Sunteți pe pagina 1din 142

c.

GANE

PE RRIPR VREmEI
v .

www.dacoromanica.ro

..11-ervta_

,4_
C. GANE

PE ARIPA VREMEI

BUCUREV1
1923

www.dacoromanica.ro

IN LOC DE

PREFATA
0

TABLA DE MATERIE
Pag.

CAPITOLUL I

in care autorul, in ciuda unut boer


mare, s'arata mai mare decat el

CAPITOLUL II

in care autorul, mahnit, cade din inal-

time fail a se rani


in care se perinda repede icoane
terse din trecut
in care e vorba despre copii i ne-

CAPITOLUL III

CAPITOLUL IV

12

20

potii Iui Sandu Slugerul


care trateaza despre inceputurile unei boll ereditare in familie boala
53
scrisului .
in care boala se intinde, ;Ana ajunge
72
la culme

CAPITOLUL V

CAPITOLUL VI
CAPITOLUL VII

care face trasatura de unire intre

CAPITOLUL VIII

Falticeni i Barlad
85
cu care, dupes ce se vorbWe de G4-

ne0i tutoveni, se inchee cartea


cu-n formidabil mea culpa"

www.dacoromanica.ro

104

CAP. I

In care autorul, in ciuda unui boer mare,.


s'arata mai mare cleat el.
Marturisesc ca un om care traete in secolul a IXX-a in Romania intregita i'i incepe amintirile CL?
Intemeierea Principatelor poate fi privit, cu drept

cuvant, ca putin intro parte.


Dar nu e vina mea.
Scrim linitit Insemnarile unei vieti, Incepand cu

ziva cand mi-am dat seams Intal ca sunt ceva",.


apoi CA sunt ,cineva" i inainte de-a trage Incheierea

ca sunt nimic`, iata imi cad In mans amintiriled-lui Radu Rosetti. Spre marea mea mirare \rad ca.
ele incep dela Vasile Lupu i se ispravesc la Diva-

Daca-e aa" mi-am zis lass !'

nurile ad- hoc !

Si-am luat-o dela Drago Voda !


* **

Inceputurile neamulul Ganesc nu sunt bine cunos-

cute. Unii zic Ca s'ar trage din Adam i Eva, altii


spun din potriva ca din Goril i Simpanzeu. Si daca
nu se pot Intelege oameni cu vaza ca Moise i Darwin,

ce pot tie eu ?

www.dacoromanica.ro

C. Cane

Ca din unit, ca din altii, fapt e ca neamul e foarte


vechi. Documentele ni-larata, inainte de descalscare,
arzat to Maramure, leaganul romanismului.
MA rog sa credeti ca daca 'mi este felul gIumet,

asta nu Inseamna ca nascocesc. Am o mare dragoste de adevar i n'am de gand sa va mint, nici cu
fapte, nici cu vorbe.
Dar ca neamul GAnesc e neao romanesc din Ma-.
ramure, n'am ilncotro. Diplomele craeti din secolul
al XIV-a aratand legaturile dintre regii Ungarii Si
Voevozii notri d'intai, vorbesc de localitati de prin
pArtiIe Bistri(ei i a Remetelui cu numele de : Ganea,

Oaniciu i Ganyafalva. tar printre locuitorii acestor


rnunti i moii gasim, in secolul at XV-a, pe un lofiannes de Nagy-Ganea, adica pe-un Ion din Ganea
Mare. 1)

Dei domnul Ghibanescu spune CA apelativul

,cane" e slavon, eu vad ca e un nume raspandit


In toate limbele, In acele slavone (GaneEugeniu),
ca 1 in acea franceza (Ganne, Ganay), ca i In
acea engleza (cane in Wanda). C'au furat Galli sau
Anglo-Saxonii apelativul dela Slav', nu ! N'ar putea

deci fi numele i curat romanesc ? Gan. 0 radacina atat de fireasca.


Unele din suspomenitele diplome confirms ipoteza.
Anume acele prin care regele Ungariei, dupa ce lauds
i rasplatete pe credinciosul sat] vasal Dragon, duce
de Maramure, pentru cucerirea (inuturilor de' dincolo
1) Ion Myhaly de Apsa.Diplome maramuresane din sec.
al, XIV si al XV-a (Maramures Szighet 1900) la p. p. 123,
201, 214, 217, 465, 608 etc.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

de munti (Moldova), cativa ani mai tarziu fulgera


1 tuna Impotriva necredinciosului sau vasal Bogdan,

fost duce de Maramure, pentruca a indraznit, irr


noile tinuturi ale Moidovei, sa se scuture de jugui
maghiar.

Drept pedeapsa pentru tradarea lui, i se confisca


toate domeniile din Ungaria, iar tovarailor lui romai li se is de asemenea satele i moiile, care sunt
daruite lui Balc, urmaul credinciosului Dragon.
Printre aceste moii confiscate se afla toata pleiada

cea de Ganea i Ganiciu.


Asa dar, tovaraii lui Dragon i ai lui Bogdan.
erau Romani, iar printre ei se aflau stapanii domeniilor Ganeti din Transilvania.
E deci stabilit, c'o trasatura de condel, ca neamul Ganesc e romanesc din Maramure i venit in
Moldova, odata cu descalicatorii.
Ba, dupa d-1 GhibAnescu,i) Ganet1 s'ar trage din.
chiar Balc Voevod, din Sas prin urmare, i din Drago

VodA ! Asa incat am fi de vita damneasca i Inca


din ce fel de vita... din prilnii descalicatori !
Un alt autor simpatic
i, fara voia lui, glume(
Alexandru A. Sturza, in cartea lui despre domnia
Vocla Mihalache, spune ca'n toata Romania
sunt numai 9 familii de boeri batinai, mar:, vechi
feodali" ! 2) Printre ele : Ganetil ! iata-ne deci seniori medievali... te vad, te vad, strabun obscur, cul

lui

1) ,,Gh. Ghiblnescu in revista Ion Neculce vol. III, 1923,.


2) Al. A. Sturza. Le re.gne de Michel Sturza p. p. 136137. Aceste familii ar fi : 3a1s, BAleanu, Balaceanu, Cantacuzino, Cretulescu, Gane, GrAdisteanu, Sturza Si VAcarescu.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

coif 1 cu armura, cu dreptul primei nopti de nunta !...


Mari mecheri, feodalii Atial...
El, dar sa Warn. Aceasta stralucita origins
poate fi contestata sau discutata de cine-o crede

de cuviinta. Eu n'am vreme sa ma opresc. Ceilalti


strabuni ma chiama.
La inceput 1i cam 1ncurc. Del s'au trecut atatia
ani ! Si erau multi pe-atunci. DacA nu le mai dau
de urma, pricina e a unui prost obicei de pe vremuri sa se scrie cand se vorbea de boeri : Jupapas sa se tie
nul Costea sau Hatmanul Andrei
din ce neam erau !
Cel Intai care'mi esa In cale, din isvoadele lui
GhibAnescu, e Japan Toader Ganescu in vleat
6952 (1445 1). E un 'Attar] interesant, fiind-ca, dei

tace In stove moarte, spune Domnul despre dansul lucruri intelepte : Ca Jupan Ganescu boiarul
nostru" e ginerele popei Oana de pe Ialan !
Ei ?... Se pare putin ? Dar e foarte mult.
latA-1 pe Ganea stmnandu-i Ganescu, dupa

obiceiul vremei, precum Jurjea 1i spunea Jurjescu


i Miele Miclescu.

Al doilea. Vorbind de Toader Ganescu, Domnul zice : boiarul nostru". 0 lectie de istorie data
de Stefan Muat incapatinatei posteritati. S'a raspandit o credinta la noi, cu pu(ine exceptii chiar
printre cunoscatori, ca boerimea romans era boerime de slujba, nu casts nobiliara. De la Greci Incoace, da, Lisa nu la inceput... Dar, In aceasta
1) Gh. GhibAnescu. Surete ti lzvoade. Vol. 1. p. 128
urm.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

privinta s'a scris atat de mult, i bine i rau, mai


mult rau de cat bine, cat n'ar fi locul aici sa spu-nem deck doar un lucru : CA Stefan Von Muat
tia mai bine decat not ce se petrecea pe vremea lui.
Deci iata-1 pe acest Domn zicand lui Toader Ga-

nescu Jupan" (de Ia pan", domn, seigneur), adao.gand ca el este boiarul nostru", de1 nu era slujba i nici fost slujba.
Era sau nu era casts nobiliara ? Tot dintr'un
condei. lstoria in gafop !
Al treilea. Socrul lui Jupan Ganescu fiind de pe
lalan, Domnul Ii daruete ocini Si moii Ia obaria
acelui rau, precum i a Barladului. Si astfel se In-telege cum, din Vestul Moldovei, de la Cernauti la
Falticeni i pand In Trotu, s'a umplut tinutul Tulovei de sate Ganeti.
Al patrulea. Toader al nostru era ginere de

popa. Nu ca ma laud, dar era... Si in 1445 popa


era popa, alesul lui D-zeu pe pamant... S'au trede !
i cucut de-atunci 500 de ant. Astazi
noatem cu totii !

JupAnae Toader, fie-ti terina ward, trecem innainte, lasand la oparte pe fiul tau Fronie, foarte
ipotetic ! 1)
cel putin deoLdsam de asemeni in umbra
pe Gane i pe Coste, care in 1491
camdata
vand satul Cernica pe Berheci lui Marco, Spatarul lui Stefan cel Mare !
Trecem deci la un alt Ganes; Pdrcalab de Neam(
pentru care am o deosebita consideratie i lata

1) Gh. Ghibanescu. Surete si isvoade. vol.

i.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

dece. La moartea lui tats -seu i-a strans fratii la


Impartiala moctenirei, anume pe Cozma Postelnicul
i pe sora for Magdalena '). Veselii moctenitori ici
scule ci tigani.
aleg moiile una mie, una tie
Asta era in 1517. lar 23 de ani mai tarziu, in 1540,
se intampla dandanaua Cea mare despre care
sunt pline toate cronicele noastre : omorarea lui Stefan Voda Lacusta de catre boerii Ganeti i Arbureti1). Si anume in imprejurarea urmatoare :

Niste lupi turbati" (6tia erau strabunii mei sa-

racii) s'au vorovit intro sears ca sa vaneze oaia


cea neslobiva" (Sic. Vorbele lui Grgore Urechie.
El 11 face pe Lacusta oaie, nu eu) Si dand invatatura slujilor sale ca toti sa se 'ntrarmeze si pimandu-le i juramant sa le fie cu dreptate, s'au pornit
cu totii i intrun, foicor, sus in cetate, unde odihnea, au risipit ua ; netiind Stefan Voda nemica de
aceasta s'au sculat fiind numai in camaa, iar ei cu
totii, ca nicte lei selbateci, au navalit asupra-i cf
multe rani facandu-i, l'au omorata. Amin !
Asta este dela Ureche Vornicul citire. far Costit
fiul adaoga : ... cat i astazi se cunoacte sangele
pe zidul peretilor casei aceia, in cetatea Sucevei,
pistrulat din Stefan Voda ci taindu-1 capul l'att
scos afara !"
Grozav ! Mi-e rucine i azi, dupa patru veacuri,
de fapta aceasta.

Cand ma gandesc c'aci putea sa ma trag dirt


1) N. lorga. Studii i documente. vol. VI p. 74.
2) M. Kogalniceanu. Letopisetii Ti ei ;Moldovei Ed
1852 vol. I. p. 167 i urm.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

acei lupi, din acei lei

mai ales ca erau selba-

ma apuca un necaz, pe care nu'l pot man teci


gaia decal cu gandul ca nici pans azi nu tiu
cine anume erau acei Ganesti flamanzi. Adevarat e

Ca Azarie, Urechie, Costin si Sin.cai spun ca


,acest lucru urat si necuviincios" s'a facut de
catre Mihul Hatmanul i Trotusan Logofatul.
dar care-i Ganesc, care-i Arburesc?
Bine, bine

Vorba mirelui care, trebuind sa se hotarasca


inter) chioapa
canta :

o chioara, sta nedumerit i

Care, care, care,"


Care s-o aleg ?"
Am ales pe logofatul, fiindca la urma urmei,
daca e vorba pe ghicite, apoi mai bine Imi vine
sa cred ca Trotusan era Ganesc, de oarece, pe
vremea lui, mai traia un anume Ion Ganescu cu
mosii pe Trotu si mi-au zis : poate de-acolo i
se trage numele. Dar nu tin mortic. 11 vrea
unul pe Mihul Hatmanul slobod, sa si-1 is !
Uite, frate,
Eu fl revendic Insa pe Cozma
c'am uitat s spun lucrul de capetenie ! Ucigasii
acetia mai aveau doi tovarasi nedespartiti, pe
Crasne i pe Cozma. D'aia ziceam mai sus ca
am o deosebita considerafie pentru acel parcalab
de Neamt, Coska Geinescu, care chemand la
motenirea batranului pe frate-seu Cozma Postelnicul, mi-a dat mie a Intelege ca acest fericit
motenitor din 1517 e acela nechibzuit uciga,
despre care spun Letopisetii ca In 1541 i s'a taiat
capul. Fiindca aa s'a ispravit Intamplarea.
Petru Rare li-a taiat capul la toti, lui Trotusan,

www.dacoromanica.ro

C. Gane

lui Mihul, lui Crasn4 i lui Cozma. Ia-n socotiti Dumneavoastra zice cronicarul cum pedepsete Dumnezeu celora ce fac rAu

').

... Si pedeapsa lui Dumnezeu nu e numai

una. L'a blestemat Domnul pe Cozma, vel postelnic, cu'n card de fete, cu Anghelina, cu Nastasia, cu Maria i Sofia !.. vai de el saracul ! Iar
Anghelina s'a apucat, la moartea surorilor, poatei pentru isp5irea pAcatelor lui Cozma, sA-i
daruiascA moiile MAnastirei Probota... 2) sa to tot
faci calugAr !
Si

acum ca tim toate aceste, ne putem in

toarce la Coste 1 la Gane, cei cari in 1491 yindeau spatarului Marco cu 60 de zloti tatareti
satul Cernica pe Berheci Ei erau nepotii Magdei
Si strAnepotii

lui popa Filip, un batran de pe

timpul lui Alexandru Cel Bun 3).


Mutt m-am certat cu D-1 Ghibanescu din pri-

cina lor. Nu vrea i nu vrea sa le del boerie


lui Coste i lui Gane, pe cand eu tin mortic sa-1
fac pe unul Parcalab i pe cellalt Portelnic.
Mi-am pus de gand sa nu plictisesc pe cititor
cu aere doctrinale. MA mArginesc deci a spune
cum ca parerea mea este urmAtoarea: Coste este
jupanul Ganescu, ParcAlab de Neamt, iar Gane
este frate-seu, Cosma Postelnicul. Cine vrea sa
1) Vornicul Grigore Ureche in Letopisetii lui Kogalni
ceanu.

2) N, lorga, Studii $i documente vol. VI p. 75.


3) Ion Bogdan. Documentele lui Stefan Cel Mare, vol.
1. p. 470-72.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

ma creada bine ; cine nu, sa citeasca nota din


josul paginei.1)
Istoria pe scurt a lui Coste i Gane ar fi deci,
dupa mine unul, urmatoarea :
Nepotii Magdei i poate ai lui Toader GAnescu,

poate deci fii lui Fronie Ganescu, erau, pe la


-sfaritul domniei lui Stefan Cel Mare, doi tineri,
Inca fara boerie, cari ajung, pe la 40-45 de ani,
sub Stefanita Voda, boeri de seamy i oameni
cu stare. lar la batranete, cu vre-o 70 de toamne
In spinare, amarAti de cine tie ce neajunsuri
sau poate mucati de vipera ravnei, se inteleg
cu Arburetii i se due, noaptea, in cetatea Sucevei, sA-i omoare voevodul. Pun pe-un om de-al

for in scaun, pe Alexandru Cornea, de la care


nu pot trage foloasele ateptate, cad dupa abia
3 luni, noul voevod este omorat de Petru Rare,
impreuna cu cei care-I Maltase la domnie,
lnrudirea acestor boeri cu ceilalti Ganeti n-o
pot stabili, decal ipotetic, dar erau de sigur din
cela neam, Suceveni i ei, cu moiile in apropierea Probotei, acea manastire de care, in cursub vremurilor, au fost mereu legati Ganetii, ba
cu daruri, ba cu certuri ba cu lacrami, ba cu
bata!

**
Tot pe vremea aceia, contiporan cu Trotuanul, cu Costea i cu Cozma, poate Si el conspirator i poate uciga, traia boerul Ion Ganescu 2).
1) Vezi Apendice No 1.

2) Gh. Ghibanescu, Surete i izvoade vol. II. pp. 155


.160:; A. R. Pachet XXVIII.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

10

Trebue sa fi fost vre-un om cu vazA multa, slujba de frunte, bogata mare, cAci mama lui pare
a fi fost o Stravici, soya cu Marica Buhu, iar nevasta lui un vlastar din neamul Orafrica

Amintirea lui ramane atat de vie


In mintea tuturor urmailor, cat nu se pot certa
doud rude de la un petec de pamant, fard sA-i.
spund unul altuia : Si eu sunt nepot sau rasstrAnepot de-al lui Ion Ganescu !
Printre multe moii ce-a avut pe Trotu i la
Strunga i aiurea, Costetii din Suceava e mai de
capetenie, caci de numele ei se leaga, printre
veacuri, toti Ganetii fasleti, facandu-ma sa'ntrevad, fard a-I cunonte bine, irul neintrerupt at
neamurilor 1).

strAbunilor mei.

Ion Ganescu e deci, dupd mine, adevaratul Intemeetor al neamului Ganesc. Fie-i numele slavit;

(ce eram de nu era ! ?) i sa trecem mai departe cu iutala gandului.


MA inchin In treacat Jupanitei Ana, cA-e fata
lui Ion (1561)), iar lui Miron Gane, parcalab de:
Soroca, ctitor de biserici (1595) ii strig : La revedre, jupane, ma 'ntorc, c'avem o socoteala ImpreunA... ma rog ?.. n'am vreme acuma, ma chiamA
Maria, rAmai D-ta cu Vasilca !" SI pe aripa vreinei
ametit de atata mArire, de-atata boerie 1 atata bo1) N. Iowa. Studii si documente vol. VI. p, 77 ; A. R.

Pachet XXVIII. Familia Or4 era dintre cele mai insemnate familii boere0 dinainte de 1450 pand pe la 165o.
2) A. R. pachet XXVIII; GhibAnescu, Surete si lzvoade-

vol. II. p. 155-160.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

11

gajie, intru in veacolul al 17-a, mirat, nedumerit,


trist, cu Maria Gane in carca, vAduva saraca.
*

**

C5ci roata lumei se 'nvarte.


In secolul al 14-lea Ganetii vin la cot cu descAlicAtorii, inrudiji poate cu ei, inteal 15-a sunt
vechi boeri de tara, inir'al 16-a stau in fruntea
boerimei... i inteal 17-a se dau de-a berbeleaca !
Ajung, intr'o sutA de ani, aproape toji razqi.
Cateva neamuri se mai tin scal de-o mica boerie,
a doua sau a treia ; se ridica in secolul al 18-a,
incet, greu, ajung din nou la stArile d'intai, mai
mutt prin agerimea minjii, decal prin bani i a'Hanle ; intr'al 19-a, cuprini de vartejul vremei,
se cultivA, traduc i scriu ; in 58 Ii se iau privilegiile ; intre 60 i 70 ii pierd averile i in 1923
unul mojae la Casajie, altul Mae o sabie, unul
.urea sA cucereasca piejele de sare, altul piaja de
petrol, iar eu stau i inir la vorbe, sA le fi citit
bAtranii m'alegeam c'o pAruialA...!
Mari am mai fort Doamne i vezi ce-am ajuns I

www.dacoromanica.ro

CAP. II

In care autorul, manit, cade din Ina 'time

fail a se rani.

Biala Maria nAscula nu tiu cum (adicA vorba


vine ; stiu cum e nascuta, dar 1111 tiu fata cut

era) fusese nevasta visternicelului Iona, u Gane,


cumparase impreunA cu soul ei Orli de sate i
mai multe case in Mihaesti, Mitesti si Cihoreni
(Suceava), era pe cale poate sA se facA boeroaica
de frunte, cand, in anii d'intal ai veaculului nou,
ii moare bArbatul. In 1604 Si 1606 0 gAsim ju-decandu-se cu soacra ei Sofronia Gone, i cu
cumnatii Nichifor si Isac. CastigA intr'o parte,.
pierde Intealta, se sbuciuma Si moare, lasand doi
frciori, pe care-i gasim peste 60 de ani batrani
razed de Mihaesti si de Costesti 9.
Si astfel urmasii lui Ion Ganescu din Costesti
ajung, in veacolul in care Grecii incep a-si scoate
coarne boeresti boerinasi, mazili, razesi ! Abia
dad Gheorghe Gane, tot din partea locului, ajunge
Jicnicer (1669) 2), iar un alt GAnesc vatav de tigani (1696) 2)... e drept ca de ( igani domnefti ! r
1) Gh. Ghibanescu. Surete SI Izvoade vol. II. pag. 56-66.
2) lb.
3) A. R. Cre0ere 1912.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

13

Vatavul acesta are un fiu ,Stefan pe care-1 afram

In 1726 inaltat la rangul de Para lab 1), iar Stefan lasa doi copii : un fiu Lupu Cane, boer cu
oarecare vaza (1760)2) i-o fats Maria, maritata
cu iscusitul manuitor al condeiului, cronicarul Vasite Buhdescu 3), caminar 1 paharnic. Dar i se stange
neamul intr'a doua jum Mate a veacolului 18-a i nici

o urma n'ar fi ramas de n'ar fi nascocit Metode


1 Chiril nite semne incalcite, pe care In secol
lul mainelor cati-va nebuni se mai caznesc s le
de scurce !
*

Spuneam mai sus ca in 1445 Stefan Von Muat daruise lui Toader Ganescu moii i ocini pe
Barlad i 1alan. Si acum, iata ca, dupa 150 de
ani, dam de urmele coboratorilor acestui boer..
Tocmai In celalt capat a/ tarei, prin tinuturile
Tutovei, departat prin timp i spatiu de neamul
Ganetilor din Suceava, rasare din praful vechilor
hartii Condrea ,Sarbusca de Geme$ti (1601) 4).

