Sunteți pe pagina 1din 23

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
CZU 343.575

HADÎRCĂ Igor

PROBLEMELE RĂSPUNDERII PENALE PENTRU


INFRACŢIUNILE SĂVÂRŞITE ÎN SFERA CIRCULAŢIEI
SUBSTANŢELOR NARCOTICE, PSIHOTROPE, A
ANALOAGELOR ŞI PRECURSORILOR ACESTORA

Specialitatea: 12.00.08 – Drept penal (drept penal)

Autoreferat
al tezei de doctor în drept

Chişinău, 2007
Teza a fost elaborată la Catedra Drept Penal şi Criminologie a
Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova

Conducător ştiinţific: Sergiu BRÎNZĂ, doctor habilitat în drept,


profesor universitar

Referenţi oficiali: Vasile BERCHEŞAN, doctor în drept,


profesor universitar, Universitatea de Ştiinţe şi Arte
„Gh.Cristea”, Bucureşti (România)
Viorel BERLIBA doctor în drept,
conferenţiar universitar, Academia „Ştefan cel Mare”
a Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova

Susţinerea va avea loc la 26 octombrie 2007, ora 10.00, în


şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat DH 30.12.00.08-05 din cadrul
Universităţii de Stat din Moldova (MD2069, Republica Moldova, mun.
Chişinău, str. Iablocikin 2/1, bir.103 ).
Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate pe pagina WEB a
CNAA (http://www.cnaa.acad.md), la Biblioteca Universităţii de Stat din
Moldova şi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la ________________ 2007.

Secretar ştiinţific al
Consiliului Ştiinţific Specializat, dr. Vitalie STATI

Conducător ştiinţific, dr. hab. Sergiu BRÎNZĂ

Autor:
Igor HADÎRCĂ

© Igor HADÎRCĂ, 2007

2
CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII
Actualitatea temei investigate. Printre problemele actuale cu care se
confruntă comunitatea internaţională trebuie evidenţiată în mod deosebit
problema privind circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor şi precursorilor acestora. Actualitatea problemei date este con-
diţionată de creşterea exponenţială a numărului de persoane consumatoare
de droguri, fapt ce provoacă îngrijorare în planul pericolului degradării
speciei umane.
Odată cu amplificarea traficului ilicit de droguri şi precursori şi desco-
perirea efectelor nocive ale acestora asupra organismului, omenirea a
devenit conştientă de pericolul acestui fenomen, fapt pentru care cauzele şi
consecinţele lui sunt astăzi pe agenda forurilor organizaţiilor internaţionale
(în primul rând, ale Organizaţiei Naţiunilor Unite), menţionându-se
multiplele efecte nefaste ale drogurilor. Astfel, în Declaraţia cu privire la
contracararea traficului ilicit de droguri şi abuzului de substanţe narcotice,
adoptată de Adunarea Generală a ONU la 14.12.1984, se menţionează,
printre altele, că comunitatea mondială exprimă nelinişte în legătură cu
faptul că traficul ilicit de droguri şi abuzul de substanţe narcotice împiedică
bunăstarea fizică şi morală a popoarelor, în special a tinerilor. De aseme-
nea, este consemnat că „oferta” şi „cererea” ilegală în privinţa drogurilor,
abuzul de ele şi traficul lor ilicit împiedică progresul economic şi social,
ameninţând grav securitatea şi dezvoltarea multor ţări şi naţiuni, iar contra-
cararea acestor fenomene necesită aplicarea tuturor măsurilor de ordin moral,
juridic şi logistic la nivel naţional, regional şi internaţional. În Declaraţia cu
privire la principiile directoare de reducere a cererii în privinţa drogurilor,
adoptată de Adunarea Generală a ONU la 10.06.1998, se menţionează că
abuzul de droguri şi traficul lor ilicit au consecinţe devastatoare pentru
toate ţările, implicând: impactul funest asupra sănătăţii oamenilor; creşterea
infracţionalităţii, a violenţei şi a corupţiei; epuizarea resurselor umane, natu-
rale şi financiare care puteau fi folosite pentru progresul social-economic;
pierderea de vieţi omeneşti, dezagregarea familiilor şi comunităţilor; slăbi-
rea structurii politice, culturale, sociale şi economice. În fine, dar nu în
ultimul rând, conform Rezoluţiei A/RES/S-20/2 adoptate de Adunarea
Generală a ONU la 21.10.1998, drogurile distrug viaţa oamenilor, dereglează
coeziunea în comunitate, subminează dezvoltarea omului şi generează
delincvenţa; afectează toate sectoarele societăţii; în particular, abuzul de
droguri dăunează libertăţii şi dezvoltării tinerilor, care reprezintă patrimo-
niul cel mai de preţ al umanităţii. La fel, se atenţionează asupra faptului că
3
drogurile prezintă un grav pericol pentru sănătatea şi bunăstarea întregii
omeniri, pentru independenţa, democraţia şi stabilitatea naţiunilor, pentru
structura societăţii, distrugând demnitatea şi spulberând speranţele milioa-
nelor de oameni şi ale familiilor lor.
În prezent, circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope, a ana-
loagelor şi precursorilor acestora este o activitate infracţională foarte lucra-
tivă, cu caracter supranaţional, cei implicaţi în ea acţionând în conformitate
cu legile economiei de piaţă, având drept scop imediat alimentarea centre-
lor de consum şi ca finalitate – obţinerea unor enorme beneficii. În acelaşi
timp, pe fondul crizei economice care mai trenează în Republica Moldova –
marcate de pauperizarea cetăţenilor, stagnarea în industrie, şomajul de masă
etc. – investirea de mijloace băneşti în circulaţia ilegală a substanţelor nar-
cotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora constituie pentru
unii „colacul salvator” care le aduce un profit uşor şi rapid. În acest context,
trebuie de menţionat că creşterea fulminantă a infracţionalităţii legate de
traficul ilicit de droguri şi precursori îşi are cauzele în combaterea ineficace
a acestui fenomen, dar şi în starea obiectivă a societăţii în perioada de tran-
ziţie. În vederea eficientizării procesului de prevenire şi combatere a circu-
laţiei ilegale a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precurso-
rilor acestora, apare necesitatea în noi abordări în soluţionarea problemelor
privind răspunderea penală pentru faptele infracţionale vizând numitele feno-
mene. Or, actualitatea temei investigate este condiţionată atât de penetrarea
progresivă a traficului ilicit de droguri şi precursori în toate sferele vieţii
sociale, cât şi de ineficienţa mijloacelor utilizate la moment întru neutrali-
zarea acestui flagel.
S-a dorit ca, prin operarea amendamentelor de amploare prevăzute în
Legea nr.277/2005, să se obţină noi dimensiuni, performanţe şi indicatori în
determinarea soluţiilor la problemele de ordin practic vizând sfera circula-
ţiei ilegale a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precurso-
rilor acestora. Totuşi, prin implementarea modificărilor şi completărilor
corespunzătoare nu a fost tranşată nici pe departe cea mai mare parte a
problemelor privind răspunderea penală pentru infracţiunile relative la
fenomenul conturat. Aceasta deoarece destinatarul legii penale întâmpină
dificultăţi în aplicarea art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM. Mai mult,
amendamentele specificate au pus în faţa organelor judiciare, dar şi în faţa
ştiinţei dreptului penal o serie de noi probleme ce ţin de înţelegerea, inter-
pretarea, aplicarea corectă şi perfecţionarea continuă a modelelor teoretice
ale infracţiunilor prevăzute de normele sus-numite.

