii.
Materialele care pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza
sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele care se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de
masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si produse din
materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in
asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile
(radiatoare, tronsoane de tubulatura prefabricata, ventilatoare, prefabricate, etc.).
Page 52 of 60

Executarea instalatiilor pentru prepararea agentului termic si/sau de racire


Pentru a se executa adecvat activitatile prevazute in proiectul tehnic, constructorul are urmatoarele
sarcini:
Sa studieze proiectul (volumele scrise si scrise), standardele tehnice si instructiunile in vigoare
la data executarii.
Sa ceara posibilele schimbari ale solutiilor si detaliilor proiectantului, din timp. Schimbarile
din proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului specializat.
Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca calificate, in concordanta cu cerintele
tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe
intreaga durata de executare.
Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santier a unui
proiectant specializat.
Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in
concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la controlul calitatii si
la confirmarea lucrarilor ascunse.

Materiale
Materialele de baza prevazute in proiect:

Conducte si accesorii din otel, STAS 404/1;


Conducte si accesorii :
Robinete de inchidere cu sertar cu flanse Pn10 ;
Robinete de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10;
Robinete cu clapeta de retinere ;
Materiale termoizolante din cauciuc sintetic cu grosimi de la 6 la 32mm;
Radiatoare din otel;
Manometru termometric cu contact electric;
Semnalizare (acustica si vizuala);
Coturi din otel pentru sudura;
O izolare termica cu cauciuc sintetic pentru conductele de alimentare cu agent termic si de
racire;
Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa;
Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termice;
Diverse materiale conform standardelor citate in vigoare;
Aeroterme de tavan sau perete, alimentate cu agent termic;

Echipamente functionale
Microcentrale termice murale cu tiraj fortat.
Instalatie si echipamente de automatizare ;
Page 53 of 60

Vas de expansiune tip inchis


Pompe pentru circularea apei calde in circuitele termice si de climatizare
Robinete de reglare cu trei cai
Robinete de siguranta
Robinet pentru aerare automata sau dispozitiv de evacuare automata
Robinete motorizate.
Robinete de echilibrare pe coloanele instalatiei ;

Executia lucrarilor
Montarea conductelor
La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 0,3% insensul
curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta minima de 30 mm intre
peretele cladirii si suprafata izolatiei conductei si distanta dintre suprafetele a doua conducte izolate va fi
de minim 40 mm.
Specificaiile de mai sus pentru mbinarea evilor i fitingurilor sunt minimale, la montaj se vor
avea n vedere i alte precizri puse la dispoziie de furnizorul de teava.
In situatia utilizarii conductelor din otel, imbinarea se va face prin sudura oxiacetilenica.
In situatia utilizarii conductelor din PP-R, acestea vor fi cu insertie metalica, PN20 , SDR7.4 , si
principiul de imbinare va fi termofuziunea.
Atat in cazul OL sau al PP-R, se vor folosi fitinguri agrementate, compatibile cu categoria
materialului ales de catre antreprenorul general.
La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea libera
a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea conductei din fundatia cladirii
se va prevedea o fixare perfecta, conform detaliilor de executie ale proiectului.
Schimbrile de direcie ale conductelor de oel se vor realiza prin ndoirea conductelor cu diametre
pn la 2 i prin curbe de sudur pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin ndoire vor avea r/d egal
cu 1,5. Toate ramificaiile din conductele orizontale vor fi fcute peste generatoarea superioar a conductei
principale.
Dilatarea se asigur prin trasee deviate ale conductelor i dispunerea judicioas a punctelor fixe.
Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele.
Toate traversrile de conducte prin planee i noduri se vor face n manoane de protecie. Nu se
admit mbinri n poriunile n care conductele traverseaz elementele de construcie.
Sustinerea conductelor se va face pe pat metalic, realizat din cornier si se vor sustine de acesta prin
coliere cu cauciuc , pentru atenuarea vibratiilor.
In functie de tipul cornierului acestea se pot sustine si cu tija filetata sustinute prin prezoane.
Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de constructie, apoi
materialul tubular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilor de
treceri prin pereti trebuie verificate.
Distanele minime ntre conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normativ I 13.
Fa de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de nclzire vor fi
montate la distanele specificate n I 7 , respectiv NT DPE- - 01 -2004.
Trecerile prin elementele rezistente la foc se vor face prin treceri etanse la foc conform detaliilor
din proiect.
Page 54 of 60

