Proiect Expertizare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Expertizarea si consolidarea
seismica a constructiilor din
beton armat
CASIU ANDREI
P.C.C.I.Z.S. AN II GRUPA 1

TEMA 1
Evaluarea fortei seismice convenionale conform: P.13-63, P100-78, P100-92,

P100-1/2006 pentru clasele de ductilitate H si M. Comparati valorile coeficientului seismic c.
1.EVALUAREA FORTEI SEISMICE CONVENTIONALE CONFORM P.13-63
Sarcina seismica orizontala totala care actioneaza asupra unei constructii (forta taietoare
la baza constructiei) se determina cu formula:
S = cQ in care :
c este coeficientul de seismicitate care se calculeaza cu formula:
c = Ks s 0.02.
Coeficientii care intervin in calculul coeficientului de seismicitate
1. Ks coeficientul care introduce influenta gradului de seismicitate de calcul si se
determina din tabelul de mai jos :
Gradul de seismicitate de calcul pentru constructii

Gradul de seismicitate de calcul se stabileste pe baza:
- gradului de seismicitate al zonei in care este amplasata constructia;
- clasei de importanta a constructiei.
Gradul de seismicitate al zonei se ia dupa harta de macrorazonare seismica a teritoriului
R.P.R., data in STAS3684 63 Grade de intensitate seismica.
Pentru orasul Craiova coeficientul Ks nu este specificat

2. este coeficientul dinamic, determinat pentru un sistem cu un singur grad de libertate, in

functie de perioada proprie de vibratie (modul de vibratie pentru care se face calculul) si de
natura terenului de fundatie si care se stabileste in modul urmator:
- pentru terenuri de fundatie avand presiunea admisibila la incarcari fundamentale
2kg / cm2 avem 0.6 = 0.9 3
T
(vezi figura de mai jos);
- pentru terenuri de fundatie avand presiunea admisibila la incarcari fundamentale
< 2kg / cm2 valorile lui din formula de mai sus se sporesc cu 25%,
respectandu-se conditia 3;
- pentru terenuri de fundatie maloase, moi imbibate cu apa pana la nivelul fundatiilor,
valorile lui din formula de mai sus se sporesc cu 50%, respectandu-se conditia
3.
3. este coeficientul de echivalenta, prin care se face trecerea de la sistemul conventionalcu

un grad de libertate la sistemul real cu mai multe grade de libertate si care se determina astfel:

este deplasarea orizontala a axului structurii la nivelul k dupa directia de

actiune a sarcinilor seismice, pentru modul de vibratie considerat in calcul;
este deplasarea la nivelul k raportata la deplasarea extremitatii
superioare a structurii.
4. este coeficient care tine seama de influenta materialului si a structurii constructiei
asupra amortizarii prin frecare interioara a vibratiilor produse de sarcinile seismice si care se
determina astfel:
- pentru toate constructiile in afara de cele mentionate mai jos =1.0 ;
- pentru constructiile cu schelet in cadre de beton armat si constructiile cu acoperis articulat pe
stalpi de beton armat =1.2 ;
- pentru constructiile inalte, foarte flexibile, de tipul cosurilor de fum independente,
castelelor de apa, antenelor de radio sau televiziune =1.5 .
Avand in vedere amplasamentul constructiei analizate,respectiv orasul Craiova, gradul de
seismicitate, c, va fi egal cu 0.02.
c=0.02

Rezultanta sarcinilor gravitationale

este forta de nivel Qk pentru toate nivele kale
constructiei si care se determina prin multiplicarea sarcinilor gravitationale normale cu
coeficientii de supraincarcare dati in tabelul de mai jos:
La
cladi
rile
civile
si
indu
strial
e de
tipuri
cure
nte
se
admi
te,
pentru simplificare ca, in locul
multiplicarii sarcinilor normate cu coeficientii de supraincarcare din tabel, sa se introduca
valoarea sarcinilor de calcul determinate pentru verificarea la sarcini fundamentale si climatice
(sarcinile normate multiplicate cu coeficientii de supraincarcare prescrisi pentru aceasta
verificare) cu un coeficient global de reducere:
- 0.85 pentru cladiri civile si hale industriale parter;
- 0.80 pentru hale industriale etajate si depozite etajate.

NIVEL CURENT
Nr.crt
Incarcare
Valoare
caracteristica
(kN/m)
Coeficient de
supraincarcare
Valoare de
calcul
(kN/m)
Incarcare
greutate proprie
planseu
3.00
3.00
Incarcare
pardoseala
1.50
1.50
Incarcare utila
1.60
0.8
1.28
Incarcare pereti
interiori
1.20
1.20
TOTAL
7.30
7.00
TERASA
Nr.crt
1
2
3
Incarcare
Incarcare
greutate proprie
planseu
Incarcare termoizolatii
Incarcare din
zapada
TOTAL
Valoare
caracteristica
(kN/m)
Coeficient de
supraincarcare
Valoare de
calcul
(kN/m)
3.00
3.00
2.00
2.00
2.00
0.8
1.60
7.00
6.60

GREUTATE ELEMENTE STRUCTURALE
Nr.crt
1
2
Incarcare
Greutate proprie
grinzi 600x250
Greutate proprie
grinzi 500x250
Valoare
caracteristica
(kN)
Nr.elemente
Valoare de
calcul
(kN)
18.90
18
2041.20
11.40
41
2804.40
Greutate proprie
stalpi 450x450
15.19
22
2044
Greutate proprie
stalpi 500x500
18.75
14
1575.00
TOTAL
64.24
8425.40
GREUTATE PERETI
INCHIDERE
Nr.crt
Incarcare
Valoare
caracteristica
(kN/ml)
Pereti inchidere
zidarie c.p.p 24cm
13.68
=> forta seismica orizontala
Perimetru
111.6
Valoare de
calcul
(kN)
4396.86

2.EVALUAREA FORTEI SEISMICE CONVENTIONALE CONFORM P100 78

Incarcarile seismice orizontale care actioneaza asupra constructiei se determina pentru
fiecare mod propriu de vibratie. Incarcarile care actioneaza la nivelul k (pe directia gradului de
libertate) corespunzator modului de vibratie r, se determina cu ajutorul relatiei:
Unde
1) ckr se numeste coeficient seismic de nivel corespunzator nivelului k si modului de

vibratie r ;
2) ks coeficient seismic corespunzator gradului de protectie antiseismica a constructiei.
Reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului
corespunzatoare gradului de protectie antiseismica a constructiei si acceleratia gravitatiei.
Valorile lui ks se dau in tabelul de mai jos :
Conform tabelului anterior, ks=0.09