4
Gradul de studiere a temei investigate. În ştiinţa dreptului penal, s-a
acordat şi se acordă atenţie cercetării problemelor răspunderii penale pentru
circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi
precursorilor acestora. Aceste probleme au constituit tematica unui şir de
monografii, teze de doctor şi de doctor habilitat, în acelaşi rând a unor
materiale metodico-didactice, articole ştiinţifice, studii de caz etc. Totuşi,
aşa cum rezultă din postulatul imposibilităţii cunoaşterii adevărului absolut,
nu toate problemele antinarcotismului, prezentând o semnificaţie teoretică şi
practică, au stat în atenţia autorilor acestor lucrări. În special, nu s-a reuşit
conceperea unei terminologii adecvate în materie de trafic ilicit de droguri
şi precursori. Iar stringenţa acestei chestiuni a fost menţionată în cadrul
Seminarului ştiinţifico-practic cu genericul „Probleme de politică penală în
domeniul prevenirii şi combaterii traficului ilicit de droguri”, desfăşurat la
Chişinău în aprilie 2006. De asemenea, nivelul de elaborare a concepţiei
privind răspunderea penală pentru circulaţia ilegală a substanţelor narcotice,
psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora nu poate fi recunoscut pe
deplin satisfăcător, dat fiind că: nu a fost studiat gradul de compatibilitate a
reglementărilor, din dreptul internaţional penal în materie de prevenire şi
combatere a traficului ilicit de droguri şi precursori cu reglementările naţio-
nale similare; s-a acordat insuficientă atenţie analizei juridico-comparative
a infracţiunilor săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psiho-
trope, a analoagelor şi precursorilor acestora; s-a neglijat problema deriva-
ţiei dintre obiectul juridic special şi obiectul juridic generic în cazul infrac-
ţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM; s-a ignorat
problema concursului de infracţiuni şi a concurenţei de norme în cazul
calificării infracţiunilor săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice,
psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora; nu a fost supusă cerce-
tării problema delimitării infracţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218
şi 219 CP RM de contravenţiile administrative similare etc.
Acestea urmând a fi investigate de către autor potenţează actualitatea
ştiinţifică şi practică a temei investigate.
Scopul şi obiectivele lucrării
Scopul investigaţiei îl constituie soluţionarea problemelor privind
răspunderea penală pentru infracţiunile săvârşite în sfera circulaţiei ilegale
a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora,
stabilirea naturii juridice a infracţiunilor respective, precum şi formularea
recomandărilor de perfecţionare a normelor penale privind răspunderea
pentru faptele infracţionale prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM.

5
Pentru a realiza acest scop, au fost stabilite următoarele obiective:
– determinarea conceptelor de bază formând sistemul de referinţe în
investigarea fenomenului circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice, psiho-
trope, a analoagelor sau precursorilor acestora;
– studierea experienţei altor ţări în ce priveşte prevenirea şi combaterea
traficului ilicit de droguri şi precursori;
– exegeza juridico-comparativă a cadrului reglementar vizând infrac-
ţiunile săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor şi precursorilor acestora;
– proiectarea unor noi direcţii ale politicii penale în vederea apărării
circulaţiei legale a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi pre-
cursorilor acestora;
– argumentarea necesităţii dezincriminării şi incriminării unor fapte
relative la traficul ilicit de droguri şi precursori;
– formularea regulilor de calificare a infracţiunilor prevăzute la art.217,
2171-2176, 218 şi 219 CP RM;
– analiza juridică a elementelor constitutive ale infracţiunilor săvârşite
în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi pre-
cursorilor acestora;
– sintetizarea asemănărilor şi deosebirilor dintre infracţiunile prevăzute la
art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM şi faptele conexe penale şi nepenale;
– determinarea gradului de compatibilitate dintre normele penale şi nor-
mele extrapenale de referinţă aplicate în procesul de apărare a ordinii de
drept împotriva traficului ilicit de droguri şi precursori;
– examinarea şi rezolvarea unor probleme specifice de calificare a infrac-
ţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM;
– prognozarea evoluţiei cadrului normativ privind apărarea circulaţiei
legale a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor
acestora;
– atestarea deficienţilor normelor penale privind infracţiunile de trafic
ilicit de droguri şi precursori, precum şi formularea de recomandări menite
să contribuie la perfecţionarea lor.
Obiectul cercetării îl constituie problemele răspunderii penale pentru
infracţiunile săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope,
a analoagelor şi precursorilor acestora. De asemenea, cercetării au fost
supuse temeiul real al răspunderii penale pentru infracţiunile prevăzute la
art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM – faptele prejudiciabile legate de tra-
ficul ilicit de droguri şi precursori – precum şi temeiul juridic al răspunderii

6
pentru infracţiunile consemnate, constând în componenţele de infracţiuni
corespunzătoare.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Prin investigaţiile
realizate de autor, a fost întreprinsă încercarea de a cerceta în complexitate
problemele privind răspunderea penală pentru infracţiunile prevăzute la
art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM, încercare având ca finalitate
formularea de concluzii şi recomandări teoretice în scopul îmbunătăţirii
calitative continue a legislaţiei.
În acest sens: 1) s-a argumentat necesitatea efectuării şi s-a efectuat
propriu-zis studiul terminologic asupra conceptelor utilizate în sfera circu-
laţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor aces-
tora; 2) s-a stabilit că în textul normativ nu este necesară substituirea noţiu-
nii „substanţă narcotică” prin noţiunea „mijloc narcotic”; substituentul
adecvat al noţiunii „substanţă narcotică” este noţiunea „stupefiant”, caracte-
rizată prin admisibilitate şi oportunitate în planul dreptului internaţional;
3) s-a constatat că nici în Legea nr.382/1999, nici în Legea nr.713/2001
noţiunii „drog” nu-i este atribuit un înţeles adecvat; 4) a fost explicată core-
laţia noţiunii „drog” cu noţiunile complementare sau subsecvente „stupe-
fiant”, „substanţă psihoactivă”, „substanţă narcotică”, „substanţă psiho-
tropă”, „plantă care conţine substanţe narcotice sau psihotrope”, „substanţă
euforizantă”, „inhalant chimic toxic”; 5) s-a stabilit importanţa criteriului
juridic pentru operarea, în contextul dreptului penal, cu noţiunile „substanţă
narcotică” şi „substanţă psihotropă”; 6) s-a argumentat necesitatea exclude-
rii expresiei „analog al substanţei narcotice sau psihotrope” din textul legii
penale; 7) a fost determinat gradul de implementare în dreptul penal al
Republicii Moldova a reglementărilor din dreptul internaţional penal cu
privire la circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoa-
gelor şi precursorilor acestora; 8) s-a identificat obiectul juridic special şi
obiectul material (imaterial) pentru fiecare din infracţiunile prevăzute la
art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM; 9) s-a constatat că, de lege lata, nu
este cu putinţă realizarea unei derivaţii corecte între obiectul juridic special
al infracţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM şi
obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute în Capitolul VIII al Părţii
Speciale a Codului penal; 10) s-a stabilit că, în perioada 2.12.2005-
27.01.2006 (sau din 2.12.2005 până în momentul de faţă, în ce priveşte
precursorii), datorită lipsei de iure a obiectului material al infracţiunilor
prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM, trebuie recunoscută
imposibilitatea aplicării acestor norme; 11) au fost definite noţiunile ce

