UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

INTENETUL, PIRATERIA ŞI
DREPTUL DE AUTOR

Specializarea: Sociologie
Vişoiu Maria-Magdalena
Anul I
Seria II, grupa 4
 Temele acestui raport sunt: Internetul, pirateria şi dreptul de autor. În blogul meu,
am încercat să mă exprim liber şi frumos, astfel informaţiile importante despre aceste teme să
conducă la o stare de comfort şi interes faţă de gândurile mele ce merită ascultate.
În prima mea postare am descris cu drag sentimentul care te cuprinde atunci când,
cu ajutorul Internetului, descoperi informaţii utile, înveţi lucruri noi. În acelaşi timp am reuşit
să ating latura sensibilă a cititorilor mei când i-am invitat într-o călătorie în timp în care totul
era virtual. Consider că, prin această postare am clarificat clar problema părţilor bune şi rele
ale Internetului, adică suntem norocoşi că avem accesul acesta nelimitat de informaţii, dar
trebuie să ne păstrăm capacitatea de a gusta realitatea.
În cea de-a doua postare am subliniat faptul că, într-adevăr, e important să reuşim
să trăim lucrurile care ne fac fericiţi. Nu e de ajuns să ne bucurăm de muzica downloadată
ilegal de pe torrent dacă nu ne gândim să mergem măcar la un concert al trupei noastre
preferate. Iubim piraţii, dar trebuie să avem grijă să nu ne îndrăgostim de monotonia statului
în faţa calculatorului. E minunat să economisim foarte mulţi bani datorită filmelor descărcate
în câteva minute de pe DC, dar trebuie să ştim să recunoaştem că cinematograful ne oferă cele
mai tari emoţii. Prin urmare, aşa cum se spune, că cel mai bine e să citeşti cartea şi apoi să
vezi filmul, aşa e şi cu Internetul care trebuie să treacă pe locul doi în competiţia cu activitatea
noastră zilnică.
Cea de-a treia postare a mea a avut ca sursă de inspiraţie legătura mamei mele cu
informaţiile şi posibilităţile oferite, bineînţeles de Internet. Lucruri ca plătirea unei facturi
online, vizitarea unui magazin cu ajutorul navigării pe net nu ne fascinează pe noi tinerii,
deoarece noi avem timp şi nu avem griji de acest gen. Dar, deoarece Internetul nu e doar
pentru noi, toată lumea are şansa de a găsi fix informaţiile de care are nevoie.
În cea de-a patra postare am dezbătut motivul pentru care în România se piratează
cel mai mult. Am realizat că sărăcia te face să apelezi la piraterie. Mulţi dintre noi îşi doresc
să aibă măcar un film original cu actorul preferat sau cel puţin un album al cântăreţului
favorit. Dar când preţurile acestor lucruri depăşesc cu mult posibilităţile noastre financiare,
downloadatul de pe DC sau torrent devine salvarea noastră.
Am scris ce-a dea cincea postare într-un moment în care am realizat că, mai mult
sau mai puţin, fiecare dintre noi manifestăm o oarecare dependenţă faţă de plagiat. Stima de
sine, în cazul generaţiei noastre are de suferit. În fiecare zi, să alegi calea cea mai lejeră în
ceea ce priveşte manifestarea inteligenţei noastre e depravant. Avem posibiltatea să luăm totul
de-a gata şi nu avem remuscări. Nu ne pare rău că am pierdut o zi în care n-am învăţat nimic.
Ne bucurăm să folosim ideile a unor oameni la fel de deştepţi ca noi. Totul din jurul nostru ni
se pare mai inteligent decât creierul nostru. Şi lucrul acesta e trist.
Curiozitatea m-a împins să scriu ultima mea postare. Mă întrebam ce câştigă
persoanele care uploadează pe DC sute de mii de chestii, de la filme, muzică şi jocuri până la
programe şi antiviruşi. În urma citirii unui reportaj (http://www.businessmagazin.ro/business-
hi-tech/cine-sunt-piratii-de-pe-internet-5138492 ) pe care l-am discutat pe blog, am aflat că nu
se câştigă nimic şi că aceşti „piraţi” se supun unor riscuri destul de mari. De la amenzi
usturătoare, până la închisoare de la unu la patru ani. Uimitor...
În cele din urmă, sper că ideile mele au fost citite cu plăcere atât de evaluatori cât
şi de colegi. Îmi pare rău că nu am avut mai multe surse de informaţii dar am vrut ca acest
blog sa reflecte exact modul meu de a gândi, felul meu sincer de a privi lucrurile. De asta
„muza” mea a fost viaţa de zi cu zi, părerile şi impresiile mele au reprezentat fix ceea ce
Internetul înseamnă pentru mine, plagiatul nu e decât chestia care pune o cărămida în plus la
formarea prostiei şi în dezvoltarea lenei. Consider că lucrurile astea, spuse exact în modul
acesta au un impact mai puternic decât prelucrarea unor informaţii găsite în reportaje. Nu
spun că argumentarea pro sau contra a unei idei este inutilă, din contră, sunt de părere că
abilitatea de a ne susţine părerile convingător e extrem de importantă. Dar, blogul meu a fost
făcut să spună lucrurilor pe nume. Chestia asta face ca blogul meu să fie aşa cum am promis
la inceput că o să fie, adică vesel, colorat, accesibil şi interesant.