.Rolul afeciunilor antecedente i asociate n apariia cariei.

Afectarea precoce a dintilor si dictructia lor progresiva :

- Copii nascuti prematur
- Copii ce au suferit traume in timpul nasterii
- Diferite maladii infectioase (dispepsii, rahitism)
- Maladii cronice , in paricular de geneza infecto-alergica
- Frecventa racelii
- Reumatism
- Nefrite
- Vicii cardiace congenitale
Progresarea rapida a procesului carios demineralizarea tes.dure , care se extind duc la
complicatii pulpare
Afectarea multipla a dintilor 3-4 : in colagenoze , afect. Neuro-psihice , endocrine, boli ORL
TBC localizare atipica a defectului carios , afectarea grupurilor de dintt, evolutie activa ,
intensitate si rata sporita, complicatii cu pulpite si gangrene pulpare
Paralizii cerebrale distructia completa a partii coronare la majoritatea dintilor
Bolnavii cu tratament corticosteroid inhiba rezistenta nespecifica a organismului , fragilitatea
tes.dure , aparitia de noi cavitati carioase si a cariei recidivante

. Concepii moderne referitor la etiologia i patogenia cariei.

Etiologie : Locali 1. Microogranismele placii bacteriene
2. Resturi alimentare + glucidice
3.Caracterul lichidului Bucal + Ph
4.Igiena neglijenta
5.Flora microbiana.
6.incongruen dento-alveolar cu inghesuire
7.dini cu malpozitii (versii, rotatii)

Generali 1. Ratia alimentara (Insuficienta de Ca, P, Zn, vit. , microelemente)

2.Continut scazut de F in apa potabila
3.Devieri in starea functionala in organelesi sisteme de organe
4. Defecte locale in glandele salivare
5.Boli sistemice
6.schimbari n tiparul dietei ce induce carii
7.administrarea de medicamente (dupa continut i carbohidratii
fermentabili, Ph redus, sau afeciuni ale salivei)
Patogenie : (Streptococul Mutans)
Starea generale - reduce rezistenta structurala la carie
Microorganismele contribuie la formarea palcii dentare (elaborind acid duce mai departe la
demineralizarea smaltului)
Produse alimentare glucoza sursa pentru formarea acizilor , nu asigura autocuratrea si atritia

fiziologica dintilor
Lichidul bucal reduce capacitatea de tampon
- concentrarea unui numr imens de microorganisme pe o suprafa mica. Dintre acestea, cele
mai numeroase sunt cele acidogene. Pe lng constatarea c la indivizii carioactivi n plcile
bacteriene predomin streptococul, se impune de subliniat i faptui c aceste microorganisme
trebuie s domine zona interferenei dintre dinte i plac;
- capacitatea unor microorganisme, i n special Streptococul mutans de a fermenta o mare
varietate de hidrai de carbon, realiznd rapid i masiv o mare cantitate de acid;
- posibilitatea de a produce acid i n lipsa unui aport substantial de hidrai de carbon prin
alimentaie. Streptococul mutans are capacitatea de a produce acid prin utilizarea levanului i n
special a amilopectinei (polizaharid intracelular) n acest scop;
- scderea constant i ndelungat a ph-ului plcii sub pH-ul critic de 5,5.
Factorii predispozanti
A. Perioada antenutala.
Influenta negativa asupra gravidei si a fatului a factorilor nocivi:
. patologia organelor si sistemelor organismului gravidei: boli endocrine, gastro-intestinale,
cardio-vasculare, nefropatii etc.;
. patologia graviditatii: toxicozele gravidelor etc.;
. alimentatia insuficienta si irationala;
. deficitul de F in apa potabila;
. conditiile de trai si de munca necorespunzatoare;
. intoxicatiile;
. numarul sarcinii etc.
B. Perioada postnatala.
In primul an de viata:
. tipul si caracterul alimentatiei (naturala, artificiala, mixta);
. maladiile generale (ale tractului gastrointestinal; hipovitaminozele; rahitismul s.a.);
. eruperea dintilor (precoce, tardiva);
. hipoplaziile smaltului;
. lgiena bucala insuficienta etc.
. deficitul de F in apa potabila;