Las a nu ma pot indoi ca omul acesta este


un coborator de-al popei Oana i de-al 1ui Toader Ganescu 5), dar de-ai putea n'ai vrea. Sar1) A. R. Cregere 1905. Din Archiva familiei Sturza
de la Miclenpni. Mss. 137 1 CXI.
2) Ibidem :
3) A. R. Man. 143 I CXI.
4) A. R. CreVere 1918.

5) Faptul cd in 1445 1 se intareVe jupanului Toader


Gclnescu mo0 pe Ialan si Berheci, si a in 1601, adicA

peste 156 de ani, se gasqte in acelas loc o wzare rdz4easca Gcluesti e, mi se pare, destul de explicit
ca sa mai aiba nevoe de must comentar.

www.dacoromanica.ro

14

C. Gane

buca asta ma 'nebunete ! *Arbuca de Ganeti I


Ce-ai da sa ma mai pot chema aa !... ..ai da...

Intreg avutul ce-am catigat pe urma operilor


mele anterioare de la fotii mei editori 1).
Si neamul lui se 'ntinde, se 'ntinde... Dragedlci,
fratele Condrei, e Armael in 1616, iar batranii

care-i urmeaza se inmultesc, se cearta, se trag


la judecati dotia "sute i mai bine de ani nu
mai au astampar, nici hodinA 2). Fac insemnari
cum se Impart bAtranii of Ganeti (1777), izvoade

dupa cum au curs neamurile Condrei (1778),


spits de neam Ganesc de la 1601 la 1803, ma rog,

un material genealogic sa -i saturi i pe Octav


Lecca Si pe Sever de Zotta... Numai ca din toate
aceste nu ramane nimic de cat o insemnare in catalogul Academiei. Documentele sunt duse, pornite
in pribegie, calatorite 'n departari... tin de urat,
la Moscova, tezaurului nostru national !
De altfel, cu toata departarea dintre Ganetii Sucevei Si acei ai Tutovei, un document despre care
vom mai vorbi, arata lamurit, nu numai ca obaria
este aceiai, dar afar ca legaturile, intarite prin
stapanirea pamantului, au Minas stranse In timpul
veacurilor. Boerii Gane din Suceava sunt Inca, In
veacolul al 18-a, razei In Ganetii Tutovei, despar1) Amintirile unui fost holeric" 1914. Ed. I, Editura
,Minerva, 1000 exemplare, epuisat. Beneficii: minus 1000 lei.

Idem, 1916. Ed. 11-a, Editura FlacAra, 1000 exemplare.


epuisat. Beneficii-: Lei 0, bani 0.
Prin viroage i coclauri" 1922, Ed. I. Editura Cultura Nationall" 5000 exemplare. Beneficii: Lei 00, bani 00.
2) Vezi apendice No. 2.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

15

liti de neamul lui *Arbuca poate chiar de pe timpul


jupanului Toader, insa cu drepturile for la batrani",
neprescise din 1445 la 1768 i chiar dupa cum
se va vedea pana la 1823 patru sute de ani L
In vremuri, omul avea doua griji care-1 calatizeau in
viata : pastrarea dreptului de proprietate i mantuirea
sufletului. Astazi, proprietatea, puting cat mai este, se

caznete s'o faca obsteasca, cat despre suflet... are


oare ce mantui ?
*

**

Din toata saracia asta, se revarsa totui in se17-a i-o raza de marire peste neamul
Ganesc. Putina poate, 1 pe cale piezisa, dar a fost
ca o poleiala data neamului. E vorba de casatoria
Ruxandei Gane cu Constantin Cantemir, viitorui
colul al

Domn !

Acest Cantemir era un mazil de prin partite FMciului, cu pretentii, mai tarziu, de coborator dinteurk

han tataresc (cad boala aceasta e vechie in tail,


chiar tatar
numai, pasa fii de orice neam
zeasca Dumnezeu, Roman sa nu fii).
Nascut in 1612, Isi petrecu tinereta in Polonia,
unde invafa carte, putina
i manuirea armelor,
bine. Trecea drept osta viteaz i capitan priceput.
Intors dela Lesi cu'n astfel de renume, intra Intai in
slujba lui Matei Basarab ; apoi, venind In Moldova, Vasile Lupu it lua sub ocrotirea lui, it inalta in boerie si- I

Insult cu nepoata lui Gheorghe Ghica batranul. 1)


Aceasta casatorie fu ca mingea de sapun, acu-ai
1) Operile Principelul Dimitrie Cantemir, publicate
de A. R. Vol. Vii. Vita Constantini Cantemlri" etc.
1883 p. 6.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

16

suflat, acu s'a dus ! Dupa 6 saptamani nepoata


Qhicai moare de ciuma, lasand, In 1646, un Cantemir tinerel i plin de avant razboinic.
Framantat de neastampar, ii Intoarce privirile spre
locul lui de batina 1 -1 alege o mireasa
cunoscuta poate din copilarie
.,pe Ruxanda, din familia boereasca a Ganetilor" Ex nobile Ganestio-

rum familia" spune Dumitru Cantemir in cartea lui


clespre viata parintelui sau.1)
Ruxanda pare a fi fost orfana cand s'a maritat,
fara parinti ql fara frati qi surori Quae unica to-Bus familiae remanserat"
Insa bogata, stapanitoare a multe moii 1 a unui insemnat numar de
?obi. Din aceasta casnicie se nate o fata
primogenite
numita 1 ea Ruxanda, sau mai ele.gant Roxane cum ii zice pe latinete savantul el
irate. 0 fata care, Bind odrasla domneasca, se maTita mai tarziu cu Marele Hatman Lupu Bogdan,
'unul

din cei mai de frunte boerl ai Moldovei de

atunci i intemeetor al unui neam, care mai traete


41 astazi.
Cu o nevasta tanara 1 bogata; cu 'n copil pe
care, dupa felul cum i-a iubit el ginerele se vede
cum trebue sa-i fi iubit i fata, cu Increderea Domnului care-1 tot miluia cu boeril crescande
Constantin Cantemir se putea bizui In steaua lui cea
buns. Insa, nici de data aceasta nu-1 Indragi norocul pe deplin, cad, dupa abia 3 ani de casnicie,
biata Ruxanda Ii da i. ea duhul. Lasa, la randul
ei, un Cantemir bogat de banii fetei lui, tot Inca
tinerel 1 tot neastamparat.
1) Ibidem p. 9.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

17

Un an doi de jale si de haine cernite i viteazul Boer isi is o a treia nevasta.


Maria Banta '), dintr'un vechi neam de tail, fit
inai norocoasa de cat Inaintasele sale, cad ea fu
mama unei case de copii, fete maritate dupa boerl
marl, baeti care-au ajuns Domni, fu mama lui Dumitru Cantemir, una din gloriile neamului nostru
roma.nesc. Dar acest noroc ramane postum, caci
nici ea n'are parte sa se vada Doamna. Cantemir
batranul a fost un fel de cioz1u. A Ingropat-o i
p' asta !
Mereu inaltat In rang, capitan, vel armas, mare
hatman, cand boerul

acesta

ajunge

la

1685

Domn in Tara Moldovei, el este vaduv pentru a


treia oars... un vaduv, de data asta, pe care-I pade ambele feluri. Dornrasise avantul razboinic
nia lui 0-0 ilustreaza prin oarecare Intelepciune si
prin omorarea lui Miron Costin !

**
Credeam ca neamul Bantasesc este stins de mult.
0 Intamplare ma facu sa descopar cele ce urmeaza :

Eram lntr'o sears la Minn pe Bulevard. Stateam de vorba cu 'n prieten Emilian care- mi
.

povestea frumoase lucruri despre legaturile familiei


lui cu Mihai Eminescu 1 amjntiri personale despre
Petre Liciu copil, care In curtea acelei famiiii din
lai, inprovizase un teatru In care-i desfaora Incepatoru-i talent. Grajdul era scena si ura parter. In
stalul I
10 bani lozul
stateau stapanii casei st
1) Ibidem.
Pe aripa vremei.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

18

prietenii lor, iar in stalul al II-a


rale
jupaneasa 1 argatul...

un loc 5 pa-

In fumul de tigara i 'n aburii de yin, cu fruntea


'n palme, coatele razimate de masa, ochii nicaeri
1 gandul departe, ascultam cu nesat comoara
duioaselor amintiri, reminiscence diafane desprinse
din negura de vremi...
Un domn trece pe langa noi. Se dating, se opretei-i scoate pa 'aria. Ma uit la el. E 1ntre dolt&

vraste i Intre doua pahare. Se prezinta :


Da-ti voe... Banta" !
Banta ? Moldovean ?"
Da, Dom'le... Dumneata ?"

Eu ? Gane"
Uite, Dom'le !.:. pai atunci.. ne 'nrudim !II
Cum aa. ?" intreb mirat.
E de demult.. dar ne 'nrudim.. de la Voda.
Cantemir..."

A 1 da zic Stiu I Cantemir batranul a avut.


trei neveste, o Ghiculeasa, o Ganeasa 1 -o Banta
easca. Intre aceste femei nu era nici o rudenie, deci

ne 'nrudim. Ce mai faci, vere ?"

Si ne-am strans mana cu simpatie, cum se 1


care nu se vazuse de 260

cuvenea Intre rude

de ani.

**

Acuma, Wand pe Eminescu, pe Liciu 1 pe Dom--

nul Banta, interesant ar fi s Slim cine era Ru-

xanda Gane. Insa, dupa cum am mai spus, n'am


de gand sa nascocesc nimic. Nu tiu cine era. Las.
grija aceasta viitorilor biografi al familiei Cantemir.

Despre mine, am hotarat In gandul meu ca e dim

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

19

neamul lui SarbucA, flindca mi se pare firesc ca

boeri din acela tinut sa se uneasca prin cgsnicil


pentru a-i rotunji moiile. Asa s'a facut In Moldova in tot cursul veacurilor trecute, aa o fi IAcut 1 Cantemir batranul.

Cu aceasta noun ipoteza la pasivul nostru, sa


parasim pe toti aceti Ganeti fumurii i sa ne 'ntoarcem la Miron Gane, caruia ti dadusem, se pare,
o intalnire !

Ba chiar, cu voia D-voastre, o sa mai urc scara


cu o suta de ani 1-o sa va vorbesc de Jupan Alexandru, tovarlul de arme al celor trei Muati,
tefan, Bogdan 1 tefanita.

www.dacoromanica.ro

CAP. 111

In care se perinda repede icoane. sterse


din trecut
Indira -te margarite. MA fa:. povestitor. Cad de

acum inainte ma tin de Arborele Genealogic,, al-.


catuit in 1849') si iau pe Gane0i unul dupa altul,
aa cum stau In0rati In spits, dela Alexandru, zis
Paharnic Mare, pans la bunicul meu Iordachi, mortIn 84.
Greelile, vadite sau presupuse, vol Incerca sa
le indrept ; Incolo raspunderile cad asupra Aga' Dumitrache Cane, fauritorul spitei 1 asupra domnilor
Haddig i Jambois, cari-au legalizat-o cu iscali
turi i peceti. Are unul vre-o reclamatie, sa-i traga,
pe ei la raspundere... la cimitirul din Tatarai sau la
masa de spiritism !
**

Era data ca nici data un domn in Tara Mol


dove', intelept i viteaz cum nu mai fusese i CUM
n-o sa mai fie. 11 chema Stefan, poporul Ii zicea
1) Spita Neamulul Ganesc dela vechime din Martie
1849. Cunosc 3 exemplare. Unul fost al lui Nicu Gane,
astAzi in posesiunea fiului Alexandru, al 2-a in stapani-rea Dnei Emilia Gane si al 3-a intr' -a autorului.

www.dacoromanica.ro

CID

TS)

3Agpm_n_4---)011175_,/

110

irxinn i in NOGACCT) din vrinfanie in ljenepagie de3a.te1F944:delstudis ebnItienke NCOM5A in dpenIate de Go.
el)! nInunteni a liprunatnani Moadanei. aAkittnity octet elnpi Dplomentadte. tu ()palm' Magi. Anal i849..lana MapI ie.

.iC_ripsmos kirS
iP

4POS1

Dital=111111-1)

ilbeii.11111.11.11TOMil.

ALM 110.10ABIlomegi

MC

111.111aillt Ile
t6A

p. ......r

wea.

f-T.

"a-

...wMw'yiyrgw Matsu

A..........4.,

gRACAKe
ANS

"7-"'

Awl ipa.artup. ata A

jr./7to, '1.=1: :4: .17 'At

.,a,,,.....,,J..

,,,, -

244=

.....Z.4771.-"*-

lia ,:to or ta

.4...IAMAP.a.are
two.
..am.
TY Ion,. lam: raNda

4:47;a:Crs::::Zegegy:.a.'

.7 2.7.! ,,..

4.4 Lit;t077#17%.117

P,...

so AL..
rstio '74.
(Wu at

...... ,

."'
Qua

.ra IN eA Alreirnearld. ea Paw.. Norn.;,11.


.4,Yeramarats,
.

/0

or.",

Pe.

...ow..."..*
.4*

f.:71.: 7;

IrsTir eta 1 =A I =

.40

mlapi

... ... .

Mo. ......

tio4;,..t.4.7

Al e rug%

nnn.

ow: fa

,...4,

W:LetrZLretLai;.,
4
.4, 7.

.. al../..z.,
F.

4.

414,
A.,

1100.....1 le.
sof

..101....mor
r rrqt....A.
Ago.,.
/.01..;
gem.,
ime1

ft.
...b....1,1
.14. AwYrn...

A.18KCANDPE

ans.

I'll/IA.1S X

1:L717:',: e 7
re.:4

...........

..........,,,.......,.,=.1,;:7:;-7.101....,,,,''''.

A.

.''''''''''''

'....1.11..... ,,,,.........%A.:,::: ....,:2::: 77:'-------r---4--err'"


..... - .- tr,::::::1'.11.7-:-..-r.',,..4:"":tter4:r=^:,"."......'47,=,...".aart,,f,r,,17.,......
,,;'.

,ff,-,......n, 77::,... a .13. /14,ara l.04,4142.,,,t.T.,..,,


1,:r.:,.....'17,:a7E.,2.....,.....,,,,,

..,,,,,.......... 4... , 4

'I, a, d'.. Ile*: , 8,

...I...a, A..=

Delfes.arys

r.

r- 47,

rkpi.pi.

--(- ADE B crir


',t fio.valor
-. le, MAy IS,

own

-.. ....J. . 1 .
.1.
1,.

'

IVA

ani.siel IAN Eilnrmat cans

As.att

....A...pp,. ova....

.'="-^7... ... att- .--.., ". "..jX.":.


7 6.i:we..., , .......q.
,IIA e a.. ,., ...... -,:=.%

1,01t314
,bt

tS

vigse.N2_27:te nd

0.214.4,.

key.Isr how lyriaaI

'
F.:-...S=F-0.

hem* I...I

/A.

.4--........zr -...., ,..4-.4.....4..


-.
......., , ft.....0.7..
:;,___ ,:: . ..- 1......4.);..

''" tt". 1.. :: r

k.. Aiortea.

on. Ia.. a Aar

Ormair1.0,

44 liz St ..; 7; ...c...A......-

"ttellanTr.

ar

4.0P-

I. I...4

tr= g a."

erpl le..a 1,44 r

"

..
.0111711

ela 4, yak

A a A.

"'", ',. 117e

....

31 A11 b.1 A 17TA.1Or.


roqi
4000,4

I....

,-nellYiAO

L tiara vier I oirsplaws.

.e

"4.,

/.4

ar

154,r.

I..

AM

0..41 reikol 0.44

Play.
re.*,---sr.1..4'..4.
I

Spifa neamului Ognesc


alcAtuitA de Aga D. Gant in 1849.

www.dacoromanica.ro

1444.
/oh.. 4..

4.44, ;I. 4/.0

c.

I IL

Pe aripa vremei

21

Cel Mare" Si n'avea nici un amestec cu povestirea de fata i nici cu neamul Ganesc. Pe vremea
lui traia insa un boer ce-i zicea Alexandru Gane
sau Ganescu, care era Paharnic Mare. Adeca vorba

sa fie, ca:i nu era paharnic nici mare,

nici mic,

fiindcd in lista paharnicilor lui Stefan Cel Mare,


publicata in Uricarul, nu figureazd nici un Alexandru.
Dar insfarit, aa era parerea agai Dumitrache ca
era paharnic mare, i ce-o fi fost a fost, dar a trait
multa vrerne de-a avut fi durerea sA-si ingroape
voevodul in anul dela Mantuitorul 1504.
Se insurase de timpuriu i a "usese un fiu botezat intru Domnul cu numele de Ilie. Cand a murit

Stefan Voda, llie Gane era 1 el barbat acum, cu


nevasta i cu trei copii. Fericlrea familiei parea intemeiata, dar voia lui Dumnezeu, pe cat

e de

dreapta, pe atat e de netnduratoare. Zece ani ma?

tarziu, in 1514, iata se ridica un Trifaila ce se


facea fecior de domn" i vine in Cara cu oaste
ungureasca ca sA-1 rastoarne pe Bogdan VodA din
scaun. Domnul Ii strange otile in grabA Si, vrednic
urma al parintelui seu, intampina pe Unguri langa
Vaslui, ti bate i-i pune pe fuga. Trail e prins

i platete cu capul pofta lui de domnie !


La acea batalie, la care luase parte toata floarea
boerimei moldovene, moare vitejete, pe campul de
lupta, !He Gane CupArelul.
latA

deci

pe Alexandru ramas, la bAtranete,

nemangaiat parinte, cu trei nepoti in card. Dar batranul e Inca verde. Si-a ingropat feciorul, a ingropat doi Domni, tats i fiu, pe Stefan i Bogdan,

www.dacoromanica.ro

22

C. Gane

i acum, credincios, slujete inainte pe nepotul de


fiu, pe Stefanita Voda.
Zic letopisetii ca la domnia acestuia au intrat In
Cara Albul Sultanul cu Tatarii, fara veste, spre

Prut, pans la Serbanca din sus de Stefaneti 1


s-au apucat a pradare tare. 0tile moldovene sunt
stranse din nou i Stefan Cel Tanar, ca parintele,
ca bunicul, lovete, lupta i Infrange.
Intorcandu-se apoi in scaun, a poruncit boerilor
sa se stranga In Harlau, toamna, de Sfantul Du-

mitru i acolo, daca s-au adunat, ospat 1 mare


bucurie au fost i pe toti vitejii I-au daruit Stefan
Von".
In rand cu ceilalti viteji, la Walla dela Serbanca,
fiind i batranul boer Alexandru, a carui spada neruginita slujea a treia generatie de domni, partea
lui din darurile domneti if vent moille dela tinutul
Cernautului. Dar acea bogatie mult putina cat
era nu i-a fost cu noroc Jupanului Alexandru. In
invalmaala luptelor i a pradaciunilor Albului Sultan, Tatarii 1i omoara nepotii, pe Griora$ i pe

Anita. Copii lui Hies urmeaza, dupa abia 4 ani,


pe parintele for In mormant, lasand pe bietul for
bunic, batran, amarat, cu-n singur nepot ramas viu,
spre fericirea i prosperitatea neamulul Ganesc.

**
Acest nepot, fiul lui Hie Cuparelul, ar fi, dupa

arAtarile spitei, Miron Gane, Parcalabul de Soroca.

Dar eu nu cred lucrul acesta. Nici Domnui


4GhlbAnescu nu crede. Cat am pus not la cale sa-I

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

23

scoatem pe Miron tiu al lui Ilie, nu s-a putut.


Hie moare tanar de tot in 1514, lasand trei copii,
care s-ar fi naszut deci intre 1510 i 14. Pe Miron
it aflam cladind biserici in 1595, iar pe vaduva Jul
traind in 1631
o suta douazeci de ani pentru o
generatie ! S'ar fi putut aa ceva in Palestina, pe
vremea lui Run, dar nu se putea in Moldova lui
A lexandru Lapuneanu.

Intre Hie i Miron s'a mai strecurat o generatie,


nu se incape indoiala. Cine o fi "ntrupat-o, nu tiu.
11 cam banuesc pe Ion Ganescu, proprietarul Cos-

tetilor, o cunotinta veche. Dar n'am dovezi la


mans, incat sunt silit sa prezint cititorilor pe Miron
Parcalabul, fara paternitate stabilita.
Cu strabunul acesta intram in domeniul familiei.
Din el ne tragem fara lipsuri de inplinit toti
Ganetii de astazi, Ganetii fara a, nu Ganea
I
Ma rog, foarte important ! Cinstea neamului atarna de cea dintai liters a alfabetului. 0
legi de coada, eti rucla cu Marin V. Ganea, fabricant de !while. Te lepezi de ea, eti coborator
din Miron Parcalabut i din Balc Voevod. Ori iti
tii ighemonicul, on se duce Cara de raps, cu traditie cu tot.
Din documentele produse in sprijinul spitei neamului dela vechime" rezulta ca Miron era Paralab de Soroca i ca avea moii in tinutul Cernau-

Gane

tului

acelr daruite de Stefanita-Vocla lui Alexandru

Gane. Judecata mare cu neamul Volcinschi pentru


stabilirea dreptului de proprietate asupra acestor pamanturi. In 1587 Petru Vocla Schiopul, fiul Kiajnei,
cla la mana lui Miron un uric sarbesc, de pe care-

www.dacoromanica.ro

24

C. Gane

Ganestii din 1849 mai aveau o copie, 1 din care


se vedea ca Miron Gane iii castiga procesul",

cum s'ar

zice azi, i rAmane deplin stApanitor


asupra a verei batranesti.
Pe urma ii pierdem urma pans la 1595. In anul
cel din urma al domniei lui Aron Voda
acela

domnul, pentru isphirea pAcatelor sale, multe Si grele,


se apucd de zidit o manAstire In Carina Iailor, care

astazi nu mai e in Uinta, dar a carei biserici se mai


Malta Inca pe dealul din spatele Tatarasllor Biserica Aroneanu !
In 1634 Vasilca, vAduva lui Miron, capata o
insemnare depe pomelnicul cel mare, Intarita cu

pecetea manastirei, spre a fi cunoscut JAposatul"


ei sot, ca ctitor al acelei biserici ! C'ar fi cladit-o el, Impreuna cu Aron Von, sau c'ar fi
M'am
-zidit-o din nou, mai tarziu, nu se tie.