Sustinerea elementelor pentru desfumare se face prin elemente rezistente la foc. Este interzisa
sustinerea acestor cu dibluri de plastic sau coliere cu cauciuc.
Imbinarea conductelor
Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin sudare cu flacara
oxiacetilenica pentru OL sau prin termofuziune infiletare sau flanse.
Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-urilor la intrumente si armaturi
prevazute cu mufe infiletate.
Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu acest sistem de
imbinare .
Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie. Filetele trebuie sa fie
conform STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea la cel putin Y2 si pana la % a partii infiletate.
Pentru etansare se va folosi fuior cinepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit
amestecata cu ulei de in dublu fiert.
In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie speciala in timpul fixarii flansei perpendicular
pe axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta a garniturii in ceea ce
priveste diametrul. Se vor folosi garnituri tip Marsit.
Imbinare prin sudare
Sudarea va fi electrica sau autogena, pentru OL. Se vor suda urmatoarele: Imbinari cap la cap,
ramificatii, coturi, flanse.
Calitatea sudurii trebuie sa fie conform clasei de calitate IV, conform Norm. 1.27
Pentru clasa de calitate IV pentru sudura, tehnologia de sudura trebuie elaborata de producator in
concordanta cu standardele in vigoare.

Calitatea este conditionata de urmatoarele:


Calificarea sudorului;
Calitatea materialelor de baza (conducte, coturi, flanse);
Calitatea materialului aditional (electrod, sarme);
Tipul de imbinare;
Procedura de sudura;
Tehnolocia de sudura;
Pentru a asigura calitatea, producatorul trebuie sa faca teste (probe) de sudura pe fiecare lot de
conducte pentru stabilirea materialului aditional, procedura si tehnologia de sudura.
Probele trebuie date pentru testare de radiatii penetrante si incercari distructive. Testele se vor face
conform 1.27 si STAS 4203, STAS 554011-6 si vor fi pentru tractiune, indoire, rezistenta la soc si
masurarea duritatii.
Montarea echipamentelor din cadrul centralei termice de spatii comune

Page 55 of 60

Asamblarea tuturor elementelor, cum ar fi pompele, vasele de expansiune, microcentralele termice,


se va face pe suporturile respective sau pe suporturi metalice.
Conectarea la instalatie se va face in concordanta cu instructiunile cartilor tehnice ale
echipamentelor respective, livrate de producator o data cu produsul.
Pompele care sunt folosite in cadrul centralei termice sunt pompe care se vor monta prin
intercalarea printre conductele instalatiei si trebuie sa fie fixate cu flanse pe conducte, sau prin insurubare
cu fiting-uri tip olandeze.
Pompele se vor monta doar cu lacasul pentru motor in plan orizontal.
Protectie
Protejarea echipamentului se va fece adecvat prin conectare la priza de impamantare, conform
standardelor de siguranta.
Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unele reguli
fundamentale cum ar fi:
sa nu se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale;
sa nu se scoata cablurile electrice;
sa nu se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploaie, soare etc.);
sa nu se permita ca echipamentele sa fie folositi de copii sau alte persoane care nu se pricep;
Izolarea termica a conductelor metalice si aparatelor
Dupa efectuarea spalarii instalatiei si a probelor de presiune, toate aparatele, conductele metalice si
armaturile prin care circula agent cald, se izoleaza termic in scopul micsorarii la maxim a pierderilor de
caldura.
Izolatia termica trebuie intretinuta astfel incat sa se asigure mentinerea in bune conditii a
proprietatilor initiale mecanice si termice, uzura minima si o buna stare (completa) a acestora.
Izolarea termica a conductelor din OL si aparatelor se va efectua numai dupa curatirea si protejarea
lor cu straturi anticorozive conform I 13 cap. 19.

Probe
Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe:
Proba de presiune;
Proba la rece;
Proba la cald;
Proba de eficacitate;
Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13.
Proba de presiune
Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea elementelor instalatiei
si consta din umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii.