La copii si adolescenti:
. igiena bucala nesatisfacatoare;
. deficitul de F in apa potabila;
. anomaliile de pozitie a dintilor, a ocluziei, aparate ortodontice etc.;
. hipoplaziile dentare;
. eruperea dintilor (precoce sau tardiva);
. hiposalivatia, mediul acid al lichidului bucal; carenta ionilor de Ca, P, F s.a., a fermentilor, a
imunoglobulinelor etc.;
. maladii generale: ale tractului gastrointestinal, sistemului endocrin, cardiovascular etc.;
. alimentatia irationala: surplus de glucide, insuficienta proteinelor, vitaminelor , gr. B, D, C s.a.,
a compusilor Ca, P, F

47. Rolul factorilor locali (placa dentar, microorganismele) n evoluia cariei.

Consumul frecvent de glucide si neglijarea igienei - microorganismele cariogene se fixeaza
tenace de pelicula formind placa dentara . La aportul continuu de glucide duce la modificarea Ph
local pina la nivel critic 4,5 5,0 (in norma fiind 6,5-7,5) .
Cantitatea proteinelor in alimente influenteaza componenta minerala a dintilor si maxilarelor: in
cazul unor cantitati joase de proteine in alimente sunt deficitare acumularea calciului si formarea
apatitelor.
. Studiile realizate au relevat ca glucidele: se pot retine mult timp dupa ingestie in cavitatea orala;
adera pe suprafata dintelui si patrund usor in placa microbiana; sunt utilizati de flora microbiana,
ducand la scaderea pH-lui; polizaharidele sunt mai putin nocive comparativ cu dizaharidele;
zaharurile lipicioase sunt cele mai periculoase, datorita aderarii indelungate pe suprafata dentara:
produsele de patiserie, bomboanele etc. se pot mentine pe suprafetele dentare mai mult de o ora.
Consumul de glucide si marirea frecventei lor favorizeaza dezvoltarea si cresterea germenilor
patogeni pe suprafetele dentare. Drept consecinta se majoreaza cantitatea de acizi ce provoaca
demineralizarea smaltului. Cel mai mare grad de demineralizare a smaltului are loc la actiunea
solutiei 3% zaharoza (microduritatea micsorandu-se cu 28,8%), apoi solutia 6% glucoza - cu
22,2%, si solutia 10% sirop - cu 8%. Majorarea ulterioara a concentratiei solutiei de zaharoza nu
duce la sporirea demineralizarii smaltulu.
Macroelementele calciul si fosforul sunt componente ale apatitelor din care sunt constituite
tesuturile dure dentare si oasele. De asemenea, ele micsoreaza pH-ul placii bacteriene si
contribuie la formarea unor sisteme tampon.
48. Teoria chimico-parazitar de genez a cariei dentare.
-

Este cea mai frecvent intilnita

Caria incepe la suprafata smaltului printro demineralizare produsa de cizii ce rezulta din
fermentatie
In bresa smaltului demineralizat patrund bacteriile acidogene si anaerobe proteolitice ce distrug
substanta organica a smaltului - (ce duc la) dezagregare cu alterare , disociere si prabusirea
prismelor (calea de patrundere a toxinelor si microorganismelor in dentina)
- Principiul decalcificarii a ac.lactic provenit din glicoliza dextranilor , rezultant din
metabolismul partial al zaharozelor
- demineralizarea va avea loc in cazul daca acizii nu vor fi tamponati (de saliva) si ei vor
actiona un timp indelungat
- - concentrarea unui numr imens de microorganisme pe o suprafa mica. Dintre acestea,
cele mai numeroase sunt cele acidogene. Pe lng constatarea c la indivizii carioactivi n
plcile bacteriene predomin streptococul, se impune de subliniat i faptui c aceste
microorganisme trebuie s domine zona interferenei dintre dinte i plac;
-

- capacitatea unor microorganisme, i n special Streptococul mutans de a fermenta o mare

varietate de hidrai de carbon, realiznd rapid i masiv o mare cantitate de acid;

- posibilitatea de a produce acid i n lipsa unui aport substantial de hidrai de carbon prin
alimentaie. Streptococul mutans are capacitatea de a produce acid prin utilizarea levanului
i n special a amilopectinei (polizaharid intracelular) n acest scop;

- scderea constant i ndelungat a ph-ului plcii sub pH-ul critic de 5,5.

49.Indicii de estimare a cariei dentare. Volumul de informaie a indicelui CPE.