,dus la Aroneanu sa caut Pomelnicul cel mare,


doar mA voi !Amur'. M'au trimis Insa la Bucureti la Arhivele Statului, unde, ci-c5, stau intrunite toate hartoagele manAstirilor moldovene. M'am

dus la Arhive, in pitoreasca aezare a lui Mihai


Voda, dar m'au trimis la Moscova, unde-s pornite
documentele, impreuna cu surorile for dela Academie. Mahnit, farA pomelnic, m'am tutors acasa,
caci n'am vrut sa ma duc la Moscova. MA trimisteau poate la Trotzki 1 Trotzki la to haus%
Miron Parcalabul pare a se fi insurat de &TA
1) Am adoptat aceasta ortografie, fiiRdca, deli expreslunea vine dela Zuchthaus-lnchisoare, Romanul zice,
cu mult haz, rtu haus" ceeace ar insemna zu Haus-acasa I

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

25-

ori. Cu $lefania Piedicti In'ai, o cernauteanca, a card


fa milie de boeri cu stare a dat numele ei satului Piedicani, ce se mai afla azi in nordul Bucovinei.
Stefania era nepoata lui Mihaila batranul, caruia

Ste.an Cel Mare ii daruise mosil in toate colturile


tat ei, pentru faramaturile carora se mai judeca in
1830 strabunul meu Stolnicul Pascal Gane.
A doua sotie a lui Miron fu acea Vasilcd, pe
care o intampinam vaduva in 1634, Wand rugaciuni pentru sufletele mortilor la biserica Aroneanu_
Nu cred ca jupanul Miron sa fi avut :copii cu

Vasilca, pe care o fi luat-o In casatorie tarziu, ca


sa-i desmierde batranetele.
Din Stefania !ma I s-au nascut trei feciori, Ion,

Alexandra i Toader. Cel Intai purta pate numele

nu ma pot lepada de
bunicului, Ion Ganescu
i !Asa doua fete, pe Panaghia
aceasta ipoteza
st pe Anita; iar al dollea fiu, Alexandru, numai o

singura fats. 9
Al treilea fecior al lui Miron si al Stefaniei, a
fost Toader Gane, ispravnic de aprozi.
Acest Toader este interesant in deosebi prin rangul de boerie ce-avea, caci el confirms cele spuse

mai inainte, cum a in secolul al 17-a steaua GAnestilor apusese. Pe cand in secolul al 16-a n'am
intampinat decal Parcalabi si Postelnici, intr-al
17-a ni esa in cale doi visternicei, un jitnicer, un
vataf de tigani, i acum, pe Toader saracul, it
intampinam mai mai mare peste aprozi.
Ispravnizul de aprozi nici nu era boer ; era boe1) Arhivele Statului 14. Dos. 611. fill 102.
2) 1bidem.

www.dacoromanica.ro

C. Gane.

26

rina. Dumitru Cantemir, In Descrierea Moldovei i),

spune despre el a: ,,...are asemene slujba ca un


Ceau Baa Ia Poarta Ottomans. El Implineqte datoriile celor jeluitori i la toll cei ce sunt Impreuna
judecatori la Divan, le arata el locul 'or".
Dupa cum se vede, mare cinste nu trebue sA fi
fost sA arati boerilor unde trebue sA se aqeze and
stau la judecatA. Da, InsA... Pentru semnui dragatoriei lul, adaogA Cantemir, poartA in manele
sale biciu cu mdnunchi "(nye& cu orginr
0 mangaere i asta !
Viata amArata a avut bietul Toader. Bogat cred
sA fi fost. Avea o movie, Popetii, intre Siretul cu
apA i Siretul sec, pamantuti pe Humor, era raza
In Costetii

gi

Mihaieqtii Sucevei, precum i In GA-

netii i lbaneVii Tutovei. Dar ce inseamna banii,

and nu es:e noroc! ? Din trei copii

sA-ti moarA

doi ! Un baiat se pierde in chinurile ciumei, Ion,


numit astfel dupa unchi i dupa bunic, iar o fatA...
ascultati ce jalnicA poveste :

La al doilea an al, domniei Dabijai Voda and


s-a desvarat, Indata au venit poruncA sA purceadA
cu Vile Orel Ia Uivar,... aceia1 poruncA i domnului muntenesc i-au mers" 2).
lar razboi ! Eustratie VodA Dabija s'a pornit cu
otile moldovene, Grigore Ghica cu cele munteneti
1 ImpreunA cu Tatarii i cu Seraskirul turcesc s-au
dus cu totli sA se lupte cu Nemtil. Val-vartej in
toata Cara, jafuri i omoruri, caci doar .trecuse tA1) p. 159. Editia Socec. 1909.
2) Aceasta se intampla fa anul 1662. (din Letopiseti).

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

27

tariff, dragutii de ei ! ,La acea rasmerita s-au rasletit


114arica" zice amarattil tats in dania lui din leat
7197.

Lovit de soarta atat de crud, in boerie neputandu-se inalta, mo$ Toader, bietul, se leapada la
batranete de toate petrecerile vietei gt porneVe la
manastire sa-$1 mantuiasca sufletul, Incarcat de
pacate si incercat de neplaceri. Acolo it aflam iar
sub numele de Teofan monahul, Wand, in
1791
o danie nepotilor
batran, foarte batran

lui, Condre $i Magdalena, copii slugerului Sandu,


singurul fecior limas Inca in viata. Le darue$te, in
ve$nica stapanire, mogiile ce-avea pe paraul Humorului. Apoi, cucernic, inchide ochii pe vecie, fara
a banui ca sange din sangele lui va fi, In alte
veacuri, duios povestitor at tineretului roman, si os
din osul lui, va fi biograful unei vieti chinuite.
**

Din Toader Gane s-a nascut Sandu. Despre el


tim putine. Te miri ce $1 mai nimic. A vazut lumina
soarelui in zilele lui Vasile Lupu, poate a bia inteale
lui Gheorghe Stefan. S'a Insurat cu Ana
fata

nu $tiu cuia avut 6 copii, a moVenit moVile batranului, $i-a mai rotungit pamanturile, mai cu seams

in Suceava $i Roman, a cumparat nu* Ro$iorii


langa Pope$tii de pe Slret, Si foarte batran, la aproape 80 de ani, t$i face testamentul in 1731.
Prin aceasta diata Imparte averea intre baeti gi
fete $1, in cuvinte duioase, aminte$te de toti batranii, morti de curand s'au morti de mutt, datorita
carul fapt if mai cunoastem $1 not astazi, putin gi
rau cat ii cunoastem !

www.dacoromanica.ro

C. Gane

28

Boerii a avut, mult mai insemnate decal pArintele sau. A fost Hai mare Arma, boer de frunte,
i apoi vel sluger. 0 singurA pats In viata lui ma
chinueste pe mine. I-a placut, In loc de Gane, s-i
zica Ganesi. 11 iert, pentrucA a murit, dar nu-1 Inleleg. SA to cheme Ga-ne, uqor i sonor, 1 sa-ti

legi un sig de coadd.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

In care e vorba despre copii $i nepotii lui


Sandu slugerul.
Sandu Gane si nevasta lui Ana au avut patru
MeV i doud fete. Fiicele erau : Magdalena
nume
ramas din bAtrani in familie
si Ana, o odrasia
descoperita de curand de neobositul cercetAtor Gheorghe Ghibanescu. 1) Baetii erau : Condrea, Vasile,
Miron si Toader !
SA-i luam in sir.
Condre i Magdalena rAman necdsatoriti. Infra
amandoi la manastire, ea cu acelas nume, el schimbandu-1 cin Condrea In Calistru. Fiind proprietarii
mosiilor ddruite de bunicul for in 1691, o ti dus
o viata lipsitd de griji, viata retrasa si placuta a

calugarilor de pe acele vremuri chinuite, cand nu


puteai afla odihnd decat numai in pustietatea manAstirilor, in mijloc de codru si-n preajma celor sfinte.

Bra soli si copii, singuri pe lume, au prins dracum e si firesc de-un nepot de-al for

goste

,Stefan, fiul lui Vasile Gane, caruia, la adanci bdtranete, 1i daruesc mosiile for de pe paraul Homorului. Calistrul monahul si sora lui Magdalena se
1) Revlsta Ion Neculce. Anul 111.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

30

mandresc de alt fel i ei, ca i Inaintaii, cu toti strabunii raposati. Vorbesc, In dania lor, de Alexan-

dra, de Me i de pomelnicul dela biserica lui Aron


Voda.

Despre Ana tim numai un lucru. CA se arata


deodata, cand nici n'a banuit-o cineva, ca sora fur
Vasile Gane, diacul de divan i s'apuca sa jure pe
sfanta cruce cA Tanase, negutitorul, nu e feciorul
fratelui ei, ci numai un pripait de mai tiu eu unde,

a carui nevasta este o Ganeasa. Atat ! Inainte,


pe urma, nimic. I-o daruesc Domnului Ghibanescu.

Cu atat mai mult, cu cat nici n-o cred. Nu c-o fi


mintit. Dar poate n'a tiut. Mie Tanase Gane mi-e
drag. Cand vom vorbi de el, vom arata cA daca
nu e fiul lui Vasile, e In tot cazul infiat de el.
Aa !

Acum c'am vorbit de Condre, de Mag

dalena i de Ana, trecem la baetii care au lasatmotenitori, umpland Moldova de prasilele lor.
El e parintele
Intai Vasile, ca-i mai batran d

spiritual al Ganetilor. E cel dintai care a tiut sa


manueasca pana, care a Inteles ca n'ajunge a
InvAta scrisul, ca trebuete invatat a scrie 1 Si pentru vremurile acele mai ales, a izbutit. Era Diac
de Divan, i In aceasta calitate a umplut arhivele
Moldovei cu hotararile lui, redactate de Intr'un stil
uor 1 limpede.

Iscusitul diac", cum iI numete d-1 lorga 1), pare


a fi lost omul de casa a Callimachilor. Diata lui
Ion Teodor Voevod e facuta de el i tot de dansut

hrisovul de danie ce face Domnul Mitropolitului


1) Iorga. Doc. la Fam. Callimachi. Vol. I., p. 427 i urm.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

31

tacob, despre care Vasile Diacul scrie ca aflandu-se de-apururea cu necontenite Si dese patimi de

boala, voind si dorind ca sa petreaca ramasita


-yield sale cu liniste, fara tulburare si fara valurile
lumei acestia trecatoare st desarte . au socotit de
au lasat pastoricescul sau scaon si-au facut paretisis, ca sa se odihneasca 9. lata un model de stil.
Raportorii dela ziarele din Romania Mare, care Mu-

res': in secolul al 20-a o limbs noun si ciudata, cu

armoareu in loc de dulapuri st cu ble" in loc de


albastru, ar putea invata dela diacul din 1760 cum
se mai poate scrie romaneste.
Povestea cu paretisul Mitropolitului lacob e atat

de duioasa, cat ar fi pacat sa n'o spun, chiar de


ar ft sa -1 infatisez pe Vasile Gane lute lumina nu
tocmai stralucita.
Paretisis e un cuvant grecesc, inlozuit astazi printr'altul frantuzesc, nici mai frumos, nici mai urat :
demisie

Mu(ta valva a facut, in 1760, aceasta demitere a


Mitropolitului lacob. Cand s'a urcat Ion Calimachi
In scaunul Moldovei, una din grijile lui de capetenie
fu sa chibzuiasca, ca toti inaintasii lui, cum ar putea
stoarce bani din Cara. Darea vacaritului, isvor de
Imbogatire a Fanariotilor, fusese desfiintata de catre
Constantin Racovita in 1757 printr'o carte de blestem a Patriarhului din Constantinopol si a tuturor
sfintilor din Marele Sinod, cari in schimbul catorva
pungi de galbeni, amenintase pe cine ar indrazni sa
Infiinteze darea asta din nou, cu cele mai cumplite
1) Ibidem.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

32

afurisenii : Ferul i pietrele sa putrezeasca, iar

trupul lui sa ramae in veci" !


Doar Eminescu a gasit un blestem mai grozav,
cand a spus :
Cine-ar indrAgi strdinii"

Panca-i-ar inima cainii',


Manca-i-ar casa pustia"
Si neamul nemernicia".

Vocla Racovita stranse multime de norod la Mitropolie, boeri, mazili, ruptai, din toate colturile-

tgrii, cate 7 din fiecare tinut, iar dupa ce s'a sfarit


citirea leturghii, Mitropolitul Jacob cu sfintele Daruri in cap 1 in mana, a citit cartea de blestem a
celor patru Patriarhi din Constantinopol, Alexandria, Antiohia i Ierusalim... strigand norodul la

fietecare cuvant amin, care nu putem arata cehuet era in biserica de strigarea norodului", zice
Enachi Kogalniceanu, carele era de M.O.

Insa, dupa abia un an de zile, Racovita Ora


sete domnia i urmaul sau Scarlat Ghica, se tine
de capul Mitropolitului sa deslege vacaritul de afurisenie. Batranul pastor duhovnicesc al Moldovei,
se roaga de Domn sa nu-1 sileasca aa deslege un
lucru ce singur a legat i aratandu-i carja . Luati-o i faced ce titi !" zise. Vazand ca n'or ispravi
nimic, spune Cronica Tariff, s'au lasat de aceast4
socoteala".

S'a lasat Ghica Vocla, dar Callimachi nu. Cum


se urca in scaun, grija dintai fu, dupa cum am aratat,

sa deslege vacaritul de afurisenie. Stiind a Mitropolitul Jacob mai bine sa lasa de pastoria lui, decat-

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

33

sa-i is focul gheenei in cap, s'a gandit sa-1 indupiece sa paraseasca scaunul.

Socotind Vodd pe cine sa pue la mijloc sa ispraveasca aceasta slujba, au &it cu cafe ca sa pue
pe Vasile Gane. Si apucandu-I Ganea pe Mitropolitul lacob, de zi, de noapte, nelasandu-1 in pace,
indemnandu-1 ca sa is cateva pungi pentru paretis
pein 1 dupa aceia i Domnul i boerii /I vor cauta cu

ridicaturi, cu scutiri Si cu alte

mili,

petrecanduli

viata in linite, pazinduli biserica, 1-1 vor avea toll

in cinste ca pe un Mitropolit vechi i batran ce-au


fost acestui pamant al Moldovei". 1)
Bietul om, de voe de nevoe, in schimbul a 30 de
pungi, s'a induplecat. A adunat la Mitropolie Inca
odata tot norodul i i-a spus aceste cuvinte, cari ar

fi mult mai frumoase, de nu ni-ar suna la urechi,


odatA cu vorbele lui, i galbenii din punga".
,,Eata ca m-am lepadat i de Mitropolie i de cinste

1 de toate ale acestei lumi, numai focul juramantului sa nu-1 iau in cap 1 in suflet ; i socotiti ca
suntem toll musafiri acestei lumi i in ceia lame
avem a trai i a raspunde la toate faptele noastre
I fiti sanatoi l"

Zic ca multi din boeri Si din jupanese au fost


plangancr adaoga Kogalniceanu, care se poate sa
fi varsat i el o lacrima la auzul acestor vorbe inaltatoare.

1) Toate citatele de fats sunt scoase din cronicarul


Enache Kogalniceanu, in Letopisetii lui M. Kogalniceanu.
Pe aripa vremei.

www.dacoromanica.ro

34

C. Gane

In locul lui lacob, plecat la Putna, Domnul face


Mitropolit pe frate-seu Gavril din Tesalonic i IndatA,

In biserica, ca semn at pastoriei, ti da paterita I.i


sarutA man. Apoi se'ndreaptA cu totii cAtre curte,
unde li se aduce cafea, dulceata, erbet i fumatoare. Atunci au chemat Domnul pe Vasile Gane ca
SA-1 cinsteasca cu boerie pentru slujba ce i-a fAcut.
IntrebAndu-1 ce poftete, el au rAspuns ca este om
batrAn 1 nu 1 se cade, iar mila ce este sA o facA
cu el, s'o faca cu fiul sau Stefan, ca-1 tanar. Atunci
au adus pe fiul sAu i l'au ImbrAcat cu caftan, clandu-I paie de comisia cea mare".1)
Acesta a fost Vasile Gane. Pana iscusitA, minte
agera, pArinte iubitor. Focul jurAmaniului 1 l'a luat
In suflet. L-o fi ertat 1 Dumnezeu, c'o sA fie In cu-

rand 200 de ani de atunci.


**

Fiul seu Stefan, Mare comis acum, stapanitorul


moiilor strAmoeti pe Homor, daruite lui de Con drea

i de Magdalena, pleaca In Rusia sA slujeascA in


armata Imparatesai Catarina.
La plecare, Incredinteaza unchiului sat' Miren Gane
Pitarul toate documentele familiei, spre a-i fi pastrate

pad. la Intoarcerea sa dela oastea rossieneasca".


Printre aceste hartii se afla i Insemnarea de pe
pomelnicul cel mare dela MAnastirea lui Aron Voda.

tar Pitarul Miron avea deosebita InsArcinare ,,s1


poarte grija mortilor pe tot anul". 9
Orice s'ar zice, e ceva dubs in treeutul acesta
1) Enachi Kogalniceanu in M. Kogal. vol. III p. 242.
2) Din documentele aratate in spita neamului.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

35

de viata pa triarhala, de viata, mai inapoiata poate,


dar mai cuviincioasa.
Stefan Gane nu se mai Intoarce din Rusia. E
facut acolo capitan, se zice chiar cA l'ar fi miluit
Imparateasa cu titlul de conte
cand e vorba de
Caterina suntemindreptatiti sa ne intrebam pentru
care servicii se Insoara, i rus de-al binelea, mutA
o parte din prasila Ganeasca in Imparatia Moscovita .

Bietul Vasile diacul, ramas singur in cancelaria


curlei domneti din lai, se hotarete poate a-i lua
un hiastru, pe Tanase, care in 1783 iscalea Inca
Tanase Ganea, iar peste 30 de ani, bancher bogat,
1 zicea mai ighemonicos Athanasy Gany. 1) CA
acest TanasA n'o fi avut nici o legatura cu Vasile,
nici de sange, nici de lege, dupa cum marturisete
Ana Gane, soraDiacutuinu se poate. Printre multe
miluiri ce-a facut Callimachi lui Vasile Gane drept
multumire ca-1 hotarase pe Mitropolitul lacob sa faca

paretis, era o casa in Muntenimea de Sus daruita


de Vocla diacului seu in anul 1761.
In 1783 a flam intr'un document pe,, Tanase Gane,

feciorul lui Vasile Gane, diacul de divan', judecandu-se pentru acela loc, ranzas dela peirintele
lui`. 2).
E deci in afara de once indoialA ca Tanase era,
dacA nu chiar feciorul lui Vasile, in tot cazul un Mat

infiat de el.
Si chir Athanasie e o figura interesanta, fiindcA,
1) N. lorga. Doc. privitoare la familia Callimachi. Vo.
11, p. 255, 561; Vol. II p, 137.
2) A. R. Ms. 179 /CXI.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

36

sarac la Inceput, a tiut sa faca aver; nu prin mijloacele obinuite de boerii notri de pe atunci, adeca

prin cumparari i rapid de razaii, ci prin comert.


1 speculatii baneti, la care, In deobtie, nu se pricepeau deck Grecii i Evreii.
In 1816 capata monopolul pieilor de epure In
Moldova, iar In 1818 it aflam bancher, trimitand la
Viena bani Postelnicului Mihalache Mavrogheni i
lui Dumitru Alhazi.

Moare in 1823, Wand o vaduva Elena


dupa
spusele Anei, o Ganeasa i ea o fats Anastasia,
maritata cu paharnicul Ath. Gribenciu 2) i un liu
Alexandra, care, dupa ce motenete dela babaca
bani multi, case In Iai i vie la Socola, pleaca In

Basarabia, de unde pare a nu se mai fi intors.

8)

**

Toader Gane Clucerul ramane zalog pentru un


alt capitol, cad i se cuvine deosebita cinste, din el
tragandu-se autorul acestor amintiri !
Din fii Slugerului Sandu mai avem deci de cunoscut pe Miron Pitarul, care-a fost tatal lui Ionita.
bunicul lui Matei i rasbunicul lui Nicu Gane.
Nu
seamana nici cu stranepotul sau 1 nici macar cu

fratele Vasile, diacul de divan. N-a scris nimic, n'a


trait la curte, s-a infundat, cuminte, In conacul unei
1) N. lorga. Ibid.; C. Gane. Arhiva genealogica. 1912.
No. 2 si 3.
2) A. R. 1909. Oct. Dec. p. 205 urm. Gribenciu e o familie pe cari am intainit-o intai in primii ant ai Secolului
17-a sub Movilesti $i rde-atunci mereu, foarte des negutatori.

3) Ibid. p. 211.

www.dacoromanica.ro

P e aripa vremei

37

mosii din Suceava si toata dibacla lui a fost : rotungirea paman!urilor.


hi 1743 se insoara cu Marla, fata vornicului

Grigora:u Stroescu, dintr'un vechi neam de boeri


campulungenl. CapAtA in zestre jumAtate din satul
Ciumulesti, la tinutul Sucevei, iar 3 ani mai tarziu
cumpIra de la socrul seu 1 cealalta jumatate.
Aceasta moie a Ciumuletilor a rams de-atunci
inezare Ganeasca vreme de o suta i mai bine de
ani.

Miron Gane era deci om bogat. De la pArintele


seu Ii rAmAsese Rosiorii si Popestii de pe Siret, de
la socrul s_u mai cumpara In 1747 moia Calna
in Suceava i de la Ion Stratul o. vie la Cruce
Ana Iasi. 1) Avea parti de bAtrani in mai multe
rAzaii, priatre care acele din Costesti ni-1 Infatieaza, in mod neindoelnic, ca un urma de-al lui
don Gtnescu din 1530. In privinta coborarel lui din
vechii Ganesti, judecata ce poarta Dumitracu Duca

In 1768 cu Miron i cu Toader pentru o parte de


mosi: din Ganetil Tutovei, e de mare insemnatate. 2)

Ma strapunge o bAnuialA ca acei Miron i Toader


ar fi feciorii lui Sandu Gane, cari deci, impreuna
.cu Duculestii, ar fi coboratori
colaterali de sigur
de-ai lui Serb ica of Ganeti din 1601
1 ma
departe deci, stranepoti intr'a nu tIu cat,!a spita
de-ai lui Toader GAnescu din 1445 boiaruls lui
Petre Muat.
1) Toate arAtarile .spitei" corespund cu documentele
cunoscute.