3) r coeficient dinamic corespunzator modului propriu de vibratie r al constructiei. Acesta se
determina in functie de perioada proprie de vibratie a structurii Tr (pentru modul propriu de
vibratie considerat) si de natura terenului de fundatie dupa cum urmeaza:
, respectandu-se conditiile 0.75 2.0 r , cu
- terenuri de fundare de rigiditate normala,
Tr exprimat in secunde;
- pentru terenuri de fundare rigide: terenuri stancoase, straturi formate din depozite
stabile de nisipuri, pietrisuri sau argile de consistenta mare (straturi tertiare sau mai
vechi) etc., valorile coeficientului r se reduc cu 20%, respectandu-se inegalitatea
de mai sus;
- pentru terenuri de fundare de rigiditate redusa: straturi formate din argile de consistente
reduse (indicele de consistenta < 0.5 Ic cu sau fara intercalatii de nisip
sau alte formatiuni necoezive, nisipuri in stare afanata (grad de indesare D < 0.33),
loessuri cu umiditate ridicata (w > 20%) sau in cazul terenurilor argiloase sau

nisipoase cu nivelul apei subterane ridicat (adancime < 5 m), valorile coeficientului
r se majoreaza cu 30%, dar fara a depasi insa valoarea limita r = 2.5
r = 2.0
4) este coeficientul de reducere a efectelor incarcarilor seismice tinand seama de
ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor de ponderea cu care
intervin rezervele de rezistenta neconsiderare in calcul rezultate din conlucrarea structuriicu
elementele nestructurale si de efectul amortizarii vibratiilor. Valorile coeficientului sunt date
in tabelul de mai jos. :
=0.2
5)
e
ste
coefi
cient
ul de
echi
vale
nta
intre
siste
mul
real
si
cel
cu
un
grad
de libertate, corespunzator modului r de vibratie :
(

este componenta dupa gradul de libertate (k) a formei proprii corespunzatoare modului de
vibratie r. Formele proprii se determina prin metodele dinamicii constructiilor.
Nivel
Gk
uk
Gkuk
Gkuk2
6
5
4
3
2
1
6417
7059
7059
7059
7059
7059
1
0.833
0.667
0.5
0.323
0.167
6417
5880.147
4708.353
3529.5
2280.057
1178.853
6417
4898.16
3140.47
1764.75
736.458
196.868
0.80
6)
Gk
reprezinta rezultanta incarcarilor gravitationale.

7) Rezultanta incarcarilor seismice orizontale (forta taietoare de baza) se poate calcula fie prin
insumarea incarcarilor seismice orizontale de nivel Skr, fie direct cu ajutorul relatiei:
EVALUAREA FORTEI SEISMICE CONVENTIONALE CONFORM P100-92

Relatiile date in continuare servesc la stabilirea incarcarilor statice echivalente utilizate in
calculele ingineresti obligatorii in cadrul metodei curente de proiectare. Aceste incarcari
considera implicit si simplificat influentele fenomenelor de comportare si deformare
postelastica. Incarcarile seismice orizontale care actioneaza asupra constructiei se determina
pentru fiecare mod propriu de vibratie. In cazul particular in care oscilatiile proprii se produc
intrun plan, rezultanta incarcarilor seismice orizontale (forta taietoare de baza)
corespunzatoare directiei de miscare considerate pentru teren si modului propriu de vibratie r
este data de:
1) cr este coeficientul seismic global corespunzator modului de vibratie r;
2) G este rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura;
3) este coeficient de importanta a constructiei functie de clasele de importanta.Acestia

diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in functie de clasele lor de

importanta. Pe baza criteriilor de performanta constructiile sunt impartite in patru clase de
performanta.
Pentru structura analizata se considera clasa de importanta III => =1.0

4) ks este coeficient functie de zona seismica de calcul a amplasamentului si reprezinta
raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului (considerata cu o
perioada de revenire de circa 50 de ani) corespunzatoare unei zone seismice de calcul si
acceleratia gravitatiei. Valorile coeficientului ks sunt date in tabelul de mai jos functie de zonele
seismice de calcul indicate in harta.
10

Orasul Craiova este amplasat in zona seismica de calcul D, ks=0.16
5) r coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie, functie de compozitia spectrala

a miscarii seismice la amplasament; se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii
Tr ale constructiilor si de caracteristicile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de
colt Tc cu relatiile:
Tr =0.65 s < Tc =1.5 s ( conform P100/92) => r=2.5

6) coeficient de reducere a efectelor actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii,
de capacitatea de redistribuire a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de
rezistenta neconsiderare in calcul, precum si de efectele de amortizare altele decat cele
asociate structurii de rezistenta :
11

Structura se incadreaza in A. Structuri din beton armat Structuri in cadre etajate in care
peretii de umplutura nu sunt considerati elemente structurale => =0.2
7) r coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate

corespunzator modului propriu r (acest mod de definire este valabil pentru cazul particular al
oscilatiilor plane) :
(
)
componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k
r =0.80 (vezi punctele anterioare)

8) Rezultanta incarcarilor seismice orizontale este parametrul principal prin care se coreleaza
capacitatile de rezistenta ale suprastructurii, infrastructurii, fundatiilor si terenului de fundare si
12

prin care se evalueaza capacitatea de rezistenta la forte orizontale a ansamblului teren

structura. Distributia pe verticala constructiei a fortei Sr se face astfel cu ajutorul formulei :
EVALUAREA FORTEI SEISMICE CONVENTIONALE CONFORM P100-1/2006
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare directie
orizontala principala considerata in calculul cladirii, se determina dupa cum urmeaza:
( )
Sd ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1;

T1 perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul ce contine directia orizontala
considerata;
m masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel ;
I factorul de importanta-expunere al constructiei din sectiunea 4.4.5 ;
factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa
modala efectiva asociata acestuia, ale carui valori sunt :
= 0,85 daca T1 TC si cladirea are mai mult de doua niveluri
= 1,0 in celelalte situatii;
Perioada proprie fundamentala T1 se determina pe baza unor metode de calcul dinamic

structural. Pot fi utilizate si metode aproximative cum ar fi metoda energetica Rayleigh
descrisa in anexa B.
1) I factorul de importanta-expunere al constructiei din sectiunea 4.4.5 ;
13

2) Sd(T), spectrul de proiectare pentru acceleratii exprimat in m/s, este un spectru de raspuns
inelastic care se obtine cu relatiile urmatoare :
( )
( )
( )
ag
acceleratia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic,
corespunzand unui interval mediu de recurenta de referinta de 100 ani . Zonarea acceleratiei
terenului pentru proiectare ag in Romania, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu
de recurenta (al magnitudinii) IMR = 100 ani, este indicata in figura urmatoarea si se foloseste
pentru proiectarea constructiilor la starea limita ultima.
14

a g=
0.1
6g
( )
est
e
spe
ctru
l de
ras
pun
s
ela
stic
pen
tru
co
mponentele orizontale ale acceleratiei terenului si se determina cu relatiile :
(
)
( )
( )
( )
( )
T perioada de vibratie a unei structuri cu un grad de libertate dinamica si cu raspuns elastic.
Perioada de control (colt) TB poate fi exprimata in functie de TC : TB=0,1TC. Perioada de control
(colt) TD a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in
spectrul de viteze relative si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de deplasari relative.
TB si TC sunt limitele domeniului de perioade in care acceleratia spectrala are valorile maxime
si este modelata simplificat printr-un palier de valoare constanta.
15