Dac la o examinare clinic minuioas se pun n eviden leziuni carioase primare i

secundare multiple, cu semne de activitate carioas, ntr-o cavitate oral cu foarte multe
restauraii, cu tratamente endodontice i dini abseni, pacientul va avea un risc mare la carie.
La pacienii din aceast categorie se mai pot observa leziuni pe suprafeele netede sau pe
suprafeele radiculare expuse ct i la unele grupe de dini considerate mai rezistente la carie.
n categoria cu risc sczut la carie pot fi grupai pacienii care nu prezint:
o nici o leziune carioas primar sau secundar la o examinare clinic i
radiografic;
o nici o obturaie sau foarte puine pentru vrsta dentar respectiv i nici un istoric
de extracie prin carie.
Stabilirea nivelului de afectare prin carie
Evaluarea nivelului de afectare carioas individual se face prin aprecierea :
1. Bilanului cariilor care cuprinde:
nr. cariilor primare;

nr. dinilor tratai;

nr. extraciilor prin carie.

2. Activitatea sau inactivitatea cariilor;

3. Sediul cariilor :
n locuri de predilecie;

n zone considerate ca fiind rezistente la carie.

4. Modul de propagare al cariei i grupele de dini afectate;

5. Numrul de carii noi aprute ntr-o anumit perioad de timp;
6. Existena cariilor n remisie sau a celor cu evoluie ntrerupt;
7. Calculul indicilor de carie :
DMF-T = numrul dinilor afectai de carie;
DMF T

numarul de dinti cariati obturati extrasi in urma cariei

x 100
numarul total de dinti

Frecvena i indicii cariei dentare

Rspndirea cariei dentare a crescut vertiginos n ultimul secol. Sunt multiple date c n unele
ri afectarea prin carie a populaiei atinge 95-98%. Morbiditatea prin carie are o tendin de
cretere n special la copii. Deja la vrsta de 6-7 ani 80-90% din copii pot avea dini cariai.
Pentru aprecierea gradului de afectare al dinilor prin carie Organizaia Mondial a Sntii
(OMS) recomand urmtorii indici: indicele de frecven; indicele de intensitate i indicele de
sporire a intensitii (rata cariei). Aceti indici necesit apreciere pentru fiecare grup de vrst
separat, iar n unele cazuri n funcie de sex, naionalitate, condiiile geografice i de via, starea
general a sntii, caracterul alimentaiei etc. OMS recomand ca aprecierea n funcie de
vrst a acestor indici s fie realizat la copiii de 6, 12 i 15 ani. Mai informative sunt datele
examinrilor epidemiologice ale copiilor la vrsta de 12 i 15 ani. Afectarea dinilor prin carie la
copiii de 12 ani i starea esuturilor parodoniului marginal la vrsta de 15 ani permit de a aprecia
eficacitatea realizrii programelor de profilaxie.

Indicele de frecven (LF.) reprezint procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul unui
grup de populaie.
OMS recomand urmtoarele niveluri ale frecvenei cariei dentare la copiii de 11 ani:
1. joas (0-30%).
2. medie (31-80%).
3. nalt (81-100%).
Indicele de intensitate (LL) este alctuit din numrul mediu de dini cariai , obturai (O) i
extrai (E) ce revin la o persoan. Valoarea indicelui COE exprim gravitatea (activitatea)
procesului. Exist diferite adnotri ale acestui indice: CER (C - carie, E - extracie, R reconsituire prin obturaii); DMF (D - decay (carie); M - missing (extracie); F - filling
(obturaie)).
OMS (1980) a propus urmtoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1. foarte joas (0-1,1);
2. joas (1,2-2,6);
3. moderat (2,7-4,4);
4. nalt (4,5-6,5);
5. foarte nalt (6,6 i mai mult).

50.Clasificarea cariei dentare.

G. V. BLACK clasific cavitile rezultate n urma tratamentului chirurgical al cariei
simple, dup cum urmeaz:
Clasa I: cu debut la nivelul defectelor structurale ale dinilor cum sunt fosetele i fisurile.
De obicei au trei localizri: suprafeele ocluzale ale molarilor i premolarilor, dou treimi
ocluzale ale feelor vestibulare i orale ale molarilor, i feele palatinale ale dinilor anteriori.
Clasa II: leziuni care evolueaz la nivelul feelor aproximale ale premolarilor i
molarilor.
Clasa III: leziuni care evolueaz la nivelul feelor aproximale ale dinilor anteriori fr a
afecta sau a necesita indeprtarea unghiului incizal.
Clasa IV: leziuni ce evolueaz pe feele aproximale ale dinilor frontali care afecteaz sau
necesit indeprtarea i restaurarea unghiului (unghiurilor) incizal.
Clasa V: leziuni ce evolueaz n treimea cervical pe feele vestibulare i orale ale tuturor
dinilor.
Clasa VI: leziuni care iniial nu au fost incluse n clasificarea lui Black. Se intlnesc la
nivelul marginilor incizale i vrfurile cuspizilor sau orice suprafa expus la maxim curirii i
autocuririi. De obicei debuteaz la nivelul unui defect de formare sau de origine traumatic
(Baum, Marzouk) .