2) A. R. Cre0ere 1908. Documentele Serbutilor de


.GAne0i.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

38

In viata noastra de alts data, pefrecuta DIM In


razboae i In rugaciuni, lar mai apoi In cele mai
neinchipuite umilinii, factorul de traditie a fost nuai pamantul. Od cat de mull am crede ca boerul
pamantean, badjocurit 1 desbracat de Grec, ar fl
pierdut contiinta unei aristocratii, ne Inelarn. Legatura lui cu pamantul i-a sadit In suflet, prin respectarea dreptulul de proprietate i prin amintirea
unor vremuri mai bune, o contiinta aristocratick
inabuita dar In fiinta, care-a dus mai tarziu la
reacliunea Impottiva Eterlei .11 la zilele lui Ion
Sandu Sturza.

**
Miron Pitarul, mort prin 1778, 1) a avut cinci
copii.

Cel mai mare


cu mult mai mare
era tizul
meu Constantin Gane 2). titi despre el avem
putine. In 1757 trimite pe-un tigan la parintele
Veniamin, cerandu-i, cu semerenie i plecaciuni,
banii ce-i datorete pentru doua vedre de yin 2), de

unde se vede ca Logofatul Costandin era un om


cu frica lui Dumnezeu, dar chibzuit In socoteli
ceia ce eu nu sunti de unde se mai vede ca la
1) In anul acela PitAreasa Maria era vaduva.
2) Grigore Stroescu dA:Ciumulestii In zestre lui Miron,
Gane la 14 lunie 1743, iar:in 1757 11 gAsim pe Costandin cu

rangul de LogofAt. La vrasta de 13 ani, copii n'aveau,


boerii. Asa incat ar fi de bAnuit ca Constandin era feciorul lui Miron dintr'o cas torie anterioara. Totusi intr'un document al A. R. tCrestere 1907 p. 211) PitAreasa
Maria vorbeste, In 1770, de fii ei Constantin si Ion.
3) A. R. Crestere 1907 p. 213.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

39

popi drazostea pentru sangele Domnului e mo!enita

din batrani.
Noua ani mai tarziu, in 1766, 11 gAsim Vornic de
CAmpulung 1). A facut cariera buns. Cu frumoasa
iscalitura citeata i cu pecetea Vorniciei, inchee hotararile lui, bine redaztate.
A avut doi feciori, pe Niculai, holtei, 1 pe lor4achi, sterp. Acesta din urma a Infiat pe un nepot
de val., pe lorgu Gane, care-a avut cinstea posiuma sa fie socrul lui A. C. Cuza, caruia neamul
romanesc ii datorete multe i in deosabi recuno-tinta de-a fi, impreuna cu D-rul Paulescu, spalma
.Semintlei lui Sim, Ham i laflet.

**
Ceilalti copii ai lui Miron Gane au fost : lianca,
Maria, Mihai Si Ion. Pe Ilanca o tine Panaiote of
Visterie, care dupa ce a e boerina aghle boer", 2.)

Cum se zicea pe-atunl, o i mai lass vaduva in


1780 8).

Maria, din potriva, sa marita bine. II is pe marele


comis Toader Breidescu, ii faccopt copii, i-apoi,
Impreuna cu sotul ei, se duce In Imparatia Cerurilor, lasand grija pruncilor fratelui Mihai i cumIntel Smarandita. Bradetii acetia pricinuesc multe
neajunsuri Spatarului Mihai, unchiul i epitropul lor.
1) Stelanelli. Documentele Campulungului moldovenesc,

1915 pp. 86-88.


2) Abia boer.

3) N. Iorga. Studii Si Doc. Vol. VII p. 303.

www.dacoromanica.ro

40

C. Gane

Sunt niVe copii cu totul cheltuitori" 1). Ii tine cat


mai strans, iar Inainte de-ai da sufletul, li lass
venitul a trei pail din mola Movileni, Insa nu 1

ptoprietatea, caci ii este teams ca nu cumva s-P


vanda Si apoi banii ce-i vor It a, it vor prapadi
i iar vor ramane nite tarani umbland de la un
sat la altul..." CUM facuse dupa c.! cheltuise averea
raniasa dela parintele lor.
Safta, fata cea mai mare a sotilor Braekscu, semarita cu lonavu Carp, i cum sangele apa nu se

face, nu e mai breaza de cat cei 7 frati ai

ei. In

1811, ramasa vaduva, se apuca sa vanda din averea

raposattad nite tigani, cari nu erau ei ei, ci ai


copiilor minori
esa Mat epitropil Ion i Mihai
Gane trebue sa faca o rugatoare cerere catre Divan,

ca sa be dee voe ori la cine nom gasi tigani de


acetia de-a nevarstinicilor clironomi... sa putem a i
lua In stapanire. Tiganii sunt gasiti la lordachi

Bossi, care se cearta ani de-arandul pentru ei.2)


Astazi ne judecam pentru hartii Sospiro I 1. R. D. P.

atunci se judecau oameni pentru suflete omeneti.


Dupa moartea unchiului Mihai, Sala Carp, impreuna cu fratiorii, incearca sa vanda I Movilenii,
pe care erau numai uzufructuari. Nu VIII daca au
isbutit, cad nuda proprietary era o adversary puternica, Manastirea Neamtu. Nu tiu de asemeni
daca Conu Petrachi Carp i-a cunoscut rudele. In
tot cazul coboratorii for nu mai au habar unil de
1) Testamentul lui Mihai Gane, spatar, in Istoricul Bi
sericii Plesesti-Gane, de Costachescu si Plesoianu 1913
p. 24.
2) A. R. Crestere 1978 p. 105 si crestere 1912.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

41

altii, ceiace inseamna ca pro verbele pot mind, caci


;se Intampla u reori ca sangele s se facia apa.

**
Pe Mihal Gane IlIntalnim In mai toate documentele timpului, In coleztiunile tiparite sau manuscrise.

Am eu insurni un suret de pe d-ecretul Cneazului


Potemkin din anal 1790, prin care guvernatorul Mol-

dovei de atunci 11 Malta la rangul de sluger. II intamainam apoi serdar cam o sums de ani, pAna cand
in lanuarie 1823 Ionita Voda Sturza II harazeste rangul de spatar. Are mosii multe : Ciumulesi, BArasti,
Calna si Costesti, impreuna cu fratt.-sau Ion. Apoi
singur, Bandestii langa Iasi, Obdrenii si Movilenii in
Neatnt, si Insfarsit Plesestii in Suceaim, pe Soimuz
mparati dela Mihalache Bal In 1793. Aici se aeaza'

el cu sotia lui Smaranda, fata Catrinei Tuduri, nepoati Iui Ion Negri, paharnic 1). Traeste o viata asezati, turburata numai pe ici colea de nazbatiile nepotilor Bradesti si de plictisehle unor judecati pentru
mosii si case. Simtind hotarele vietd apropiindu-se,
in Februari: 1826 face o diata adeverha de Mitropolitul Veniamin Kostachi, in care arata Ca In deserticiuni se in.:hee toate cele lumesti i numai sufletu
amdne vesnic" deci el Jobul Iui Dumnezeu crezand

in SfAnta Troita" sa roaga oricul o fi gresit, sa fie


ertat sf amintindu-si de cuvantal Mantuitorului Fill
gata, ca nu titi nici ziva, nici ceasul" care cuvant

size imi este Indrumator spre &ire de o cal&


torie mare", aflandu-se in toate simturile, randueste
1). A. R. pachet CXXXVI (Cregere 1911. Aprilie-Sept.
p. 145).

www.dacoromanica.ro

C. Gane

42

1 hotArate averile lui. Neavand copii, fi imparte


moiile intre nepoti i intre manAstirele Neamtu i
Varatic.

Copiilor nepoatei Salta Carp Ii lass pe Toader


Gorgan, Ile vezeteticu femeia i copii lor, ca pe nite
drept robi ai mei, i-ar pe ceilalti robi, toti II iert i-i

slobod de jugul robiei... fiindca m'au slujit bine 1


cu credinta spre multumirea meal).
Inchee deci frumos o vill randuit5. Se sfarete
la 17 Mai 182t, lasAnd o vaduva nernangaiatA, care
moare un an mai tarziu, intr'o manastire
calugArita Sararina 2).

**
CAlatorul, pe care vantul intamplarii l'ar Impinge
vreodata prin coclaurii Sucevei, ar gAsi, nu departe
de Ciumuletil i Pleetii GAnetilor, un sat alb 1
vesel, rAs'irat pe un damb. Bisericuta lui sArAcacioasa, cu hramul Sf. Niculai, a fost cladita In 1785
de Mihai Si Ion 3).
Acetia sunt fratii Ganeti, feciorii lui Miron Pitarul. lar satul alb Si vesel e MihAeti. Mihaetii
visternicelului lonacu din 1604 i a Mariei Gane,
vacluva saraca. A limas In familie atAt amar de vreme-

Si cum am vazut cA fratii acetia sunt Inca proprietari ai unui i mai vechi pamant, Costetii, pe care
banul Ionita Ii lass motenire fiilor sAi Enache i
Costache, induioati ne intoarcem la vremuri atat de
1). CostAchescu i Plepianu. Istoricul Bisericii Plemti
Gane. pp. 22-25.

2). A. R. Ms. 1478 p. 81co.


3) Lahovari *i Tocilescu. Dictionar geografic al Roma
maniel. Litera M. CuvAntul MihAeti.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

43

Indepartate, la lonacu Gane i la Ion GAnescu, sta.panitori acelorai pamanturi. Iar, dupa aproape
trei veacuri jumatate, Intampinam, in buns sanatate,

pe stranepotii lor, lipid de aceiai glie !


E frumos 1). Si, once s-ar spune, e pacat Arnoiile datuite de voevozi batrani unor slum credincioase, pastrate cu 'Amide de fii i nepoti, de stranepoti pans 'ntr'a 10-a spita, se duc aa una dupa
alta,'Inbucatatite, In maini de samsari sau de imbogAtiti, cari cu ochii atintiti inainte, nu .pot intelege
trecutul ci, neintelegandu-1, nu pot tie ce 'nseamna
dragostea de moie !
Acest lonitcl Gane, fratele lui Mihai, rproprietarul Costetilor, a Mihaetilor, i a altor 9 moii
s'a nascut in jumatatea veacolului al 18-a din Miron i Maria, la Ciumuleti; aezarea boereasca a
parintilor lui.
incepe
In 1768
cand avea mull 20 de ani

cu cumparaturile, de care nu se mai lass pana la


'batranete. la in bezmen de la pitarul Nictilai Kogalniceanu un loc in 14 langa Sf: Niculai Zlataust

(30 de lei pe an) i-i face dughene..9 A mai luat


mai tarzlu ..un loc langa Sf. Ion cel Sarac (unde-a
fost in urtna casa D-rului Russu, langa Tuffli), alai(
In Muntenimea de mijloc langa curtea lui boereasca,
1) Si foarte interesant, cAci confirms douA ipoteze pAnA
la evidentA : a) cA GAnescu gi Gane e unul si acelas

nume, de oarece Costestii tut Ion GAnescu se MIA peste


.203 de ani In stapanirea fratilor Gane, gi b) cA acest Ion
GAnescu e deci evident tatAl lui Miron Gane pArcAlabul
gi deci probabil fiul lui Dies CupAralul.
2) Gh. GhibAnescu. Fam. Rascanu, p.125.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

44

ce este spre raps, si pretutindeni face dugheni si le


Inchiriaza. 1) Avea ceva din firea varului salt Tanase..

In 1775 se Insoara. la, in primavara, pe Caterina Bozne, fata raposatului Postelnicel Radu, care

i-a fost o tovarasa buns si cinstita.


0 soil mai mare a ei fiind maritata cu Pitarul Costache Patrascu, acesta poarta grija cumnaticai pans

la maritis. La 8 Februarie 1775, scurt inainte de


nunta, Ii face izvodul de zestre, 2) Incepand cti,
icoana Maicel Domnului ferecata in argint pisti
tot", urmand cu mosiile Peripetca si Cucuetii dila.
tinutul Sorocii di pisti Prut" si cu mosia Rosiori
din tinutul Neamtului si isprAvind cu 40 de suflete tigani" giuvaere, arginthrie, rufarii si rchhii.
Cu aratata mai sus zastre s'au maritat pe cumnata Catrina dupa dumnealui Logofatul lonita
Gane". Martori : Andronachi Donici, Toader Varnay si Dumitrascu Stroici.

Dupa cativa ani moare si batranul lui tats, lasari lu-1, Impreuna cu frate-seu Mihai, stapanitorut
intregei averi parintesti. Administratie, cum paraturi,

schimburi, holarnicii si judecLti, acesta i-au fost


indeletnicirile.

Totusi, -joaca si un rol politic. Austria, dupa


rapirea Bucovinei, nu mai al e astampar pans nu
si-ar multumi nesatioasa pofta de-a mai Pura Moldovei cateva tinuturi. In 1787 ocupa partea de
Nord, dintre Carpati si Siret, iar Princepele de
1) Arhivele Statului Iasi. Dos. 7, tr. 1765, f. 100 si A. R.
Crestere 1912.

2) Arhivele Statului Iasi, Dos. 24 f. 199.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

45

Coburg ii apaza reedinta in Roman. Ruii trec


pe data granita i se aaza in Moldova, intre Siret i
Nistru, astfel incat Cara se vede impartita in doua.
La lai Kneazul Potemkin dadea ospete i baluri,

invala pe Moldovence sa danseze Poloneze,


iar barbatilor, pentru a-i indulci, le dadea boerii.
Mihai Gane e facut de el sluger la 22 Octombrie
1790, aratandu-ne astfel ca trecuse cu Ruii, pe
cand frate-seu lonita ramase la Austrieci. La 28
Februarie acela an, Principele de Coburg 11 gasete bun de slujba" i-i incredinteaza postul de
secretar al Administratiei Tarei. ,Scrisoarea de
numire, 9 iscalita de Iohann Sidel, consilier gubernal imperial din Galitia, e inzestrata cu o frumoasa pecete imperials, inconjurata de vorbele: K.
K. Landesadministration in der Moldauu i e scrisa
intr'o duioasa germana arhaica, care to afunda cu
gandul la vremurile lui Lessing i Schiller, la pe-

rucele blonde, gulerele negre 1 pantalonii scull.


Iohann Sidel Erggelet spune de astfel lui lonitza Ganie" ca administratia austriaca, avand un
caracter vremelnic, acesta sa primeasca postul ce

i se da, fara a avea vre-odata pretentii la vre-o


pensiune !

Dad Austriecii priveau aceasta ocupatie ca vremelnica", fiindca aveau de gand Ea piece din

Moldova, sau fiindca voiau sa incorporeze tam


imperiului, nu tiu.

Fapt e, a dupa pacile din Sitov i din lai,


Rui i Austrieci s'au tutors la caminurile lor, Mol-

dova a scapat

pe o vreme

de dragostea ye-

1) Document propriu.

www.dacoromanica.ro

46

C. Gane

cinilor, iar Ionita Gane a ramas cu o mie de coroane pe an mai putin.


Ecaterina Gane, femee harnica, a daruit lui lonita

cinci 'AO i patru fete. Pe cea mai mare Maria,


o marita In 1809 cu Postelnicul lorda chi Hermeziu 1)

un boer care a trait foarte batran. Nicu Gane, in


Zile traite" ne vorbete de dansul, 2) iar el insui, din rama unui vechi tablo u, ne. povestete
a avea ochi frumoi, nasul subtire, buzele groase,
barba lunga cat ilicul i blana de samur. Coana
Maria Hermeziu, fata lui lonita Gane, ar pu tea
vorbi i ea, povestind de parul ei lins pe tam ple,
de broboada legata sub barbie cu panglica al-

bastra i de cate toate. Dar cum ii e gura prea


subtire 1 nasul mult prea lung, poate mi i- ar
placea s se desvaluiasca on carui strein iar
eu, stranepot cuminte, mai bine lac din gura !
Mama Catrina, la batranete, s'apuca de-o nazbatie. I se pare a Imparatia Cerului nu i se poate
deschide, daca nu se duce In vre-un slant laca
sa se roage, de zi, de noapte, la picioarele Maicei
Preciste intru iertarea pacatelor sale. Si uite de ce,
dupd 38 de ani de casatorie, s'apuca Intr'o dimineata de earns sa-i stranga cateva bulendre
i sa is calea manastirei, Intovaraita de cele trei
fete pe care nu le-a putut marita, Savastita, Aga-

lip i Smaranda. Ajunsa la Varatic, scrie, la 4


1) Ibid.

2) p. 19.

www.dacoromanica.ro

Postelnicul lordachi Hermeziu

Mirioara Hermeziu

www.dacoromanica.ro

nAscutA Gane.

Pe aripa vremei

47

Februarie 1823, o scrisoare tovaraplui ei de viata


pentru a-i cere iertare ca i-a parasit casa i culcuul i pentru a-1 ruga sa-i trimita binecuvantarea lui 1).
Cu multa plecaciune Inchinandu-ma sarut cinstita mana Dumitale Cucoane ". Astfel incepe ravaul, de stai nedumerit 1 te'ntrebi, au ce-o fi
mai bine : galanteria de azi sau smerenia de-atunci.
Cata departare nu de timp, de conceptie inteosuta de ani !
Si mai departe scrie : De multa vreme am facut
Dumitale cunoscut scopul meu i hotararea care

am de a face pasul acesta, de vreme ce cele lumeti le-am cunoscut a fi deartaciuni. 0 sums
de ani m'am aflat gustand dulcetile lumei, sunt
acum bAtrana Si nu tiu sfaritul cand ma va gasi.

Amar mie sa nu fiu intre fetele cele nebune MA


de untdelemn In candela mea cand va bate acel
ceas ingrozitor pentru mine".
Dupa ce, cu lacrimi fierbinti, cere iertare iubitului ei sot" ci on cui o fi greit, urmeaza astfel

Dad nu aci cunoacte faptele mele i daca nu


aci fi incredintata cA din cursele vraimmului nu
voi putea scapa, poate ca pentrii cinstea WO.netilor noastre i pentre odihna trupeasca adi protimisi mai bine a atepta moartea in casa mea i
in aternutul meu, acolo unde aproape de 40 de
ani 9 m'am aflat petrecatoare dinpreunA cu Dum1) Document proprie.
2) 40 de ani. Acelas lucru spune si Ionita Gane in diata
lui. Asa Incat banuesc ca data de pe foaia de zestre a Catrine' 1775 este gresita de cel ce-a copiat actul. Anul clsatoriei trebue deci O. fie 1785.

www.dacoromanica.ro

48

C. Gane

neata ; dar Dumnezau este de fata ca nimic nu


cunosc a fi mai scump decat sufletul i pentru
a-i gAti odihna sunt gata a ma lepada de toate,
pan i de legAtura cea sfantA a Insotirei noastre
pentru a infra In numarul acestui sobor, carele
slujete lul DumnezAu i care se roaga ziva 1
noaptea pentru iertarea pAcatelor sale".
Inca multe randuri pline de pilde din Cartea
SfAnta i de aratarea temerei ce are pentru curatirea sufletului ei, apoi vine sfaritul, duios de-ti
stoarce lacrimi.
Hotarate pentru mine cu bunAtatea cea sufle-

teascA care ai... Trei fete am aici impreuna cu


mine, lacrAmatoare i rugAtoare catre prea bunul
Dumnezeu pentru Indelungarea anilor vietei D-tale
i pentru intemeierea i,fericirea familiei noastre.

Nu las nici o greutate in cask decal las parinteasca blagoslovenie copiilor notri...

Te rog s am cinstit raspunsul D-tale pentru


mangaerea mea, cu care dinpreuna sA cad la
lcoana Maicei Domnului, rugandu-ma ca sA ma
numere i pe mine cu cei de-al unsprezecelea
ceas. Aceste vestesc i cu inima zclrobita, ma rog
Implinete dorinta sufletului meu" !
In acest trecut atat de uitat, se perindA IntruchipAri luminoase, care Intineresc posomoratele
noastre suflete de azi.
Cinsprezece zile dupA primirea acestei scrisori,
cinstit dumnealui lonita Gane, vel Ban, Ii face
testamentul 1), incepand astfel:
1) 1823, Feb. 19 (A. R. CreVere 1909, p. 47).

