Sunteți pe pagina 1din 58

TEMA PROIECTULUI

S se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere a reperului


din figura, n condiiile unei producii de serie mijlocie i s se ntocmeasc planele de
operaii pentru acest proces tehnologic.

Capitolul I
ANALIZA DATELOR INIIALE
1.1. Analiza desenului de execuie
Desenul de execuie constituie cel mai important document pentru elaborarea
procesului tehnologic de fabricaie a unui reper.
Verificarea desenului de execuie a unui reper prezint urmtoarele dou aspecte:
- respectarea prescripiilor standardelor n vigoare;
- verificarea tehnologicitii piesei.
n urma analizei desenului de execuie, s-au constatat urmtoarele:
- desenul a fost executat pe format A4(297x210);
- pentru explicitarea corect i complet a piesei n desen sunt necesare cinci vederi;
-cotele existente sunt cele necesare, toate lanurile de dimensiuni nchizndu-se;
-toleranele pentru cotele libere vor fi conform ISO 2768 mK;
-suprafeele ce alctuiesc piesa sunt tehnologice, ele putndu-se executa pe maini-unelte
universale.
-observatii directe asupra piesei: Piesa are 2 trepte, dimensiunile de gabarit, 35 mm lungime
totala si diametrul maxim de 42mm .
-abateri impuse bataie radiala 0.05 mm fa de suprafata B.
1.2. Analiza tehnologicitaii piesei
Prin tehnologicitatea construciei unei piese se nelege acea soluie constructivfuncional care s asigure condiii tehnice impuse de beneficiar i s se realizeze cu costuri
minime, cu consum minim de scule achietoare si energie, satisfcnd n acela i timp i
condiii sociale.
Factorii care influeneaz tehnologicitatea construciei sunt:
-prelucrabilitatea prin achiere;
-forma constructiv a piesei;
-stabilirea bazelor tehnologice i de cotare ale piesei;
-gradul de precizie i cel de rugozitate impus suprafeelor;
-gradul de normalizare i de unificare a piesei.
Din analiza desenului de execuie al piesei rezult c forma constructiv asigur
prelucrarea n condiii favorabile. Forma este optima i asigura o prelucrare cu volum minim
de munc i respectarea condiiilor de precizie dimensionale i starea suprafe ei. Forma
constructiv a piesei asigur o rigiditate corespunztore, suprafeele piesei ce urmeaz a fi
prelucrate prin achiere sunt uor accesibile i pot fi prelucrate cu scule obinuite.
Piesa este tehnologic din punct de vedere funcional, al prelucrabilit ii prin achiere,
al materialului utilizat: C45 care are urmtoarele caracteristici:

C=(0.420.50)%
Pmax=0.040%
Crmax=0.30%

Compoziie chimica C 45
Mn=(0.500.80)%
Si=(0.170.37)%
Smax=0.010%
Nimax=0.30%

Crmax=0.30%
Asmax=0.05%

Caracteristici mecanice pentru C 45


rezistenta la traciune r = 660 N/mm2 c = 0.58c
limita de curgere 0.2 = 400 N/mm2 rf = 0.8r
alungirea la rupere r = 17%
gtuirea la rupere z = 35 %
duritate Brinell max. HB =220
Tratament termic clire revenire la 30-35 HRC

Deoarece piesa nu prezint suprafee cu tolerane i rugoziti mici, nu necesit


prelucrare pe maini de precizie ridicat.
Forma constructiv a piesei asigur numeroase posibiliti de strngere i fixare n
dispozitiv.
Din studiul modelului n care a fost realizat cotarea, reiese faptul c bazele de
referin sunt materializate de capetele arborelui i de asemenea cotarea mai sugereaz i
modul de prindere a piesei pentru prelucrarea pe M.U. aleas. Astfel, ca baza de fixare se
consider gurile de centrare.
Gradul de normalizare i unificare se realizeaz prin folosirea unor guri de centrare
standardizate.
Producia este de serie mijlocie (500 buc/an) - Tabelul 3.14 (PRU,1980).
1.3. Alegerea semifabricatului
Avnd n vedere dimensiunile de gabarit, form i precizie impus prin desenul de
execuie de ctre proiectant se alege un semifabricat tip bar cu seciune circular.
Avnd in vedere materialul ales putem alege un semifabricat: laminat, forjat liber sau
matriat.
Forma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate de forma si
dimensiunile finite.
Avnd in vedere ca piesa din tema are forma de arbore alegem semifabricat
laminat cu seciune rotund SR EN 10060-2004.

1.4. Notarea suprafeelor piesei

Fig. 1.2. Notarea suprafeelor

Din analiza desenului de execuie se disting urmtoarele tipuri de suprafee:


S1 Suprafa frontal;
S2 Teitur 1x45o;
S3 Suprafa cilindric longitudinal;
S4 Teitur 1x45o;
S5 Suprafata danturata;
S6 Teitur 1x45o;
S7 Suprafa frontal;
S8 Teitur interioara 1x45o;
S9 Suprafa cilindric interioara;
S10 Teitur interioara 1x45o;
S11 Canal de pana;

Capitolul II
2. Succesiunea operaiilor de prelucrare a unui arbore
-

Nr.
ctr.

Pentru ntocmirea unui traseu tehnologic se pot face urmtoarele recomandri:


la nceputul procesului tehnologic se prelucreaz suprafeele care devin baz de
aezare sau suprafeele de prindere (suprafeele frontale, guri de centrare, gaur
pentru dorn, suprafeele pentru prindere cu dorn) ;
gurile se executa ctre sfritul procesului tehnologic cu excepia a celora care devin
baz de aezare sau suprafeele de prindere ;
operaiile la care exista posibilitatea unui proces mare de rebuturi se execut la
nceputul procesului tehnologic ;
rectificarea se executa dup tratamentul termic.

Denumirea
operaiilor si
fazelor

M.U.
S.D.V.

Schia de prelucrare

FC-710
Debitare

1.

a).Prinderea piesei
n mandrin.
1.1 Debitat din
bara laminat.
b). Desprindere
pies.
Ra =6,3m

2.

Strunjire frontala
i centruire
a). Prinderea piesei
n mandrina
universal.
2.1 Strunjire
frontal de
degroare pe
suprafaa S1.
2.2 Centruire tip A
b). Desprinderea i
ntoarcerea piesei
ntre mandrin
universal.
2.3 Strunjire
frontala degroare
pe suprafaa S7.
2.4 Centruire tip A
c). Desprindere

-Prisme
-Panza
circulara
SR ISO
2924:2011
-ubler
SR ISO
3599:1996
SN 320x750
-Cuit
frontal
20x20
SR ISO
243:2011
-Burghiu de
centruire tip
A SR ISO
866:2011
-ubler
SR ISO
3599:1996

pies.

Ra =6,3m

Strunjire de
degroare

3.

a). Prinderea piesei


n mandrina
uiversal i vrful
din ppusa mobil.
3.1 Strunjire
cilindric
longitudinal pe
suprafaa S2.
b) . Desprinderea
i ntoarcerea
piesei ntre
mandrin
universal i vrf.
3.2 Strunjire
cilindric
longitudinal pe
suprafaa S5.
c). Desprindere
pies.

SN 320x750
-Cutit
20x20
SR ISO
243:2011
-ubler
SR ISO
3599:1996

Ra =6,3 m
Strunjire de
finisare

4.

SN 320x750

a). Prinderea piesei


ntre vrfuri.
4.1. Strunjire
cilindric
longitudinal pe
suprafaa S3
4.2. Strunjire
cilindric
longitudinal pe
suprafaa S5.
4.3. Executat teire
suprafaa S2
1x45o.
4.4. Executat teire
suprafaa S6
1x45o.
b). Desprindere
pies.

-Cutit 20x20
SR ISO
243:2011
Cutit pentru
col SR ISO
243:2011
-ubler
SR ISO
3599:1996

Ra =3,2m

Gaurire
SN 320x750

5.

a). Prinderea piesei


n mandrin.
5.1 Gaurire pe
suprafata S9.
5.2Strunjire
interioara pe
suprafata S9.
5.3. Executat teire
suprafaa S10
1x45o.
5.4. Executat teire
suprafaa S8 1x45o
b). Desprindere
pies.

-Burghiu
eicoidal
-Cutit
interior
SR ISO
243:2011
-ubler
SR ISO
3599:1996

Ra=3,2m

6.

Mortezare canal
de pana
a). Prinderea piesei
n mandrin.
6.1 Mortezare
canal de pana pe
suprafata S93
6.2 Devavurare.
b). Desprindere
pies.

Masina de
mortezat
-Cutit
pentru
mortezat
-ubler
SR ISO
3599 :1996

Ra=3,2m
Danturare

7.

Masina de
danturat

a). Prinderea piesei


ntre dornuri.
6.1 Danturare pe
suprafata S5
6.2 Devavurare.
b). Desprindere
pies.

-Freza melc
modul
pentru
danturare

Ra=3,2m

8.

Tratament termic

9.