. esutul afectat
Carii de smal-corespund leziunilor carioase incipiente sau iniiale;
Carii de dentin-corespund cariilor cavitare ce afecteaz smalul i dentina;
Carii de cement (de suprafa radicular): sunt localizate pe suprafeele radiculare
afectnd cementul i dentina. Sunt asociate procesului fiziologic de mbtrnire i fenomenului
de recesiune gingival. Au o evoluie mai mult n suprafa, putnd inconjura dintele, caz n care
poart numele de carie senil sau serpiginoas.

Profunzimea cavitii
Caria superficial- afecteaz smalul, fiind o carie incipient i prezint modificri
structurale minime, fa de care penetrabilitatea microbian este redus.
Caria de adncime minim. Leziunea carioas se intinde pn la jonciunea smaldentin, unde apar modificri ale dentinei, creindu-se posibilitatea de penetrare microbian n
profunzim.
Caria profund. Leziunea intereseaz smalul i dentina aproape n totalitate, rmnnd
doar un strat subire se dentin care separ camera pulpar de exterior.
Caria penetrant. Forma care realizeaz comunicarea cu camera pulpar i se complic
cu inflamaia pulpar.
Evoluia clinic
Carii cu evoluie acut-progresiv (acute) -carii explozive sau rampant caries: procese cu
evoluie rapid care afecteaz de obicei mai muli dini. Dentina lezional este moale i de
culoare glbuie. Sunt frecvent insoite de reacii pulpare severe.
Carii cu evoluie lent progresiv (cronice) - evoluia lor se intinde pe o perioad mai
lung de timp, sunt de diferite profunzimi, i au tendina de a evolua n numr redus. Dentina
lezional este de consisten dur i de culoare inchis.

Succesiunea apariiei procesului carios:

carie primar;
carie secundar.

Patomorfologic:carie maculoas;
caria smalului;
- caria medie;caria medie aprofundat (corespunde manifestrilor
clinice a cariei profunde);caria profund perforativ (corespunde pulpitelor sau gangrenelor pulpare).

51.Caria n stadiul de macul. Tablou clinic. Diagnostic diferenial.

Tratament.
a). Acuta pata alba cretoasa cu pierderea luciului natural , senzatii dolore , sondarea
nedureroasa
b). Cronica fara acuze, modificare in culoaee pete negre, brun-inchis, suprafata dura,

sondarea nedureroasa.
Prima faza a cariei este data de o zona alba, mata pe suprafata dintelui pata alba cretoasa.
Pe masura ce caria avanseaza spre interior, in dentina, aceasta pata alba isi schimba
culoarea catre brun-negru. Datorita structurii sale mai poroase dentina este mai rapid
distrusa decat smaltul astfel ca, la un moment dat, stratul de smalt nu va mai avea nicio
sustinere si se va prabusi ducand la aparitia cavitatii carioase
Tratamentul variaza in functie de severitatea procesului carios:
- periajul - Periajul cu paste fluorurate sau tratamentele cu fluor pot fi suficiente pentru ca
procesul carios incipient sa fie reversibil.
- obturatie daca cavitatea este prezenta - Obturatia este un material care acopera cavitatea si
restaureaza dintele pana la forma initiala dupa ce medicul stomatolog a inlaturat procesul
carios.
n primele stadii ale cariei, dentistul aplic fluor pe zona afectat, ceea ce ajut la stoparea
cariei i la remineralizarea dintelui. ns pentru ca problema s nu evolueze este necesar
meninerea unei igiene stricte, folosind o past de dini cu fluor.
Diagnosticul diferential :
fluoroza si leziunile congenital ale dintilor
discromie dentara
hipoplazia si hiperplazia