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

49

De vreme ce, dupA vointa lui Dumnezeu, am


trait aproape 40 de ani cu sotia mea Ecaterina,
cand, dupacum toate lucrurile au un vremelnic
,hotar In lume, urmand a noastra despArtire din
Insli vointa noastra 1 departare din toatA grija
deArtaclunilor lumeti
apoi, dupa pArinteasca
datorie, am facut impartirea dreptei noastre averi
fiilor i ficelor noastre".
Sotiei 1 fetelor lui, ce sunt la manastire, le lass
2200 de lei pe an, 24 mierte fAina de pApupi
i 16 mierte de grail. Moiile toate le imparte
Intre fii
Marioara Hermeziu fiind inzestratA.
iar rugAmintea lui din urmA este ca nici unul din
feciorii lui sa nu fie volnic a instraina on moie,
on tigani, cAci unul ca acela care va Instraina i
va baga strAini In moie sau In tigani, sa nu aibA
blagostovenia lui Dumnezeu 1 a me pacAtosul !
DupA plecarea sotiei, Banul Ionita traete Inca
6 ani. Se sfarete la 29 August 18291) pe cand
Ecaterina, ce se simtea bAtrana In 1823 duce, In
posturi i rugaciune pentru ispairea unor pacate
Inchipuite, o viata foarte lungs. Moare abia la 3
Julie 1840. Numele ei de calugArita a fost Elisabeta 2).
* * *

Cele trei fete, rApfte lumei in floarea tineretei,


s-au calugarit Si ele i-au trait o Intreaga
foarte lungA viata !titre zidurile frumoasei manastiri a Varatecutui.
1) A.R. Mss. 1978 p.81-90 (insemnarea fiului sau Ena
cachi spatarul).
2) Ibidem.
4

Pe aripa vremei.

www.dacoromanica.ro

50

C. Gane

Agafita a fost un suflet ters. Savastita era citita


i priceputa. A ramas dela ea cloud peceti cu Herbul ganesc" i catev a dill iscalite. Dar cea mai dedin calugarie Singlitiseams a fost Smaranda

chia monaha. Fost starita a manastirei, amintirea ei a ramas vie pans azi printre batraneledela Varatic. Istorisea frumos intaFriplari trecute,
iar documentele familiei erau toate In manele ei,
pastrate cu sfintenie inteun sipet incins In curele-

de fier. Dei a calugarit peste 60 de ani, petrecerea lumeasca trebue sa-i fi placut. 'mat din ceia
lume i se intampla sa se mai amestece uneori In

treburile noastre. La o masa de spiritism, mai


anul trecut, paharul alerga dela S la I, dela I la
N i dela N la G. Mediul, care nu pricepea,.
aeza, enervat, paharul In mijlocul hartiei, iar
acesta aluneca din nou, cu Inca patanare, dela S

la I i dela I la N.
Lass, soro" i se spune s vedem ce-o ei !"
Paharul e lasat in voe i cuvantul se Intregete :-

Singlitichia. Sarut mana, maicuta, ce te-aduce


pe la not ?" Jar paharul spune : SA* nu eiti
mane pe strada, nici unul, o sa fie bucluc !" A
doua zi, prin Calea Vacareti, au fost micari
antisemite, manifestari, armata I batae !
Maica Singlitichia, dusa cu sila la manastire-

acum o suta de ani i moarta de peste 40, nu


este Inca dematerializata !
* * *

Nu pot ti care din bletii lui lonita Gane era,

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

51

cel mai mare 9. Dupa felul cum ii randuete parintele for in diata, s'ar parea c'a fost Enacachi ;
dupa anii cand s-au casatorit, s-ar parea ca Du-

mitrachi. Pentru a nu face o nedreptate, o s


Incep cu Costachi.

1) Dintr`o scriere a lui Nicu Gane, s-ar pare t a iru1 e


armatorul: Enacachi, Dumitru, Grigore, Costachi i Mate

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

In care e vorba despre Inceputurile unei bolt


ereditare in familie:: boala scrisului.
Costache Gane, Spatar.
Acesta, cel putin, a fost mai cuminte i nu s- a in-.
surat de loc. 11 intampinam comis intai, apoi spatar,.

traitor In Iasi. Frantuzeste o fi fnvatat acasa cu un

dascal francez, caci prea cunostea limba bine


pentru ca s-o fi fnvatat aiurea. 0 fi urmat
mai tarziu i coala greceasca, cea din Curtea Mitropoliei, numita, mai de multa vreme
acuma, Academie. De bine de rau,:un colar sar-

guitor putea capata acolo cunostinti destul de


variate. E de mirare insa felul atat de frumos cum
scrie romaneste. Cea dintai institutie culturala cu
caracter national a fost scoala lui Veniamin Kostachi din 1803, dar era o scoala de popi. A doua
a fost a lui Gheorghe Asachi din 1813, dar era o
scoala de ingineri... Unde a putut Invata Costachi
romaneste ? La vre-un dascal dela Sfantul Nicu-

lai, care-i canta pe nas : az- buchi-vede-glagoli..


Fireste, acolo a invatat a scrie. Dar a scrie bine,
a invata singur. Scrisul, ca once arts, izvorete
din sange 1 din nervi. Nici o scoala din lume
nu poate face pe-un om s scrie bine, daca scrie-

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

53

prost. Iar In vinele lui Costache curgea, nu numai sangele ganesc, cel trecut al diacului Vasile
si cel viltor al lui Nicu Gane, dar si sangele
maica-sei, Coanei Catrinei, a cArui nopot de Irate
lancu Buznea 2) se Indeletnicea cu literatura, traducand pe Paul si Virghinia" intr'o limba frumoasa si curgAtoare I

Pentru a fi Insa drepti, trebue marturisil ca


traducerile lui CostachiPane scrise la batranete,
sunt dintr'o vreme, nu numai cand Gheorghe Asachi si Eliade Radulescu daduse indrumarea limba
viitoare, dar cand Negruzzi si Alexandri ii dadean
o poleiala aproape neintrecuta.
Nu mai putin adevare, limba lui e corecia, frumoasa, moderns. Cuvinte ca sire" In loc de circ"

expresia ca bariera de Italie" aproape mai frumoasa decat bariera Italiei" arata nesiguranta
unui curent nou si Inca foarte tanar. In col,
limba lui dela 1840 este aproape limba de astazi, de maine, de totdeauna. Deschid una din
carti, cu totul la intamplate :

Din deprindere se doarme tot asa de bine


pe pae, ca si pe puf, si este un rrejudet de, a se
crede ca se ospateaza mai bine cu 30 de felurt
de bucate, decat cu doua. Sa nu zicem ca o odae
Impodobita de toate iscusintele mestesugului, va

fi mai vesela decat o bujdeuca etc." (Prin(ipil


filosofice de Colonelul Vais. Traduse de comisul
Costache Gane. Iasi 1848).
MA farmeca in deosebi lipsa de neologisme.
5) N. lorga. lstoria literaturei romane. vol. I. p. 125.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

54

Ce bogata e limba noastra i cum ne-am bAtut


joc de ea, cu atatea cuvinte nefolositoare infipte
cu de-asila in maduva ei
Alta : Ei raman in tacere, in tocmai ca doi
jucatori de carti, cari n-au incredere unul intealtul.
In general incepuse a se zamisli presimtiri vestitoare de nenorocire. Necunoscutul i se nAlucea
. c. 1. (Fermecarea de Balzac. Traducere de C.
Gane. Iasi 1852).

Fara partinire, sa comparam putin. Cu Papiu


ilarian de pilda (koala lui Cipariu) :
Leptorule salute !"
E un poem intreg inceputul acesta, cu care
liarian da buna dimineata cititorilor sai. Dar mai
departe :

...0 natiune ce nu si cuaOsce istoria nu si pOte


indivina starea victoria ci Orbeca (? sic) fara Indreptariu si ratesesce in trite partite...` (Tesaur de
Monumente lstorice.)

Aceasta era in 1862.


In Sec. at 20-lea, pot spicui alte modele de stil
romanesc. Din Rampa de pilda :
In toamna trecutA, and infloreau intaieleelegii
(dar and se 'nbolnAveau debile pApaclii),
Halminia, treceai duand in ochi povara unei nostalgii
ii te:ai oprit in fata portii-Firii mete...
$i- a deslusit un parc tomnatic montat cu arabescuri.
grele Si m'ai vAzut ca-mi legAnam sufletul ca pe-un
copil precoce si anemic
In hamacul tristetii ce spanzura de doul crengi de gaud',
Si

aavai ! mai departe curg cuvinte dupa cu-

vinte, in fie care zi, in sute de foi, ca o slidare bunului

www.dacoromanica.ro

Pa aripa vremei

55

gust, bunului simt i nemarginitei rabdari cu care


este inzestrat Romanul.

Si sa nu to prinda mahnirea, cand vezi a inainte


de 48 se scria mai bine romanete de cat azi 1 1
Costache Gane a mai dat multe traduceri Ia lumina, din Balzac, din Dumas i din alti autori, carti
citite cu placere de bonjurktii de alts -data, astazi
uitate prin vrafuri prafuite sau aruncate in dughenitele evreeti de pe cheiul garlei, intr-o juxta" din
Anabasis i .Ce trebue sa tie o WA inainte de
nunta".
Buchinktii Bucuretilor ! Cei care-ti cer doi poll
pe o editie originala de Demidof f sau de Cantemir,

dar nu lasa mai jos de-un sutar vre-o carte de Cair


sau de Vasile Popp !

Ma mut pe malul Seneicu gandul firetecaci


gandul care nu cunonte departare nici vreme, e cel
mai ieftin mijloc de locomotiune. Stau cu spatele Ia
strada sgomotoasa i framantata. Oameni grabiti alearga, trasurile se incruckeaza, huruesc automobile,
autobuse i autocare. In fata mea o pluta Incarcata alu-

neca pe apa, lin. Notre Dame s silueteaza pe-un cer


fumuriu, iar in fund, la stanga, se pierde In ceata Luvrul.
Paris !

Aproap2 fail tire am pus mana pe-o carte din


dughenita buchinistului. Un batran sfrijit se scoala f
ma strapunge cu privirea unor ochi de-o tinereta inspaimantatoare.

Aveti in mania, Domnule, cel mai rar exemplar din tipografia dela Be!- Oeuil a Printului de Ligne.
In afara de raritatea volumului, va atrag luarea aminte

asupra legaturei. Piele de antilopa, repusaj artistic,

www.dacoromanica.ro

56

C. Gane

fineta In auritul liniilor. Cartea a apartinut Duce lui


de Choiseul, care a fost ministru sub Ludovic al XVIII.

Te roz, Domnule" Il Intrerup eu. De unde


tii D-ta as.a ? Cartea nu e iscalitaa.
De unde tiu ? Dar D-ta nu vezi pe dosul
egaturd armele acele atat de fin lucrate : Azur cu
crucea de aur, In fiecare canton cate cinci puncte
albe. Acesta e blazonul familiei de Choiseul. Un netiuitor ar putea intreba de ce n'ar fi putut apartfne
cartes unui alt Choiseul oarecare, lui Choiseul Stainvine de pita. Dar D-ta care eti om citit... ti de
sigur mai bine decat mine ca Marie-Gabriel-Florent
de Choiseul-Gouffier, inainte de a fi mini tru In
Franta, a fost direLtorul Academiei de Belle-Arte i

a tuturor bibliotecilor din Rusia, a fost ambasador


la Constantinopol, membru at Academiei Franceze,

a calatorit In Grecia f a capa'at gustul rafinat a


tot ce e vechi 1 frumos dela profesorul lui, aba-t ele Bari helemy, a cdrui capo-d'opera %Voyage du

jeune Anacharsis en Grece" o am In editia originals din 1788, 7 volume In 8, cu atlas. Cine deci,
afara de Choiseul-Gouffier, putea fi proprietarul
a.:estei carti nepretuite ? Nu va spun toate aceste
pentru a va hotara sa cumpArati volumul, filndca
nu-1 vani. Sunt buchinist de meserie, dar din manie
colectionee.
Arunc o privire Ingrozita ciudatului om, negustor
pe cheiul Voltaire de call pe care nu le vinde. Cum
statea adus de ale, cu juvaerul dela Bel-Oeuil In
mans ca fund de decor Notre Dame i Luvrul,
pe-acAror pietre Innegrite mi s'arAtA ca o naluca
istoria milenarl a Frantei i a Europei
batranul

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

57

parisian, cu parul alb, dar ochl tineri, jerp(lit, dar


mandril, capata deodata maretie de simbol !
**
*

S-a dus dracului tot ; am comis un plagiat. Dar


pentru nimic in fume nu m-ai hotara sa-1 inlatur.
Cad precum V. A. Ureche a scotocit din vechi cronici o expresiune, Intrebuintata azi de toata lumea :
In vremuri de grea cumpana" astfel poetul Toparceanu, vorbind despre un popa ce merge, earna,
calare, pe-o coarna de deal, a scris intr'o inspiratie dumnezaeascaurmatoarele versuri :
tar cu plosca ridicata"
ZugrAvit pe cerul gol"

Popa capdta de-odatcr


Margie de simbol".
Fraza aceasta este atat de frumoasa, Neat nu poate
ramane proprietatea D-lui Toparcearu. E a noastra
a tuturor.

**
Enacachi Gane, spatar.
Acesta e aratat In spita neamului ca hind
fiul
lui

mai mare al Banului lonita, care


il

trece inaintea tuturor

in diata

copiilor

sei.

Coboratorii de azi se intituleaza cu mandrie ,La


branche ainn6e" ceia ce le-ar fi fost de folos data
ar trai In
fiind in adevar de origins feodall
apusul evului-medfu. Cu legile de pe atunci, toate
alodiile neamului ar fi trecut in patrimoniu lor, pe
cand aa suntem siliti, ei, noi, cu totif, s traim,
In era democratismului, din munca noastra, nu
dintr'a altora!

www.dacoromanica.ro

53

C. Gane

De altfel spatarul Enacachi are in ochii notri,


nu meritul de-a fi trecut aa sau altfel In Arhondologla Moldovei, ci acel de-ai avea un locuor
in Antologia Romans.
E scriitorprintre cei d'intai, daca nu printre cti
mai buni. Boa la asta a neamului a apucat a se
fat1 de la fil lui lonita Gane Incoace cu o iuteala
Inspaimantatoare. Olen la judecatoria din Falticeni,
Enacachi fu trimis cu o cercetare In muntii Sucevei.
In singuratatea de-acolo aternit pe hartie impresiuni puternice i proaspete In versuri chioape i
naive. Se gasesc totui multe versuri corecte i din
{and In cand, cate-o scanteere de arta. In tot cazul
Incercarea e laudabila, cad e facuta Iran) vreme
cand haosul ce plutea asupra limbei abia Incepea
a se distrama. Literatura romans, atunci in fae,
(libuia. Astazi, dupace au trecut Em:nescu 1 Cobuc

Cerna ca un meteorMinulescu, pilda rea, 1) dar


maestru rafinat

astazi, cand

limba

e for-

mats i gustul la fel, dibuirea nu mai e ingaduita,


nici bataia de joc. D'aia to i prinde mirarea and
citeti productii literare de felul urmator :
Deseara ne vor da ceai $i pesmeti.
,Omoara-ti sufletul mai bine de cu vreme,
Ca sa poll manca linistit.
(Ceaiul e bun ca s nu ingheti).

Versuri sunt aceste ? Poezie e asta ? Dar ce este


un vers daca nu o fraza cadentata 1 ritmata ; ce
este o poezie, daca nu o Inaripare a gandirei, exprimata
1) Din cauza nenorocitilor de imitatori.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

59

Intr'un manunchi de versuri cu aceia cadentA, acelai ritm i cu rime la capat ?! Versurile albe
putin obinulte la not mai trec, dar versuri neritmate
nu se poate, cAci nu mai stint versuri atunzi, e proz5.
SA ascultAm de pilda, de acela autor, poezia intitulatA

Inaltare" :
Tref zile viscolul turbat
Gonind de dupA dealuri
Orice urma de viata,
Ne-a inchis cu totul in gropi

E poezie doar fiindca grupuri de cuvinte sunt


scrise unele sub altele, cu there marl. Cad nimeni
in lume nu poate nega c'ar fi prozA dacA am scrie
fraza astfel : Trei zile viscolul turbat, gonind de
dupA dealuri once urmA de viatl, ne-a inchis cu
totul in gropi".

Si la urma urmei poezia s'ar putea numi


la figurativ o prozA Inchegata din fraze sonore,
frumoase 0 bine imblnate, exprimand idei sau sim-

timinte adanci sau Inaltatoare. Dar and un autor,


In proza lui intitulata versuri, vorbete de ,excre1
menteu, apoi numai poate fi vorba nici macar de
literature, necum de poezie ! Autorul
trescu,
se crede totui :

D-1Camil Pe-

...Din acei...
Cu sufletul merit
Caci a vAzut idei.
51 e dreptul lui sA se creada cum o vrea, dar
mA ridic Impotriva criticilor care-au putut bate din
palme citind InAltatoarele versuri :

www.dacoromanica.ro

C. Gane

60

De sears ni vor da ceai si pesmeti


Caci ceaiul e bun ca sA nu Ingheti".

Apoi cat da moderni, de decadenti, de transcendenti ar fi acesti autori, cari vor un nume In literatura romans, mai bine'mi place mie batranul Spatar

cand spune, cam naiv dar sugestiv :


,,La Brosteni este vatav un Vasile Andries

Acest om fiindca este acolo mai practisit


,,Pe odAitile casei le-au si mobilarisit,
Impodobind gi pAretii, cei de bArne invechite,
Cu cadruri miniaturi gi portrete zugravite
,,Care cadruri au in sine, natural inchipuite
A epocurilor noastre intamplArile trecute".

sau cand deszrie, amarat, grozavia singuratatii din


fundul Carpatilor

Cand nourii se aduna orizontul de inchide


Peste vAi ca si o noapte negura atuncea cade
s. c. 1.

Drumul acesta dela Falticeni la Brosteni pe care


1-a facut Spatarul Enacachi Gane acum 90 de ani, cu

a slujbei datorie" e istorisit de el cu toate amanuntele lui.

Porneste din Falticeni Marti, 18 Aprilie 1833, $i

trecand apa Moldovei seara, pe la zece, ramane


pentru noapte In satul Malin'.
Acolo iii is o calauza, pe Clucerul Dragon, care
odata cu cele
cunoaste toate potecile munfilor
dintai raze ale soarelui, se pornesc amandoi pe malul
Suhai. Dupa cateva ceasuri de mers, calatorii nostri

dau de-o cascada care facea mult huet" I-apoise

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

61

tot afunda In padure pans nu mai gasesc spune


adorabil de naiv autorul :
Nici o alts locuinta decat ciobani pascand or.
Locurile sunt atat de salbatece, incat spatarul
marturisete, fara sfiala, ca 1-a fost frica, si Inca
-foarte frica, fiindca potecile acele parasite sunt
1,fhiarilor numai lasate". Canta cucul i privighitoarea, dar panicului cilen al judecatoriei din Falliceni nu-i lesa din gand nenorocirea care 1-a facut
sa cada in munca pustietatir. Insfarit dupa doua
ceasuri de chin, ajunge la o poiana mare, unde
gasete 1 nite bordee acoperite cu coji de brad
pentru adapostul ciobanilor 1 a oilor manastire i.
De acolo Incepe urcuul prin munti, calare la deal
i pe jos la vale, prin coclauri neumblati, printre
stand, de-alungul paraelor, pans ajung noaptea, pe
(a 1 jumatate in satul Sabas, la Toader Alamae, unde
poposesc. Pe vreme rea, ploae i vant, purced a
doua zi mai departe si-o iau de-alungul Bistritei,
prin gropi

vagauni, pans la Broteni, unde

ramane mai bine de o luna pentru cercetarea judecatoreasca ce-avea de facut. Descri.! localitatea cu
amanunte asupra fauriei, a florei, asupra plutitului

pe Bistrita, asupra cantarei fluerilor pastoreti" a


caror jalnic glas" marturisete cat e de trista
soarta pustietatir. Tanguirile spatarului asupra pustietatir nu mai contenesc. Toate bune i frumoase,
dar singuratatea II omoara. De aceia este bucuros
sa Intalneasca acolo pe vatavul Vasile Andrie, cu
care mai poate schimba doua vorbe. Omul acesta
este vechilul Postelnicului Bal, proprietarul Brotenilor. Fiind un om practisat"
am zice azi

www.dacoromanica.ro

C. Gane

62

are casa buns, cu mobile moderne 1 cu


peretii Inpodobiti cu portreturi zugravite", litchipuind scene'istorice, ca depilda : trecerea otilor ruseti peste Balcani la 1829, pacea dela Adrianopol
i, nici ca se putea, tabloul Tarului Nicolae, asupra
civilizat

caruia Moldovenii Regulamentului organic Oruncatr


privirile smerite. ale celor ce sufer catre cei ce-i pot
isbavi I
Enacachi Gane ramane, vorba cupletistului lulian, mot
a mot In fata acestui tablou probabil o litografie

in care Tarul e inchipuit stand In picioare, de-asupra

lui doi Ingeri buciumandu-i vlaga dela apus la


rasarit, iar In dreapta i In stanga cei doi Feldmarali, biruitori al Turcilor :

Ivan lvanovici Graful Dibici za Balcanschi'.


Si Ivan Teodorovici Graf Pachevici- Erivanschia.
In timpul ederei lui la Broteni, face o excursie

pans la Holda, unde i se spusese sa este o biserica vestiti. De oarece, de fapt, nimic nu- i place
spatarului Gane in pustietatile acele, trebue sa mearga

sa vada pans unde se intinde ravna locuitorilor


catra cele sfinte, fiindca nu-i poate Inchipui ca
nite oameni :

Negricioi, la chip sluji 1 cu ochi salbatAciti"


sa alba frica de Dumnezeu 1 s cladeasca locapri
de rugaciune. Sprea mirarea lui Ina, biserica e
frumoasa, cu temelie de piatra, bine durata i cu o
catapeteazma sapata In lemn de un meter priceput.
Dascal e Ion Mane 1 preot lonita, doi oameni dela
munte cari pentru a mai petrece pa socoteata oraanului, ii spun nite poveti de uri i de porci sal-

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

63

bateci, de nu mai Vie bietul Enacachi cum s'o steargA


mai repede.

Frumoasa e intalnirea, pe apa Bistritei, cu un


tanar ciobAnas, care pe-o pluta, singur i trist,
cants o doina :
Omeneasca soartd

Cum ea se supune

Tu n-ai osebire

Repezilor valuri

De aceasta plutA
In nelinistire.

Ce lovesc intr'una
De stand si de maluri

Aceleasi ispite
De primejduire

Prin intamplari multe


Are omenirea.

Aceasta este
frumoasa sau nu, fie-care cum
o simte Calatoria me la munte` a Spatarului
Enacachi Gane. 1) Manuscriptul se isprAveVe prin
-cateva versuri facute de Aga Gheorghe Greclanu,
care pare a fi fost un om cu mult bun simt. Ca ci,
(WO ce huleVe pe Gane, colegul lui de judecAtorie,
Iiindca n-a tiut sl inteleaga farmecul pustietatei",
sfareVe totuV prin aceste randuri :
SlavA, cinste, se cuvine la poet roman nascut
Cand prin limba greutAtei 2) o poems a facut".

Printr'o ciudatA intamplare Aga Gheorghe Gre-ceanu este strabunicul meu dui:a mama 1 printr'o
V mai ciudata intamplare, manuscriptul despre
1) A. R. Ms. 1478, pp. 81-90. A fost publicat de d-1 T. G.