Control tehnic
final
9.1 Verificare
dimensiuni
9.2Verificare Ra
9.3Verificare
duritate

CALIRE + REVENIRE

Cuptor
Baie de
revenire
-ubler
SR ISO
3599:1996
Micrometru
SR ISO
3599:1996

Capitolul III
3. Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare.
3.1. Noiuni de baza
a) Adaosul de prelucrare
Pentru determinarea adaosului de prelucrare se folosesc:
metoda de calcul analitic;
metoda experimental - statistica.
Comparativ cu adaosurile de determinate experimental - statistic, calculul analitic
poate conduce la economii de material de 6 15% din greutatea piesei finite.
Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculeaz cu ajutorul relaiilor:
1. - pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la suprafeele exterioare si interioare de revoluie:
2 A pi =2 ( R z +Si-1 ) +2 2i-1 + 2i
min

i-1

2. - pentru adaosuri simetrice la suprafee plane opuse prelucrate simultan:


2 A pi =2 ( R z - Si-1) +2 ( i1 i )
min

i-1

3. - pentru adaosuri asimetrice:


2 A pi = R z + Si-1 + i-1 + i
min

i-1

, in care:
Api min - adaosul de prelucrare minim considerat pe o parte;
Rzi-1 - inaltimea neregularitilor de suprafaa rezultate la faza precedenta;
Si-1 - adncimea stratului superficial defect (ecruisat) format la faza precedenta;
i - eroarea de aezare la faza de prelucrare considerata.
0
Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S5 420
,0042 mm, Ra=3.2 m
0
Pentru obinerea suprafeei S5, la diametrul sunt 420,0042 mm, necesare urmtoarele
operaii:
- strunjire de degroare;
- strunjire de finisare;
- tratament termic.

Strunjire finisare (operaia de precedenta este strunjire de degroare)


2 A pi =2 ( R z +Si-1 ) +2 2i-1 + 2i
min

i-1

R z =63 m tab.4.9 [Pi.1.]


Si-1=60 m tab.4.9 [Pi.1.]
2
2
2
2
i1= pc + p centr = 24 + 250 =255 m
i-1

c =2 c l c
l c =20 mm
i1=2 0,6 20=24 m

c =0,6 m/mm

tab.4.6 [Pi.1.]

pcentr =0,25 mm=250 m


La prelucrarea intre vrfuri nu se face verificarea aezrii, deci:
i =0 m
2 A pi =2 ( 63+60 ) +2 2552 + 02 =500 m
min

Din tab 2.15 cap.2 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedent strunjire de finisare
conform treptei de precizie 12 :
T i1=210 m
Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :
2 A i =2 A pi +T i1=500+210=710 m
nom

min

Diametru maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjire de degroare):


d i1 =d i + 2 Api =42+ 0.710=42.71mm
max

max

nom

Se rotunjete d i1 =d i1 =42.5 mm
max

nom

Diametrul minim rezulta :


d i1 =42.5+0.210=42.71 mm
min

Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota 42 .5+0.21


0
1). Strunjire degroare (bara sub forma de laminat)
2 A pi =2 ( R z +Si-1 ) +2 2i-1 + 2i
min

i-1

R z =125 m tab. 4.5 [Pi.1]


Si-1=150 m tab. 4.5 [Pi.1]
i-1

i1= p2c + p 2centr= 24 2+ 2502=255 m


c =2 c l c

c =0,6 m/mm

pentru laminat fr ndreptare tab.4.6 [Pi.1]

l c =20 mm
c =2 0,6 20=24 m
centr =0,25 mm=250 m

Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este


i =50 m , conform tabel 1.37 [Pi.1.]:
10

i =50 m
2 A pi =2 ( 125+150 ) +2 2552 + 502=1070 m
min

Din tab 4.1 cap.4 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedenta - laminarea la cald :
A i=1200 m
Deci adaosul nominal pentru strunjirea de degroare este :
2 A i =2 A pi +| A i|=1070+|1200|=2270 m
nom

min

Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determina cu formula 4.1 [Pi.1.]


d s =d 1 +2 A p 1 +| A i|
nom

max

max

d s =42.5+2,27+|1,2|=45.97 mm
nom

Se alege o bara laminata cu diametrul standardizat


2004.

,3
46+0
0 , 9

conform SR EN 10060-

Adaosul de prelucrare nominal real (recalculat) pentru operaia de strunjire a treptei


mm, este:
2 A pi =d d1 d i =4642.5=3.5 mm
nom

nom

42.5

nom

0
Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S3 270
,14
0
Pentru obinerea suprafeei S3, la diametrul sunt 270.14
operaii:
- strunjire de degroare;
- strunjire de finisare;
- tratament termic

mm, Ra=3.2 m

mm, necesare urmtoarele

1). Strunjire finisare (operaia de precedenta este strunjire de degroare)


2 A pi =2 ( R z +Si-1 ) +2 2i-1 + 2i
min

i-1

R z =63 m tab.4.9 [Pi.1.]


Si-1=60 m tab.4.9 [Pi.1.]
2
2
2
2
i1= pc + p centr= 18 +250 =251 m
i-1

c =2 c l c
l c =15 mm
i1=2 0,6 15=18 m
pcentr =0,25 mm=250 m

c =0,6 m/mm

tab.4.6 [Pi.1.]

La prelucrarea intre vrfuri nu se face verificarea aezrii, deci:


11

i =0 m
2 A pi =2 ( 63+60 ) +2 2512 + 02=748 m
min

Din tab 2.15 cap.2 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedent strunjire de finisare
conform treptei de precizie 12 :
T i1=210 m
Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :
2 A i =2 A pi +T i1=748+210=958 m
nom

min

Diametru maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjire de degroare):


d i1 =d i + 2 Api =27+ 0.958=27.958 mm
max

max

nom

Se rotunjete d i1 =d i1 =28 mm
max

nom

Diametrul minim rezulta :


d i1 =280.210=27.8 mm
min

0
Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota 27.80
,21

2). Strunjire degroare


Adaosul nominal pentru strunjirea de degroare se determina prin diferena dintre
diametrul strunjirea de degroare 46 si diametrul suprafeei strunjite:
2 A pi = 46 27.8 =18.2 mm
min

Suprafeele frontale:
Aceste suprafee de capt se prelucreaz prin strunjire. Operaia precedent este
debitarea pe fierstru circular treapta 14 de precizie din tabel 4.1 [Pi.1.]calitatea suprafe ei
dup debitare:
R z + Si1=200 m tab.4.11 [Pi.1.]
i1

i1=0,01 D=0,01 46=0,46 mm tab.4.11 [Pi.1.]


Adaosul asimetric minim pentru strunjirea de degroare a suprafeelor frontale se calculeaz
cu relaia:
2 A pi =2 ( R z +S i1+ i1+ i )
min

i1

i =50 m
Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este
i =50 m , conform tabel 1.37 [Pi.1]:
A pi =200+320+50=570 m
min

12

Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de precizie, este 1000 m


(tab. 2.15) [Pi.1.].
Abaterile limita la lungimea de debitare sunt deci 0,16 mm sau rotunjit 0.2 mm
Prin urmare, adaosul nominal calculat pentru strunjire frontala este:
2 A pi = A pi +| Ai|=570+700=1270 m
nom

min

Lungimea nominala pentru debitare este:


Lnom=35+1,270=36,27
Se rotunjete Lnom =37 mm
Adaosul de prelucrare la strunjirea frontala va fi:
2 A pi =LnomL p =3735=2 mm
nom

La debitare se va respecta cota: 37 0.2 mm


Pentru fiecare suprafaa frontala adaosul este:
A pi =1 mm
nom

Capitolul IV
4. Calculul si adaosul regimului de achiere
13

4.1.Notiuni de baza
Regimul de achiere este factorul principal care determina valoarea normei de lucru si
reprezint totalitatea urmtorilor parametri:
adncimea de achiere;
avansul de lucru;
viteza de achiere.
Alegerea regimului de achiere se face in concordanta nu numai cu operaia, ci si cu
faza de lucru. La alegerea celui mai raional regim de achiere se iau in considerare valorile
cele mai avantajoase ale parametrilor de lucru in ceea ce privete productivitatea, precizia de
prelucrare si rugozitatea suprafeelor de prelucrat.
La proiectarea regimului de lucru se stabilesc urmtoarele etape de lucru:
alegerea mainii - unelte;
alegerea sculei achietoare;
determinarea adncimii, avansului si vitezei de achiere;
determinarea turaiei de lucru si recalcularea vitezei de lucru si a durabilitii
sculei;
determinarea momentului de torsiune si a puterii efective de achiere.
4.2. Alegerea mainii - unelte
Alegerea tipului si dimensiunii mainii - unelte se face pe baza caracteristicilor
produciei si semifabricatelor care urmeaz a fi prelucrate. La producia de serie mica si
unicate, cnd la aceeai maina urmeaz sa se execute mai multe operaii, ea trebuie sa
corespunda condiiilor de trecere uoara de la o operaie la alta.
Pentru alegerea mainii unelte trebuie sa se ia in calcul urmtorii factori:
felul prelucrrii ce trebuie executata;
dimensiunile si forma semifabricatului;
precizia ceruta la prelucrare;
schema cinematica a mainii, avnd in vedere concordanta cu regimul de achiere
ales si materialul de prelucrat;
puterea efectiva a mainii - unelte.
FIERASTAU CIRCULAR FC-710
-

dimensiunile pnzei: 710


dimensiunea barei de tiat: 28 x 7000
cursa maxima port - pnza: 300 [mm]
gama vitezelor periferice ale pnzei: 9,5; 11,5; 15; 19,29; 30 [m/min]
avansul de lucru continuu: 0 400 m/min
puterea motorului: 7,5 kW
STRUNG NORMAL SN 320x750

h = 320 mm
l = 750 mm
P = 3 kW
Gama de avansuri: [mm/rot]
0,03

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07
14

0,08

0,09

0,10

0,11

0,12

0,14

0,16

0,18

0,20

0,22

0,24

0,28

0,32

0,36

0,40

0,44

0,48

0,56

0,64

0,72

0,80

0,88

0,96

1,12

1,25

1,44

1,60

1,76

2,24

2,88

3,52

Gama de turaii: [rot/min]


31,5

40

50

63

80

100

125

160

200

250

315

400

500

630

800

1000

1250

1600

Gama de avansuri transversal: [mm/rot]