Tc=1.0s
=> ( )
16

Pentru structura analizata s-a determinat anterior o perioada proprie de vibratie

T1=0.65s
q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in
raspuns inelastic), cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a
energiei.
Clasa de ductilitate M
Pentru structura in cadre din beton armat raportul
=> q= 4.75
=>
( )
3)
( )
, masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel;
4) = 0,85 daca T1 TC si cladirea are mai mult de doua niveluri;
Relatia fortei seismice convetionale se mai poate scrie si sub forma urmatoarea :
( )
c este coeficientul seismic global ,
G greutatea totala a structurii , G = 42355 kN
=>
17

Clasa de ductilitate H
Pentru structura in cadre din beton armat raportul
=> q= 6.75
=>
( )
3)
( )
, masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel;
4) = 0,85 daca T1 TC si cladirea are mai mult de doua niveluri;
Relatia fortei seismice convetionale se mai poate scrie si sub forma urmatoarea :
( )
c este coeficientul seismic global ,
G greutatea totala a structurii , G = 42355 kN
=>
18

Normativ
Forta seismica
conventionala
(kN)
Coeficient
seismic
c
P.13-63
P100 78
P100 92
P100 -1/2006
823
1220
2710
3149
0.02
0.03
0.064
0.076
EVOLUTIA COEFICIENTULUI SEISMIC (C)

0.076
0.064
0.03
0.02
P.13-63
P100 78
P100 92
P100 1/2006
Se observa o crestere semnificativa a factorului seismic in codurile recente de proiectare

seismica in comparatie cu nivelul din 1963 bazata pe experienta acumulata in urma
evenimentelor din anii 1977,1986 si 1990 si a progresului inregistrat la nivel global asupra
comportamentului structurilor din beton armat la actiuni seismice importante.
19

TEMA 2
Evaluarea analitica prin calcul cu METODOLOGIA DE NIVEL 1
2.1 Evaluarea simplificata a perioada proprii de vibratie si a masei totale;
2.2 Calculul fortei seismice si a fortelor seismice de nivel ;
2.3 Calculul
2.4 Calculul
1. EVALUAREA SIMPLIFICATA A PERIOADEI PROPRII DE VIBRATIE SI A MASEI

TOTALE
Evaluarea prin calcul reprezinta un procedeu cantitativ prin care se verifica daca structurile
existente, degradate sau nu, satisfac cerintele starilor limita considerate la actiunea seismica
de calcul asociata acestora. Incadrarea in clasele de risc seismic se face pe baza valorii
obtinute pentru indicatorul R3 gradul de asigurare structurala seismica.
Conform P100-3/2008 metodologia de nivel 1 se poate aplica constructiilor regulate in cadre
de beton armat, cu sau fara pereti de umplutura din zidarie cu pana la 3 niveluri, amplasate in
zone seismice cu valori ag0,12g. Cu toate acestea, pentru exemplificare, metodologia de
nivel 1 va fi utilizata ca un exercitiu ce permite o comparatie cu rezultatele celorlalte doua
metodologii.
In aceasta metodologie evaluarea efectelor actiunii seismice de proiectare implica
determinarea intr-un mod simplificat a eforturilor unitare normale si tangentiale in elementele
verticale ale structurii. Aceste eforturi se impart la eforturile unitare admisibile si se obtin astfel
valori diferite ale gradului de asigurare structurala seismica: valori
asociate fortelor axiale si
valori
asociate fortelor taietoare. Pentru a determina valoarea acceleratiei normalizate de
proiectare este necesar sa se determine perioada fundamentala de vibratie a structurii.
Aceasta se estimeaza simplificat utilizand una dintre ecuatiile:
20

Nivel
Masa de
nivel mk
(t)
6
5
4
3
2
1
802
802
802
802
802
802
2. CALCULUL FORTEI SEISMICE SI A FORTELOR SEISMICE DE NIVEL

Se considera un factor de comportare q=2.5
( )
Inaltimea de
Nivel
nivel hi (m)
5
4
3
2
1
P
18
15
12
9
6
3
Forta
seismica
de nivel
[kN]
2057
1714
1371
1028
686
343
3. CALCULUL
Forta
taietoare de
nivel [kN]
2057
3771
5142
6170
6856
7199
In metodologia de nivel 1 gradul de asigurare structurala seismica asociat fortelor taietoare din
elementele verticale se determina cu relatia (8.1a) din P100-3/2008:
reprezinta efortul tangential mediu, calculat ca raportul dintre forta taietoare de nivel si
aria totala a sectiunilor transversale ale stalpilor de la nivelul respectiv; iar
este valoarea
de referinta admisibila a efortului unitar tangential in elementele verticale.
21

Conform Anexei B din P100-3 egala cu

, unde
este rezistenta de proiectare
2
la intindere a betonului. Astfel
= 0,89 N /mm pentru un beton asimilat unei clase C12/15 si
pentru un factor de incredere de CF=1.2, iar 2
= 0.356 N/ mm .
Pentru fiecare nivel al structurii rezulta urmatoarele valori ale gradului de asigurare structurala
asociat fortelor taietoare:
Nivel
Forta
taietoare de
nivel [kN]
5
4
3
2
1
P
2057
3771
5142
6170
6856
7199
Aria
totala a
stalpilor
Ac [m2]
8
8
8
8
8
8
med
(N/mm2)
R3V
0.26
0.47
0.65
0.78
0.86
0.90
1.72
0.94
0.69
0.57
0.52
0.49
4. CALCULUL
Pentru a calcula valorile gradului de asigurare structurala asociate fortelor axiale din stalpi este
necesar sa se determine valorile medii ale eforturilor unitare normale in sectiunile stalpilor din
incarcarile verticale asociate gruparii de incarcari care include actiunea seismica. Incarcarile
gravitationale se determina pe baza ariilor aferente de planseu, iar componenta fortei axiale
indirecte generata de forta seismica orizontala se ia in considerare numai pentru stalpii
marginali.Este de asteptat ca valoarea fortei axiale indirecte generata de actiunea seismica
pe directie transversala sa fie superioara celei asociate miscarii seismice pe directie
longitudinala. In consecinta pentru a reduce volumul de calcule s-a optat pentru determinarea
indicatorilor
doar la primele 2 niveluri ale cadrului transversal curent.
22

Aaf=7.65 m2
637 kN
Aaf=13.72 m2
855 kN
Aaf=13.72 m2
855 kN
637 kN
Aaf=7.65 m2
764 kN
1025 kN
1025 kN
764 kN
E1
Forte axiale din incarcari gravitationale de lunga durata

Pentru determinarea fortei axiale indirecte din actiunea seismica se considera ca forta
seismica de baza se distribuie la cele 9 cadre transversale :
Se determina momentele globale de rasturnare la cele doua nivele,considerand o distributie

triunghiulara a fortelor seismice :
23
MRP= 9744 kNm
420kN
420kN
MR = 7308 kNm
560kN