7
caracterizează modalităţile normative alternative ale faptelor prejudiciabile
prevăzute la art. 217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM, precum şi identificat
momentul de consumare a infracţiunilor corespunzătoare prin prisma fiecă-
reia din aceste modalităţi; 12) s-a argumentat inoportunitatea atribuirii
caracterului de ilicit penal faptelor de circulaţie ilegală a substanţelor nar-
cotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvârşite fără scop de înstrăinare
(art.217 CP RM); 13) s-au stabilit condiţiile în care trebuie aplicată clauza
de liberare de răspundere penală prevăzută la alin.(5) art.217 CP RM;
14) s-au examinat problemele concursului de infracţiuni şi ale concurenţei
de norme în cazul calificării infracţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176,
218 şi 219 CP RM; 15) au fost identificate criteriile de delimitare a
infracţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM de contra-
venţiile administrative similare etc.
Printre cele mai importante propuneri de perfecţionare a legislaţiei (în
primul rând, a legii penale) trebuie de specificat următoarele: 1) modifica-
rea definiţiei noţiunii „drog” din Legea nr.382/1999 din „substanţă narco-
tică (stupefiant) sau psihotropă de origine naturală ori sintetică, preparat
care conţine o astfel de substanţă, altă substanţă, preparat medicinal sau
inhalant chimic cu efecte narcotice sau psihotrope” în „stupefiant sau sub-
stanţă psihotropă ori plantă care conţine stupefiante sau substanţe psiho-
trope”; 2) completarea Hotărârii nr.79/2006 a Guvernului, astfel încât aceasta
să cuprindă şi lista precursorilor; 3) redefinirea, în Legea nr.382/1999 şi în
art.1341 CP RM, a noţiunilor „stupefiant”, „substanţă psihotropă” şi „pre-
cursor”; 4) introducerea în alin.(2) art.217, alin.(2) art.2171 şi în art.2172
CP RM, după termenul „producerea”, a termenului „fabricarea”; 5) elimi-
narea termenului „extragere” din alin.(2) art.217 şi din alin.(2) art.2171
CP RM; 6) abrogarea art.2175 şi a art.219 CP RM, ca expresie a oportuni-
tăţii dezincriminării in toto a consumului de droguri; 7) constituirea
Capitolului VIII1 al Părţii Speciale a Codului penal, având denumirea
„Infracţiuni săvârşite în sfera circulaţiei drogurilor sau precursorilor”, în
care ar fi concentrate actualele incriminări de la art.217, 2171-2176, 218 şi
219 CP RM.
Baza teoretico-metodologică a studiului. Pentru realizarea scopului şi
obiectivelor lucrării, ca metode de cercetare au fost folosite metoda logică,
metoda juridică comparativă, metoda istorică, metoda sistematică etc.
Investigaţiile efectuate se bazează pe studierea doctrinei, legislaţiei şi a
practicii judiciare existente în domeniul dat. La realizarea studiului, ca punct de
reper a servit legislaţia penală a Republicii Moldova şi a altor state (România,
Ucraina, Federaţia Rusă, China, Japonia, Norvegia, Danemarca etc.).
8
Printre oamenii de ştiinţă autohtoni şi străini care şi-au adus aportul
proeminent la elaborarea concepţiei teoretice de soluţionare a problemelor
privind răspunderea penală pentru infracţiunile săvârşite în sfera circulaţiei
substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor lor se
numără: Gh.Alecu, A.Boroi, D.Croitoru, T.Dima, J.Drăgan, D.Dumitrescu,
A.Gheorghe, M.Hotcă, N.Neagu, V.Paşca, O.Pop, V.Radu-Sultănescu,
M.Ţipişcă, N.I. Vrâncean (România); A.Barbăneagră, A.Borodac, V.Bujor,
V.Holban, V.Stati (Moldova): M.Ia. Ainbinder, L.A. Andreeva, S.P. Didkov-
skaia, E.V. Fesenko, S.P.Garniţki, S.P. Ghenailo, R.M. Gotlib, E.H. Hasanov,
L.V. Inogamova, M.M. Kadârov, B.F. Kalacev, T.M. Klimenko, V.P. Koneaev,
A.A. Kriukov, V.V. Kuharuk, G.A. Leviţki, M.A. Liubavina, A.A. Maiorov,
V.B. Malinin, N.A. Miroşnicenko, A.A. Muzâka, Z.A. Neznamova,
N.I. Ojiganov, V.I. Omigov, E.F. Pobegailo, I.G. Poplavski, L.A. Prohorov,
M.L. Prohorova, S.V. Raceeva, L.I. Romanova, V.A. Safarov, P.N. Sbiru-
nov, V.N. Smitienko, G.H. Şabanov, M.D. Tişcenko, B.S. Turlubekov,
O.N. Vedernikova (Rusia) etc. Lucrările acestor autori consacraţi constituie
baza teoretică a studiului realizat de I.Hadîrcă, care vine să întregească
studiile întreprinse anterior în domeniu, evidenţiind unele tendinţe şi
aspecte noi, specifice pentru etapa actuală de dezvoltare a societăţii.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Majoritatea
autorilor, care au avut ca obiect de investigare traficul ilicit de droguri şi
precursori, au cercetat, în cadrul examinării altor subiecte, doar anumite
probleme ale răspunderii penale pentru infracţiunile săvârşite în sfera
circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor
acestora, nu însă întreaga gamă a acestor probleme. De menţionat în acest
sens, că au fost trecute cu vederea problemele mai puţin cercetate, cum ar
fi: calificarea erorilor de fapt în cazul infracţiunilor de trafic ilicit de
droguri şi precursori; oportunitatea păstrării noţiunii „analoagele substanţelor
narcotice sau psihotrope” în textul legii penale; argumentarea necesităţii dez-
incriminării consumului ilicit de droguri; funcţionalizarea aparatului noţio-
nal în materie de circulaţie a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoage-
lor sau precursorilor acestora etc. De asemenea, nu au fost detaliate abor-
dările care au fost doar profilate în doctrina penală: conexiunea dintre infracţiu-
nile prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM şi contravenţiile
administrative similare; adecvarea terminologică a reglementărilor privitoare
la infracţiunile săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psiho-
trope, a analoagelor şi precursorilor acestora; extinderea sau, dimpotrivă,
restrângerea sferei de aplicare a art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM în
funcţie de necesităţile politicii penale etc.