52. Diagnosticul diferenial al cariei, hipoplaziei i fluorozei.

Hipoplazie (gr.hipo micorat, redus i plasis formare), n stomatologie viciu de
dezvoltare i mineralizare a esuturilor dentare dure, caracterizat prin apariia pe suprafaa
dinilor a unor pete sau defecte. Evoluia hipoplaziei este determinat de tulburri ale
metabolismului, boli de care a suferit mama n timpul sarcinii (sifilis, grip, toxicoze,
gravidice etc.); afeciuni ale copilului ncepnd din primele zile de via pn la vrsta de
2,5-3 ani (sifilis congenital, dereglri ale sistemului nervos, rahitism, scarlatin, grip,
hipovitaminoze). Cel mai des sunt lezai dinii permaneni. Hipoplazie poate fi local (cnd
sunt afectai 1-2 dini) i de sistem (cnd sunt atacai civa sau toi dinii). Se manifest
prin apariia unor pete albicioase sau defecte punctiforme de culoare cafenie ori sub form
de scrie sau fii de diferite mrimi cu o suprafa lucitoare. La dinii omonimi
sectoarele lezate sunt situate la acelai nivel, nconjurnd uneori coroana. De regul,
bolnavii se adreseaz la medic din considerente cosmetice. Copiii se struie s vorbeasc
mai puin, deoarece defectele estetice le pricinuiesc suferine sufleteti. Tratamentul este
efectuat de ctre medicul stomatolog.
Msurile profilactice includ: prevenirea i tratarea la timp a bolilor copilului; respectarea
de ctre mam a regulilor de igien i a recomandrilor medicului, privind alimentarea
raional a copilului (diet bogat n vitamine, sruri minerale, proteine etc.). Pentru sugaci
este preferat alimentaia natural (alptare), care contribuie la o dezvoltare normal a
maxilarelor i dinilor.
Fluoroza dentar const n perturbarea procesului de amelogenez i mineralizare a
smalului dentar ca urmare a ingestiei cronice de fluor, avnd rsunet clinic n momentul
apariiei dinilor pe arcad.
Dintii afectati cu fluoroza usoara nu au modificari sau schimbari vizibile, aceastea pot fi
observate doar de specialist. Formele moderate de fluoroza se prezinta sub forme de linii albe,
dungi sau pete, in timp ce fluoroza severa lasa dintii cu "gropi" si cu pete de culoare maro, gri
sau negru.

In plus, smaltul dintilor pot avea o forma neobisnuita.

Fluoroza afecteaza numai aspectul estetic al dintilor si nu produce carii. De aceea, tratamentul
impotriva fluorozei consta in mascarea petelor.
De obicei, fluoroza usoara nu are nevoie de tratament. Exista si cazuri in care fluoroza apare
numai pe dintii din spate si nu pot fi vizibile. Atunci cand fluoroza este vizibila se pot trata prin
albire sau prin alte proceduri.
Fluoroza severa implica acoperirea dintilor prin lipirea coroanelor sau a fatetelor.

53.Terapia remineralizanta n tratamentul cariei. Indicaii, principiile pe care este

fondat. Remedii medicamentoase.
Tratamentul cariei incipiente include terapia de remineralizare, care este mai eficienta in
perioada de formare dentara. Esenta terapiei de remineralizare consta in compensarea
elementelor minerale pierdute in urma demineralizarii. Principala conditie a terapiei de
remineralizare este pastrarea integritatii matricei organice a smaltului.
Inainte de realizarea terapiei de remineralizare trebuie inlaturate depunerile dentare, iar
dintii supusi tratamentului - izolati si uscati.
Pentru remineralizare sunt indicate fluoruri (sol. fluorura de sodiu 1-2%; sol. fluorura de
staniu 2-10%), aminofluoruri (sol. Fluoramini 1%; Elmex Fluid, Elmex Fluorid Gelee,
Wybert); lacuri cu fluor (fluorlac; Fluor-Protector, Vivadent; Duraphat, Rhone Poulenc
Rorer); preparatele de calciu (sol. gluconat de calciu 10%, sol. glicerofosfat de calciu 2,5%)
etc.
Pentru marirea eficientei terapiei de remineralizare se recomanda: prelucrarea smaltului cu
solutii diluate de acizi inaintea aplicarii preparatelor remineralizante; micsorarea pH-lui
solutiei de remineralizare (micsorarea concentratiei solutiei remineralizante mareste
schimbul de ioni in cristalele de hidroxiapatite); marirea temperaturii solutiei (ridicarea
temperaturii cu 1C sporeste precipitarea mineralelor cu 1%); electroforeza (amplifica
schimbul de ioni).
Durata curei de remineralizare este in functie de evolutia clinica a focarului de
demineralizare. In cazul evolutiei lente a demineralizarii sunt suficiente 10 sedinte, iar in
caz de evolutie rapida - mai mult de 10 sedinte.
Monitorizarea terapiei de remineralizare se realizeaza prin metode clinice (disparitia
maculei carioase, aparitia stralucirii suprafetei dentare) si, de asemenea, cu metode
paraclinice (colorimetrica: cu albastru de metilen 1%; transiluminare).
Pentru profilaxia si tratamentul cariei incipiente se utilizeaza laserul heliu-neon, care poate
amplifica actiunea preparatelor cariostatice, micsora solubilitatea si permeabilitatea
smaltului, mari densitatea stratului superficial al smaltului, activa sistemele enzimatice ale
pulpei etc. Razele laserului sunt orientate intre ecuator si coletul dintelui timp de 2-3 sec, pe
suprafetele orala si vestibulara consecutiv. Durata unei cure constituie 60-90 sec. La gradul
I de activitate a cariei sunt indicate 5 sedinte (zilnic), la gradul II - 2 cure a cate 10 sedinte,
iar la gradul III - 3 cure a cate 10 sedinte.
De mentionat ca terapia de remineralizare va fi eficienta numai atunci cand igiena cavitatii
bucale va fi satisfacatoare si regulata, cand se vor indica copiilor endogen preparatele Ca, F,
P etc., vitamine (A, gr.B, C, D), cand acestia vor respecta regimul alimentar (multe
proteine, vitamine, componente minerale si reducerea consumului glucidelor) etc.
in cazul cariei superficiale, ca regula, nu se necesita tratament operator, este suficienta
slefuirea sectorului afectat cu obtinerea unei suprafete netede si aplicarea terapiei de
remineralizare.