0,01

0,013

0,017

0,02

0,023

0,027

0,03

0,033

0,037

0,04

0,047

0,053

0,067

0,073

0,08

0,093

0,107

0,147

0,16

0,187

0,213

0,24

0,267

0,293

0,32

0,373

0,427

0,48

0,533

0,586

0,747

0,96

1,133

1,17

MASINA DE DANTURAT FD 200


-Diametrul maxim al piesei in lucru : 200 mm
15

-Modulul maxim : 6

-Dimensiunile maxime ale frezei melc : 140 x140mm


-Suprafata mesei de lucru : 320 x65mm
-Distanta dintre axa frezei melc si masa de lucru : 260-430 mm
-Turatie arbore :100-488
-Dimesiunile masinii (Lxlxh) : 2,3x2x2,9
-Greutatea masinii :3800 kg
4.3. Alegerea sculelor achietoare
Dup stabilirea felului sculelor achietoare si cunoscndu-se suprafaa de prelucrat si
faza de lucru - degroare, semifinisate, finisare - se alege scula cu geometria optima
corespunztoare.
Dup natura materialului de prelucrat, dup proprietile lui fizico - mecanice si dup
regimul de lucru adoptat, se alege materialul sculei achietoare care sa poat realiza o
prelucrare optima in condiiile date.
cuit de strunjit pentru degroare:
cuit 20x20 SR ISO 243:2011/P10
k = 900
cuit de strunjit pentru finisare:
cuit 20x20 SR ISO 243:2011/P10
k = 900
burghiu de centruire:
burghiu A SR ISO 6411:2001/Rp3
Freza disc - pentru canal de pana:
Cuit mortezat SR ISO 243:2011
Pnza de fierstru circular pentru debitare.
4.4. Calculul parametrilor regimurilor de achiere
4.4.1. Debitarea semifabricatului
-

adncimea de achiere: t = B = 4 mm
(B - limea pnzei circulare)
avansul de lucru: f = 60 mm/min
viteza de lucru: v = 11,5 m/min

4.4.2. Strunjirea
Adncimea de achiere
t=

2 Ap
2

nom

,3
a.) Suprafaa S1 si S13 46+0
mm
0 , 9

t=

2 Ap
3735
=
=1 mm
2
2
nom

16

Strunjire frontala:
Adoptarea avansurilor
- Tabel 10.7 [Pi.1.] pentru diametrul de 46 si adncimea de achiere
t sub 3 [mm] avansul f = 0,5 [mm/rot]
-

avansul f adoptat de pe maina unealta : f = 0,48 mm/rot

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului.


Din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului:
Pentru cuitele cu corp de seciune dreptunghiulara, din condiia de rezistenta la
ncovoiere, se obine :
F z=

b h2 Rai
[N ]
6L

In care Rai este efortul unitar admisibil la incovoiere al materialului din care
este confectionat corpul cutitului, in daN/mm 2 ; b limea seciunii cuitului, in mm ; L
lungimea in consola a cuitului, in mm. Se recomanda L=1,5h.
b = 20 mm
h = 20 mm
L = 30 mm
Ra1 = 30 daN/mm2
20 20 2 30
F z=
=1334 daN
6 30
Fora principala de achiere se determina cu urmtoarea relaie :
F z=C 4 t x f y HB n [N ]
1

In care C4 este un coeficient in funcie de materialul de prelucrat si de materialul sculei


achietoare; t adncimea de achiere, in mm; f avansul de achiere, in mm/rot; x 1 si y1
exponenii adncimii si avansului de achiere; HB duritatea materialului de prelucrat; n 1
exponentul duritii materialului de prelucrat.
C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]
t =1 mm
f = 0,48 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
1

F z=35,7 1 0,48

0,75

220

0,35

=136 N
17

Pentru cuite cu seciune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecuaiile avem :


h
b h R a
y
L
f=
[ mm/rot ]
n
x
6 C 4 HB t
20 20 0,66 30
f =0,75
=9,94 mm/ rot
6 35,7 2200,35 11

f adoptat =0,48 mm/ rot < f =9,94 mm /rot


Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei plcutei din aliaj dur.
1,8

8,3 C
f = 0,3
, pentru Rm >60 [daN /mm2 ]
t Rm
In care: C este grosimea plcutei din carburi metalice, in mm; R m rezistenta la rupere
la traciune a materialului de prelucrat, in daN/mm2 ; t adncimea de achiere , mm.
Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]
C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 1mm
1,8
8,3 C
f = 0,3
t Rm
f=

8,3 61,8
=3,16 [mm/rot ]
10,3 66

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a ma inii


unelte.
Aceasta verificare se face numai pentru seciuni mari ale achiei, cu formula:
Fz D
[ N m]
1000
In care: D este diametrul de achiere, in mm; Fz componenta Fz a forei de achiere,

2 M t =
in N.
2 M t =

136 46
=6.3[N m]
1000

Calculul vitezei de achiere


In cazul strunjirii longitudinale, viteza de achiere poate fi exprimata cu relaia :
v=

Cv
HB
T t f
200
m

xv

yv

( )

k 1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 [m/min]

In care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se


prelucreaz si ale materialului sculei achietoare; T durabilitatea sculei achietoarea, in min;
18

m exponentul durabilitatea; t adncimea de achiere, in mm; s avansul de achiere, in


mm/rot; HB duritatea materialului de prelucrat , in unitatea Brinell; x v si yv exponenii
adncimii de achiere, avansului; n exponentul duritii materialului supus prelucraii; k 1,,
k9 diferii coeficieni care in cont de condiiile diferite de lucru in comparative cu cele
considerate.
f = 0,48 mm/rot

k1 = 0,761

Cv = 294

k2 = 1

T = 90 min

k3 = 0,905

t = 1 [mm]

k4 = 0,771

HB = 220

k5 = 0,85

m = 0,125

k6 = 1

xv = 0,18

k7 = 1

yv = 0,35

k8 = 1

n = 1,75

k9 = 1

Prin coeficientul k1 se tine seama de influenta seciunii transversale ale cuitului :

0,08
q
20
k 1=
=
=0,761
20 30
600

) ( )

In care : q este suprafaa seciunii transversale, in mm 2 ;


de materialul prelucrat. Pentru otel =0,08

- coeficientul in functie

Prin coeficientul k2 se tine seama de influenta unghiului de atac principal:


k 2=

45 45
=
k
45

0,3

( ) ( )

=1

In care: este un exponent in funcie de natura materialului de prelucrat, pentru cele


de prelucrate cu carburi metalice grupa de utilizare P si M, = 0,3.
Prin coeficientul k3 se tine seama de influenta unghiului tasului secundar k1:
19

a
k3 =
k1

0,09

15
=
45

0,09

( ) ( )

=0,905

In care: a = 15 pentru scule armate cu placate dure.


Prin coeficientul k4 se tine seama de influenta razei de racordare a vrfului cuitului.
r 0,15 0,1
k 4=
=
=0.771
2
2

() ( )

In care: - este exponent funcie de tipul prelucrrii si de materialul de prelucrat.


Pentru prelucrarea de degroare = 0,1.
Prin coeficientul k5 se tine seama de influenta materialului din care este confecionata
partea achietoare a sculei, Tab 10.31 [Pi.1].
Prin coeficientul k6 se tine seama de materialul de prelucrat , Tab 10.32 [Pi.1.].
Prin coeficientul k7 se tine seama de modul de obinere a semifabricatelor:
Pentru material laminate la cald, normalizate si tratate termic
(mbuntire).
Prin coeficientul k8 se tine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor:
Pentru otel fra under.
Prin coeficientul k9 se tine seama de forma suprafeei de degajare :
Pentru forma plana.

294

v=
90

0,125

0,18

0,48

0,35

220

200

1,75

( )

0,761 1 0,905 0,771 0,85 1 1 1 1

v =82,73[ m/min]
Calculul turaiei
ncalculat =

1000 v 1000 82,73


=
=572.77 [rot /min]
D
46

Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =500[rot /min]
Recalcularea vitezei
20

v real =

D n MU 46 500
=
=72.22[m/ min]
1000
1000

Calcularea puterii efective


N efectiv =

F z v 136 72.22
=
=1,63[kw]
6000
6000

N efectiv N MU
=0,8 0,9

N efectiv 3 0.9=2,7[kw ]

STRUNJIREA DE DEGROSARE

b.) Suprafaa S5
t=

2 Ap
4642.5
=
=1.75 mm
2
2
nom

21

Strunjire longitudinala exterioara:


Adoptarea avansurilor
- Tabel 10.7 [Pi.1.] pentru diametrul de 46 si adncimea de achiere
t sub 3 [mm] avansul f = 0,5 [mm/rot]
-

avansul f adoptat de pe maina unealta : f = 0,48 mm/rot

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului.