560kN
E1
17.4
Forte axiale indirecte din actiunea miscarii seismice

Prin superpozitia fortelor axiale din incarcari gravitationale cu cele indirecte generate de
actiunea fortei seismice pe directie transversala orientata atat in sens pozitiv, cat si negativ,
rezulta urmatoarele valori maxime ale fortelor axiale de compresiune din stalpi:
N=
b=
h=
=
1057 kN
450mm
450mm
0.42
N=
b=
h=
=
855 kN
500mm
500mm
0.27
N=
b=
h=
=
855 kN
500mm
500mm
0.27
N=
b=
h=
=
1057 kN
450mm
450mm
0.42
N=
b=
h=
=
1324 kN
450mm
450mm
0.52
N=
b=
h=
=
1025 kN
500mm
500mm
0.33
N=
b=
h=
=
1025 kN
500mm
500mm
0.33
N=
b=
h=
=
1324 kN
450mm
450mm
0.52
Eforturi axiale normalizate in stalpii primelor 2 niveluri

24

Valoarea maxima a eforturilor axiale normalizate se inregistreaza in stalpul marginal din axele
A si D pentru care
. Conform Anexei B din P100-3, pentru stalpi valoarea
admisibila a fortei axiale normalizate de compresiune este
,rezulta ca:
In concluzie, in metodologia de nivel 1, gradul global de asigurare structurala seismica este:

(
Clasa de risc seismic asociata punctajului obtinut de indicatorul R3 se stabileste conform

tabelului 7.5, ce reprezinta o reproducere a tabelului 8.3 din codul P100-3:
Structura analizata se incadreaza in clasa II de risc seismic avand un grad moderat de

prabusire la cutremurul de proiectare corespunzator starii limite ultime.
25

TEMA 3
Evaluarea analitica prin calcul cu METODOLOGIA DE NIVEL 2
3.1. Analiza modala
3.2. Calculul fortei seismice si verificarea deplasarilor relative de nivel
3.3. Calculul
si
pentru grinda CTC si P
3 4 Calculul
si
pentru stalpii CTC si P
3.5. Calculul
la nivelul parterului
In metodologia de nivel 2 efectele cutremurului sunt aproximate printr-un set de forte

conventionale aplicate constructiei. Marimea fortelor laterale trebuie stabilita astfel incat
deplasarile obtinute in urma unui calcul liniar al structurii la aceste forte sa aproximeze
deformatiile impuse structurii de catre fortele seismice. In cazul in care perioada constructiei
este mai mare decat valoarea perioadei de colt Tc a spectrului este valabil asa-numita regula
a deplasarii egale ce precizeaza ca deplasrile rspunsului elastic reprezint o limit
superioar a deplasrilor seismice neliniare. In consecinta, pentru aceste situatii fortele
laterale aplicate structurii sunt cele corespunztoare rspunsului seismic elastic evaluat pe
baza spectrului de rspuns neredus prin factorul q. Insa in cazurile in care perioada
fundamentala a cladirii este inferioara perioadei de colt deplasrile inelastice efective
depasesc valorile corespunzatoare rspunsului elastic si pentru evaluarea lor trebuie aplicate
corectii. Astfel, in cazul cutremurelor vrancene inregistrate in Campia Romana pentru care Tc
= 1.6 sec, majoritatea cladirilor existente se inscriu in domeniul 0 Tc. Din acest motiv, pentru
evaluarea deplasarilor asociate starii limita ultime se corecteaza inmultind valorile deplasarilor
obtinute din calculul structural cu incarcarile seismice elastice (nereduse) cu coeficientul de
amplificare c din anexa E din P100-1/2006.
In metodologia de nivel 2, verificarea elementelor structurale se face la starea limita ultima si,
respectiv, starea limita de serviciu, similar conditiilor prevazute de P100-1/2006 la proiectarea
structurilor noi. In cazul SLS se efectueaza numai verificari ale deplasarilor laterale, in timp ce
in cazul SLU se efectueaza si verificari ale rezistentelor elementelor structurale.
Pentru a obtine deplasarile si eforturile sectionale in elementele structurale din beton armat s-a
realizat un model tridimensional al structurii de rezistenta. Pentru structura in cauza s-au
analizat numai efectele actiunii seismice pe directia transversala.
26

Perspectiva model de calcul
27

Sectiune transversala
Sectiune longitudinala
28

Plan etaj curent
1.ANALIZA MODALA
In urma calcului modal pe directia transversala au rezultat urmatoarele date :
Mod
propriu de
vibratie
Perioada
proprie [s]
Factor de
participare
modala
1
2
3
4
5
6
1.131
0.379
0.219
0.153
0.121
0.106
0.833
0.101
0.038
0.018
0.008
0.002
29
Suma
factorilor de
participare
modala
0.833
0.934
0.972
0.990
0.998
1.000

Modul 1 de vibratie (T1=1.13s )
Modul 2 de vibratie (T2=0.38 s)
30
Modul 3 de vibratie (T3=0.22 s)

2. CALCULUL FORTEI SEISMICE SI VERIFICAREA DEPLASARILOR RELATIVE

DE NIVEL
Se va evalua incarcarea seismica in conformitate cu prevederile din P100-1/2006 fara
a lua in calcul ductilitatea globala structurii cuantificata prin factorul de comportare q.
( )
Verificarea deplasarilor relative de nivel
1. Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)
(1) Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale
a cladirii in urma unor cutremure, ce pot aparea de mai multe ori in viata constructiei,
prin limitarea degradarii elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor
constructiei. Prin satisfacerea acestei conditii se limiteaza implicit si costurile reparatiilor
necesare pentru aducerea constructiei in situatia premergatoare seismului.
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drSLS = *dre
dr,aSLS
drSLS deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS

factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al actiunii seismice
asociat verificarilor pentru SLS. Valoarea factorului este:
0.4 pentru cladirile incadrate in clasele I si II de importanta
0.5 pentru cladirile incadrate in clasele III si IV de importanta.
dre
deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub
incarcari seismice de proiectare
dr,aSLS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel. In lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale utilizate; dr,aSLU =0.008
2. Verificarea la starea limita ultima (SLU)
(1) Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieti omenesti
la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate aparea in viata unei constructii, prin
prevenirea prabusirii totale a elementelor nestructurale. Se urmareste deopotriva
realizarea unei marje de siguranta suficiente fata de stadiul cedarii elementelor
structurale.
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drSLU =c*dre dr,aSLU
31

drULS deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS

c coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T<T (T este
c
perioada de control a spectrului de raspuns) deplasarile seismice calculate in domeniul

inelastic sunt mai mari decat cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic. Valorile
c se aleg conform relatiei (E.3.).
dr,aULS valoare admisibila a deplasarii relative de nivel, dr,aSLU =0.025