54. Caria superficial. Tablou clinic. Diagnostic diferenial. Tratament.

Acut : - dureri la excitanti
Cavitate alba (aprox.1mm)
Sondarea determina rugozitati, dureri neinsemnate
Cronic : - fara acuze, cavitate superficiala
Iin cazul cariei superficiale, ca regula, nu se necesita tratament operator, este suficienta slefuirea
sectorului afectat cu obtinerea unei suprafete netede si aplicarea terapiei de remineralizare.
Despre terapia mineralizanta citim intrebarea 53
Diagnostic diferential :
hipoplazia- suprafata adamantinei neteda , neramolita
eroziunea aspect caliciform , fund neted , lucitor
defect cuneiform exclusive la colet , pereti duri, luciosi
fluoroza- prezenta petelor pe toate suprafetele dintilor, peretii duri.
55.Caria medie. Tablou clinic. Diagnostic diferenial. Tratament.
Acut :
Senzatii dolore
Cavitate carioasa in smalt aproximativ 2 mmcu intrare ingusta
Sondarea sensibila la jonctiunea smalt-dentina(pe pereti )
Dentina ramolita
Cronica :
Fara acuze
Cavitate cu pereti duri , pigment
Sondare indolora
Diagnosticul diferential :
Defect cuneiform
Eroziune dentara
Carie profunda durerei pe fundul cavitatii , cu acuze pronuntate
Periodontita cronica fibroasa dureri dupa inlatutrarea excitantului , poate comunica cu cavitatea
pulpara, sondarea dureroasa, percutia sensibila, Rx- dilatarea fantei periodontal
Tratament :
Principalele etape ale pregatirii cavitatilor carioase:
1. Inlaturarea dureni.
2. Deschiderea cavitatii carioase.
3. inlaturarea dentinei afectate (necrotomia).
4. Largirea profilactica: la dintii temporari si permanenti practic nu se efectueaza.
5. Formarea cavitatn carioase.
6. Prelucrarea margimlor cavitatn carioase (finisarea peretilor).
Prelucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase, care nu irita pulpa
(sunt contraindicate alcoolul, eterul s.a.)
Acidul + Bondingul
Obturatia permanenta : Cementuri Glasionomerice sau composite fotopolimerizabile

56.Caria profund. Tablou clinic. Diagnostic diferenial. Tratament.

Acuta :
dureri siciitoare , surde
cavitate profunda cu intrare mai ingusta
dentina ramolita , s einlatura pe straturi
sondarea sureroasa pe planseul cavitatii
Cronica :
senzatii dolore
cav.profunda larg deschisa
peretii duri, pigmentati
sondarea este sensibila in unele sectoare(strat subtire intre planseu si camera pulpara)
Diagnosticul diferential :
- carie medie- acuze mai putin pronuntate
- pulpit acuta de focar dureri paroxistice , spontane
Tratament :
Principalele etape ale pregatirii cavitatilor carioase:
1. Inlaturarea dureni.
2. Deschiderea cavitatii carioase.
3. inlaturarea dentinei afectate (necrotomia).
4. Largirea profilactica: la dintii temporari si permanenti practic nu se efectueaza.
5. Formarea cavitatn carioase.
6. Prelucrarea margimlor cavitatn carioase (finisarea peretilor).
Prelucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase, care nu irita pulpa
(sunt contraindicate alcoolul, eterul s.a.)
Acidul + Bondingul
Aplicarea obturatiei curative + obturatia de baza + obt. Permanenta .