Fora principala de achiere se determina cu urmtoarea relaie :
x1

y1

n1

F z=C 4 t f HB [N ]
In care C4 este un coeficient in funcie de materialul de prelucrat si de materialul sculei
achietoare; t adncimea de achiere, in mm; f avansul de achiere, in mm/rot; x 1 si y1
exponenii adncimii si avansului de achiere; HB duritatea materialului de prelucrat; n 1
exponentul duritii materialului de prelucrat.
C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]
t =1.75 mm
f = 0,48 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
1

F z=35,7 1.75 0,48

0,75

220

0,35

=250 N

Pentru cuite cu seciune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecuaiile avem :


h
b h R a
y
L
f=
[ mm/rot ]
n
x
6 C 4 HB t
20 20 0,66 30
f =0,75
=9,66 mm/rot
6 35,7 2200,35 1.75 1

f adoptat =0,48 mm/ rot < f =9,66 mm/rot


Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei plcutei din aliaj dur.
1,8

8,3 C
2
, pentru Rm >60 [daN / mm ]
0,3
t Rm
In care: C este grosimea plcutei din carburi metalice, in mm; R m rezistenta la rupere
la traciune a materialului de prelucrat, in daN/mm2 ; t adncimea de achiere , mm.
Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]
f=

22

Pentru alte valori ale unghiului de att principal valorile avansurilor calculate cu
formula de mai sus va trebui amplificate cu expresia:
0,71 X
sin k

( )

Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]


C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 1.75 mm
k = 90o
1,8
X
8,3 C
0,71
f = 0,3

[mm / rot ]
t R m sin k

( )

f=

8,3 61,8
0,71

0,3
1.75 66 sin 900

0,7

) =4,48[mm /rot ]

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a mainii


unelte.
Aceasta verificare se face numai pentru seciuni mari ale achiei, cu formula:
Fz D
[ N m]
1000
In care: D este diametrul de achiere, in mm; Fz componenta Fz a forei de achiere,

2 M t =
in N.
2 M t =

250 46
=11.5 [ N m]
1000

Calculul vitezei de achiere


In cazul strunjirii longitudinale, viteza de achiere poate fi exprimata cu relaia :
v=

Cv
HB
T t f
200
m

xv

yv

( )

k 1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 [m/min]

In care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se


prelucreaz si ale materialului sculei achietoare; T durabilitatea sculei achietoarea, in min;
m exponentul durabilitatea; t adncimea de achiere, in mm; s avansul de achiere, in
mm/rot; HB duritatea materialului de prelucrat , in unitatea Brinell; x v si yv exponenii
adncimii de achiere, avansului; n exponentul duritii materialului supus prelucraii; k 1,,
k9 diferii coeficieni care in cont de condiiile diferite de lucru in comparative cu cele
considerate.
f = 0,48 mm/rot

k1 = 0,761

Cv = 294

k2 = 0,812
23

T = 90 min

k3 = 1,1

t = 1.75 [mm]

k4 = 0,794

HB = 220

k5 = 0,85

m = 0,125

k6 = 1

xv = 0,18

k7 = 1

yv = 0,35

k8 = 1

n = 1,75

k9 = 1

Prin coeficientul k1 se tine seama de influenta seciunii transversale ale cuitului :

q
20 0,08
k 1=
=
=0,761
20 30
600

) ( )

In care : q este suprafaa seciunii transversale, in mm 2 ;


de materialul prelucrat. Pentru otel =0,08

- coeficientul in functie

Prin coeficientul k2 se tine seama de influenta unghiului de atac principal:


k 2=

45 45
=
k
90

0,3

( ) ( )

=0,812

In care: este un exponent in funcie de natura materialului de prelucrat, pentru cele


de prelucrate cu carburi metalice grupa de utilizare P si M, = 0,3.
Prin coeficientul k3 se tine seama de influenta unghiului tasului secundar k1:
a
k1

0,09

15
5

0,09

( ) ( )

k3 =

=1,1

In care: a = 15 pentru scule armate cu placate dure.


Prin coeficientul k4 se tine seama de influenta razei de racordare a vrfului cuitului.
24

k 4=

r
0,2
=
2
2

0,1

() ( )

=0,794

In care: - este exponent funcie de tipul prelucrrii si de materialul de prelucrat.


Pentru prelucrarea de degroare = 0,1.
Prin coeficientul k5 se tine seama de influenta materialului din care este confecionata
partea achietoare a sculei, Tab 10.31 [Pi.1].
Prin coeficientul k6 se tine seama de materialul de prelucrat , Tab 10.32 [Pi.1.].
Prin coeficientul k7 se tine seama de modul de obinere a semifabricatelor:
Pentru material laminate la cald, normalizate si tratate termic
(mbuntire).
Prin coeficientul k8 se tine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor:
Pentru otel fra under.
Prin coeficientul k9 se tine seama de forma suprafeei de degajare :
Pentru forma plana.

294

v=
90

0,125

1.75

0,18

0,48

0,35

220

200

1,75

( )

0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1

v =85,77[m/min]
Calculul turaiei
ncalculat =

1000 v 1000 85,77


=
=595.81[rot /min]
D
46

Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =500[rot /min]
Recalcularea vitezei
v real =

D n MU 46 500
=
=72.22[m/ min]
1000
1000

Calcularea puterii efective

25

N efectiv =

F z v 250 72.22
=
=2.2[kw]
6000
6000

N efectiv N MU
=0,8 0,9

N efectiv 3 0.9=2,7[kw ]
c.) Suprafaa S3
t=

2 Ap
4627.8
=
=9.1mm
2
2
nom

Strunjire longitudinala exterioara:


Pe suprafata S3 strunjirea de degrosare se face din i=7 t=1.3
Adoptarea avansurilor
- Tabel 10.7 [Pi.1.] pentru diametrul de 46 si adncimea de achiere
t sub 3 [mm] avansul f = 0,5 [mm/rot]
-

avansul f adoptat de pe maina unealta : f = 0,48 mm/rot

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului.


Fora principala de achiere se determina cu urmtoarea relaie :
F z=C 4 t x f y HB n [N ]
1

In care C4 este un coeficient in funcie de materialul de prelucrat si de materialul sculei


achietoare; t adncimea de achiere, in mm; f avansul de achiere, in mm/rot; x 1 si y1
exponenii adncimii si avansului de achiere; HB duritatea materialului de prelucrat; n 1
exponentul duritii materialului de prelucrat.

C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]


t =1.3 mm
f = 0,48 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
F z=35,7 1.31 0,480,75 2200,35=177 N

26

Pentru cuite cu seciune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecuaiile avem :


h
b h R a
y
L
f=
[ mm/rot ]
n
x
6 C 4 HB t
20 20 0,66 30
f =0,75
=6,5 mm /rot
6 35,7 2200,35 1.3 1

f adoptat =0,48 mm/ rot < f =6,5 mm/rot


Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei plcutei din aliaj dur.
8,3 C 1,8
, pentru Rm >60 [daN /mm2 ]
0,3
t Rm
In care: C este grosimea plcutei din carburi metalice, in mm; R m rezistenta la rupere
la traciune a materialului de prelucrat, in daN/mm2 ; t adncimea de achiere , mm.
Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]
f=

Pentru alte valori ale unghiului de att principal valorile avansurilor calculate cu
formula de mai sus va trebui amplificate cu expresia:
0,71 X
sin k

( )

Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]


C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 1.3 mm
k = 90o
1,8
X
8,3 C
0,71
f = 0,3

[mm / rot ]
t R m sin k

( )

f=

8,3 61,8
0,71

0,3
1.3 66 sin 900

0,7

=3,38[mm/rot ]

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a mainii


unelte.
Aceasta verificare se face numai pentru seciuni mari ale achiei, cu formula:
Fz D
[ N m]
1000
In care: D este diametrul de achiere, in mm; Fz componenta Fz a forei de achiere,

2 M t =
in N.
2 M t =

177 46
=8.2[N m]
1000

27

Calculul vitezei de achiere


In cazul strunjirii longitudinale, viteza de achiere poate fi exprimata cu relaia :
v=

Cv
HB
T t f
200
m

xv

yv

( )

k 1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 [m/min]

In care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se


prelucreaz si ale materialului sculei achietoare; T durabilitatea sculei achietoarea, in min;
m exponentul durabilitatea; t adncimea de achiere, in mm; s avansul de achiere, in
mm/rot; HB duritatea materialului de prelucrat , in unitatea Brinell; x v si yv exponenii
adncimii de achiere, avansului; n exponentul duritii materialului supus prelucraii; k 1,,
k9 diferii coeficieni care in cont de condiiile diferite de lucru in comparative cu cele
considerate.
f = 0,48 mm/rot

k1 = 0,761

Cv = 294

k2 = 0,812

T = 90 min

k3 = 1,1

t = 1.3 [mm]

k4 = 0,794

HB = 220

k5 = 0,85

m = 0,125

k6 = 1

xv = 0,18

k7 = 1

yv = 0,35

k8 = 1

n = 1,75

k9 = 1

28

294

v=
90

0,125

1.3

0,18

0,48

0,35

220

200

1,75

( )

0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1

v =88,55[ m/min]
Calculul turaiei
ncalculat =

1000 v 1000 88.55


=
=613.05[rot /min]
D
46

Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =500[rot /min]
Recalcularea vitezei
v real =

D n MU 46 500
=
=72.22[m/ min]
1000
1000

Calcularea puterii efective


N efectiv =

F z v 177 72.22
=
=2.2[kw]
6000
6000

N efectiv N MU
=0,8 0,9

N efectiv 3 0.9=2,7[kw ]
STRUNJIREA DE FINISARE

29

d.) Suprafaa S5
t=

2 Ap
42.542
=
=0,25 mm
2
2
nom

Strunjire longitudinala exterioara:


Adoptarea avansurilor
-

avansul f adoptat de pe maina unealta : f = 0,12 mm/rot

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului.