NIVEL
dre
5
4
3
2
1
P
0.0033
0.0067
0.0098
0.0121
0.0132
0.0095
0.5
0.5
0.5
0.5
0.5
0.5
drSLS
dr,aSLS
drSLS
dr,aSLU
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
0.0017
0.0034
0.0049
0.0061
0.0066
0.0048
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.0033
0.0067
0.0098
0.0121
0.0132
0.0095
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
32

3.CALCULUL
SI
PENTRU GRINDA CTC SI P
Efectuarea verificarilor de rezistenta in cazul SLU depinde de modul de cedare ductil

sau fragil al elementului structural sub actiunea efortului considerat. Modurile de cedare
ale elementelor de beton armat sunt definite in Anexa B din P100-3/2008. Eforturile
sectionale de calcul in elementele cu comportare inelastica se evalueaza conform
noului cod de evaluarea seisimica pe baza relatiei de principiu:
(
, in care
reprezinta efortul din actiunea seismica considerand spectrul de raspuns elastic

(neredus);
este efortul din actiunile neseismice asociate combinatiilor de incarcari ce includ
actiunea seismica;
reprezinta factorul de comportare corespunzator tipului de element analizat, respectiv
naturii cedarii asociate tipului de efort considerat.
Pentru cedarile de tip ductil capacitatea elementelor se determina cu rezistentele medii
ale materialelor impartite la coeficientii partiali de siguranta si la factorul de incredere
CF=1.20 asociat nivelului de cunoastere normala KL2.
In cazul cedarilor fragile verificarea consta in compararea efortului rezultat sub actiunea
fortelor laterale si gravitationale, asociate plastificarii elementelor structurale ductile ale
structurii, cu valoarea efortului capabil calculat cu valorile minime ale rezistentelor
materialelor.
rezistenta medie de calcul la compresiune a betonului C12/15

rezistenta medie de calcul la intindere a betonului C12/15
rezistenta medie de calcul la intindere pentru otel PC52
rezistenta medie de calcul la intindere pentru otel OB37
procent de armare al armaturii intinse,al armaturii comprimate si procentul de
armare transversala
forta taietoare de proiectare
,
moment incovoietor, respectiv forta taietoare generate de actiunea seismica
considerand spectrul de raspuns elastic
,
moment incovoietor, respectiv forta taietoare generate de actiunea
incarcarilor gravitationale de lunga durata (incluse in gruparile de incarcari speciale
asociate actiunii seismice)
33

factorul de comportare ductila asociat sectiunii considerate (conform P100-3/2008

ANEXA B)
Factorul q se calculeaza in functie de raportul (
)
si de nivelul fortei taietoare
raportat la capacitatea sectiunii de beton la intindere, in tabelul urmator fiind prezentate
valorile acestuia; pentru valori intermediare se va interpola liniar; se obtine o valoare
pentru qductil , iar in functie de valoarea procentului de indeplinere de conformare ductila
a elementului pentru clasa M de ductilitate (conform P100-1/2006 capitolul 5) se va
determina valoarea finala a factorului q pentru sectiunea respectiva.
moment incovoietor de calcul asociat comportarii inelastice

) moment incovoietor capabil al sectiunii respective
gradul de asigurare seismica structurala la moment incovoietor
34

Conditii de alcatuire si detaliere - GRINZI

1.Pentru clasa M de ductilitate, capacitatea la momente pozitive pe reazeme este cel
puin 40% din capacitatea la momente negative (10%)
2.La partea superioar i inferioar a grinzilor se prevd cel puin cte dou bare cu
suprafaa profilat 14 mm (10%);
3. Cel puin un sfert din armtura maxim de la partea superioar a grinzilor se prevede
continu pe toat lungimea grinzii (10%);
4. Pentru clasa M de ductilitate, n zonele critice ale grinzii, distana dintre etrieri trebuie
s fie s min{hw/4; 200 mm; 8dbL} (15%);
5. Coeficientul de armare longitudinal din zona ntins satisface condiia: 0,5
fctm/fyk
6. Distana interax dintre armturile longitudinale nu este mai mare de 200 mm (10%);
7. nndirile armturilor din grinzi se realizeaz n afara zonelor critice (15%).
8. Raportul ntre limea bw i nlimea seciunii hw nu va fi mai mic dect 1/4(10%)
9. Excentricitatea axului grinzii, n raport cu axul stlpului la noduri va fi cel mult 1/3 din
limea bc a stlpului normal la axa grinzii (10%).
Verificare
10 %
10 %
10 %
15 %
10 %
10 %
10 %
75 %
35

MATERIALE
BETON C12/15
SY
s =
1.5
CF=
1.2
CF=
1.2
CF=
1.2
fyd=
293 MPa
fywd=
175 MPa
fcd=
11 MPa
as =
35 mm
fctd=
0.6 MPa
max=
2.1 %
As sus
Bdr +
1432
Cst2 1432
C st1 1118
C dr +
1432
Dst2 917
Dst1 603
As jos
603
603
917
716
716
716
603
603
917
p'
pe
[mm]
200
[%]
0.43
[%]
0.65
[%]
0.20
Geometrie si armare grinda NIVEL 1 CTC

nsw
Asw
MRdjos
Assus
MRdsus
[mm] [kNm] [mm] [kNm]
[mm]
603
100
917
152
2
50.3
Asjos
[mm]
250
[mm]
600
Bdr
250
500
716
98
1432
195
50.3
200
0.62
1.23
0.20
C dr
250
600
603
100
1432
237
50.3
200
0.43
1.01
0.20
Bst1
250
600
917
152
1118
185
50.3
200
0.65
0.79
0.20
Cst1
250
500
716
98
1118
153
50.3
200
0.62
0.96
0.20
Dst1 -
250
600
917
152
603
100
50.3
200
0.65
0.43
0.20
Bst2
250
600
603
100
1432
237
50.3
200
0.43
1.01
0.20
Cst2
250
500
716
98
1432
195
50.3
200
0.62
1.23
0.20
Dst2
250
600
603
100
917
152
50.3
200
0.43
0.65
0.20
P
P
20 MPa
1 MPa
Bst1 1118
fcm=
fctk=
Bst2 1432
P
M
ARMATURA
TRANSVERSALA
fywm=
241
s =
1.15
A+
917
Nivel Sectiune
ARMATURA
LONGITUDINALA
fym=
405 MPa
s =
1.15
P
P
36