9
Aplicativitatea tezei constă în următoarele:
1) analiza comparativă a normelor penale privind răspunderea pentru
infracţiunile săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope,
a analoagelor şi precursorilor acestora are o semnificaţie cognitivă în
vederea perceperii naturii juridice şi sociale a infracţiunilor menţionate;
2) concepţiile ştiinţifice ale unui şir de savanţi din Federaţia Rusă şi
România expuse în lucrare prezintă interes atât pentru ştiinţa naţională a
dreptului penal, cât şi pentru legiuitorul moldovean. Aceasta datorită carac-
terului universal al problemei privind apărarea penală a circulaţiei legale a
substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora,
precum şi asemănărilor dintre sistemele de drept penal ale acestor ţări cu
sistemul respectiv al Republicii Moldova;
3) interpretarea, sub noi aspecte, a prevederilor art.217, 2171-2176, 218
şi 219 CP RM va contribui la dezvoltarea discuţiei ştiinţifice pe marginea
calificării corecte a infracţiunilor prevăzute de aceste articole;
4) elementele cu relevanţă juridică ale componenţelor de infracţiuni
prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM, tălmăcirea conceptelor şi
a termenilor ce apar în normele respective, precum şi modalităţile de delimi-
tare a faptelor adiacente propuse au o mare importanţă atât pentru aplicarea
reuşită a acestor norme în practica judiciară şi cea de urmărire penală, cât şi
pentru dezvoltarea ulterioară a concepţiilor ştiinţifice asupra problemei vizate;
5) critica imperfecţiunilor de care suferă dispoziţiile art.217, 2171-2176,
218 şi 219 CP RM poate fi luată în consideraţie de către legiuitor în pro-
cesul de ameliorare continuă a legii penale;
6) concluziile şi recomandările autorului sunt aplicabile în activitatea
practică a organelor juridice, precum şi în procesul de instruire în cadrul
instituţiilor de învăţământ mediu şi superior cu profil juridic.
Aprobarea rezultatelor. Concluziile şi ideile principale ale tezei sunt
reflectate în 18 publicaţii. Rezultatele lucrării au fost discutate la şedinţele
Catedrei Drept Penal şi Criminologie a Facultăţii de Drept a Universităţii
de Stat din Moldova în perioada 2001-2007 şi au fost relatate la Conferinţa
corpului didactico-ştiinţific „Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM în anii
2000-2002” (30.09-6.10.2003), precum şi la Seminarul ştiinţifico-practic
„Probleme de politică penală în domeniul prevenirii şi combaterii traficului
ilicit de droguri (Chişinău, 2006).
Volumul şi structura tezei. Lucrarea este structurată în: introducere,
trei capitole; opt secţiuni; sinteza rezultatelor obţinute; concluzii şi reco-
mandări; bibliografie; adnotare; lista abrevierilor utilizate în teză. Teza este
expusă pe 222 pagini.

10
EXPUNEREA CONŢINUTULUI LUCRĂRII
În Introducere se argumentează actualitatea temei investigate şi gradul
de studiere a acesteia, se determină scopul şi obiectivele tezei, este reliefată
noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute, se elucidează semnificaţia teore-
tică şi valoarea aplicativă a lucrării, este relevată aprobarea rezultatelor.
Capitolul I – „Consideraţii generale privind circulaţia substanţelor
narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora”. În Sec-
ţiunea I – „Studiu terminologic asupra noţiunilor utilizate în sfera circulaţiei
substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor aces-
tora” – se întreprinde o vastă şi detaliată analiză a aparatului noţional
aplicabil circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi pre-
cursorilor acestora. Această cercetare este deosebit de importantă, luând în
consideraţie dualismul şi paralelismul unor concepte utilizate în sfera con-
turată mai sus, precum şi lipsa de concordanţă terminologică dintre regle-
mentările naţionale şi cele internaţionale în materie de circulaţie a substan-
ţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora. În spe-
cial, este pertractată interconexiunea dintre următoarele noţiuni: „drog”, pe
de o parte, şi „substanţă narcotică”, „substanţă psihotropă”, pe de altă parte;
„stupefiant” şi „substanţă narcotică”; „drog” şi „substanţă psihoactivă”;
„narcomanie” şi „toxicomanie” etc. Analiza este apropiată la maxim de
realităţile juridice din Republica Moldova, astfel încât concluziile şi suges-
tiile rezultate vin să simplifice şi să eficientizeze procesul de aplicare şi
interpretare a art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM.
Se recomandă reformularea definiţiilor noţiunilor legislative „drog”,
„substanţă narcotică”, „substanţă psihotropă”, „precursor” etc. Este pus
accentul pe necesitatea luării în consideraţie de către legiuitor a criteriului
juridic ce caracterizează aceste noţiuni. Ca principal punct de reper în mo-
dernizarea şi perfecţionarea aparatului noţional aplicabil sferei de circulaţie
a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora
este prezentată compatibilizarea terminologiei din reglementările naţionale
în materie cu terminologia instrumentelor cu vocaţie internaţională relative
la traficul de droguri şi precursori. În ultimă instanţă, toate recomandările
autorului au ca scop funcţionalizarea reglementării răspunderii penale
pentru infracţiunile prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM.
În Secţiunea II – „Implementarea în dreptul penal al Republicii Moldova
a reglementărilor din dreptul internaţional penal cu privire la circulaţia
ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor
acestora” – atenţia autorului este focusată pe angajamentele internaţionale
11
ale Republicii Moldova în planul combaterii traficului ilicit de droguri şi
precursori. Sunt trecute în revistă trăsăturile relevante ale prevederilor
Convenţiei unice asupra stupefiantelor, ale Convenţiei asupra substanţelor
psihotrope şi ale Convenţiei ONU contra traficului ilicit de stupefiante şi
substanţe psihotrope.
În continuare, este investigat gradul de receptare a acestor prevederi în
conţinutul art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM, precum şi în normele
extrapenale care statuează reglementarea relaţiilor desfăşurate în sfera cir-
culaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor
acestora. Se examinează toate cele trei principii care guvernează transpune-
rea în dreptul intern al Republicii Moldova a prevederilor convenţiilor
internaţionale în materie de combatere a traficului de droguri şi precursori:
principiul priorităţii dreptului internaţional asupra dreptului intern; princi-
piul primatului dreptului intern asupra dreptului internaţional; principiul
dualismului. Se ajunge la concluzia că îmbinarea flexibilă a acestor princi-
pii este unica soluţie viabilă în condiţiile de integrare continuă a Republicii
Moldova în ordinea de drept internaţional.
Confruntarea dispoziţiilor art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM cu
dispoziţiile corespunzătoare din convenţiile internaţionale în materie arată
că legiuitorul moldovean şi-a executat doar în parte angajamentele interna-
ţionale corespunzătoare. Mai cu seamă, este vădită discrepanţa privind tra-
tamentul juridic al consumului de droguri şi, implicit, privind consecinţele
juridice pentru consumatorii de droguri. În rezultat, este recomandată
dezincriminarea in toto a faptei de consum al drogurilor, argumentându-se
că această măsură nu va influenţa în niciun fel asupra eficacităţii ocrotirii
ordinii de drept împotriva fenomenului traficului de droguri şi precursori.
În Secţiunea III – „Studiu comparat al reglementărilor penale privind
infracţiunile săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psiho-
trope, a analoagelor şi precursorilor acestora” – se efectuează o analiză
comparată, axată pe ideea receptării şi valorificării celor mai avansate mo-
dele legislative în materie de incriminare a faptelor legate de traficul de
droguri şi precursori.
O atenţie deosebită se acordă studiului comparat al experienţei legis-
lative a ţărilor vecine Republicii Moldova – România şi Ucraina. Astfel,
legiuitorul ucrainean oferă mai multe paradigme demne de urmat. În spe-
cial, este susceptibilă de prelevare clauza privind absolvirea de răspundere
penală a făptuitorului care benevol decide să urmeze tratamentul de dezin-
toxicare.