Fora principala de achiere se determina cu urmtoarea relaie :
F z=C 4 t x f y HB n [N ]
1

In care C4 este un coeficient in funcie de materialul de prelucrat si de materialul sculei


achietoare; t adncimea de achiere, in mm; f avansul de achiere, in mm/rot; x 1 si y1
exponenii adncimii si avansului de achiere; HB duritatea materialului de prelucrat; n 1
exponentul duritii materialului de prelucrat.
C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]
t =0,25 mm
f = 0,12 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
1

F z=35,7 0,25 0,12

0,75

220

0,35

=15 N

Pentru cuite cu seciune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecuaiile avem :


h
b h R a
y
L
f=
[ mm/rot ]
n
x
6 C 4 HB t
20 20 0,66 30
f =0,75
=12.65 mm /rot
6 35,7 2200,35 0,251

f adoptat =0,12 mm/ rot < f =12,65 mm /rot


Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei plcutei din aliaj dur.
1,8

8,3 C
2
f = 0,3
, pentru Rm >60 [daN / mm ]
t Rm
In care: C este grosimea plcutei din carburi metalice, in mm; R m rezistenta la rupere
la traciune a materialului de prelucrat, in daN/mm2 ; t adncimea de achiere , mm.
Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]

30

Pentru alte valori ale unghiului de att principal valorile avansurilor calculate cu
formula de mai sus va trebui amplificate cu expresia:
0,71 X
sin k

( )

Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]


C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 0,25 mm
k = 90o
1,8
X
8,3 C
0,71
f = 0,3

[mm / rot ]
t R m sin k

( )

f=

8,3 61,8
0,71

0,3
0,25 66 sin 900

0,7

=1,83[mm/rot ]

Fz D
[ N m]
1000
In care: D este diametrul de achiere, in mm; Fz componenta Fz a forei de achiere,

2 M t =
in N.
2 M t =

15 40
=0,6 [N m]
1000

Calculul vitezei de achiere


In cazul strunjirii longitudinale, viteza de achiere poate fi exprimata cu relaia :
v=

Cv
HB
T t f
200
m

xv

yv

( )

k 1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 [m/min]

In care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se


prelucreaz si ale materialului sculei achietoare; T durabilitatea sculei achietoarea, in min;
m exponentul durabilitatea; t adncimea de achiere, in mm; s avansul de achiere, in
mm/rot; HB duritatea materialului de prelucrat , in unitatea Brinell; x v si yv exponenii
adncimii de achiere, avansului; n exponentul duritii materialului supus prelucraii; k 1,,
k9 diferii coeficieni care in cont de condiiile diferite de lucru in comparative cu cele
considerate.
f = 0,12 mm/rot

k1 = 0,761

Cv = 257

k2 = 0,812
31

T = 90 min

k3 = 1,1

t = 0,25 [mm]

k4 = 0,794

HB = 220

k5 = 0,85

m = 0,125

k6 = 1

xv = 0,18

k7 = 1

yv = 0,20

k8 = 1

n = 1,75

k9 = 1

Prin coeficientul k1 se tine seama de influenta seciunii transversale ale cuitului :

q
20 0,08
k 1=
=
=0,761
20 30
600

) ( )

In care : q este suprafaa seciunii transversale, in mm 2 ;


de materialul prelucrat. Pentru otel =0,08

- coeficientul in functie

Prin coeficientul k2 se tine seama de influenta unghiului de atac principal:


k 2=

45 45
=
k
90

0,3

( ) ( )

=0,812

In care: este un exponent in funcie de natura materialului de prelucrat, pentru cele


de prelucrate cu carburi metalice grupa de utilizare P si M, = 0,3.
Prin coeficientul k3 se tine seama de influenta unghiului tasului secundar k1:
a
k1

0,09

15
5

0,09

( ) ( )

k3 =

=1,1

In care: a = 15 pentru scule armate cu placate dure.


Prin coeficientul k4 se tine seama de influenta razei de racordare a vrfului cuitului.
32

k 4=

r
0,2
=
2
2

0,1

() ( )

=0,794

In care: - este exponent funcie de tipul prelucrrii si de materialul de prelucrat.


Pentru prelucrarea de finisare = 0,1.
Prin coeficientul k5 se tine seama de influenta materialului din care este confecionata
partea achietoare a sculei, Tab 10.31 [Pi.1].
Prin coeficientul k6 se tine seama de materialul de prelucrat , Tab 10.32 [Pi.1.].
Prin coeficientul k7 se tine seama de modul de obinere a semifabricatelor:
Pentru material laminate la cald, normalizate si tratate termic
(mbuntire).
Prin coeficientul k8 se tine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor:
Pentru otel fra under.
Prin coeficientul k9 se tine seama de forma suprafeei de degajare :
Pentru forma plana.

257

v=
90

0,125

0,25

0,18

0,12

0,20

220

200

1,75

( )

0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1

v =169.65[m/min ]

Calculul turaiei
ncalculat =

1000 v 1000 169.65


=
=1271.26 [rot / min]
D
42.5

Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =1250[rot /min]
Recalcularea vitezei
v real =

D n MU 42.5 1250
=
=166.82[m/min]
1000
1000

Calcularea puterii efective


33

N efectiv =

F z v 15 157
=
=0,4 [kw]
6000
6000

N efectiv N MU
=0,8 0,9

N efectiv 3 0.9=2,7[kw ]
a.) Suprafaa S3
t=

2 Ap
27.827
=
=0.4 mm
2
2
nom

Strunjire longitudinala exterioata:


Adoptarea avansurilor
-

avansul f adoptat de pe maina unealta : f = 0,12 mm/rot

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului.


Fora principala de achiere se determina cu urmtoarea relaie :
F z=C 4 t x f y HB n [N ]
1

In care C4 este un coeficient in funcie de materialul de prelucrat si de materialul sculei


achietoare; t adncimea de achiere, in mm; f avansul de achiere, in mm/rot; x 1 si y1
exponenii adncimii si avansului de achiere; HB duritatea materialului de prelucrat; n 1
exponentul duritii materialului de prelucrat.
C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]
t = 0.4 mm
f = 0,12 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
1

F z=35,7 0.4 0,12

0,75

220

0,35

=20 N

Pentru cuite cu seciune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecuaiile avem :


h
b h R a
y
L
f=
[ mm/rot ]
n
x
6 C 4 HB t

34

f =0,75

20 20 0,66 30
=2.2 mm/ rot
6 35,7 2200,35 0.41

f adoptat =0,12 mm/ rot < f =2.2 mm /rot


Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei plcutei din aliaj dur.
1,8

8,3 C
2
, pentru Rm >60 [daN / mm ]
0,3
t Rm
In care: C este grosimea plcutei din carburi metalice, in mm; R m rezistenta la rupere
la traciune a materialului de prelucrat, in daN/mm2 ; t adncimea de achiere , mm.
Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]
f=

Pentru alte valori ale unghiului de att principal valorile avansurilor calculate cu
formula de mai sus va trebui amplificate cu expresia:
0,71 X
sin k

( )

Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]


C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 0.4 mm
k = 90o
8,3 C 1,8 0,71 X
f = 0,3

[mm /rot ]
t R m sin k

( )

f=

8,3 61,8
0,71

0,3
0.5 66 sin 900

0,7

=1.38[mm/rot ]

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a ma inii


unelte.
Aceasta verificare se face numai pentru seciuni mari ale achiei, cu formula:
Fz D
[ N m]
1000
In care: D este diametrul de achiere, in mm; Fz componenta Fz a forei de achiere,

2 M t =
in N.
2 M t =

20 27.8
=0.6 [N m]
1000

Calculul vitezei de achiere


f = 0,12 mm/rot

k1 = 0,761

35

Cv = 257

k2 = 0,812

T = 90 min

k3 = 1,1

t = 0.4 [mm]

k4 = 0,794

HB = 220

k5 = 0,85

m = 0,125

k6 = 1

xv = 0,18

k7 = 1

yv = 0,20

k8 = 1

n = 1,75

k9 = 1

257

v=
90

0,125

0.4

0,18

0,12

0,20

220

200

1,75

( )

0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1

v =99.8[m/min]
Calculul turaiei
ncalculat =

1000 v 1000 99.8


=
=1143.2[rot /min]
D
27.8

Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =1000[rot /min]
Recalcularea vitezei
v real =

D n MU 27.8 1000
=
=87.3[m/min]
1000
1000
36

Calcularea puterii efective


N efectiv =

F z v 20 87.3
=
=0,3[kw ]
6000
6000

N efectiv N MU
=0,8 0,9

N efectiv 3 0.9=2,7[kw ]
b.) Suprafaa S9
t=

2 Ap
1817
=
=0.5 mm
2
2
nom

Strunjire longitudinala interioara:


Adoptarea avansurilor
-

avansul f adoptat de pe maina unealta : f = 0,12 mm/rot

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului.


Fora principala de achiere se determina cu urmtoarea relaie :
F z=C 4 t x f y HB n [N ]
1

In care C4 este un coeficient in funcie de materialul de prelucrat si de materialul sculei


achietoare; t adncimea de achiere, in mm; f avansul de achiere, in mm/rot; x 1 si y1
exponenii adncimii si avansului de achiere; HB duritatea materialului de prelucrat; n 1
exponentul duritii materialului de prelucrat.
C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]
t = 0.5 mm
f = 0,12 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
F z=35,7 0.51 0,120,75 2200,35=22 N
Pentru cuite cu seciune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecuaiile avem :

37

h
R
L a
f=
[ mm/rot ]
n
x
6 C 4 HB t
20 20 0,66 30
f =0,75
=3.2mm / rot
6 35,7 2200,35 0.51
y1

b h

f adoptat =0,12 mm/rot < f =3.2 mm /rot


Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei plcutei din aliaj dur.
8,3 C 1,8
, pentru Rm >60 [daN /mm2 ]
0,3
t Rm
In care: C este grosimea plcutei din carburi metalice, in mm; R m rezistenta la rupere
la traciune a materialului de prelucrat, in daN/mm2 ; t adncimea de achiere , mm.
Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]
f=

Pentru alte valori ale unghiului de att principal valorile avansurilor calculate cu
formula de mai sus va trebui amplificate cu expresia:
0,71 X
sin k

( )

Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]


C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 0.5 mm
k = 90o
1,8
X
8,3 C
0,71
f = 0,3

[mm / rot ]
t R m sin k

( )

f=

8,3 61,8
0,71

0,3
0.5 66 sin 900

0,7

=1.38[mm/rot ]