A+
MEd E
[kNm]
782
Bdr +
573
-50
234
-45
C dr
783
-97
245
-79
Bst1 -
-697
-77
245
77
Cst1
-513
44
Dst1
-783
-39
-67
234
245
69
Bst2
-567
-36
245
72
Cst2 -
-457
-28
234
43
-727
-52
245
68
Nivel Sectiune
M+
M-
Dst2
MEd G
[kNm]
-67
VEd E
[kN]
245
VEd G
[kN]
-69
(p-p')/pmax<0(p-p')/pmax<0.5
-0.107
L0
[m]
5.85
Bdr
-0.296
3.85
31.14
0.438
OK
8.00
4.00
8.00
75 %
6.63
36.49
98
2.68
C dr
-0.282
5.85
-21.32
0.247
OK
8.00
4.00
8.00
75 %
6.63
21.19
100
4.72
Bst1
0.068
5.85
134.68
1.560
NU
5.35
3.34
5.08
75 %
4.43
-234.22
-185
0.79
Cst1
0.166
3.85
109.01
1.534
NU
5.43
3.36
4.74
75 %
4.18
-161.65
-153
0.94
Dst1
-0.107
5.85
112.08
1.298
NU
6.16
3.54
6.16
75 %
5.24
-216.32
-100
0.46
Bst2
0.282
5.85
129.68
1.502
NU
5.53
3.38
4.32
75 %
3.87
-182.70
-237
1.30
Cst2
0.296
3.85
119.14
1.677
NU
4.99
3.25
3.96
75 %
3.60
-155.09
-195
1.26
Dst2
0.107
5.85
111.08
1.408
NU
5.82
3.46
5.32
75 %
4.61
-209.62
-152
0.73
R3j M =
0.46
Nivel Sectiune (p-p')/p max

P
M
P
P
P
P
P
P
P
P
A+
VEd
VEd/bdfctd < 0.7
[kN]
-25.92
0.300
OK
q_v
q_v
q ductil
%
prevederi
8.00
4.00
8.00
75 %
37
6.63
MEd
[kNm]
51.04
MRd
[kNm]
100
R3j
1.96

forta taietoare de proiectare asociata plastificarii sectiunii
deschiderea grinzii
)
(
coeficient al conditiilor de lucru (conform STAS 10107-0/90)
(
) forta taietoare normalizata (conform STAS 10107-0/90)
rezistenta de calcul la intindere a betonului redusa
- proiectia orizontala normalizata a fisurii inclinate critice (conform STAS 10107-0/90)
forta taietoare capabila adimensionalizata
aria armaturii inclinate
forta taietoare capabila

gradul de asigurare structurala seismica la forta taietoare
mt
Rt,red
si,cr
`Qeb
As,i
VRd
R3j
A
Bdr +
-25.92
31.14
1.0
1.0
0.61
0.61
1.19
0
0
95
85
3.65
1.31
1.10
1.20
2.74
OK
OK
Cdr
-21.32
1.0
0.61
1.19
1.10
95
4.44
OK
Bst1
134.68
0.7
0.44
1.18
1.51
314
146
1.08
OK
Cst1
109.01
0.7
0.45
1.25
1.57
314
134
1.23
OK
Dst1
112.08
0.9
0.52
1.10
1.19
314
139
1.24
OK
Bst2
129.68
0.7
0.46
1.28
1.57
314
154
1.19
OK
Cst2
119.14
0.7
0.40
1.26
1.76
314
135
1.13
OK
Dst2
111.08
0.9
0.52
1.23
1.32
314
149
1.34
OK
Sectiune
P
P
P
P
P
M-
VEd
[kN]
Nivel
P
P
P
P
38
R3j >1 (medie)
3.61
1.18
1.22

4.CALCULUL
SI
PENTRU STALPII CADRU TRANVERSAL CURENT PENTRU

NIVELUL 1 SI PARTER
Pentru determinarea gradului de asigurare structurala seismica asociat stalpilor este necesar
calculul fortei axiale normalizata din incarcarile gravitationale de lunga durata ; cu valorile
factorului
se determina ductilitatea elementului, q, in functie de valoarea procentului de
indeplinere de conformare ductila elementului pentru clasa M de ductilitate (conform P1001/2006 capitolul 5). Valorile factorului de comportare q sunt indicate in tabelul urmator
(conform P100-3/2008 ANEXA B)
forta axiala normalizata

forta axiala din incarcari gravitationale de lunga durata
factor de comportare
In continure se prezinta calculul pentru gradului de asigurare structurala la moment incovoietor

stalpii din cadrul transversal curent la Parter si la nivelul 1.
procent de armare al armaturii pe o latura a sectiunii , al armaturii totale si
procentul de armare transversala
,
moment incovoietor, forta axiala,respectiv forta taietoare generate de actiunea
seismica considerand spectrul de raspuns elastic
,
,
moment incovoietor, forta axiala, respectiv forta taietoare generate de
actiunea incarcarilor gravitationale de lunga durata (incluse in gruparile de incarcari speciale
asociate actiunii seismice)
39

MATERIALE
BETON C12/15
AX
A
B
C
D
b
[mm]
450
500
500
450
h
[mm]
450
500
500
450
ARMATURA
LONGITUDINALA
fym=
405 MPa
fcm=
20 MPa
fctk=
1 MPa
s =
1.15
s =
1.15
s =
1.5
CF=
1.2
CF=
1.2
CF=
1.2
fyd=
293 MPa
fywd=
175 MPa
fcd=
11 MPa
as =
35 mm
fctd=
0.6 MPa
max=
2.1 %
Geometrie si armare stalp PARTER (JOS)

nsw
Asw
s
As
As tot
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
603
1608
3.41
50
250
603
1608
3.41
50
250
603
1608
3.41
50
250
603
1608
3.41
50
250
lat
EFORTURI SEISM SY+

E
AX
A
B
C
D
ARMATURA
TRANSVERSALA OB37
fywm=
241
MEd
[kNm]
610
950
950
610
NEd
[kN]
976
16
-16
-976
plat
[%]
0.323
0.259
0.259
0.323
EFORTURI INCARCARI LD
E
VEd
[kN]
320
513
513
320
40
MEd G
[kNm]
-13
9
-9
13
NEd G
[kN]
-1240
-1373
-1373
-1240
VEd G
[kN]
-14
10
-10
14
ptot
[%]
0.861
0.692
0.692
0.861
pe
[%]
0.152
0.137
0.137
0.152

Conditii de alcatuire si detaliere - STALPI
Verificare
1. Pentru clasa M de ductilitate, valorile normalizate ale forei axiale d nu vor depi
valoarea 0,55 (15%)
2.Coeficientul de armare longitudinal total este cel puin 0,008 (15%);
3.ntre armturile din coluri se va prevedea, pe fiecare latur, cel puin cte o bar
intermediar (15%);
4. Pentru clasa M de ductilitate, distana n seciune dintre barele consecutive aflate la
colul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 250 mm.(15%);
5. Pentru clasa M de ductilitate, n zonele critice ale stlpului, distana dintre etrieri
trebuie s fie s min{b0/2; 175 mm; 8dbL} (10%);
6.Coeficientul de armare transversal cu etrieri va fi cel puin 0,0035 n zona critic a
stlpilor de la baza lor, la primul nivel i 0,0025 n restul zonelor critice (10%);
7. nndirile armturilor n stlpi se dezvolt pe cel puin 40 diametre, cu etrieri
ndesii pe zona de nndire (p10%).
8. Dimensiunea minim a seciunii transversale este cel puin de 300 mm (10%).
15 %
15 %
10 %
10 %
10%
50 %
forta axiala de calcul
moment incovoietor de calcul asociat comportarii inelastice

inaltimea zonei comprimate
Pentru determinarea momentului incovoietor capabil al sectiunii stalpului :
(
1. Se determina
)
2. Se compara cu
:
daca
atunci
daca
atunci
3. Pentru
se foloseste METODA GENERALA .