12
La fel, prezintă un real interes experienţa pe care au acumulat-o China,
Japonia, Danemarca, Norvegia şi alte state în prevenirea şi combaterea tra-
ficului ilicit de droguri şi precursori. Se consemnează că, pentru optimi-
zarea reglementării răspunderii penale pentru infracţiunile prevăzute la
art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM, este necesar sa se realizeze ceea ce
multe din aceste ţări au transpus în practica socială: constituirea unui
capitol distinct în cadrul Părţii Speciale a Codului penal al Republicii
Moldova dedicat infracţiunilor săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor
narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora.
Capitolul II – „Problemele stabilirii elementelor constitutive ale in-
fracţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM”. Secţiu-
nea I – „Probleme privind obiectul infracţiunilor prevăzute la art.217,
2171-2176, 218 şi 219 CP RM” – este axată pe examinarea particularităţilor
obiectului juridic şi ale obiectului material (imaterial) al faptelor infracţionale
săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoage-
lor şi precursorilor acestora. În urma analizei multiplelor şi, adesea, contro-
versatelor poziţii doctrinare vizând natura şi întinderea obiectului numitelor
infracţiuni, se ajunge la concluzia că sănătatea publică nu poate suferi in-
fluenţare infracţională ca urmare a comiterii faptelor incriminate la art.217,
2171-2176, 218 şi 219 CP RM. În realitate, toate aceste fapte afectează un
segment sau altul al circulaţiei legale a substanţelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor sau precursorilor acestora. Anume aceasta reprezintă valoarea
socială care imprimă identitate generică adecvată componenţelor de infrac-
ţiuni corespunzătoare.
Pentru prima dată, se circumstanţiază întinderea obiectului juridic spe-
cial şi a obiectului material pentru fiecare din infracţiunile săvârşite în sfera
circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor
acestora. Algoritmul defalcării fiecăreia din valorile sociale specifice şi,
implicit, a entităţilor materiale (imateriale) în care se proiectează acestea,
este fundamentat ştiinţific şi validat metodologic. Nu în ultimul rând, este
necesar a specifica investigaţia privitoare la disfuncţionalitatea de ordin
tehnico-juridic ce marchează nefast identificarea obiectului infracţiunilor
prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM. În vederea eliminării
acestor disfuncţionalităţi, se propune asigurarea unui grad mai înalt de
coordonare dintre reglementările penale şi cele extrapenale în materie de
contracarare a traficului ilicit de droguri şi precursori.
În Secţiunea II – „Probleme privind latura obiectivă a infracţiunilor pre-
văzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM” – se supun cercetării aspec-
tele calificării infracţiunilor săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice,
13
psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora, în funcţie de semnele
laturii obiective a acestor infracţiuni. Se prezintă argumente care vin să
demonstreze necesitatea calificării unora din aceste infracţiuni drept
infracţiuni formale, iar a altora din aceeaşi categorie – drept infracţiuni
materiale. În contextul examinării semnelor principale ale laturii obiective, se
cercetează valenţele denotative – literare şi juridico-penale – desemnând
modalităţile normative şi faptice ale acţiunilor (inacţiunilor) prejudiciabile
descrise în art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM.
Se argumentează că, pentru a putea fi calificate conform art.217 sau
2171 CP RM, expedierea sau transportarea substanţelor narcotice, psiho-
trope, a analoagelor şi precursorilor acestora trebuie să se producă în inte-
riorul teritoriului vamal al Republicii Moldova. În caz contrar, cele săvâr-
şite vor forma componenţa de contrabandă. De asemenea, se prezintă consi-
derentele în vederea eliminării termenului „extragere” din dispoziţiile
art.217 şi 2171 CP RM, invocându-se inutilitatea lui în cadrul acestora. Cu
referire la actele normative de rigoare ale Ministerului Sănătăţii, sunt inter-
pretate noţiunile „prescriere” şi „falsificare”, utilizate pentru caracterizarea
laturii obiective a infracţiunilor prevăzute la art.218 CP RM.
În contextul examinării semnelor secundare ale laturii obiective a in-
fracţiunilor săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor şi precursorilor acestora, se analizează modul public de săvâr-
şire a unora din aceste infracţiuni, precum şi locul comiterii infracţiunii,
desemnat prin locuţiunea „pe teritoriul instituţiilor de învăţământ, instituţii-
lor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de
agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a mino-
rilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata
apropiere a acestora”.
În Secţiunea III – „Probleme privind elementele constitutive subiective
ale infracţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219 CP RM” –
sunt specificate regulile de calificare a faptelor penale corespunzătoare, în
funcţie de semnele laturii subiective şi ale subiectului infracţiunii. Astfel,
aplicându-se interpretarea sistemică şi interpretarea logică, se fundamen-
tează cazurile în care făptuitorul manifestă intenţie directă, intenţie indirectă,
neglijenţă sau încredere exagerată. La fel, se supune atenţiei motivul şi
scopul infracţiunilor săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice,
psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora. O atenţie preeminentă se
acordă examinării problemei scopului de înstrăinare, adică a scopului
infracţiunilor prevăzute la alin.(1) şi (2) art.2171 CP RM.