Kirileanu in Anuarul S. T. R. 1907-1908" sub titlul O


descriere de cAlltorie in versuri din 1833".
2) Greutatea limbei.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

64

care-am vorbit a fost aflat la Academia Romans i

dat in vileag de catre Gh. Kirileanu, stran.potul.


popei lonita din Holda, cel care, prin povetile lui,
bagase in boala pe Enacachi Gane.
* **

Calatoria me la munte" nu este singura productie literary a spatarului Gane. A scris mai multe
poeme, dintre care unele au fost publicate, iar altele
au ramas inedite. In colectiunea Academiei Romane

se mai aria

pe cand era ce nu mai este

scriere istorica In versuri asupra Intamplarilor Eteriei

a reInfiinEarei domniilor pamantene. Scrisa In


1825, Aprilie 30, in satul Ciumuleti, ea a fost
tiparita abea dupa un sfert de veac, la 1850, cand
autorul ei era pornit In lumea celor adormiti Intru
Domnul. Titlul definitiv e urmatorul : Calatoria luf.
Cupidon la pustiu, poems in versuri, compusa de
raposatul Enacachi Gane spatar, In prilejul catas-si

frofului Intamplat in acest principat la anul 1821-22..

14. Tipografia lui Dumitrachi Gane. In 8 !"


printre cei d'intai la numar
Scriitorul acesta
In pleiada poetilor /roman' s'a nascut la Ciumu-.
leti In anii din urrna ai veacului al 18-a din Banul
lonita Gane i Baneasa Ecaterina i s'a insurat In
1822 (lanuarie 25) cu Zoita Ciurea, care-1 miluete
cu 12 copil ! 4) Dumnezeu i-a luat trei Inapoi, aa In

cat ramane numai cu 9, din care 3 baeti I 6 fete..


Pe aceste le trimite buluc la manastire sa tie de urat
matuelor Savastita 1 Singlitichia. Are creterea in-

grijita pe care putea s'o alba fecioril de boerl de p6


1) A. R. Ms. 1478.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

65

vremea aceia, Meat cu mult putina cunotiintA a legilor ce cApdtase prin cancel driile judecAtoriilor, ajunge
adecd judecAtor la Tribunalul de Suceava,
cilen
unde I-am Intainit In 1833 cu prilejul cAlatoriel lui

la Broteni. Peste cativa ani e mutat In calitate de


Preedinte la Tribunalul de Botopni. Se gasesc acolo
multe hotArdri de-ale lui din anii 1836-38, adeverirea unui frumos testament al Jule Ion Varlaam
din Popouti st un atestat de build purtare dat lui
Manoil Vasilievici 2) pe care-1 Impodobeste cu pe-

cetea &leased, luerata frumos dar anapoda de-un


meter gravor, cdruia hieroglifele lui Tut-Ank-Amon
trebue sd-i li fost mai cunoscute cleat arta heraldizA !

Dei la moartea pArintelui motenete, Impreund


cu frate-seu Cotachi, moiile Ciumuletii, BAretii,
Calna 1 Costetii, totui pare a fi locuit mai mult

la Falticeni i Botopni, cu slujba care nu-i dadea


ragaz, decal In batrana aezare, cu conac 1 moara,
a tatalui Si a bunicului sAu. La moartea lui, intamplatA inainte de 1850, vAduva lui Zoita se muta acolo,
InsA moare curand dupg aceia, lAsand o clae de
orfani

Spatareasa Zoita Gane era fatabgtranuluii bogatului boer Ciurea, care avea un document din
1630

pe pergamant de 2 metri lungime

In fiinta

astazi 3)o spita a neamului, care aratA ascendenta


din fiu in tats pand in vremea lui Alexandru cel Bun.
11 Acta Dombrowski.

2) Acte proprii.
3) Proprietatea strAnepoatei Olga Eugenia Morariu Andreevici. N'am vAzut documentul.
Pe aripa vremei.

www.dacoromanica.ro

66

C. Gane

Acest Clurea a avut trei fete, moctenitoare tinere,

frumoase si bogate, pe care le-a mAritat, cum se


ci cuvenea, cu boari InstAriti : Gheorghe Varnav,
Constantin Stamati i Enacachi Gane. Copilul rAsfa tat
era InsA Maria Stamati. La moartea babacai moctenecte, nu numai vitelul cel gras, dar i dreptul pentru
ea, sotul ei ci intreaga prAsilA vlitoare, de-a purta nuastfel s'a nascut, dincolo de
mele defunctalui.
Prut, familia cavalerilor de Stamati-Ciurea, care din
punct de vedere arhondologic e printre cele d'intai
familii ale Basarabiei, inscrisa in nobilimea larista,

kar din punct de vedere cultural, e un neam cu loc


rAsarit In literatura romans.
Cumnatul lui Enacache Gane, Constantin de Stamati-Ciurea, supranumit LebAda Bassarabieig a
scris versuri i proza, printre care ,Muza romaneasca" ci Povestea povectilor" a avut rAsunet
peste apa Prutului, paste muntii Carpatilor, panA de-

parte, la hotarele Ungarlei ! 9


E ciudatA aceasta Intamplare care-a fAcut ca doi
frail, un cumnat ci-un vAr primar Costachi i
Enachi Gane, Stamati-Ciurea ci Buznea
se fi crestat
impreunA podoaba leagAnnlui literaturei romane !

Fiul lui Stamati, Constantin ci el, a scris drame


ci comedii, adunate, tarziu, in dour volume elegante.

Opera literary a acestuia este departe de-a merita


uit ar ea cu care a fost invaluith. In comedie a fost,
poate bine poate rau, InsA, pentru vrcmea and a
scris, Inapoiat. Dar in drame intrece pe multi incepatori, cari se produc, in veacolul al XX-a, la
1) 1. Nistor. 1st. Basarabiei, 1823 p. 332.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

67

Teatrul National din Bucureti. Cu inlocuirea catorva arhaisme, Magdalena pacatoasa" de pilda,
ar face cinste, astazi Inca, scenelor bucuretene.
Cand eram baelandru cam de vre-o 14 ani, vazusem pe Agata Barsescu In Magda" lui Sudermann i In , Dama cu Camelii" a lui Alexandru
Dumas. Impresionat de soarta acestor femei, care
plutind de-asupra prejudecalii, sunt totui cinstite
mai mutt decat multe, pusesem o aureola de divinizare pe fruntea Jemeelor ma rtire".
Un an mai tarziu, scotocind prin vechea biblioteca parasita in camera de 'Ana bucatarie, am dat
de biata Magdalena a lui Stamati-Ciurea 1 indata
m'am amorezat de ea. Am iubit aceasta femee cu
exagerarea adorabilei vraste ce-aveam, cu puterea
patimei dragostei d'intai.
Cu aceiai patima nebuna, frate-meu, spirit practic,

dupa aproape un slert de veac, a iubit o alts progenitura de-a lui Stamati-Clurea, nu spirituals, ci
omeneasca, pe Elena, nepoata lui de MO, cu care
s'a i cununat.
astiel, pentru a doua oars Inteo suta de ani,
s'a unit sangele Ganesc cu sangele Ciuretilor
**
Pe .scoarta unui foarte vechi exemplar a 'IMO
lui Homer, pastrat de Ganetii din lai, se mai vede
scrisul lui lancu Gane, fiul lui Enacachi, care inseamna

cu oare-care lipsa de modestie : Ce livre est a mol.


Jean de Ganne. Jar dedesubt, matua sau vara, tot
pe frantuzefe, marturisete posteritatii ca Mon coeur
balance entre l'amour et l'amitie. Marie de Varnael.)
1) Proprletatea Emiliei Gane.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

68

Despre acest Jean de Ganne nu tim de fapt ni-

mic, cleat c'a ramas pe urma lui, In afard de iscalitura de pe cartea lui Homerdovada a era om
o frumoasa aquarela care-1 Infatipaza tanar,
oache, chipm 1mb/teat in haine pmtru atunci mocitit

derne dernier cri de Paris dix huit cent quarante


huit", adeca din paopt" ! lancu fiind nascut In Octombrie 1821 1), portretul ni-1 arata la vrasta de 25
de ani, cam pe vremea cand s'a sfarit, Inca tanar,
spatarul Enacachi. Era cel mai mare din toll copii,

a caror grija nu se vede a o fi purtat. Patru fete


furs trimise la manastireInainte sau dupa moartea
parintiloriar dintre baeti, Mihalachi s'a calugarit
I el cu numele de Emanoil.
Matel Insa, nascut la 1835, 2) avea abia 10-12

ani cand a ramas orfan, aa incat, impreuna cu


surioarele cele mici Sevastia 1 Alastasica, au fost
luati de mItua for Ecaterina Varnav, care i-a dus
in Botopni, unde i-a crescut In batrana casa. a Varna vetilor, in p!cioare i astazi i Inca In buns stare.
E cladirea din spatele Tribunalului, arestul preventiv, sau, cum ii ziceam not cand erain colari,

duba ! Acolo a copilarit Matei, in Botoani, oraul


plin de gradini 1 de soare, iar and s'a facut mare
a fost trimis cu slujba tocmai in munch din sudul
Moldovei, la Targul-Ocnei, ca director al Inchisorilor.

S'a insurat In acel orael, prin preajma anilor


1860, cu Amalia, fata serdarului Nastasachi Mihail,
1) A. R. Ms. U78
2)

11:111.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

69

proprietarul Intregului masiv de munti dintre SlAnic


gi Oituz, din Trotu$ !Ana la Poalana-Sarata i Harja.
Sunt locurile acele batute 1 framantate de soldatii notri, stropiti de sangele for in timpul razboiului din urtna pentru reintregirea neamului.
Baile Nastasachi din Gura Slanicului au fost infiintate de acest Mihail, socrul lui Matci Gane. Averea
lui intreaga i-a fost suflata, nu cumparata, de VodA

Mihalache Sturza, care a saracit o intreaga seams


de booari moldoveni, luandu-le moiile in schimbul
carora 1a dadea, uneori, fotografia lui, cum a facut
cu strabunul meu dupa mama, aga Gheorghe Grecianu, despre care-am vorbit mai sus.
Din Targul-Ocnei Matei Gane a fost mutat prefect la Dorohoi, apoi s'a intors la Botoani, unde-a
trait In lo;:urila copilariei, 'Jana cand, numit prefect
la 11, s'a mutat acolo, unie a i murit.
Vaduva lui, Coana Arnalia, mai traete si azi, la

82 de ani, oloaga, oarba, dir cu mintea intreaga.


Din patul din care nu se poate mica, urmarete cu
ochii din launtru Coate sbuciumarile vietei moderne,
amestecand mirarea celor ce-i este dat *se aucla cu
parerea de rau pentru cele ce nu mai sunt.

La branche ainea, ramura mai mare a familiei,


e reprezentata astazi prin copi.i lui Matei pi a Amaliei : $tefan Gane, care traete in Bucureti, Insurat,
dar farA copii, aa Inca se duce fala primogenitu-

rii. Florica Xenvol, cu nnata marelui nostru is lode, Lucia Asian 1 Emilia, nemaritatA. Un fiu
Mircea, doctor in malicina, a murit In 1917, in
timpul razboiul, la postul de mare !

**
www.dacoromanica.ro

70

C. Gane

Surorile lui Matei Gane, cele trimise la manastire,


erau Elenca, Ruxanda, Profira i Catinca din ca-

!up-le Epraxia, Fevronia, Xenia, i Olimpiada.


Pe cele doul din urma le-a cunoscut toata Moldova de Nord, cea de-acum 20 i 30 de ani, fiindca
toata Moldova se ducea vara Ia Varatec, aa cum
merg Bucuretenii Ia Sinaia sau la Constanta. OFtn-

piada a fost i starita, multi ani de- arandul. Motenise dela ma tua e1, maica Singlitichia, sipetul cu

documentele familiei, care a fost distrus de Haan,


Impreuna cu casa ei frutnoasA i cu toata gospodada, In anus 1899 cand a ars manastirea. Diata
lui Sandu, dania lui Toader, pomelnicul cel vechi,
cate alte cornori, scrum Impratiat de vant !
lar eu eram acolo, copil, i ma uitam cu plAcere

la lumina cea mare cum se Intincle i nimicete


i-ai fi dorit sa arda toala manastirea cu padure
cu tot, ea pamant i cu cer, numai pentru placerea
de-a vedea lumina, cat mai multa lumina...
*

Grigore Gane, Aga, flul lui lonita, a trecut prin


ters. In 1829 "motenet?, impreuna cu
frate-seu Matei, moiile Peripeta i Cucuetii dela
tinutul Sorocii, zestrea mamei Catrinei, iar dela nevasta lui, Nastasii Mtezat, capata o vie In valoarede 5900 de galbeni. Ori c'a fost prea cheltuitor sau
ca i-a pizrdut minute, nu tiu, Insa In 1857 II aflam sub epitropia lui Dumitrachi, care vorbind de.
el, spune : acest nenorozit al meu frate" i aceti
nenorociti sotia ! Banuesc c'a fost nebunie, boalL
motenita de una din rrpoatele lui, care zace la
Socola de 30 de an;.
viata,

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

71

Din cei 4 copii ai lui, brgu, cel mai mare, a


fost Infiat de un:hiul lordachi, var primar cu Gri.gore ; at doiiea, Toader, a fost sub Ingrijirea lui
'Costachi Negruzzi, care In 1860 scrie bunicului

meu: Pe Toader

it insuramu ;

iar cei doi din

,urrna, Costache i Marla, par a fi fost crescuti de


.Dumitrache Gane.

Maria a fost mama lui Carjel, bardul Teatrului


National din lai, far lorgu a fost socrul lui A. C.
Caza, care n'are nevoe de recomandatie.
Cum nici unul din fiii lui Grigore n'a avut bieti,
ramura lui s'a stans!

www.dacoromanica.ro

CAP. VI

In care boala se intinde, papa ajunge la culmeMittel Gane, postelnic.


Gloria scriitorilor revarsandu-se putin i-asupra
parintilor, postelnicul Matei ar merita deci, ca pa-rinte al lui Ni:u Gane, o deosebitd atentie. Din ne-

fericire tlu prea putine despre el. S'au pistrat In


famille cateva scriso i interesante, insA detinatorul

for de azi, nepotul Alexandru, le pazeie de ochii


indiscretilor, printre care ma numara 1 pe mine
sau poate mai ale; pe mine dei suntem doi veri
iubitori ! Pornesc deci la druni cu geanta, nu cu lada.

Matei Gane s'a nAsc.ut la 1789 h Ciumuleti, ca

toll fratii lui. A lost i el pin coli, dar se vede


cA nu era foarte multumit d3 Invatatura ce-a cApatat, 1) cAci In 1855, cand a aruncat pe Neculai
dela vatra parinteasca in valtoarea vietei, i-a spus :

Mai Mete, de-acum nu mai atepta nimic de


la mine. Du-te i-ti fl singur carlera In lume, cAci
om eti, i tii mai mul A carte de cat am tiut eu
la varsta ta." 2)
1) TottO it intalnim, la varsta de 24 de ani (1813)
transcriind, cu multA ravnA, operile literare de pe atunci,
ca de pada ale lui Alexandru Beldiman (A. R. Ms. 532...
Catalogul Ms. romane. 11. 1913).
2) N. Gane. Zile trAite. p. 18.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremci

73

A avut de la tats -seu, Banul lonita, mosiile dela

Sorom, din a caror venit a trait, Impartindu-I pe


jumatate cu frate-seu Grigore. i-a cumparat casa
In Falticeni si s'a asezat acolo, ducand traiul patriarhal si ticnit al boerilor de p2-atunci, un trai
pe care fiul seu Nicu, cu pana lui iscusita, ni-I des-

MATE! GANE, postelnic

crie ast-fel : Erau primitive, barbare, daca vreti,

acele vremi, cand pentru cativa stupi de miere


se cumpara o mosie, cand fiecare fsi facea numai atata samanatura cat ii trebuia pentru casa,
iar restul pamantului era acoperit cu turme de vite

www.dacoromanica.ro

74

C. Gane

i herghelii de cai, and icosarli i galbenii serveau pentru a umplea cobzele lautarilor i a cum
para aluri turceti pentru podoaba cucoanelor" 1)..

Matei Gane era un om bine cumpanit, voios,


primitor i bun la inima 2). Se insoara tarziu, prin.
1830, cu o botoaneanca, Ruxanda Vdsescu, sora
lui Dimitrie i a lui Alecu, cari au fost mai apoi

deputati In Divanurile Ad-hoc, iar cel din urma


ministru de finante In primul guvern al lui Carol I.

In 1835 i se nate fiul Niculai i 3 ani main


tarziu un all fiu Matei, care-a murit In floarea
vrastei, neinsurat.

A trait batran, 80 de ani Impliniti, avand no


rocul sa-i vada copii calcand cu pai siguri irr
viata i sa se bucure de intaile succese literare ale
lui Nicu'ai la Junimea i la Convorbiri.
cum II chemam nol toti nepotii peMo Jac
unchiul nostru lacob Negruzzi mi-a povestit o.
intamplare, care impreunata cu alta scrisa de NicuGane In Zile traite" ar putea forma un capitol spe
cial in cartile lui Camille Flamarion Inteacele deoccultism, nu de astronomie !

In 1867, Jacob Negruzzi plecand c'o treaba dlrn


trase in gazda la Matei Gane,
care-i era unchi, frate cu bunicul seu.
lai la Falticeni,

,Drags nepoate, ii spuse acesta, cand o fr


sa to intorci la lai sa-mi amIntesti sa-ti dau nitescrisori pentru bunicu-tau, ca e nevoe mare pentru
nite treburi ce-avem Impreuna".
1)

N. Gane. Zile traite p. 8 9.

2) Ibid. p. 13.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

75

Dupa cateva zile, urmand sA piece acasA, mo Jac


zize lui conu Matei : Unchiule, maine dimineatA
pornesc la drum. Nu uita scrisorile bunicului !

Nu uit, nepoate. Vino In zori la mine, inainte


de-a pleca !"
A doua zi, trasura la scars, vizitiul pe capra,

conu lacob buzna la mo Matei : SArut mana,


unchiule, rAmai sanatos i c1A-mi scrisorile catre
bunic".
Du-te sanAtos, draguta, ii spune1 i Dumnezeu
cu tine. CAt despre scrisori, nu mai e nevoe... e prea

tarziu acume.
Nepotul mirat IntrebA pentruce.

Pen:ru ca frate-meu Dumitrachi a murit astvoapte" suspina moneagul.


A murit bunicul ? CAnd ? A venit vre-o scrisoare ?...".

Nici o scrisoare. A murit. L'am Wad. Si


baete, poa:e mai ajungi la inmormantare 1"
Sosit seara in Iasi, lacob Negruzzi gas! pe Dumitrachi Gane trains rece pe mass. II lasase sAnatos tun i-I regasise mort, mort chiar in noaptea In
care ii vazuse frate-seu Matei din Falticieni tocmai
la lai
Doi ani mai tarziu, In 1869, Nizu Crane se afla
cu sotia lui In Basarabia, la o moie unde-i petrecea vacantiile de vara.
1u -te,

Ii dau cuvAntul : .

...Acolo mi s-a IntAmplat un lucru ciudat, care


m'a impresionat adanc. Am visat Intr'o noapte
ca ma gAseam parcA Intr-o peterA intunecoasa,
unde de jur Imprejurul peretilor stAteau drepti,

www.dacoromanica.ro

C. Gane

76

tacuti si nerniscati ca niste stain!, toti fratil parintelui meu, morti de mutt : Enacachi, Dimitrie,.
Grigore si Costachi Gane ; iar la capatul

tor, inspre usa de intrare, vazui si pe Orintele meu Matei, in aceiasi atitudine. Se uitau toti
is mine cu nisie ochi sticlosi si erau imbracati in
Am sarutat mina tuturor fara
haine sacerdotale.
sa le zic un cuvant, apoi inspaimantat, cu o impre-

siune de raceala pe buze, am esit din infricosata_


pestera si m'am desteptat scaldat intr-o sudoarerece.

Acest vis mi-a tulburat toata firea. Parintele meu

era om batran de 80 de ani impliniti, dar era sanatos, fara nici o boala ;organics, teafar ca out.
Desi nu sunt crezetor in visuri si vedenii, totusi
parca-mi spunea un glas tainic ca trebue sa i se,
fi intamplat ceva si, lucru misterios, neexplicabil,
peste fret zile primii trista stire de la fratele meu
din Falticeni ca tata e pe moarte." i)
Astfel Matei Gane, ca si frate-seu Dumitrachi,

a,

tinut sa instiiateze pe cine i-a fost drag, despre.

calatoria in care se pornea. Fiat seu a avut insa


vreme sa goneasca pans la Falticent si sa mai
apuce pe batranul lui tata in c;ipele din urma.
Cu zambetul pe buze, mosneagul, al ctrui suilet
incepusa sa se desprinda de materie, intampina pe
fiul seu cu vorbele :
Copile, mi-a sunat ceasul..
Tu mangae-te, c'asa e in fume. Nu suntem vesnici !"
Apoi i-a poruncit sa opreasca ceasornicul
j

1) Zile traite p. 182.


2) Cuvintele tai Matei Gane au fost transcrise de fiuL
seu Intocmai. (p. 13).

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

77

din perete, zicandu-i ca nu vrea sa mai tie vre-

mea cum curge! I-a dictat vcinta din urma i-a


trecut i el In randul celor adormiti Intru Domnul !
Cu sau fara el, vremea totui curge..., ca mane
va bate ciasul celuia ce scrie, celor ce citesc.. dar
vremea va curge, cu sau fara noi !

**
Niculai Gane

Nicu Gane ? Ce om placut !" De cate, cate on


am auzit aceste vorbe. Mai mult de cat prin
literature, mai mult de cat prin politica, omul
acesta a stralucit prin darul de-a place. Un fel
de-a fl, de-a vorbi, un nu tiu ce, un vino 'ncoace
care raspandea Inprejurul lui o atmosferA de blandeta In care to simteai, dupe un sfert de ceas de
convorbire, cu suflet potolit, parca mai multumit
de viata.
Era un optimist qi optimitii sunt intotdeauna oameni placuti. A primit viata cum i-a fost data i - a
trait-o bucuros, domol, Indelung, ocolind, fara a o
smulge, maracina din cale, culegand floare de WO
floare pina a facut manunchiul al caror miresme

se raspandesc Inca i yin pans la noi.