gradul de asigurare seismica structurala la moment incovoietor
41

AX
q ductil
A
B
C
D
0.60
0.53
0.53
0.60
3
3
3
3
q neductil % prevederi
2
2
2
2
50 %
50 %
50 %
50 %
q
2.5
2.5
2.5
2.5
NEd
[kN]
850
1366
1380
1630
MEd
[kNm]
231
389
371
258
x
[mm]
170
246
248
326
MRd
[kNm]
150
190
201
98
R3j M
0.65
0.49
0.54
0.38
Pentru stalpii din axele B,C,D s-a folosit METODA GENERALA pentru a determina momentul capabil M Rd folosind
programul XTRACT (rezultatele analizei nu sunt detaliate in aceasta pagina)
B
MRd = 190 kNm
AX
A
B
C
D
b
[mm]
450
500
500
450
MRd =
h
[mm]
450
500
500
450
201 kNm
MRd =
Geometrie si armare stalp NIVEL 1 (JOS)

nsw
Asw
s
As
As tot
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
603
1608
3.41
50
250
603
1608
3.41
50
250
603
1608
3.41
50
250
603
1608
3.41
50
250
lat
EFORTURI SEISM SY+

E
AX
A
B
C
D
98 kNm
MEd
[kNm]
433
743
743
433
NEd
[kN]
731
22
-22
-731
plat
[%]
0.323
0.259
0.259
0.323
EFORTURI INCARCARI LD
E
VEd
[kN]
287
492
492
287
42
MEd
[kNm]
-39
27
-27
39
NEd
[kN]
-1016
-1139
-1139
-1016
VEd
[kN]
-25
17
-17
25
ptot
[%]
0.861
0.692
0.692
0.861
pe
[%]
0.152
0.137
0.137
0.152

AX
q ductil
A
B
C
D
0.49
0.44
0.44
0.49
3
3
3
3
q neductil % prevederi
2
2
2
2
50 %
50 %
50 %
50 %
q
2.5
2.5
2.5
2.5
NEd
[kN]
723
1130
1148
1308
MEd
[kNm]
134
324
270
212
x
[mm]
145
203
207
262
MRd
[kNm]
147
188
188
98
R3j
1.10
0.58
0.70
0.46
Pentru stalpul din axul D s-a folosit METODA GENERALA pentru a determina momentul capabil M Rd folosind programul
XTRACT (rezultatele analizei nu sunt detaliate in aceasta pagina)
D
MRd =
98 kNm
moment capabil al stalpului la Parter in sectiunea de la baza

moment capabil al stalpului la nivelul 1 in sectiunea de la baza
moment capabil negativ al grinzii peste nivelul 1
moment capabil negativ al grinzii peste nivelul 1
moment capabil al stalpului la Parter in sectiunea superioara
(
inaltimea libera a stalpului

forta taietoare de proiectare
gradul de asigurare seismica structurala la forta taietoare
43

AX
A
B
C
D
MRd,P jos MRd,E1 jos

[kNm]
[kNm]
150
147
190
188
201
188
98
138
MRd,st gr MRd,dr gr
[kNm] [kNm]
0
100
-185
98
-161.65
100
-216.32
0
MRd,P sus
[kNm]
51
142
135
90
5. CALCULUL
H0
[m]
2.75
2.75
2.75
2.75
VEd
[kN]
73
121
122
68
fctd '
[Mpa]
0.71
0.74
0.74
0.79
si,cr
`Qeb
1.79
1.71
1.71
1.81
0.81
0.76
0.76
0.80
VRd
[kN]
182.208
195.093
194.686
183.666
R3j V
2.49
1.62
1.59
2.69
LA NIVELUL PARTERULUI
Conform noului cod de evaluare seismica P100-3/2006 gradul de asigurare structurala la nivelul structurii se determina cu
relatia:
(
)
forta taietoare capabila a elementului corespunzatoare mecanismului de cedare

forta taietoare din actiunea seismica
factorul de comportare asociat elementului respectiv
AX
R3 =
0.58
A
B
C
D
min(VEd ,VRd )
[kN]
73
121
122
68
VEd E/q
[kN]
128.02
205.13
205.13
128.02
Conform metodologiei de nivel 2 si tabelului 8.3 din codul P100-3 constructia analizata se incadreaza in clasa II de risc
seismic.
44

TEMA 4
Propuneti o solutie de interventie si evaluati din punct de vedere seismic performanta
structurala a constructiei consolidate utilizand METODOLOGIA DE NIVEL 1.
Pentru structura data a rezultat un grad de seismicitate R3=0.58 incadrandu-se intr-o clasa de
risc seismic gradul II. Pentru a mari gradul de asigurare structurala al constructiei se propune
o consolidare cu panouri cu contravantuiri metalice. S-a optat pentru aceasta solutie din
urmatoarele considerete :
(a) creterea substanial a rezistenei i a rigiditii structurii;
(b) realizarea mai simpl a golurilor necesare pentru iluminatul natural, circulaie, n
panourile n care se intervine etc.;
(c) creterea masei introduse prin ataarea elementelor metalice de consolidare este mult
mai mic, n raport cu alte soluii de intervenie;
(d) soluia de consolidare poate fi prefabricat i astfel durata de execuie se poate reduce
semnificativ.
Elementele nou-introduse se vor amplasa astfel :
Dispunere panouri contravantuiri metalice
45

Se va analiza structura nou-introdusa prin metodologia de nivel 1. In acest sens, se va folosi

un calcul aproximativ urmarind urmatoarele ipoteze: pentru o dimensionare mai rationala se
propune ca 70% din forta seismica sa fie distribuita panourilor contravantuite iar 30% cadrelor
din beton armat; incarcarile gravitationale sunt preluate de elementele verticale din beton
armat ale structurii; greutatea panourilor este neglijata; se va neglija rigiditatea montatilor din
alcatuirea panoului.
Pentru simplificarea calculelor se considera o incarcare echivalenta aproximativa :
Nivel
6
5
4
3
2
1
Masa de
nivel mk
(t)
720
720
720
720
720
720
CALCULUL FORTEI SEISMICE SI A FORTELOR SEISMICE DE NIVEL

Se considera un factor de comportare q=3.5 ( conform P100-3/2008 anexa F 2.2 )
( )
Nivel
Inaltimea de
nivel hi (m)
5
4
3
2
1
P
18
15
12
9
6
3
Forta
seismica
de nivel
[kN]
1469
1224
979
734
490
245
Forta
taietoare de
nivel [kN]
1469
2693
3672
4406
4896
5141
In continuare se vor dimensiona contravanturile verticale pe baza ipotezelor anterioare si pe

baza prevederilor specifice elementelor din otel din P100-1/2006. Forta taietoare se imparte
intre cele doua panouri amplasate pe directie transversala.
46