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a ma inii


unelte.
Aceasta verificare se face numai pentru seciuni mari ale achiei, cu formula:
Fz D
[ N m]
1000
In care: D este diametrul de achiere, in mm; Fz componenta Fz a forei de achiere,

2 M t =
in N.
2 M t =

22 30
=0.6[ N m]
1000

Calculul vitezei de achiere


38

f = 0,12 mm/rot

k1 = 0,761

Cv = 257

k2 = 0,812

T = 90 min

k3 = 1,1

t = 0.5 [mm]

k4 = 0,794

HB = 220

k5 = 0,85

m = 0,125

k6 = 1

xv = 0,18

k7 = 1

yv = 0,20

k8 = 1

n = 1,75

k9 = 1

257

v=
90

0,125

0.5

0,18

0,12

0,20

220

200

1,75

( )

0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1

v =98.7[m/min]
Calculul turaiei
ncalculat =

1000 v 1000 98.7


=
=1849.3[rot / min]
D
17

Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =1600[rot /min]
39

Recalcularea vitezei
v real =

D n MU 17 1600
=
=85.41[m/min]
1000
1000

Calcularea puterii efective


N efectiv =

F z v 22 85.41
=
=0,35[kw]
6000
6000

N efecti v N MU
=0,8 0,9

N efectiv 3 0.9=2,7[kw ]
4.4.2. Mortezare
Adncimea de achiere
La frezare se va urmri ca ntreg adaosul de prelucrat sa fie detaat intr-o singura
trecere.
Daca adaosurile de prelucrare sunt prea mari si puterea mainii unelte este
insuficienta sau rigiditatea sistemului tehnologic este sczuta, se pot efectua mai multe treceri
de degroare.
Avansul
Pentru frezarea canalelor de pana cu freze disc din oel rapid avansul se alege din
tabelele 14.16 i 14.17 [Pi.1.]
fd= 0,08 mm/dinte
Viteza de achiere
Calculul vitezei de achiere pentru frezarea cu freze disc este data de rela ia din tab.
14.22 [Pi.1.]
0,25

75 D
v = 0,2 0,3 0,2 0,1 0,1 K v
T t1 f d t z

In care: D diametrul frezei, in mm, T durabilitatea economica a frezei, in min, t 1lungimea de contact dintre tiul sculei si piesa de prelucrat, raportata la o rota ie, in mm, f d
avansul pe dinte, in mm/dinte, t adncimea de achiere, in mm, z numrul de din i ai
frezei, Kv coeficient care tine seama de condiile de achiere specifice.

40

D= 16 mm
T= 120 min tab. 14.13 [Pi.1.]
t1 = 12 mm
fd = 0,08 mm/dinte
t = 1 mm
z = 10
Kv = 1
v=

75 16 0,25
1
1200,2 120,3 0,080,2 1 0,1 100,1

v =66,48[ m/min]
Turaia
n=

1000 v
[rot /min]
D

rot /min
1000 66,48
n=
=423,22 [ ]
16
Se determina avansul pe minut vf cu relaia 14.1 [Pi.1.]
v f =f r n=f d n z=0,08 423,22 10=338,57[mm /min ]
n MU =375[rot /min]
Viteza recalculata
D n MU 16 375
v ef =
=
=58,9 [m/min]
1000
1000
Avansul pe minut
S m=f d Z nMU
f m=0,08 10 375=300[mm/min]
4.4.3.6 Fora tangeniala Ft de achiere la frezarea cu freze cilindro-frontale se
determina cu relaia 14.7 [Pi.1.]
C F t 1X f Yd t u z
Ft =
K mF [N ]
Dq nW
F

In care : t1 este lungimea de contact, in mm; f d avansul pe dinte, in mm/dinte; t


adncimea de achiere, in mm; z numrul de dini ai frezei; D diametrul frezei, in mm; n
turaia frezei in rot/min; KmF coeficient de corecie in funcie de materialul prelucrat;
CF = 682 - tab 14.7 [Pi.1.]
t1 = 4 mm
XF = 0,86 - tab 14.7 [Pi.1.]
fd = 0,08 mm/dinte
41

YF = 0,72- tab 14.7 [Pi.1.]


t = 1 mm
uF = 1- tab 14.7 [Pi.1.]
z = 10
D = 16 mm
qF = 0,86- tab 14.7 [Pi.1.]
n = 375 rot/min
WF = 0 - tab 14.7 [Pi.1.]
Rm n
Km =
750
Relaia 14.8 [Pi1]
F

( )

In care: Rm rezistenta la rupere in N/mm2; n =0,3;

660
750

0,3

( )

Km =

=0,962

682 4 0,86 0,08 0,72 11 10


Ft =
0,962=122 N
50 0,86 3750
Puterea efectiva la frezare se determina cu relaia 14.4 [Pi.1.]
F v 122 58,9
N efectiv = t =
=1,19 kW
6000
6000
N efectiv N MU
=0,8
N efectiv 7,5 0.8=6[kw ]

4.4.3. Danturarea suprafetei S3 16 mm

La masinile de danturat cu freza melc-modul , miscarea de avans este legata cinematic


cu miscarea de rotatie a piesei si de aceea marimea avansului se da in mm la o ratatie a piesei.
v-miscarea principala de aschiere;
s r miscarea de avans circular a piesei ;
s a -miscarea de avans axial a sculei.(tab 19.10 si 19.11, Pi. 2)
Marimea avansului poate fi calculata cu relatia :
1 mm
s a=c s z 0,14 0,25
a piesei
rot
m

42

c s -constanta , ale carei valori sunt date in tab. 19.15 din Pi.2 ;
znumarul de dinti ai rotii dintate care se dantureaza ;
m-modulul rotii dintate de prelucra in mm.
c s=2,65
z =12
m=3
s a=2,65 31

Se adopta

0,14

mm/rot a piesei
)
s a=2,2

0,25

=2.88

a piesei )
( mm
rot

Prin aplicarea coeficientilor de corectie , marimea avasului axial va fi :


s ax =sa k mx k bx k ks
k mx , k bx , k ks -coeficienti de corectie ce tin cont de proprietatile mecanice ale
materialului supus prelucrarii , sunt dati in tabelele 19.16....19.18 .
s ax =2,2 1 1 1 =2,2
In formulele din tabelul 19.19 s-au facut urmatoarele notatii: T-durabilitatea sculei , in
min; s-avansul la o rotatie a piesei in mm/rot ;m-modulul rotii dintate in mm.
Durabilitatea sculei de danturat , pentru toate procedeele , este indicata in tabelul 19.20
.
Vitezele de aschiere calculate cu relatiile din tabelul 19.19 vor fi corectate prin
inmultirea cu coeficientii de corectie ce tin seama de duritatea materialului supus prelucrarii
k mv , unghiul de inclinare al danturii k bv ,numarul de inceputuri ale frezei melc k kv
si de deplasare Shifting k wv , ale caror valori sunt date in tabelele 19.21 ..19.24 . Se va
obtine:
v c =v k mv k bv k bv k wv ( m/min)
v=

v=

312
( m/min)
0,33
S T
0,5

312
=30,17 (m/min)
0,33
2,2 360
0,5

v c =30,17 1 1 1 1=30,17(m/ min)


Calculul turatiei arborelui principal.Turatia axului principal se calculeaza cu formula :
1000 v c
(rot/min)
Def
v c viteza de aschiere
Def diametrul frezei
1000 30,17
nef =
(rot/min)
50
nef =192,16 (rot/min)
nad =180 (rot/min)
s n ad k
(m/min)
v f=
z
nef =

43

v f=

2,2 180 1
=12.91 (m/min)
31

Calculul puterii se calculeaza cu relatia:


3 YN
XN
UN
N=C N 10 S m Df V f K N (kw)
N=124 103 2,20,9 51,8 12,91 1=58,97 (kw)
4.4.4. Centruirea

S
n

Regimul de achiere se alege n funcie de material:


v = 15 m/min
f = 0,04 mm/rot
n = 200 rot/min
4.4.5. Proiectarea regimului de achiere la prelucrarea gurilor
Avansul
Reprezint deplasarea burghiului sau a piesei de-a lungul axei, la o rotaie a arborelui
principal al mainii.
Calculul avansului se face cu relaia 16.3 [Pi.2.]
f =K s C s D0,6 [ mm /rot ]
n care: Ks este un coeficient de corecie n funcie de lungimea gurii (l3D), dat in tabelul
16.8[Pi.2.]; dac l<3D, se consider Ks=1; Cs coeficient de avans tab.16.9 [Pi.2.] ; D
diametrul burghiului , n mm.
Ks = 0,9
Cs = 0,047
f =0,9 0,047 160,6 =0,09 [ mm/rot ]
Viteza de achiere
Viteza de achiere se calculeaz cu relaia 16.7 [Pi.2.].
44

Cv D

zv

K vp [ m/ min ]
m
yv
T f
Valorile coeficienilor Cv , Kvp i ale exponenilor din relaiile de mai sus sunt date in tabelele
16.22 16.25 [Pi.2.]. Valorile durabilitii T sunt date n tab 16.6[Pi.2.].
v=

Cv = 5
zv = 0,4
m =0,2
yv = 0,7
T = 15 min
Kvp = 0,895
v=

5 160,4
0,895=24,45 [ m/min ]
150,2 0,090,7

Forele i momentele la gurire


Pentru oeluri, relaile de calcul pentru fora axiala i momentul de torsiune la gurire sunt:
XF

YF

F=C F D f K F [ N ]
M t=C M D X f Y K M [ N m ]
M

n care: D diametrul burghiului, in mm; f avansul; CF , CM , XF , XM , YF , YM


coeficienii i exponenii forei i momentului, dai n tabelul 16.38[Pi.2.].
CF =630
CM = 67
XF = 1,07
XM = 1,71
YF = 0,72
YM = 0,84
KF = 0,875
KM = 0,785
1,07