Nascut la 1835 In Faltizeni, ora micut, noroios,
dar vesel, a trait fara grija anli copilariei, panii
intr-o buns zi, cand a Implinit 20 de ani, fu aruncat, orbeVe, In valtoarea vietei.
Cei 10 ani dintai, dibuete. E director de Inchisoare, apoi judecator i preedinte de Tribunal,
prefect de Dorohoi, iarAI magistrat la Curtea de

www.dacoromanica.ro

78

C. Gane

IntArituri, la Curtea de Apel. Abia la varsta de 30


de ani se stabilete definitiv In laV. Acolo, in atingere cu tot ce avea capitala Moldovei mai de seams,
cu lacob Negruzzi, care-i era nepot, cu Vasile Pogor i Miu Cornea, care-i erau colegi, cu Petre
tangrul magistrat devine
Carp i Titu Maiorescu
si la 1867, In
la
Juminea
literat. In 1865 intrA
chiar primul numgr al Convorbirilor Literare publicA intaia lui nuvelA Fluerui lui Stefan".
Cand membrii acestei societAti literare s'au unit
sub preedentia lui Carp, pentru a forma un partid
politic, Gane e unul din foarte putinii care nu i-a urmat.

S'a inscris In randul liberalilor, Iiind, In timpul guvernArei lor, primar al lailor, in mai multe randuri
i ministru in 1888. Partizan infocat 1 admirator
pAtima al lui Ion Brgtianu, moartea acestuia 1-a

mahnit atat de mult, incat ani In qir 'lid n'a mai


putut scrie.
Literatura romans a Imbogatit o cu cele trei volume de Nuvele", care rAtuan opera lui cea mai

de seams, cu Zile trAite" Pacate marturisite"


Pagini rgslete i c'un volum de Poezii" din
tinerete. Cariera literarg i-a incununat-o, la bA-

tranete, cu traducerea mgeastra a infernului" lui


Dante, care i-a deschis calea Academiei Romane
unde a fost ales in anul 1912.
In 1869, scurta vreme Inainte de-a pierde pe
bAtranul lui tats, se insurase cu Sofia Stolanovici
1 un an mai tarziu i se ngscu intaiul copil, Alexandru, cAruia au urmat apte altii.
In casa lui din Iasi, In care a locuit patruzeci de
(ani i mai bine, inconjurat de nevastA i de toti

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

79

copii, s'a stans, uor, bland, cum trAise, inteo fru-

moasi zi de Mai a anului 1916. Si daci fu pint


ca n'a putut vedea infaptuirea acelui ideal pentru
care am luptat not toti In anul mortii lui fu poate
i-un bine. Cici viata asta de dupi rizboi abia de
o putem Indura not ceti cu sangele care mai docotete ; pentru bitrani senini cum era Nicu Gane,
ar fi fost un chin !
Si-acum c'am scris aceasta searbAdi biografie,
care pare aproape un articol de dictionar enciclopedic, si pun In viata lui putin din viata mea,
pentru a da colorit, relief 1 perspectivi stamponatului tablou ce-am ficut despre el !
ip*i3

In vacantele de Pati, cand eram copii, mergeam


de obicei din Botoani la lai, si vedem pe bunilocuia lute casuta
cuta. Aceasta mama tatei
diy Strada Butu, gard In gard cu casa alba, mare,
cu doul randuri, a lui Nicu Gane, virul ei primar.

Eram pe-atunci un piciu de 8-9 ani, Mq Nicu


un om de 60 aproape. Nici o legituri, decat respect pentru barba lui alba i-o nemalpomeniti admiratie pentru casa In care locuia i care, Inconjurati de gridini 1 boltiti pe diniuntru, lua In
mintea mea de copil, Infitiare de palat fermecat,
locuit de zmei i de zane !
Mai tarziu, palatul Invrijit se preficu In sanctuar.
Eram licean acum, pe Fit Frumos gi pe Consinzana ii inlocuisem, in inimi i'n minte, cu eroil
istoriei Si cu barz!i literaturei. Cand ma gandesc,.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

Doamne ! cu ce aureola impodobeam atunci pe


poeti 1 scriitori. Bietii oameni cari patimesc tot
ce omenete se poate patimi
erau pentru mine

fiinte diafane cazute din cer, cu vorba poezie, cu


hrana trandafir 1 cu dragostea naluca.
Nicu Gane avea in ochii mei indoita aureola de
a fi scriitor 1 totodata. ruda cu mine, o rudenie de
care ma faleam, la 14 ani, cu o inflacarare atot
netiutoare de neameslecul meritului meu in renumele lui.

ii inchipuete oricine ce sa petrecu in sufletul


meu de colar zvapaiat, cand Intr -o dimineata de
vara, mo Nicu ne stranse pe toti cati eram acolo, ca
sa ne citeasca ultima lui novela.
In fundul gradinei era un pavilion acoperit cu verdeata. Mai e i azi de altfel, dar e darapanat, parca-i
plange mortul. In coltul acela care-i era drag, se

aeza pe un scaun i not toti pe-o 'Jana rotunda


imprejurul lui. Incepu sa citeasca, cu glas bland i
dictiune placuta, 0 povestire a carui titlu I-am uitat,
dar care incepea cam aa : ca era pe cale sa piece la
Slanic, satul tiind de zacluful i de praful lailor, plictisit de monotonia acestui ora, de-aceiai oameni

pe cari-I vezi in fiecare zi, de-acela vanzator de


ziare, care in fiecare dimineata zbiara in colt de
strada anosta lui marfa:: Adevarul, Universul 1
Evenimentul.

In clipa aceia, ca un ecou, din capAtul strazei


Butu, rasuna glasul pitigaiat al micului vanzator de
gazete, care rapezi in vazduh un cadentat 1 prelungit : E-ve-ni-meeen-tuuu" !

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

81

Nicu Gane arunca Imprejur o privire Inveselita,


toata lumea izbucni Inteun hohot de ras, iar eu
ma simteam fericit i mandru, incrftlintat c'am
-asistat la un moment istoric, care va fi trecut In
analele Tare!!

**
In anul urmator am luat o hotarare eroica. CumWas= dela o librarie novelele lui,i 'mi pusesem
ale gand sa capat dela el cateva randuri dedicate
rnie i Intarite cu propria lui iscalilura
Ajuns In la1, In chiar seara sosirei, nerabdator
I

la culme, Imboldeam pe tata sa mergem la mo


Nicu.

Ho Cara, ca nu yin Turcii, nici Tatarir Imi


raspunse parintele meu, Las-o pe maine dimi-

,neata.
A doua zi, mai devreme poate deck s'ar fi cuenit, urcam amandoi scarile care duceau la etajul
-de sus a cases de pe Strada Butu. Tineam in mama
volumul de nuvele I inima Imi batea... Tic-tac,
lie -tat, sa sara din loc sarmana de ea.

CAnd am intrat in odae, m'a apucat de-odata o


snail 1, simiand ca nici oiata nu voi avea curajul
sa-i cer .autografur am aruncat repede cartea
pe-un scaun, langa ua.
Mo Nicu ne primi bucuros, ca Intotdeauna. II
vad Inca cum statea la masa de scris
in fata lui,
pe calimare, bustul lui Dante, in spate biblioteca,
care printre atatea carp interesante, avea 1 parte
din operile lui In traduced franceze, germane i
uedeze. Vorbi cu tata, de cate toate, politica, lite:ratura, arta i, cum e intre rude, mai cateceva farA
Pe aripa vremei.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

82

insemnatate : Ce-ti face nevasta, cum o duci cu avocatura? " 0 jumatate de ceas, un ceas, cat o fi
tinut, numai ce vad ca se scoala i-i is palaria,
spunand : Hai sa mergem ! Eu de colo
In gand
firete zic : s'a dus dracului dedicalia, cu iscalitura cu tot !"
Eim.

Raman In urma i c'o micare Inciudata, culeg,


In trecere, de pe scaunul de langd ud cartea de
Novele, ramasa fecioara. La poarta, cum se oprise
amandoi, unchiul meu i tata, ca &Ali mai spuna
cafe ceva, deodata mo Nicu 1i arunca ochii
asupra cartii ce tineam in mans 1 s'apuca sa

ma lntrebe : Ce-ai to acolo ?"


Mi s- a parut ca-mi cade cerul cu nimicul lui pe
cap, nici nu tiu, au inceput toate sa se'nvarte i
repede am ascuns cartea dupa spate. Mo Nicu se
uita nedumerit. Tata Incepu sa rada.
Uite, frate, c'am uitat", zise. ,,Si-a cumparat
baiatul o carte de tine i voia s te roage sA-1
scrii cateva vorbe. Dar ce, gogomanule, (tata era
junimist) te sfiete acuma ? !"
Mo Nicu se prinse a zambi, bland, foarte bland,

Iar eu sa intru in pamant i altceva nu.


Hai, cla cartea incoa" zise.
Si cum era acolo in picioare, langa poarta,
scoase un creion din buzunar, razima cartea de-un
stalp 1 sciise cateva cuvinte. Apoi mi-o dadu Innapol, ma netezi pe obraz 1 ne despartiram !
Tata ma certa, ca sunt prea silos, dar mie nu-,
mi pass, cad aveam acum autograful lui ! Mi-a itmas pans azi, dei de-atunci inceace, in anii de

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

83

pomind 1916-18, musafiri nepoftiti mi-au cinstit


biblioteca cu prelungite vizite.
Nemuritoarele cuvinte care, cateva zile cel putin,

au fost In stare sd facA din mine cel mai fericit


om din lume, erau urmdtoarele : .18/31 August
1930. StrAnepotului meu Constantin Stefan Gane .
Suvenir afectuos din partea autorului N. Gane.
Sfant avant al tineretii, entusiasm copildresc I
Anil care tree astern peste voi mantia ironiei,
pretentioasA cat se poate, dar ce neputincioasca.!

**
La varsta de 21 de ani un tandr s-a apucat sa
sl scrie un roman. Se afld pe-atunci la Berlin.
Minded scrisul este desigur o boald, care ca once
boala Ii urmeazd cursul firesc, cand m'a apucat
pe mine (hall ! ca m-am dat de gol) am pArdsit
studii i petreceri, i n'am mai lasat creionul din
mans pand nu m'am tdmaduit, adecd pand nu am
isprAvit povestea unul visator de stele, idealist cat se

poate, pe care viata-I Infrange i -1 ingenunchiazd.


Pe urma, manuscrisul a limas In sAltar, doi ani
de zile, cand inteo bund ditnineatd m-am hotArat
a-1 trimite acasA, rugand pe tata sd-1 arate unchiului Niculai l sa-i ceard parerea. RAspunsul lui a
Post cat se poate de favorabll :

Chiar am limas surprins, scrie el cdtre tata,


sd vad asemenea lucrare eitA din pans unui tandr
IncepAtor' i inchee scrisoarea cu urmAtoarele cuvinte:

... VAd ca patima scrisului e o boall In familia


noastra. Dupd fiul meu Alexandru, vdd acum ca 1
Costica al tau s-a molipsit. SA le fie cu noroc.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

84

Dad ocup3tia literary nu e cea mai mAnoasa, e


insa desigur cea mai plAcutA 1 singura In stare
sl lase dui:4 om un nume care nu se uitA ! f)
Nu intereseaza care-a fost soarta acestui roman,,
copil pribeag care-a batut la fel de fel de ue, ramose zavorite.

Nu s'a tiut daca nu este prea scurt pentru un,


roman 1 prea lung pentru o novels' ca 1 cum o in-

spiratie de artist s'ar putea mAsura cu metrul sau,


cantari cu cantarul !
Singur Nicu Gane, cu firea lui intelegatoare, a tiut

ca trebuia ocrotit un incepAtor, care prin randurile,


de NA, ii aduce, tarziu, multumlrile lui postume.

**
Din cei 8 copii ai lui Nicu Gane, numai trel sunt
Melt, cari, insurati dar fara motenitori, au lAsat

nu cu voesA li se stingA neamul. Cel mai mare,


Alexandra, tine pe Maria, foasta nevastA a lu
Artachino, un pictor in a cArui rttina au rAmas for-mele sotiei d'intai, aa !mat once model ar avea
I azi, portretul esA la fel, o inchipuire de femeedrAgAlaA, care a fost dar nu mai e a lui. Al doilea
flu, Niculai, e insurat cu Virginia Ddighlci, din,
neamul lui Manolachl cronicarul, iar cel din urmA,
Petre, cu Ema Negri, din vechea familie boereasza
a lui Costachi Negri.

Alexandru, precum i fata mai mare, ElenaEmandi, s'au Indeletnicit i ei cu literatura, scrlindl
putin, dar bine !
1) Scrisoarea este din 14 Noembrie 1908.

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

Care trateaa despre trasatura de unire dintre


Falticeni .i Bar lad
Dumitrachi Gane, Aga.

Dei era probabil al doilea fecior al lui lonitk


Gane, Aga Dumitrachi este trecut alci abia dup5
top fratii 1W, caci el face, ca el zic aa, Iegatura
tntre neamul Ganesc sucevean i cel tutovean.
Nascut la Ciumuleti, tot in preajma anilor 1790,
avu, ca 1 fratii lui, o cretere ingrijita i fara a
a fost 1 E1 iubitor de literature i
scrie nimic
poate in deosebi de istorie. Din faramAturile bibliotecei lui, impratiata ici colea, mi-au ramas i mie
cateva volume, can dovedesc o alegcre priceputa a
lecturilor sale.
Se insoara la Botoani, la 14 tulle 1818, 1) cu
Sevastla Soroceanu, ') dintr'o familie de boerinai,
bogata pe vremuri, astazi, ca atatea altele, saracita
1 scapatata. Nu se stabilete !ma nici in Botoani,
nici in Falticeni, ci in capitala, la 14, unde, deii

are cateva proprietati, prea mici se vede, sta cu


chirie in casa din curtea bisericii Banu, a card
epitrop era.
1) A. R Doc. 532. Cat, Man. vol. 2, 1913.
2) A. R. Doc. 165/CXV. Cregtere 1909. p. 49 gi altele.

www.dacoromanica.ro

86

C. Gane

D-I Jacob Nugruzzi, In Amintiri din copilarie"

ne spune ca acea casa, astazi daramata, avea o


evire, de-oparte, prin curtea bisericei la ULta Mare,

de alts parte In Ulita Stramba. Ava dar o lominta


:hiar In infirm oravului, fare strazile numite astazi
Lapuvneanu vi Banu, o casa lungs, cu cerdac, in
care Aga Dumitru a trait, iubit vi suferit i In care
s'a stans, batran, In anul 1867.
Pentru iubitorii trecutului orice amanunt, cat de
mic, fi are Insemnatatea. Astfel m-am bucurat ca
un copili parca suntern altceva decat copii, not
cevti incorijibili cercetatori de harlii prafuitecand
am chit in filele ingalbinite ale Albinel Romaneve
ca la 15 Decembrie 1837 Aga D. Gane s'a tntors
In Iasi, venind de la movie. Mare isprava! De cate
on s'o fi dus, saracul, de cate on s'o fi tutors, de
la Dumbravita de Sus sau de la Raciuleni, de la
mosiile movtenite de la babaca sau de la cele de
zestre, precum vi (12 la via lui de la Cruce, cumparata de Miron Pitarul, de la Ion Stratul cu o
suta de ani inainte. Firevte, nici o importanta...
Totuvi, e un pitoresc colt de viata trecuta, desgrocpata, reInviata. Cu franturi de amanunte, cu putina
fantezie, iata tabloul, vlu, cum rasare din negura
de vremi :
E earns. Urla crivatul In copaci. Singura in

pustiu, rohatca Pacurarilor geme sub zapada.


Deodata, de undeva, de departe, s'aud zurgalaii
unei sanii. S'apropie, tot mai mult ; surugiul tros-

nevte din biciu, hue si Injura. Sania infra pe


rohatca vi In fundul ei, Invalit In blanuri, c'o
caciula alba turcuiata in cap, s'arata o fats slabs,

www.dacoromanica.ro

.111MC7r

vow

-71,
Aga Dumitrachi Gane

www.dacoromanica.ro

Pe aripa Vremei

87

putin rocata, cu ochi mid, posomorati, cu turturi de ghiata prini de mustata lasata in jos_
E dumnealui Aga Dumitrachi Gane, care se 'ntoarce dela moie. Vameul se descopera : Sarut
mana, cucoane !" 1 sania trece, repede, urca
Pacurarii, cotete In Ulita Mare, intoarce la dreapta.
pe Ulita Stramba i intra in curtea bisericii Banu.

La scara din mijlocul cerdacului a casei lunguetedin fata bisericei, vizitiul ii oprete caii i dum

nealui Aga e luat de subsiori, ridicat pe sari,


de catre doi tigani, feciori boereti. Se scutura dezapada, se descotorosete de blanurile lui 1 intra.
In casa c alda i primitoare, in care-I ateapt&

cucoana Savastita, micuta, grasulie, vesela i


vorbareata. In sufragerie, masa e intinsa. Sunt i,
fetele lui acolo, Maria i Anica. Una e de marital,
viitoarea sotie a lui Costachi Ntgruzzi, alta Inca
micuta cand ma gandesc c'a fost micuta !
viitoarea mea bunica I In picioare, cu glas tare,.

stapanul casei spune-un Jatal Nostrum, ceilalti


asculta smeriti i-apoi cu totii se wan la masa,
impreuna cu prietenul casei, Scobihorn, mancauveslit.

Bucate yin peste bucate, tnotant In unt, farfuriii


cu pilaf, curechi cu slanIna, sarmale 1 galucti,
rata cu mamaliguta, apoi baclavale, sarailie $i
cataifuri, fructe si vinul din via dela Cruce. Amin
i Doamne ajuta ! Feciorul aduce lighianul, ibricuL
1 prosopul, mesenii se spala de-arandul pe mana,

Aga Dumitrache mai se 'nchina odata si-apol


trec cu totii la cafele i vutci, Mute in mg de
.Mama Maria, batrana jupaneasa. Boerul li aprinde.

www.dacoromanica.ro

.88

C. Gane

ciubucul, apoi Inca unul, pans In norii de fum si


In caldura vetrei it prinde toropeala si atipeste pe
divan,... pe cand in curte foesc liganii, bucatari,
vizitii, lacatusi, potcovari, fiecare cu treaba lui. Numai Vasile scripicarul sta ghemuit inteun colt

Jana stria, sta si nu face nimic... trage doar din


arcus, duios, incet de tot, ca sa nu se trezeasca
boerul, ca sa n'auda cumva cum cants bietul tigan din scripca dorul neamului despretuit.
Si lath cum era, acum 100 de ani, caminul strabunului meu.

De unde sti.t? Din hartii ingallAtite, din Albina


Romaneasca, din tabloul din perete, zugravit de
Schoft in 1836, si de la mos Jac, care a trait copil
In casa aceia, pe care ne-o descrie in Amintirile"
lui, cu o sums de amanunte si cu o duiosenie
f ar a seaman.

Mai sugestiv de cat penelul lui Szho!t, lacob


Negruzzi isi descrie bunicii in felul urmator : Aga
Dumitrache Gane era un barbat slab la trup, serios
la fat, tacut, sobru si (12-un temperament foarte
lute. Bunica mea era o fem2e bung, joviala, grasuta,
Tacoma la mincare, vorbareata, placandu-i glumele
si veseila. Masa ei era vestita... ea singura priveghia bucataria cu multa ingrijire."
Nu spun mai departe, caci ar trebui sa citez intreg
capitolul 4 din cartea D-Iui Negruzzi. One are placece, sa-I citeasca singur. Nu s7.-o pierde timpul !
In 1839 Dumitrache Gane lit marita fata Maria
cu Constantin Negruzzi, devenind astfel socrul
uneia din podoabele Moldovei de-atunci. Negruzzi

era inca tartar, 31 de ani, Lisa, prin calitatile sale

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

89

intelectale 1 prin putinul cat scrisese pand la acea


vrastd, era cur scut in toatd Cara, din Focsani la
Dorohoi si chiar peste Milcov, unde avea numeroi piieteni. Grigore Alexandrescu si Eliade-Rddulescu ii scriu cu ocazia casAtoriei lul, scrisori
frumoase si One de avant prietenesc, un avant ce,
nu se mai cunoaste azi, in secolul materialismului.
Eliade de pilda, care pare om competinte in materie, 11 sfatueste s'o is domol cu dragostea, s'o
ducd fatal fncet si pe urind crescand, cAci de-ar
lua-o razna dela inceput, s'ar putea intampla s I
se stand flacara si atunci femeia sA caute dragoste aiurea. Termind scrisoarea spunandu-i to'ui

ca nu-I socotqte ap de putin, ca sd nu vie sl


aleaga BSI sd pcistreze9. Jar Alexandrescu fi doreste
O duzind de mici poeti, care sd semene tatolui for 2).
unul si altul au fdcut preziceri bune. Negruzzi a
tiut sa aleagd o consoartA vrednicd de el, care i -a
(Unlit nu doisprezece, insA doi poeti, pe Leon, au torul unor fi-umoase nuvele
pe lacob, cunoscutul
scrii.or, Intemeitor at Junimei, director at Convorbirilor, fost si actual Presedinte al Academiei Romane.
Din inrudirea aceasta a Ganetilor cu blegrutestii
1 din asemdnarea, mai tarziu, a verilor primari, s'a

ndscut o glumd, cunoscutd pe vremuri de toti bdtranii iescni. Familiile fiind foarte unite, membrii for
sAmanand unii cu altii, ochi caprii, pdrul negru, fata
brund, cand vedez I un Gane, vedeai 1 un Negruzzi,
fie ca erau sau nu Impreund
incat lumea spunea :
1) Convorbiri Literare 1879, XIII. 363.
2) Convorbiri Literare 1885, XIX. 801.

www.dacoromanica.ro

90

C. Gane

Aista-i iar unul din neamul negru tiganesc (Negruti.Ganesc)' .


Un an dupa nunta Marie', Dumitrie Gane pierde
pe mama lui Ecaterina, iar opt ani mai tarziu ii moare
-1

sotia, buna i vesela cucoana Savastita, care se

-sfarete cum n'ar fi meritat, in chinurile holerei.


saizeci Si cinci de ani mai tarziu, stranepotut ei, care

inira aice toate astea, s-a svarcolit 1 el in durerile aceleia1 boale, dar nu s'a indurat Durnnezeu sa -i
-ia sifletul inapoi., pans n-o ispravi biografia tuturor
Ganetilor dinaintea lui !