57. Principii de preparare, particulariti n

Mijloacele curative.

tratamentul cariei profunde.

Principalele etape ale pregatirii cavitatilor carioase:

1. Inlaturarea dureni.
2. Deschiderea cavitatii carioase.
3. inlaturarea dentinei afectate (necrotomia).
4. Largirea profilactica: la dintii temporari si permanenti practic nu se efectueaza.
5. Formarea cavitatn carioase.
6. Prelucrarea margimlor cavitatn carioase (finisarea peretilor).
Prelucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase, care nu irita pulpa
(sunt contraindicate alcoolul, eterul s.a.)
Acidul + Bondingul
Aplicarea obturatiei curative + obturatia de baza + obt. Permanenta .
Mijloace curative : Se utilizeaza pentru taratmentul manifestarlor inflamatorii ale pulpei si
stimularea functiilor ei plastic. Se aplica in strat de aprox.0,5 mm pe planseul cavitatii pulpare
sub obturatiile provizorii si permanente .Exemple :UltraCal , Calasept , Acroseal , Calxyd

58. Profilaxia cariei dentare. Metode, remedii.

Prima i cea mai eficient metod de prevenire a cariei dentare const n respectarea igienei
orale corespunztoare, prin periajul de cel puin 2 pri pe zi (dimineaa i seara), executarea
corect a acestuia (se va plasa periua n unghi de 45 de grade la nivelul gingiei i se folosesc
micri dinspre gingie n jos pentru dinii superiori, dinspre gingie n sus pentru dinii inferiori i
micri circulare pentru suprafeele cu care mestecm, fr a exercita o presiune mare pe periua
de dini).
A doua regul a prevenirii cariei dentare const n folosirea aei dentare i a apei de gur, care
au rolul de a elimina resturile alimentare rmase n spaiile interdentare i bacteriile rmase n
cavitatea oral.
O alt regul de aur a prevenirii cariilor este alimentaia, care nu trebuie s abunde n produse
bogate n carbohidrai, cum sunt: cerealele integrale, pinea, legumele, fructele, cartofii, orezul
sau oule.
anume renunarea la vicii, n special fumatul, dar i consumul excesiv de alcool, care afecteaz
nu numai dantura, ci i alte organe vitale, cum sunt plmnii, ficatul, rinichii sau inima.

Profilaxia pentru factorul infectios

Igiena orala
Igiena orala este cea mai importanta metoda de profilaxie, in sensul in care, fara o igiena
bucala corecta toate celelalte metode de profilaxie nu isi mai au sensul. Are ca si scop
indepartarea placii dentare. Nu se efectueaza la cabinetul stomatologic.

Periajul profesional
Se efectueaza la cabinetul stomatologic. Este un periaj dentar realizat cu ajutorul
instrumentelor mecanice care are rolul de a indeparta placa dentara. Este foarte eficient,
dar are un mare dezavantaj : se poate efectua doar la cabinetul stomatologic.
Placa dentara se depune dupa fiecare masa ; de aceea, periajul mecanic trebuie sa fie
insotit de o igiena bucala corecta.

Detartrajul
Detartrajul reprezinta manopera de indepartare a tartrului dentar. Deoarece tartrul se formeaza
prin calcifierea placii dentare, acesta contine o cantitate foarte mare de microbi.
Detartrajul se efectueaza la cabinetul stomatologic si este nedureros. Se realizeaza cu ajutorul
unor instrumente speciale bazate pe ultrasunete. In mod ideal, frecventa acestuia este de 2 ori pe
an.

Sigilarea santurilor si fosetelor

Aceasta este o metoda foarte eficienta prin care se preintampina stagnarea microbilor in
santurile si fosetele molarilor si premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel.
Practic, se realizeaza niste obturatii cu materiale fluide care vor "inchide" santurile si fosetele
dentare facandu-le mult mai greu accesibile pentru bacterii sau microbi.
Depistarea si tratarea cariilor incipiente
Este o metoda eficienta de profilaxie deoarece previne evolutia cariilor si aparitia complicatiilor.
Cariile mici sunt usor si relativ ieftin de tratat. Odata ce apar complicatiile datorita evolutiei
cariilor, tratamentul este atat mai complicat cat si mult mai scump.