14
În acest registru, făcându-se referire la prevederile Convenţiei ONU
contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, se ajunge la
concluzia că lipsa scopului de înstrăinare (caracteristică pentru infracţiunile
prevăzute la art.217 CP RM) denotă năzuinţa făptuitorului de a întrebuinţa
substanţe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora pentru consum
propriu. Ceea ce vine în sprijinul recomandării de dezincriminare a faptelor
prevăzute la art.217 CP RM, pentru ca consumatorilor de droguri să li se
aplice măsuri de tratament (ca alternativă la aplicarea măsurilor coercitive).
În contextul cercetării subiectului infracţiunilor prevăzute la art.217,
2171-2176, 218 şi 219 CP RM, în prim-plan este pusă chestiunea aplicării
clauzei statuate la alin.(5) art.217 CP RM. După analizarea esenţei juridice
a acestei clauze, se propune îmbunătăţirea ei calitativă, îmbrăcând formatul
unei recomandări de lege ferenda.
Capitolul III – „Probleme specifice de calificare a infracţiunilor săvâr-
şite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor
sau precursorilor acestora”.
În Secţiunea I – „Concursul de infracţiuni şi concurenţa de norme în
cazul calificării infracţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219
CP RM” – se conţin soluţii de aplicare a regulilor de calificare, stabilite în
art.114-118 CP RM, vizavi de faptele infracţionale săvârşite în sfera circu-
laţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora.
Se cercetează problematica concursului – real sau ideal – dintre infrac-
ţiunile săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a
analoagelor sau precursorilor acestora, pe de o parte, şi spălarea banilor,
traficul de fiinţe umane, traficul de copii, violul, atragerea minorilor la acti-
vitate criminală sau determinarea lor la săvârşirea de fapte imorale etc., pe
de altă parte. Semnificaţie teoretică notabilă se atribuie investigaţiei asupra
posibilităţii concurenţei dintre art.287 „Huliganism” şi alin.(1) art.2175 CP RM.
Se conchide că aceste norme penale nu sunt concurente. De importanţă este
şi examinarea posibilităţii existenţei concurenţei dintre art.2176 şi art.188
„Tâlhăria” din Codul penal. Explicaţiile oferite pe marginea acestui subiect
sunt de o valoare aplicativă incontestabilă, deoarece în practică problema
enunţată îşi găseşte rezolvare neunitară.
În Secţiunea II – „Delimitarea infracţiunilor prevăzute la art.217,
2171-2176, 218 şi 219 CP RM de contravenţiile administrative similare” –
se încearcă, pentru prima dată în jurisprudenţa penală naţională, identifica-
rea criteriilor de disociere dintre faptele penale şi faptele contravenţionale
care se comit în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a ana-
15
loagelor sau precursorilor acestora. Se estimează că, în principal, datorită
demarcării parametrilor cantitativi ai obiectului material al faptei (cu ajuto-
rul sintagmelor „în proporţii mici” şi „în proporţii mari”), această disociere
reuşeşte. Totodată, în unele cazuri, este necesară aplicarea unor criterii sub-
sidiare care ar asigura delimitarea netă a celor două tipuri de ilegalităţi legate
de traficul ilicit de droguri şi precursori.
În urma analizei efectuate se ajunge la concluzia că nu întotdeauna este
posibilă delimitarea faptelor penale de faptele contravenţionale care se
comit în sfera circulaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor
sau precursorilor acestora. În acest plan, ca o adevărată anomalie juridică se
prezintă dublarea prevederilor art.2172 „Circulaţia ilegală a precursorilor în
scopul producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor lor” din Codul penal de prevederile art.15213 „Circulaţia ilegală
a precursorilor” din Codul cu privire la contravenţiile administrative. În
acord cu principiul „in dubio pro reo”, se propune soluţia paliativă de
depăşire a acestei situaţii de criză. De asemenea, se enunţă o recomandare
de lege ferenda, ca soluţie tehnico-juridică definitivă.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În încheiere, ca o trecere în revistă a obiectivelor realizate în cadrul
tezei, se impun anumite concluzii:
1. În planul reglementărilor penale, legiuitorul moldovean a ţinut cont
doar în parte de demersul dispoziţiilor cu caracter penal din Convenţia
asupra substanţelor psihotrope şi din Convenţia ONU împotriva traficului
ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope.
2. În textul normativ nu este necesară substituirea noţiunii „substanţă
narcotică” prin noţiunea „mijloc narcotic”. Substituentul adecvat al noţiunii
„substanţă narcotică” este noţiunea „stupefiant”, caracterizată prin admisi-
bilitate şi oportunitate în planul dreptului internaţional.
3. Nici în Legea nr.382/1999, nici în Legea nr.713/2001 noţiunii
„drog” nu-i este atribuit un înţeles adecvat.
4. In esse, producerea, procurarea, păstrarea, transportarea şi alte ase-
menea operaţiuni ilegale, săvârşite asupra substanţelor narcotice, psihotrope
sau analoagelor acestora, în acelaşi rând cultivarea plantelor care conţin
astfel de substanţe, precum şi alte fapte legate de circulaţia ilicită de
droguri, nu pot de felul lor să lezeze sănătatea publică.
5. De lege lata, nu este posibilă realizarea unei derivaţii corecte între
obiectul juridic special al infracţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218

16
sau 219 CP RM şi obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute în
Capitolul VIII al Părţii Speciale a Codului penal.
6. În perioada 2.12.2005-27.01.2006 (sau din 02.12.2005 până în mo-
mentul de faţă, cu referire la precursori), datorită lipsei de iure a obiectului
material al infracţiunilor prevăzute la art.217, 2171-2176, 218 şi 219
CP RM, trebuie recunoscută imposibilitatea aplicării acestor norme.
7. În cazul introducerii prin înşelăciune în organismul altei persoane a
substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora, nu se poate
vorbi despre concurenţa dintre parte şi întreg în ce priveşte art.2176 CP RM
şi art.188 CP RM.
8. Alin.(2) art.218 CP RM este o normă specială în raport cu art.361
CP RM numai atunci când documentele, ce reprezintă obiectul material al
infracţiunii prevăzute la alin.(2) art.218 CP RM, emană de la o instituţie
publică.
9. Actualul mecanism de delimitare a infracţiunilor şi a contravenţiilor
administrative, care sunt săvârşite în sfera circulaţiei substanţelor narcotice,
psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora (bazat pe parametrii
cantitativi ai obiectului material al faptei), este puţin eficient sub aspectul
diferenţierii adecvate a răspunderii juridice pentru numitele fapte.
10. Conflictul dintre art.2172 CP RM şi art.15213 din Codul cu privire
la contravenţiile administrative trebuie tranşat în favoarea ultimei din
normele specificate, în virtutea principiului „in dubio pro reo”.
În legătură cu cercetările efectuate în cadrul tezei, autorul vine cu un şir
de recomandări ce pot fi luate în consideraţie la perfecţionarea legislaţiei
naţionale (în special, a legii penale), şi anume:
• Modificarea definiţiei noţiunii „drog” din Legea nr.382/1999 din „sub-
stanţă narcotică (stupefiant) sau psihotropă de origine naturală ori sinte-
tică, preparat care conţine o astfel de substanţă, altă substanţă, preparat
medicinal sau inhalant chimic cu efecte narcotice sau psihotrope” în
„stupefiant sau substanţă psihotropă ori plantă care conţine stupefiante
sau substanţe psihotrope”.
• Redefinirea, în Legea nr.382/1999 şi în art.134 CP RM, a noţiunilor
1