0,72

F=630 16 0,09 0,875=430 [ N ]


M t=67 161,71 0,09 0,72 0,785=100 [ N m ]
Puterea efectiva la gurire
Puterea efectiv la gurire se calculeaz cu relaia 16.20[Pi.2.].
N efectiv =

M t n 100 1600
=
=2,25 [ KW ]
9750
9750

Capitolul V
5. Normarea tehnic
45

Norma de timp cuprinde totalitatea timpilor productivi ai executorului precum i timpi


de ntreruperi reglementate, pentru efectuarea unei lucrri cu intensitate normal i n condiii
tehnicoorganizatorice precizate.
ntre norma de timp i norma de producie exist o legtur direct exprimat prin
relaia:
NT=

T p
+ ( t b +t a )+ ( t dt +t do ) + ( t + t on )
n

Unde:
Tp timp de pregtire-ncheiere;
tb timp de baz;
ta timp ajuttor;
tdt timp de deservire tehnic;
tdo timp de deservire organizatoric;
tto timp de ntreruperi condiionate de tehnologie i organizare;
ton timp de odihna si necesitai fiziologice;
n lotul optim de piese.
5.1.
Normarea timpului de pregtire-ncheiere
5.1.1. pregtirea curent a lucrrii, tab. 5.65[PI.I.]
T pl =15 min om
5.1.2. operaii suplimentare:
montarea i demontarea vrfului de centrare:
T p 2=0,5 min om
deplasarea i fixarea ppuii mobile:
T p 3=1 min om
aezarea mai multor cuite n dispozitivul port-cuit i reglarea la cot:
T p 4=3 min om
aezarea i reglarea lunetei:
T p 5=5 min om
5.2.

Normarea timpilor ajuttori

5.2.1. timpul ajuttor pentru prinderea i desprinderea piesei:


n universal si vrful ppuii mobile: (tab 5.68 (PI.I.)
t 1a1 =1,2min om
ntre vrfuri:
t 1a 2=1,4 min om
timpul ajuttor pentru ntoarcerea piesei se ia din tabel i se nmulete cu 0,9.
5.2.2. timpii ajuttori pentru comanda mainii, montarea i demontarea sculelor, t a2
(tab.5.73. [PI.I.])
schimbarea turaiei:
1
t a 2=0,1 min om
schimbarea avansului:
t 2a 2=0,1 min om
rotirea port cuitului:
t 3a 2=0,15 min om
46

blocarea (deblocarea) saniei:


4
t a 2=0,25 min om
pornirea (oprirea) motorului:
5
t a 2=0,05 min om
pornirea (oprirea) universalului:
t 6a 2=0,1 min om
potrivirea flcilor lunetei i a suprafeei de prelucrat:
t 7a 2=0,4 min om
montarea cuitului pentru strunjire longitudinal exterioar:
8
t a 2=0,7 min om
demontarea cuitului pentru strunjire longitudinal exterioar:
t 9a 2=0,4 min om
centrare cuite:
t 10
a 2=0,3 min om
strngere cuite:
11
t a 2=0,2 min om

5.2.3. timpii ajuttori pentru complexe de mnuiri de faz (5.75[PI.I.])


reglaj la cot, strunjire longitudinal:
1
t a3 =0,25 min om
reglaj la cot, strunjire frontal:
t 2a3 =0,2 min om
dup discul gradat fr msurare prealabil:
t 3a3 =0,3 min om
pentru lungime longitudinal exterioar:
t 3a3' =0,25 min om
dup discul gradat cu msurare prealabil
strunjire longitudinal exterioar:
t 4a3 =0,55 min om
strunjire frontal, retezare:
t 4a3' =0,5 min om
cu o achie de prob
pentru strunjire longitudinal exterioar:
t 5a3 =1,2 min om
pentru strunjire frontal:
t 5a3' =1 min om
cu doua achii de prob:
6
t a3 =1,8 min om

5.2.4. timpi ajuttori pentru msurri de control: ta4 (tab 5.78.[PI.I.])


msurare cu ubler
pn la 50 mm:
t 1a 4=0,22 min om
pn la 100 mm:
t 2a 4=0,25 min om
pn la 200 mm:
t 3a 4=0,3 min om
47

5.2.5

pn la 300 mm:
4
t a 4=0,33 min om
pn la 500 mm:
5
t a 4=0,36 min om
msurare cu micrometrul de exterior:
pn la 50 mm:
6
t a 4=0,21 min om
pn la 100 mm:
t 7a 4=0,22 min om
pn la 200 mm:
t 8a 4=0,20 min om
pn la 300 mm:
9
t a 4=0,26 min om
pn la500 min:
t 10
a 4=0,31 min om
Normarea timpilor de deservire tehnic i organizatoric

n tabelul 5.79[PI.I.] sunt date procente de tdt si tdo:


t dt =2,5
t dt =1

tb
100

tb
100

5.2.6
Normarea timpilor de odihn i necesiti fireti
Din tabelul 5.80[PI.I.] timpii de odihn i necesiti fireti sunt dai n procente, deci:
t on=

1
T
100 op
a. Normarea tehnic pentru strunjire de degroare

Pentru suprafaa S5 avem urmtorul regim:


t=1.75 mm , f =0,48 mm/ rot , n=500 rot /min

Timpul de baz: rel. 5.10 [PI.I.]


( L+ L1 + L2 + L3 ) i
1
t b= i=
[min ]
W
f n
l lungimea cursei de lucru a sculei n sensul avansului
W viteza de avans [mm/min]
i Numrul de treceri; i = 1
L lungimea suprafeei prelucrate, L = 20 [mm]
L1 lungimea de ptrundere, L1 = l [mm]
L2 distana de depire, L2 = (0 5 mm L2 = 0)
48

L3 lungimea suprafeei prelucrate pentru o achie de prob, L 3 = (010) mm, rezult


c L3 = 4 mm
S avansul, f = 0,48 mm/rot
n turaia, n = 500 rot/min
rezult c :
t b=

( 20+1+ 4+ 0 ) 1
=0.3 min
0,48 500

Timpul ajuttor, ta
t a= t ai
ta1 =1,2 min, ta2 =1,15 min, ta3 =0,55 min, ta4 =0,23 min.
t a=1,2+1,15+0,55+0,23=3,13 min

Pentru suprafaa S3:


t=1.3 mm , f =0.48 mm/rot , n=500 rot /min

Timpul de baz:
(15+ 1+ 4+ 0 ) 7
t b=
=0,20 min
0.48 500

Timp ajuttor:
t a=0,5+0,4 +0,25+0,05+ 0,1+ 0,3+0,2=1,8 min

Normarea de timp pentru operaia de strunjire de degroare :


Tp timp de pregtirencheiere
T p =15+0,5+ 1+ 3+5=24,5 min
Timp de baz :
t b= t bi =1 min
Timpul de deservire-tehnic:
2,5
t dt =
t =0,03 min
100 b
Timp de deservire-organizatoric:
1
t do=
t =0,01min
100 b

NT=

Timpul de odihn:
2
t on=
T =0,2 min
100 op
Norma de timp:
24,5
+1+4.93+ 0,03+0,01+0,2=6.7 min
50
49

b. Normarea tehnica pentru strunjirea de finisare


Suprafaa S5 :
( 20+1+ 4+ 0 ) 1
t b=
=0.2 min
0,12 1250
t a=1,82 min
Suprafaa S3 :
(15+ 1+ 4+ 0 ) 1
t b=
=0.15 min
0,12 1000
t a=1,56 min
Suprafaa S9 :
( 35+ 1+ 1+ 0 ) 1
t b=
=0.2 min
0,12 1600
t a=1,78 min

Timp de baz :
t b= t bi =0.2+0.15+0.2=0.55 min

Timpul de deservire-tehnic:
2,5
t dt =
t =0,12 min
100 b
Timp de deservire-organizatoric:
1
t do=
t =0,05 min
100 b

NT=

Timpul de odihn:
2
t on=
T =0,2 min
100 op
Norma de timp:
24,5
+0.55+5.16+ 0,12+ 0,05+0,2=6.6 min
50

c. Normarea tehnic pentru strunjirea frontal

Timpul de pregtire-ncheiere:
T p =15+8=23 min
Timpul de baz:

50

D
46
+ 2) 2 ( + 2) 2
(
2
2
t =2
=
=0,4 min
b

f n
0,48 630
Timpul ajuttor:
t a= t ai =1,01+1,11+0,35+ 0,2=2,67 min
Timpul de deservire tehnic :
2,5
t dt =
t =0,01 min
100 b

Timpul de deservire organizatoric:


1
t do=
t =0,004 min
100 b

Timpul de odihn:
2
t on=
T =0,06 min
100 op

Norma de timp:

NT=

23
+0.4 +2.67+0,01+0,004 +0,06=3.6 min
50

d. Normarea tehnic la mortezarea canalului de pan

Timpul de pregtire-ncheiere: (tab. 8.1 [PI.I.])