59. Obturarea orificiilor oarbe i a fisurilor cu materii ermetizani.

Aceasta este o metoda foarte eficienta prin care se preintampina stagnarea microbilor in
santurile si fosetele molarilor si premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel.
Practic, se realizeaza niste obturatii cu materiale fluide care vor "inchide" santurile si fosetele
dentare facandu-le mult mai greu accesibile pentru bacterii sau microbi.

60.Materiale de obturaie moderne. Indicaii spre aplicare. Particulariti de

plombare cu diferite materiale.

Obturatiile dentare sunt utilizate si pentru a repara unele fisuri ale dintilor sau acele zone ale
dintilor supuse excesiv uzurii. Exista numeroase optiuni cu privire la tipul deobturatie si
materialele folosite pentru restaurarea dintilor in functie de tipul cavitatilor.
Rasinile din compozite sunt un amestec plastic de culoarea dintelui, umplut cu sticla (dioxid
desiliciu) . Acestea sunt puternice si durabile si imbunatatesc aspectul dintilor.
Initial compozitele dentare au fost limitate doar la dintii din fata deoarece nu erau suficient
derezistente pentru a rezista la presiunea si uzura generate de dintii din spate. Insa de atunci
acesteaau fost imbuantatite semnificativ si poti fi aplicate cu succes si pe dintii din spate. Ele
asiguradurabilitate si rezistenta in cazul restaurarilor fracturilor mici pana la medii, pentru dintii
supusiunei presiuni moderate de mestecare.
-Materiale de obturatie:
Amelogen Plus
- Compozit fotopolimerizabil universal, de tip rasina micro-hibrida, polisare superioara,
radioopacitate, efect fotomimetic.
Ceram X
- Sistem restaurativ direct estetic universal cu particule de nanoceramicamodificate organic.
Sistem cu translucenta dubla ce ofera nuanate de smalt care mimeazasmaltul natural.

CHARISMA DIAMOND MASTER KIT Compozit fotopolimerizabil estetic, printehnica de stratificare creeaza o estetica deosebita, prin
efectul spectaculos de adaptare laculoarea dintelui.
CHARISMA FLOW SERINGA
- Compozit fotopolimerizabil fluid,hibrid radioopac
VENUS Compozit hibrid fotopolimerizabil, cu particule submicrometrice, de ultimageneratie, indicat in
restaurarea estetica deosebita a dintilor frontali si laterali.
Obturatii din Ionomer de Sticla
Ionomerii de sticla reprezinta materiale de obturatie de culoarea dintelui, un mix de aciziacrilici
si pulbere fina de sticla utilizata in umplerea cavitatilor dentare.
Ionomerii de sticla pot elibera o cantitate mica de fluor care este benefic pentru pacientiice
prezinta o predispozitie a dintilor spre cariere.
Acest material de obturatie este supus unei uzuri progresive in cazul suprafetelor deocluzie, pot
imita culoarea naturala a dintelui insa ii lipseste stralucirea specificasmaltului.
Materialele modernerealizeaza o priza mult mai rapida, sunt mai estetice si problemele de
hidratare si sensitivitate aufost mult reduse.
Material glassionomere :
VITREBOND -Ciment ionomer de sticla fotopolimerizabil de baza
Ketac Nano Light-Curing Glass Ionomer
Fuji Ionomer Type IICompomeri
Compomeri (materiale) : (material hybrid ce reprezinta o imbinare dintre cmpozit si
glassionomer)
DYRACT EXTRA FOLIE -Compomer universal restaurativ direct indicat pentru toate tipurile de
cavitati pe dinti anteriori si posteriori.
DYRACT FLOW -Material de restaurare universal tip compomer,fotopolimerizabil, fluid,
ideal pentru cavitati mici la dintii anteriri si posteriori
Compozitele (material fizionomic plasctic de origine mixta)
Dupa compozitie : - cu o faza
- Cu 2 faze
Dupa ractia de polimerizare : - autopolimerizabil (chimica)
- Fotopolimerizabil (lumina)
Dupa dimensiunea umpluturii : macrofile
- Microfile
- Hibride
- Nanofile
Dupa forma de prezentare : - pasta-pasta
- Capsule
- Pasta
- Pulbere-lichid (?)