„stupefiant”, „substanţă psihotropă” şi „precursor”, după cum urmează:


- „stupefiant – substanţă de origine naturală sau sintetică, care provoacă
dereglări psihice şi dependenţă fizică la consumul ei abuziv, dacă
această substanţă este indicată în lista stupefiantelor (substanţelor
narcotice), aprobată de Guvern”;
- „substanţă psihotropă – substanţă de origine naturală sau sintetică,
care provoacă dereglări psihice şi dependenţă fizică la consumul ei
17
abuziv, dacă această substanţă este indicată în lista substanţelor
psihotrope, adoptată de Guvern”;
- „precursor – substanţă de origine naturală sau sintetică, utilizată pentru
producerea, fabricarea sau prelucrarea de stupefiante sau substanţe
psihotrope, dacă această substanţă este indicată în lista precursorilor,
aprobată de Guvern”
• Completarea Hotărârii nr.79/2006 a Guvernului, astfel încât aceasta să
cuprindă şi lista precursorilor.
• Modificarea denumirilor art.217 şi 217 CP RM din „Circulaţia ilegală
1

a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de


înstrăinare” şi „Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope
sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare” în „Circulaţia ilegală a
drogurilor fără scop de înstrăinare” şi, respectiv, „Circulaţia ilegală a
drogurilor în scop de înstrăinare”.
• Introducerea, în alin.(2) art.217, alin.(2) art.217 şi în art.217 CP RM,
1 2

după termenul „producere”, a termenului „fabricare”.


• Excluderea termenului „extragere” din alin.(2) art.217 şi din alin.(2)
art.2171 CP RM.
• Abrogarea art.217 şi a art.219 CP RM, ca expresie a oportunităţii
5

dezincriminării in toto a consumului de droguri.


• Completarea art.217 CP RM cu alineatul (6), având următorul conţinut:
„Persoana este liberată de răspunderea penală pentru faptele, prevă-
zute la alin.(1) sau (2) din prezentul articol, dacă s-a adresat benevol într-o
instituţie medicală şi a început tratamentul contra toxicomaniei”.
• Modificarea prevederii de la alin.(5) art.217 CP RM după cum urmează:
„Persoana care a săvârşit acţiunile prevăzute la art.217 sau 2171 este
liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ fie la descoperirea sau
contracararea infracţiunii ce ţine de circulaţia ilegală a drogurilor ori pre-
cursorilor, după caz, prin autodenunţare, predare benevolă a drogurilor sau
precursorilor, indicare a sursei de procurare a acestora, fie la divulgarea nu-
melor persoanelor care au contribuit la săvârşirea infracţiunii, fie la indica-
rea mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infrac-
ţiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor sau precursori-
lor ridicarea acestora la reţinerea persoanei, precum şi la efectuarea acţiu-
nilor de urmărire penală pentru depistarea şi ridicarea lor”.
1
• Constituirea Capitolului VIII al Părţii Speciale a Codului penal, având
denumirea „Infracţiuni săvârşite în sfera circulaţiei drogurilor sau pre-
cursorilor”, în care ar fi concentrate actualele incriminări de la art.217,
2171-2176, 218 şi 219 CP RM.

18
PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI:
1. Hadîrcă I. Drogul – accepţie socială şi juridică. Clasificare // Analele
Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socio-
umanistice”. – Chişinău: CE USM, 2002, p.213-217, 0,4 c.a.
2. Hadîrcă I. Păstrarea, transportarea şi expedierea ilegală a substanţelor
narcotice // Analele Ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe socioumanis-
tice”. Vol.I. – Chişinău: CE USM, 2002, p.219-221, 0,3 c.a.
3. Hadîrcă I. Evoluţia cadrului juridic internaţional vizând lupta cu trafi-
cul cu droguri // Analele Ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe sociouma-
nistice”. Vol.I. – Chişinău: CE USM, 2003, p.141-147, 0,5 c.a.
4. Hadîrcă I. Corelaţia dintre narcotism şi narcomanie // Conferinţa corpu-
lui didactico-ştiinţific „Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM în anii
2000-2002”, USM. – Chişinău (30.09-6.10.2003), p.49-50, 0,1 c.a.
5. Hadîrcă I. Influenţa narcotismului asupra societăţii // Conferinţa corpu-
lui didactico-ştiinţific „Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM în anii
2000-2002”, USM. – Chişinău (30.09-6.10.2003), p.51-52, 0,1 c.a.
6. Hadîrcă I. Aspectele antinarcotismului // Materialele Conferinţei ştiinţi-
fico-practice internaţionale, 18-19.04.2003. – Chişinău, 2003, p.193-
196, 0,2 c.a.
7. Hadîrcă I. Activităţi ilegale cu plante ce conţin substanţe narcotice sau
psihotrope //Analele Ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe socioumanis-
tice”. Vol.I. – Chişinău: CEP USM, 2004, p.264-268, 0,3 c.a.
8. Hadîrcă I. Obiectul nemijlocit al circulaţiei ilegale a substanţelor narco-
tice, psihotrope // Analele Ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe sociouma-
nistice”. Vol.I. – Chişinău: CEP USM, 2004, p.269-271, 0,2 c.a.
9. Hadîrcă I. Depozitarea, păstrarea, distribuirea şi comercializarea substan-
ţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor prin prisma Codului penal
al Republicii Moldova // Analele Ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe socio-
umanistice”. Vol.I. – Chişinău: CEP USM, 2005, p.317-319, 0,2 c.a.
10. Hadîrcă I. Fabricarea şi extragerea substanţelor narcotice, psihotrope
sau a precursorilor ca formă de săvârşire a infracţiunilor prevăzute la
art.217 CP RM // Analele Ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe sociouma-
nistice”. Vol.I. – Chişinău: CEP USM, 2005, p.320-322, 0,2 c.a.
11. Hadîrcă I. Principiile care guvernează transpunerea în dreptul intern al
Republicii Moldova a prevederilor convenţiilor internaţionale în mate-
rie de combatere a traficului ilicit de droguri şi precursori // Revista
ştiinţifică a USM „Studia Universitatis”. Seria „Ştiinţe sociale”. – 2007.
– Nr.3. – P.143-147, 0,5 c.a.
19
12. Hadîrcă I. Angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova în pla-
nul combaterii traficului ilicit de droguri şi precursori // Revista ştiinţi-
fică a USM „Studia Universitatis”. Seria „Ştiinţe sociale”. – 2007. –
Nr.3. – P.148-152, 0,6 c.a.
13. Hadîrcă I. Implementarea în dreptul penal al Republicii Moldova a reg-
lementărilor din dreptul internaţional penal cu privire la circulaţia ilegală
a substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursorilor acestora
// Revista Naţională de Drept. – 2007. – Nr.5. – P.54-57, 0,2 c.a.
14. Hadîrcă I. Reglementarea răspunderii penale pentru traficul ilicit de
droguri şi precursori în legislaţia unor state avansate // Revista Naţio-
nală de Drept. – 2007. – Nr.6. – P.49-53, 0,3 c.a.
15. Hadîrcă I. Răspunderea penală pentru traficul ilicit de droguri şi pre-
cursori în legislaţia română şi ucraineană // Revista Naţională de Drept.
– 2007. – Nr.7. – P.56-62, 0,3 c.a.
16. Hadîrcă I. Studiul terminologic asupra noţiunilor utilizate în sfera cir-
culaţiei substanţelor narcotice, psihotrope, a analoagelor şi precursori-
lor acestora // Revista Naţională de Drept. – 2007. – Nr.8. – P.55-66,
1,6 c.a.
17. Hadîrcă I. Oportunitatea utilizării unor termeni juridici în sfera circula-
ţiei substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora //
Revista Naţională de Drept. – 2007. – Nr.9. – P.41-49, 0,4 c.a.
18. Hadîrcă I. Probleme privind obiectul infracţiunilor prevăzute la art.217,
2171-2176, 218 şi 219 CP RM // Revista ştiinţifică a USM „Studia Uni-
versitatis”. Seria „Ştiinţe sociale”. – 2007. – Nr.6. – P. 112-127, 2,1 c.a.