Page 56 of 60

Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt conectate
toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte, unitatiele de consum
(radiatore, agregate si arii de incalzire).
In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii
maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va face fara centralele
termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente la presiune) sau conducte pentru
conectari tur-retur.
Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie tremica,
etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in palsee sau incastrarea lor in
elementele constructiei, cat si inainte de finisariel constructiei. Proba se face cand temperatura aerului este
mai mare de +5 oC.
Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie
al instalatiei astfel:
o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile montate
aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale;
dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se
mascheaza sub finisaje deosebite;
presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in
elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate
numai cu tevi trase);
la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint supuse
prevederii acestor prescriptii.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub
presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face
prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber.
Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune
si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1.6 prin citiri la
intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei, manometrul
nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la
imbinari si presgarnituri.
In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza
la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.
Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus solutii
antiinghet.
Probe la rece
Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor.
In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a robinetelor, cat si
inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de
expansiune inchise inainte de inceperea probelor.
Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulica. Proba de presiune
trebuie sa fie de 6 bari.
Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual.

Page 57 of 60

Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la presiune, cu
ajutorul unui manometru.
Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul intregului dest de
presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapaturi, pierderi de apa
la imbinari si garniturile pentru presiune.
Probe la cald
Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 pentru proiectarea si executarea
instalatiilor de incalzire centrala, o data cu aceste probe se regleza si instalatia.
Proba de eficacitate
Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in
incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai
dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o
perioada rece, cind temperaturile exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0 oC si
valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de 3 oC fata de temperatura
exterioara medie a celor doua zile precedente.
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se incalzeste
cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza
conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de 2 oC. pe timpul probei instalatia trebuie sa
functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise.
Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si
intoarcere, verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul
incaperii, la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m
citirile se vor face pe zone cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 mp, tot la inaltimea de 0.75 m.
In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta
de cel putin 2m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cadrul probei se
urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei. Daca cladirea este
expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11.
Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii
corespunzatoare si anume:
pentru temperaturi exterioare
1/5oC
pentru temperaturi interioare
1/5oC
pentru temperaturile agentului termic
1/2oC
Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite
de influiente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana).
Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi:
la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu; de
asemenea, alte camare dupa apreciere
La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se fac pe
linga masuratorile de temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei aerului, in conformitate cu
prevederile "Normativului pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5.
Page 58 of 60

Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului interior


corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0.5 oC pina la +1 oC, in cladirile civile si de la -1 oC pina
la +2 oC in incaperile de productie si daca viteza aerului satisface prevederile din prescriptiile de protectia
muncii; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.
In afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta specifice:
functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune;
masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului gazelor
de ardere conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului;
pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei
termomecanice si de automatizare adoptate;
pornirea-oprirea pompelor de circulatie;
Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea sistemelor de
expansiune.
In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in punctele
cele mai ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite.
La instalatia de automatizare se verifica:
functionarea termostatelor;
modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incit acestea sa dea informatii
corecte;
functionarea instalatiei de automatizare si a robinetelor motorizate, in toate regimurile
prevazute (nominale, reduse, sezoniere).
La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica:
tirajul;
etanseitatea canalelor si a cosurilor de fum;
functionarea accesoriilor de reglare si siguranta;
La instalatiile de combustibil se verifica:
oprirea automata a arzatorului la intreruperea alimentarii cu combustibil sau a scaderii
presiunii gazelor sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer;
oprirea arzatorului in cazul neinitierii flacarii;
asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoarelor mixte;
orprea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperaturii limita a
agentului termic.
Inainte de punerea in functiune, conductele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari de :
rezistenta;
etanseitate;
Probele se fac cu aer, la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de destinatia si treapta de
presiune a conductelor.
Se respecta cu strictete prevederile referitoare la probe din normativele I6 si I31.
Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari:

de etanseitate la presiune la rece;

de functionare la apa rece si calda.


Page 59 of 60

Se respecta cu strictete specificatiile din standardul I9 referitoare la probe.


Probe si verificari
Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din punt de
vedere al calitatii, pe baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele care sunt defecte sau
deformate accidental nu se vor utiliza. Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de exeutie.
Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta calitate
de catre laboratoare autorizate.
Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea eventualelor
defecte si poate incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire, vopsire, izolatie termica, si se
stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile estetice si organizatorice.
Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil, conform
prescribtiilor Art. 3.11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de asamblarea in constructii.
Pentru echipamentele importate de beneficiar, acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie, de
asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si punere in functiune. Arzatoarele importate de beneficiar
trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de punere in
functiune.
Vasele de aexpansiune inchise trebuie deasemenea sa fie conform Normelor ISCIR si trebuie
autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune. Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat,
conform instructiunilor CR 5-82 ale ISCIR-ului, pentru exploatarea echipamentelor.
Intocmit ,
ing. Comaromi Daniel Cristian

Page 60 of 60