T p =18 min
Timpul de baz:
t b=0.8 min
Timpul ajuttor:
t a= t ai =0,19+1,01+0,2+0,08+ 0,05=1,57 min
Timpul de deservire tehnic:
t dt =5,5 t b =4.4 min
Timpul de deservire organizatoric:
1,2
t do=
t =0,19 min
100 b
Timpul de odihn:
3
t on=
T =0,05 min
100 op
Norma de timp:
18
N T = +0.8+1,57+ 4.4+ 0,19+0,05=7.4 min
50
e. Normarea tehnic la danturare

Timpul de pregtire-ncheiere:
T p =43 min
Timpul de baz:
51

t b=20 min
Timpul ajuttor :
t a=10 min
Timpul de deservire tehnic :
t dt =3,34 min
Timpul de deservire organizatoric :
t do=1,35 min
Timpul de odihn i necesiti fireti :
t on=2,9 min
Norma de timp :
43
N T = + 20+10+3,34+1,35+2,9=38.5 min
50

f. Normarea gaurire
Timpul de pregtire-ncheiere:
T p =5 min
Timpul de baz:
t b=

( l+l1 +l 2 ) i
vs

[ min ]

Unde:
l=35 mm lungimea gaurii

d
4
+ ( 0,5 3 ) =
+ 2=5,33 mm
2 ctgk
2 ctg59
l 2=0 mm
( 35+ 5,33+0 ) 1
t b=
=1.7 [ min ]
24,45
l 1=

Timpii ajuttori:
t a=0,5 min
Timpul de deservire tehnic:
t dt =0,05 min
Timpul de deservire organizatoric :
t do=0,02 min
Norma de timp:
5
N T = +1.7+0.5+ 0,05+0,02=2.4 min
50

g. Normarea operaiei de centruire

Timpul de pregtire-ncheiere:
T p =10 min
Timpul de baz:
t b=0,6 min
Timpul ajuttor :
t a=0,66 min
Timpul de deservire tehnic :
52

t dt =0,1 min
Timpul de deservire organizatoric :
t do=0,01 min
Timpul de odihn i necesiti fireti :
t on=0,04 min
Norma de timp :
10
N T = +0,6+ 0,66+0,01+0,04=0.23 min
50
h. Normarea controlului final
Verificarea dimensiunilor :
t b1 =2,94 min
Verificarea canalului de pan :
t b 2=0,84 min
Verificarea rugozitii :
t b3 =0,94 min
Timpul de baz :
t b= t bi =2,94+ 0,84+0,94=4,72min
Timpul ajuttor :
t a=2,5 min
Timpul de deservire-tehnic :
t dt =0,07 min
Timpul de pregtire-ncheiere :
T p =15 min
Timpul de odihn :
t on=0,21 min
Norma de timp :
15
N T = +4,72+2,5+ 0,07+0,21=0.45 min
50

Norma de timp pentru ntregul reper:


N T = N T
N T =6.7+6.6+7.4 +3.6+7.4 +2.9+38.5+2.4+ 0.23+0.45=76.3 [ min ]

53

Capitolul VI
6.

Studiul tehnico economic


6.1. Calculul tehnico-economic

Numrul variantelor economice care se pot ntocmi pentru prelucrarea prin achiere
este dat de relaia:
V=N
Unde:
V numrul variantelor de procese tehnologice;
N numrul de operaii necesare prelucrrii unui produs;
Din toate variantele se alege cea optim care asigur realizarea piesei n condiii
tehnice impuse de documentaie, la preul cel mai mic cu un volum de timp ct mai redus.
Alegerea se face n funcie de urmtorii indici tehnico-economici:
Coeficientul timpului de baz, Cb
Este dat de raportul :
Cb =

tb
TU

tb

timpul de baz, [min]


TU timpul unitar, [min]
Timpul unitar al undei operaii este dat de diferena:
T U =T p N T
NT norma de timp aferent operaiei, [min]
Tp timpul de pregtire-ncheiere, [min]
Se poate scrie deci:
tb
Cb =
T p N T
innd cont de datele obinute n capitolul V Normarea tehnic, nlocuind n relaia
de mai sus vom obine:

Strunjire de degroare:
Cb =

Strunjire de finisare:
Cb =

1
=0,06
24.56.7

0.55
=0,03
24.56.6

Strunjire frontal :
54

Cb =

0,4
=0,02
233.6

Mortezare canal de pan :


Cb =

0,8
=0,08
187.4

Danturare:
1.7
Cb =
=4.44
52.4

Gaurire:
Cb =

20
=0.66
4338.5

Centruirea:
0,6
Cb =
=0,06
100.23

Control final:
4,72
Cb =
=0,33
150.45

Din analiza tehnico-economic efectuat pe baza coeficientului timpului de baz,


rezult c timpul de baz reprezint o pondere destul de sczut din timpul unitar al operaiei
la toate operaiile de mai sus. Creterea coeficientului timpului de baz se poate face prin
micarea timpilor ajuttori i a timpilor de deservire sau prin suprapunerea acestora peste
timpul de baz.
Coeficientul de continuitate n funcionarea Cc a mainii unelte :
t
C c= b
t b +t a
t
t
Strunjire de degroare: b = 1 min ; a = 4.93 min ;
1
Cc =
=0,17
1+4.93
1

Strunjire de finisare:
0.55
Cc =
=0,1
0.55+5.16

tb

= 0.55 min ;

ta

= 5.16 min

Strunjire frontal:
0.4
Cc =
=3
0.4 +2,67

tb

= 0,4 min ;

ta

= 2.67 min

Mortezare canal de pan:

tb

= 0.8 min ;

ta

= 1,57 min
55

Cc =
4

0.8
=0,34
0.8+1,57

t
t
Danturare: b = 20 min; a = 10 min
20
Cc =
=0,67
20+10

t
t
Gaurire: b = 1.7 min; a = 0.5 min
1.7
Cc =
=0,78
1.7+ 0.5
t
t
Centruire: b = 0,6 min; a = 0,66 min
0,6
Cc =
=0,804
0,6+ 0,66

t
t
Control final: b = 4,72 min; a = 2,5 min
4,72
Cc =
=0,653
4,72+ 2,5

Coeficientul de utilizare a materialului, Cm


g
Cm =
G
g greutatea piesei finite, n Kg;
G greutatea semifabricatului, n Kg;
Vp
Vp
Cm

Vsemif Vs
G V
V p
Vp
G= V = C m=
=
V semifabricat V semifabricat
Vp
= 24743.15mm3
Vs
= 61490.39 mm3
Vp
24743.15
Cm =
=
=0,4
V semifabricat 61490.39
Coeficientul de utilizare admis este mai mic dect coeficientul de utilizare al
materialului. Pentru micorarea acestuia (Cc) se vor folosi semifabricatele calibrate pentru
reducerea adaosului de prelucrare.
a. Productivitatea muncii
60 TSC
Ns
NT
7 [buc/schimb]

TSC

T
durata unui schimb, SC = [8 ore]
N T norma de timp, N T = 76.4 [min]
b. Preul de cost, Pc
56

Preul de cost reprezint indicile principal de apreciere a economicitii fabricaiei:


Pc =M +S + R[lei]
M costul materialului
M =m Gm1 K ( Gg ) [lei]
m costul la un Kg de material, 5 lei/Kg
G greutatea semifabricatului, G = 4.8 Kg
m1 costul uni kg de deeuri din materialul utilizat, m1 = 1lei/kg
K coeficientul de utilizare a deeurilor, K = 0,8
g greutatea piesei finite, g = 1.5 Kg
M =5 4.81 0,8 ( 51.5 )=21.3 [lei]
S retribuia muncitorilor producitivi
S= N Ti S i
N Ti norma de timp pe bucat la operaia i
Si retribuia tarifar, orar pentru operaia i corespunztoare categoriei operatorului

Strunjirea de degroare:
6.7 6,35
S 1=
=0.71[lei /ora]
60
Strunjirea de finisare:
6.6 7
S 2=
=0.77[ lei/ora ]
60
Strunjire frontal:
3.6 7
S 3=
=0.45[ lei/ora ]
60
Centruire:
0.23 6,3
S4=
=0.25 [lei /ora]
60
Mortezare canal de pan:
7.4 6,3
S 5=
=0.78[lei/ora ]
60
Danturare:
38.5 9.8
S 6=
=6.3[lei/ora ]
60
Gaurire:
2.4 7.5
S 6=
=0.3[lei/ora ]
60
Control final:
0.45 9,9
S 7=
=0.8[lei/ora ]
60
S=10.5 lei

R cheltuieli generale ale seciei de producie


R=

Ca
100=3,2 C a
S
57

Se obine:
Pc =21.3+6+ 10.5 C a

6.3 Avantaje tehnico-economice


Principalele avantaje tehnico-economice materializate prin analiza tehnico economica sunt:
- Construcia simpla a dispozitivului;
- Cost mic al materialelor;
- Deservirea dispozitivelor este comoda, nu necesita operator cu grad nalt de calificare;
- Universabilitatea relativ mica.
Datorita acestor avantaje putem spune ca produsul satisface cerinele sociale, economice
si de exploatare.
6.4 Norme de tehnica a securitii muncii
In cadrul acestui subcapitol se vor avea in vedere norme specifice lucrului cu dispozitive,
astfel:
1. Sa se verifice prinderea corecta a piesei in vederea prelucrrii
2. In timpul inspectrii instalaiei electrice (din dulap)
3. Nu se vor mai folosi dispozitive ce au depit gradul de uzura prescris, constant la
repartiia (reviziile) periodice.
Aceste dispozitive trebuie introduse in reparaie sau casare:
4. Sa nu se porneasc dispozitivul daca nu este cunoscut
5. Locul de munca sa fie corect si iluminat
6. Avariile de orice natura, in timpul lucrului trebuie aduse la cunotina maistrului,
sefului de secie pentru a lua masuri urgente.
7. Sa se cunoasc regulile de baza pentru a da un prim ajutor persoanei care se
accidenteaz.
8. In caz de electrocutare se va aciona in urmtoarea ordine:
- ntreruperea curentului de la reea fara a atinge persoana cu pricina
- Efectuarea respiraiei artificiale
- Chemarea urgenta a medicului.
6.5 Plan de operaie

58