20
РЕЗЮМЕ
к докторской диссертации по теме «Проблемы уголовной
ответственности за преступления, совершаемые в сфере оборота
наркотических,психотропных веществ, их аналогов и
прекурсоров»,автор Хадырка Игорь
Диссертация в виде рукописи
по специальности 12.00.08 – Уголовное право (уголовное право).
Государственный Университет Молдовы, Факультет Права, Кишинев, 2007
Данная диссертационная работа посвящена всеобъемлющему научному ис-
следованию проблематики уголовной ответственности за преступления, совер-
шаемые в сфере оборота наркотических, психотропных веществ, их аналогов и
прекурсоров. С этой целью, автором исследуются литературные источники и
данные судебной практики, совмещая таким образом теорию с правопримени-
тельной практикой, связанной с преступлениями, предусмотренными ст.217,
2171-2176, 218 и 219 УК Республики Молдова. Используя логический, истори-
ческий методы, а также метод сравнительного правоведения, названные выше
преступления были исследованы как явления юридической действительности.
Были использованы многочисленные нормативно-правовые источники
отсылочного характера, а также научные труды отечественных и зарубежных
ученых. В результате проведенного исследования, автором выявлена сущность
преступлений, совершаемых в сфере оборота наркотических, психотропных
веществ, их аналогов и прекурсоров. Также, было раскрыто содержание
составных элементов этих преступных деяний.
В первой главе проводится детальное терминологическое исследование
понятий применяемых в сфере оборота наркотических, психотропных веществ,
их аналогов и прекурсоров. Предметом анализа являются также международно-
правовые и национальные нормы, устанавливающие ответственность за
незаконный оборот наркотиков и прекурсоров. В целях усвоения позитивного
зарубежного опыта, внимание уделено сравнительно-правовому анализу пре-
ступлений, совершаемых в сфере оборота наркотических, психотропных
веществ, их аналогов и прекурсоров.
Во второй главе исследуются проблемы определения составных элементов
преступлений, предусмотренных ст.217, 2171-2176, 218 и 219 УК Республики
Молдова. Полученные автором результаты сопровождены многочисленными пре-
дложениями и выводами, которые могут стать предметом научных дискуссий.
Предметом исследования в третьей главе являются вопросы совокупности
преступлений и конкуренции норм относительно деяний, предусмотренных
ст.217, 2171-2176б 218 и 219 УК Республики Молдова. Идентифицированы
критерии разграничения данных преступлений от смежных административ-
ных правонарушений.
Ключевые слова: наркотики, одурманивающие вещества, наркотические
вещества, психотропные вещества, аналоги, прекурсоры, незаконный оборот,
траффик, наркотизм, наркомания.

21
SUMMARY
for the doctor degree on the top theme The questions of the penal
responsibility for the crimes related to narcotic and psychotropic
substances, theirs analogs and precursors traffic, carried out by
Hadyrca Igor
Doctoral dissertation is an authentic manuscript
at the speciality 12.00.08 – Criminal Law (criminal law).
State University of Moldova. Faculty of Law, Chisinau, 2007
Thesis in question is dedicated to the plenary scientific investigation of the
questions of the penal responsibility for the crimes related to narcotic and
psychotropic substances, theirs analogs and precursors traffic. For that purpose,
dissertational research is based on rather broad audience of references and
given to the judicial opinion, combining, thus, the theory with law activity
related to the crimes in question. On the grounds of the logical, historical and
comparative methods, the crimes, provided for by articles 217, 2171-2176, 218
and 219 of Criminal Code of the Republic of Moldova, are researched as a
phenomenon of legal reality.
Thus, there was used a plenty of normative sources and learned works of our
and foreign authors as well. As a result of the carried out research work, the
author demonstrated the juridical essence of the crimes related to narcotic and
psychotropic substances, theirs analogs and precursors traffic. Also, there was
dislosed the contents and the essence of the constituent elements of those crimes.
In the first chapter of dissertation, is carried out a complete terminological
study of notions applied on sphere of narcotic and psychotropic substances,
theirs analogs and precursors traffic. Also, the author analyses the compatibi-
lity between international norms regulating narcotics and precursors traffic and
similar internal norms. In purpose of reception of positive legislative experience,
is carried out a complex analysis of the crimes related to narcotic and psycho-
tropic substances, theirs analogs and precursors traffic in their comparative aspect.
In the second chapter of this work, are investigated the questions of
juridical qualification of the crimes provided for by articles 217, 2171-2176,
218 and 219 of Criminal Code of the Republic of Moldova. It offers the
possibility to form different suggestions and conclusions, considered to be
obligatory for our penal doctrine.
In the third chapter, are analysed the problems related crimes cumulus and
norms concurrence in the case of crimes provided for by articles 217 , 2171-
2176, 218 and 219 of Criminal Code of the Republic of Moldova. Also, the
author identifies the demarcation criteria for those deeds and similar adminis-
trative contraventions.
Key words: narcotics, narcotic drugs, narcotic substances, psychotropic
substances, analogs, precursors, illegal circulation, traffic, narcotism, narcomania.
22
HADÎRCĂ Igor

PROBLEMELE RĂSPUNDERII PENALE PENTRU


INFRACŢIUNILE SĂVÂRŞITE ÎN SFERA CIRCULAŢIEI
SUBSTANŢELOR NARCOTICE, PSIHOTROPE, A ANALOAGELOR ŞI
PRECURSORILOR ACESTORA

Specialitatea: 12.00.08 – Drept penal (drept penal)

Autoreferat
al tezei de doctor în drept

Bun de tipar 14.09.2007. Formatul 60×84 1/16


Coli de tipar 1,25. Coli editoriale 1,0.
Comanda 290. Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial-Poligrafic al USM


str.A.Mateevici, 60, Chişinău, MD 2009

23