(
)
Sistemul de contravantuiri este unul concetric astfel incat in calcul se va considera ca forta
seismica este preluata doar de diagonala intinsa, cea comprimata fiind iesita din lucru in urma
fenomenului de flambaj.
fy
MATERIAL
[N/mm]
355
PROFIL
A
SECTIUNE
[cm2]
33.370496x2771.83646843977
33.4
Clasa de
sectiune
L=
fu
[N/mm]
510
Iy
[cm4]
2771.8
E
[N/mm]
210000
Iz
[cm4]
204.9
NEd=
1080
G
[N/mm]
81000
iy
[cm]
9.1
5.63 m
LUNGIMI DE FLAMBAJ
1
my =
COEFICIENTI DE ZVELTETE
`l=
1.43
VERIFICARE LA INTINDERE
Lcr =
5.632
`l=
1.43
NEd=
1080
NEd/Nb,Rd=
0.91
Nt,Rd=
1185
Factor de
utilizare
91%
47
kN
1.3 <`l <2.0
0.3
iz
[cm]
2.5

In continuare se vor evalua fortele taietoare generate de actiunea seismica in stalpi cadrelor
din beton armat si se va determina gradul de asigurare R3V.
Nivel
Forta
taietoare de
nivel [kN]
Aria
totala
Ac [m2]
med
(N/mm2)
R3V
5
4
3
2
1
P
441
808
1102
1322
1469
1542
8
8
8
8
8
8
0.06
0.10
0.14
0.17
0.18
0.19
8.02
4.38
3.21
2.67
2.41
2.29
Pentru calculul gradului de asigurare structurala R3N se considera ca incarcarile gravitationale

sunt preluate de cadrele din beton armat. Efectul indirect din actiunea seismica se transmite
doar la stalpii marginali. Desi stalpii care fac parte din cadrele ce includ panourile
contravantuite preiau in mod normal o forta axiala mult mai mare decat cei din restul cadrelor,
se va considera in mod simplificat ca efectul indirect se distribuie uniform la toti stalpii.
Aaf=7.65 m2
637 kN
Aaf=13.72 m2
823 kN
Aaf=13.72 m2
823 kN
459 kN
Aaf=7.65 m2
551 kN
987 kN
987 kN
551 kN
E1
Forte axiale din incarcari gravitationale
48
295 kN
295 kN

E1
MR = 5140 kNm
394 kN
394 kN
MR = 6854 kNm
17.4
Forte axiale din efectul indirect al actiunii seismice
N=
b=
h=
=
754 kN
450mm
450mm
0.30
N=
b=
h=
=
823 kN
500mm
500mm
0.26
N=
b=
h=
=
823 kN
500mm
500mm
0.26
N=
b=
h=
=
932 kN
450mm
450mm
0.37
N=
b=
h=
=
945 kN
450mm
450mm
0.37
N=
b=
h=
=
987 kN
500mm
500mm
0.32
N=
b=
h=
=
987 kN
500mm
500mm
0.32
N=
b=
h=
=
945 kN
450mm
450mm
0.37
Valoarea maxima a eforturilor axiale normalizate se inregistreaza in stalpul marginal din axele
A si D pentru care
. Conform Anexei B din P100-3, pentru stalpi valoarea
admisibila a fortei axiale normalizate de compresiune este
,rezulta ca:
49

Gradul de asigurare global pentru intreaga structura R3 este egal cu :

(
Structura este asigurata din punct de vedere seismic in conformitate cu metodologia de nivel1.
Descriere solutie panouri contravantuite : Cadrul metalic este format din montanti si rigle sub
forma de profile UPN220; diagonalele IPE220 sunt prinse la noduri cu sudura in adancime
prin intermediul guseelor; conlucrarea cu structura existenta se realizeaza prin intermediul
unor gujoane sudate de panou si a unor gujoane post-instalate in elemenele din beton;
suprafata elementelor din beton se buciardeaza, apoi se monteaza armatura sub forma de
freta iar in final in spatiul existent se injecteaza sub presiune un mortar necontractil.
Panou cu contravantuiri metalice
50

Panou cu contravantuiri metalice
Detaliu nod
51

Proiect Expertizare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Expertizare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Evaluarea fortei seismice convenionale conform: P.13-63, P100-78, P100-92,

Gradul de seismicitate de calcul pentru constructii

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2. este coeficientul dinamic, determinat pentru un sistem cu un singur grad de libertate, in

3. este coeficientul de echivalenta, prin care se face trecerea de la sistemul conventionalcu

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

este deplasarea orizontala a axului structurii la nivelul k dupa directia de

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Rezultanta sarcinilor gravitationale

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

GREUTATE ELEMENTE STRUCTURALE

=> forta seismica orizontala

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2.EVALUAREA FORTEI SEISMICE CONVENTIONALE CONFORM P100 78

1) ckr se numeste coeficient seismic de nivel corespunzator nivelului k si modului de

Conform tabelului anterior, ks=0.09

- terenuri de fundare de rigiditate normala,

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

reprezinta rezultanta incarcarilor gravitationale.

EVALUAREA FORTEI SEISMICE CONVENTIONALE CONFORM P100-92

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in functie de clasele lor de

Pentru structura analizata se considera clasa de importanta III => =1.0

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Orasul Craiova este amplasat in zona seismica de calcul D, ks=0.16

5) r coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie, functie de compozitia spectrala

Tr =0.65 s < Tc =1.5 s ( conform P100/92) => r=2.5

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

7) r coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate

componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

r =0.80 (vezi punctele anterioare)

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

prin care se evalueaza capacitatea de rezistenta la forte orizontale a ansamblului teren

EVALUAREA FORTEI SEISMICE CONVENTIONALE CONFORM P100-1/2006

Sd ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1;

Perioada proprie fundamentala T1 se determina pe baza unor metode de calcul dinamic

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Pentru structura analizata s-a determinat anterior o perioada proprie de vibratie

, masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel;

4) = 0,85 daca T1 TC si cladirea are mai mult de doua niveluri;

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

, masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel;

4) = 0,85 daca T1 TC si cladirea are mai mult de doua niveluri;

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

EVOLUTIA COEFICIENTULUI SEISMIC (C)

Se observa o crestere semnificativa a factorului seismic in codurile recente de proiectare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

1. EVALUAREA SIMPLIFICATA A PERIOADEI PROPRII DE VIBRATIE SI A MASEI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2. CALCULUL FORTEI SEISMICE SI A FORTELOR SEISMICE DE NIVEL

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Conform Anexei B din P100-3 egala cu

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Forte axiale din incarcari gravitationale de lunga durata

Se determina momentele globale de rasturnare la cele doua nivele,considerand o distributie