Aga Dumitrachi ramane deci singur cu Anica, o


fata de vre-o 20 de ani, frumui:a, deteapta I ner-voa5a. Trebue mAritata. Si uite cum, rasare tocmai
dela Tutova, un tartar chipe i naltut, cu barba neagra
taiata scurt, comisul lordachi Gane, care vine sa ceara

pe nepoata lui in casatorie.


Nepoata ?... Gane ?... Cine eti to ?"
Sunt Lciorul lui Pascal Gane, batranul stolnic
din lbAneti, dela tinutul Tutovei.

-- Nu cunosc", raspunde mandrul Aga Ganeti suntem not, fii i nepotli raposatului lonita, vel
Banut dela Ciumuletii Sucevei. Alt nu mai e nimeni

qi n'o sa-mi dau fata dupg un pripait, un razes


oarecare de prin partite Prutului".
Sa am iertare, cucoane, ca suntem dintr'un
mean PArintele meu e feciorul Clucerului Toader,
-irate cu Miron Gane din Ciumuleti i deci el e var
primar cu pArintele D-tale. Eu, dei am vre-o 30 de
ani mai putin decat dumneata, iti sunt vAr al doilea
1 sunt unchiul fete' d-tale, pe care-o cunosc, o iubesc
i-o cer, cu multa stAruintA, in casatorie. Avere avem

www.dacoromanica.ro

Anica Gane
fiica Agai D. Gane

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

91

destula, nu cer nici o zestre. DA-mi fata sA ti-o fac


fericitA".

Aga Dumitrache ramane incurcat. Se duce la VAratic, la sora lui Singlitichia, sA cerceteze hartille vechi,
din sipetul mncins In curele de tier. CumpArA letopisetil lui Kogalniceanu, aduna, rasfoete, mai Incurc5,

mai descurca i scoate la ivealA in Martie 1849


"Spita neamului GAnesc dela vechime" prin care
stabilete cA petitorul fetei lui e fiul lui Pascal, nepotul lui Toader, stranepot lui Sandu i deci var cu..
el. Si dacA e vAr, 1i poate fi I ginere.
lordachi drags, iali -o pe Anica" 1
Si astfel s-au cununat bunicul cu bunica!

Zestrea a fost cam saraca. Trei mii de galbeni,


zimti ! Facea vre-o 40.000 de lei. Pentru vremea de
atunci era destul d! bine ! Insa nu-i a nici o mo--

ie, caci se laudase doar tanarul cA are el averedestulA. In szhimb nu llpsesc icoanele ferecate in argint, trei la numar, 1 juvaericale, printre care, o tuna.
cu diamanturi" pretuitA 20 galbeni 9.

Luna aceasta li are epopea ei. 0 gAsim Intai In


foaea de zestre a Ecaterinei Bozne din anul 1775 2)...

Sotia Banului lonita o fi purtat-o o sums de ani pe


cand gusta dulcetile lumei" pe vremea Moruzetilor
i-a lui Ipsilanti. Cand Insa, batranA, a cunoscut a fi
deertdciuni toate cele lumetia o fi daruit tuna cu dia-

manturi nora-si Savastita, care bung, joviala, grA-suta" a purtat-o de sigur 1 ea pe vremea lui lonitl
Sturza i a Regulamentului Organic. Dupa moartea.
1) Document propriu.
2) Vezi mai sus p. 44.

www.dacoromanica.ro

92

C. Gane

ei, tuna ajunge, prin foae de zestre, in stApThirea


fetei ei, bunica mea, care s-a Impodobit cu acest
juvaer in timpul serbArilor ce se dAdeau in lai sub
Grigore Ghica i sub Cuza Von. In 1831 bijuteria
a trecut dela bunica la mama, dar de nuntd a soacrei catre nord. Copil, am admirat-o cum scanteia
in pdrul negru i frumos at maicei mele, care-o purta,

cand se ducea la baluri, sub domnia lui Brateanu I.


In 1916 a trecut in stdpanirea nurorei celei noi, cumnata-mea Silvia, care o purtd, sub domnia Iui Brateanu at 11-a !Astazi, in Romania Mare, cumnata
fiind despartitd, Luna cu diamanturi, bAtrand de 150
de ani, std la mine pardsitA Inteun sertar, ateptand
alte vremuri, cand sub alte domnii, sa mai scanteeze
pe piepti de alte femei !
Aga Dumitrachi mai dd in zestre fetei Iui 12 suflete de tigani, un al turcesc cu gumeturl, o rochie

de mireasa, cinci alte de matasa, o bland de ras,


una de samur, pant rie cat lumca, blagoslovenia lui
Dumnezeu I a me pdcAtosului".
133nunc cd moii n'a putut sd-i dea, fiindcd nu
mai avea, decat doar una singurd in Suceava, unde
locuia vara, una din atatea ce avusese cu 20 de ani
in urmd, cand ii murise pdrintele. Dar boerul acesta
-trebue sa fi fost cheltuitor. Mereu 11 aflam In incurcd-

-turf baneti. Trel ani abia dupd casAtoria AnicAi,


trimite ginerului seu lordachi o scrisoare, prin care-1
roagd sd-1 ierte cd nu-i poate pldti o datorie ce are
catre el : Rogu-te sd nu to superi, nici sd cugeti ceva
rAu impotriva mea, pentrucd martur pun pe Impdratul Ceresc ca mai bucuros and voi lasa numai in
cdma5, deck a pdgubi pe d-ta pang la cea mai de
pe urind para".

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

93

Enacachi Gane .murind de cu vreme, dupd cum


am vdzut, Aga Dumitru, ca frate mai mare, ramane

el cu grija tuturor, un fel de om de afacere a familiel. Epitropia lui Grigore, nebun, o tine el, i tot
ft are banii surorilor dela manastire. Insd ce face,
ce drege, Ii incurcd pe toti. Maica Sevastia afland
Inteun rand ca bietul Dumitrachi este bolnav 1
iiindu-1 teams ca nu cumva sa moard, aleargA speriata dela Varatic la Falticeni, la fratele Matei,
staruind din toate puterile sa i se dea banii clironomiei, cat mal e fried vreme. 9
'ricotta din toate partite, de familie, de creditori,
Dumitru Gane scrie ginerului sat.' la Barlad, In 28
Noembrie 1852, urmatoarele randuri One de duioie :

Despre a careia nesfarita suparare am 1 venit


In hotarare, In vara aceasta, a ma desface de toate
atat de aid, cat I dela Iai, i daca va fi in putintd
1 build primire sa merg la D-ta, ca acolo Impreund
sa-mi petrec ram4ita zilelor mete, daca nu va fi
Irma cu Ingreurere, ca unul ce aveti i alt bdtran
pentru carele aveti i toata datoria, 9 iar nu ca
pentru mine, carele nu pot fi decat sarcind." ')
Nu cunosc rdspunsul bunicului. Insd tiu c'a fost

un om bun i d'asta nu ma tndoesc ca i-o fi serfs


sa vie la Barlad, cad it .ateaptd bucuros.
Totui conu Dumitrachi rdmane In Iasi. Avea

'drag In capitals. Carligul era o femee tandrd i


draguta, care de multior acum filocuise in inima
1) Document propriu.
2) Pascal Gane.
3) Document propriu.

www.dacoromanica.ro

94

C. Gane

batranului aga pe durdulia coana Savastita, moart&


da holera. De ! oameni ! Atunci, ca azi, ca totdeauna.
Traditia a ramas In familie ca aceasta femelup.

era o foasta jupineasa, pa care boer Dumitru nu


s-a Incumetat s-o is de nevasta, insa pe ai caret
feciori Mull cu el sau cu altil, i-a Infiat in 1858,,
In chiar biserica Banu, de oarece copii partea.
barbateasca au murit."
Actul de Infiere a Iui Ion si Grigore se afla laArhivele Statului din lai 1), aa in cat nu Incape,
Indoiala a bunica-mea a avut doi frati, dupa legecel putin. Totui nimeni n-a tiut vre-odata ce s-au
facut el. Aga Dumitrachi, mort in 1867, a luat cut
el in mormant taina acestei lulled !
***

Inainte de-a trece mai departe, ar fi locul aid sa.


ne ocupam de doua chestiuni.

Intai, cum e numele nostru : Gane sau Ganea ?


Am mai spus Intr'un loc ca onoarea familiei atarna
de prima liters a alfabetului. Nucu Gane, fiul luf
Niculai, cand era preedinte de Tribunal la Con-stanta, daca I se aducea la iscalit vre-o hotarare
In corpul careia numele lui era scris cu a la urrna,.
rupea hartia in patru i-o dadea din nou la copiat
ca sa Invete, magarii, cum ma chiama !"
Eu insumi, in timpul razboiulul, cand Imi venea
vre-un ordin sau vre-un raport pe numele de Ganea,.
!nada, trageam cu creonul ro o dungy peste literal
1) Dos, 38?5. Tr. 1788. fill 1.

www.dacoromanica.ro

95

Pe aripa vremei

(a, aka !mat camarazii mei, cand ma vedeau imi


.strigau de departe : Hei Ganea fara "a. vino'n coal"

E vorba, cum spuneam, sa to poti deosebi de


vanzatorul de mobile sau de mai tiu eu cine. E
vanitatea care-i baga nasul, ca Intotdeauna, in
bietele noastre treburi omeneti. Atat ! In solo...
'cane, Ganea, tot una! Exact acela lucru!
De cand a fost introdus alfabetul latin, membrii
lamillei s-au iscalit Intotdeauna : Gane", aa Inca
;an avea prescriptia la patrat. Dar aceasta nu In.seamna nimic, precum nu Inseamna nimic ca TAriase Gane se iscalea : Athanasy Gany" i lancu
Gane Jean de Ganne".
Intrebarea e alta : Cum se scria numele In slove
chid ce ?

Il intalnim scris cand cu iii, cand cu 1, cand cu


Adevarat este a aproape in totdeauna, In orice
vremuri Si in orice parte a Wei, cand e vorba de-

4.

413 Ganesc boer, Intalnim numele scris cu litera F.


Dar nici aceasta nu Inseamna nimic. Cad principalul
ar fi de tiut, nu cum se scria, ci cum se pronunta.
Or, acest E cand era aezat la sfaritul cuvantului
clei

toata lumea it transcrie azi cu litera e se

pronunta Insa foarte des ca sunetul ea. Pilde cat


lumea :
In parte de rasarit" in loc de In partea
de rasarit" ; Spre isbavire lui" In loc de spre
izbavirea lui" i cate, cate toate. Aa dar, cine
poate ti daca acest Gane scrie cu F, nu se pronu* Ganea, chiar de catre membrii familii. E de
presupus ca batranii de prin veacurile trecute iii
ziceau, mai pe romanete, Ganea

ca abia In toiul

www.dacoromanica.ro

96

C. Gane

fanariotismului, ca sa se mai subtieze, au inceput


sA lep?,cle pe a i numai in epoca frantuzismului,
dupa aberatiuni a la Ganne i Ganne, s-au hotarat
sA adopteza forma devinitiva : Gane.
De altmiltrelea nu felul cum iti scrii numele are
insemnatate, ci felul cum II porti !
Dar sa trecem la altA chestiune, in care doamna
Vanitate 11 bags nu numai nasul, ci capul intreg,
chestiunea blazonului !
Avem not Romanii blazoane ? BSI ce inseamna un

blazon ? Blazon sau armoarie (caci orice autor a


incercat sA faca o deosebire intre aceste doua cuvin:e,

a scris numai prostii) inseamna totalitatea semnelor


simbolice care disting unul de altul statele, ornele,
familile. Evident ca avem blazoane i Inca foarte
vechi. Capul de bou, marca Moldovei, este o armoarie. Corbul, marca Muntenii, este o armoarie.
Caci ele deosebesc i au deosbit, in toate vremurile, Wile aceste de alte tari. Marca Romaniei,
astazi, i marcile de judet sunt armoarii. Oraele

noastre n'au avut nici data un semn distinctry


fiindca n'au avut organizatia lor proprie, fara care
armoariile unei colectivitati n'au putut lua fiinta.
Tocmai acasta este motivul pentru care familille
romaneti, care n'au cunoscut organizatia, n-au avut
nicl ele blazoane
Mara de una singura, Basaraba,
vom vedea pentru ce.
La apes sau in Odle orientului in care catolicismul a introdus mai tarziu obiceiurile apusene,
Polonia si Ungaria
familiile nobile au avut semnele for distinctive, blazonul, fiindca fiecare din
aceste famiiii avea organizatia ei proprie, cu efii

www.dacoromanica.ro

P e aripa vremei

97

el, cu pamanturile ei, cu legile ei. Statele Insei s'au


nascut din dezvoltarea acestel organizatii familiare,
feodale, specific apusana.

La noi? Poate fi vorba de vre-o organizatie de


familie, cand influenta slava n'a ingaduit nici perpatuarea numelui patrimonial ? Ion era fiul lui Radu,.
Viad fiul lui Ion ot Leurd2ni sau ot Popeti, vel ban

sau biv vel hatman, punct i gata! In Muntenia, cu


prey putine exceptii, obiceiul de a null mai lepacia
numele de familie a inceput abla in secolul al 17-a.
Moldova, care, fapt cert, a tinut mai mutt la traditie, din pricina contactului cu Polonia, a avut a

snail de familit cart i-au plstrat numele dela


inceputul inceputului, B)ldur, Stroici, Sturza, Gane,
$eptelici etc., Lisa i aceste sunt foarte putin numeroase.
Puteau oare familiile noastre sa alba semne care
sa le deosebeasca unele de altele, cand el2 n'aveau

nume ca sa le deostbeasca ?
Singuri Basarabii i-au avut blazonul: doua capete
de negri, 1 chiar dupa toate regulile eraldice, ase-

mararea figure' cu asonanta numelui : arab. Explicalla e ufoaeb. Basarabii erau, mull inainte de

des:alicarea lui Radu Negru, o familie organizatd,


un clan, daca nu de pe timpul Sarabilor din Dacia,
cum ne invata Hasdeu,') dar in tot cazul din vremea
cand traiau in granitele Ungariei, sub suzeranitatea
regilor unguri.

$i Inch, chiar Basarabii, cand wind

de sub acea suzeranitate, s'au departat de cultura


1) Hasdeu, Magnum Etym. La litera B, cuvantul Bassaraba.
Pe aripa vremei.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

98

catolicA occiientalA, au pierdut cu Incetul i organizarea for (care totui a tinut, slAbitl, pans tarziu)
I priceperea delvarita a notiunei de armoarie 1
de eraldicA. Blazonul for a urmat cea mai fantastica
evolutiune. 1) Din doua capete de negri, s'au transformat cu Incetul in Sfintii Constantin i Elena !!

Capi de negri erau Inca sub Mircea cel Batran ;


trupurile le-au capatat sub Neagoe Basarab, picioarele
sub Matei, iar Brancovanu, gasindu-i Intregi, le-a

pus coroanA in cap 1 i-a sfintit pe amandoi !

Aa dar, dacA la noi, In afarA de marca calor


douA

state

a BasarabilDr, n'aa avut

nu

putea avea la inceput blazoane nisi oraele, nici


familiile, cum de s'a pomenit de- odatA fie-care familie

cu blazonul el ? Foarte simpla. L- au importat. Nu


se poate impiedica azi pe-un terchia-barchia oare-care
sA-st spunA : Print, de i bunicu-sau umbla in itari,

1 s'ar fi putut, pe vremuri, opri pe-un boar sail


trinteascA armoarii, dacA astfel Ii era placul ? !
Blazonul a fost importat, la o a numitA epoch, sub in-

flue* culture! greceti, ca o mod, ca o marca. Peceti


individuate au avut boerii notri adeseori. Dar aceste
nu pot fi privite ca blazoane. Cea dintai familie strains

care a venit la noi In tars cu blazonul el, autentic,


a fost familia Cantacuzino. La inceputul secolului al
17-a, Mavrocordatii au adus 1 ei dirt Fanar blazoanele tor, probabil fAurite, dar In sfarit, au intrat
In tars blazonali. lar familiil fanariote, care-i

trageau origina din Italia, au adus cu ele vechi i


autentice armoarii medievale. La slaritul veacului
1) Ibid.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

99

al 17-a nu era la not familie strains boereascA s null

sibs blazonul, adevarat sau Inchipuit. lar Romanul


pe care I-a miluit Dumnezau cu darul maimuterii,
era el sa se lase mai pre jos ? Peste Muntenia i Mol-

dova a plouat cu blazoane Limp de-o suta i mai


bine de ani. Desfii o familie romaneasca, in afara
poate de cele care se trag din Basarabi, ca Vacaretii sau Goletil, sa poata dovedi vreodata c'au
purtat armoarii inainte de sfaritul secolului al 17-a.
lar de-atunci Incoace, n'a fost neam, cat de mare
sau cat de mic, sa nu-i Impodobeasca pecetile cu
semnul evident al feodalitatii lul.
Dar de and -2 -au cules diversitatea acestor fel de fel

de armoarii ? Cad nu sunt In toata Romania dota familli cu acelas blason. Le-au faurit ? Fereasca Dumnezeu. Am spus, le-a importat, nu numai moda, i marfa.

Cand un boer iii avea vre-o fats maritata cu'n nobil


strain, adopta pe data blazonul acelei familil. Cand
se ducea in strainatate, In Polonia buns oars sau in
Ungaria, adopta blazonul familil la care tragea in
gazda. Cand venea vre-un strain In trecere prin

prin tarile noastre, cel mai iscusit din boeri tia


traga vre-o copie depe trcetea dela degetul
lui. Si-aa s-au impanat ladle noastre de blazoane
poloneze, ungureti, nemteti, frantuzete chiar, In
afara de cele bizantine, italiene 1 scandinave, aceste

din urma aduse de famili le saedeze 1 filandeze


cari au intrat si s-au statilit In #aia pe limp! edei ei la Bmier a lui Carol al XII-a (FamiRe Steege,
Salmen, etc).
Astfel s'a ales i neamul Ganes: cu blazonul lui,

www.dacoromanica.ro

100

C. Gane

vechi astazi de peste 200 de ani, dar nu dela Traian,


nici dela potop, cum o mai spun unii, i nici macar
din 1444 cum voia Aga Dumitrachi.
Ganetii au armoariile familii poloneze Ravici.

Campul aura, un urs Intors cu capul spre stanga,


cAlArit de-o femee care poarta coroana In cap 1
sta cu amandoua manele Intinse i ridicate In sus.
Peste ecusson vine casca i peste aceasta doua
coarne de cerb, inlauntru carora reapare ursul, de
trei eerturi 1 de profit, tot spre stanga, cu o labs
In jos 1 cu alta in sus, tinand un trandafir ! Deviza

este din cele mai frumoase : mens agitat molee,


un vers de Virgil, pare-mi-se !

Cani i cu ce prilej au luat fainetii herbur,


cum se spunea pe atunci, at familiei Ravici, nu pot
sA stiu. Dar In tot cazul mutt inainte de sfaritul
veacului at 18-a, cAci and In 1790 Petru Malahovski tipArete o carte asupra biazoanelor din
Polonia, trece InlAuntru i familia Gane ca avand
acelai armoarli ca ci familia Ravici, 1) ceiace dove1) Petru Malahovski. Blazoanele mai multor familii de
noblesA. Luta. 1790. Vol. I. Cartea I. fila 98: Gane, herbul Ravici. Cartes II-a, fila 115 : Ravici (si descrierea herbului).

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

101

deste ca importul acesta avea vechime In neamul


Ganesc !

Neamul Ravicispune Malahovski la fila 115-a venit din Anglia in Polonla i - a capatat blazonul

de mai sus in anul 1444". De aid, !mita vreme si


multa lume a tras concluzia a neamul Gane vine
din Anglia $i ca blazonul lui dateaza din secolul
al 18-a !

Si eats cum se scrie Istoria!


*

Sunt nevoit, tiu eu, cu oarecare parere de rail,


din pricina vremei pe carc-o rapesc lubitorilor, nu
de teorii, ci de vechi Lone trecute, sa mai fac iar
un drum pe pamant strain. Fiind-ca nil s'a intamplat ceva, care pare vrednic de luare aminte.
M-am intalnit, claunezi, la tribunal, cu'n vechi prie_
ten care ma intampina cu vorbele : Stai amice, bine
c'ain pus mana pe d-ta. Ti-am citit ultimul volum,
Amintiri din razboi. Te f(lizit. E frumos. Insapentru.::e, in numele lui Dumnezau, spui vreme in loc

de timp, vitejie In loc de bravura i cinstit In loc


de onest? Pentru ce to afirmi slay, in loc de latin ?I`
Si tiindca eram grabit si convorbirea aceasta pu-

-tea sa ne duci depart; 1-am rugat sa ma priIneasca la el acasa, intr-o Duminica, tend am putea, la un pahar de teal, sta de vorba mai in
lihna.

Duminica a lost eri. Convorbirea e proaspata in


amintirea mea. El a vorbit intai. Zicea :
Timp de secole am fost etufati de natiuni cu totul
etrangere de spiritul susei din care ne tiram. Insa

www.dacoromanica.ro

102

C. Gane

tanacitatea latiaitatei este mai forte de cat i-ar fi


imaginat cineva. Am p:rsat centura de fer 1 latinismul a triumfat.
lute() zi am afirmat Europei emerveliate ca sunteim
descendentii lui Cato 1 lui Cicero I latinitatea a
aplaudat, felice de-a a vea o natiune de acela sange-

la fruntariile ei orientale. Gratie hasardului care-a


facut a curge In vinele noastre acela singe ca in
vinele Parisienilor 1 a Florentiailor, gratie acestei
benedictiuni, not tie pntem vanta azi de a fi un stat
independent 1 civilizat. Cum s'ar putea Insa afirma
dintr'o manierA mai eclatanta aceasta latinitate a
noastra, dacA nu prin limba ?
Literatura este un lucru tnervelios, amicul meu,
nu contest dar e pentru asta ca e destinata a_
da in primul rang exemplul.
0 limba inzA atat de barbara, este tozmai literatii
notri care ar trebui s'o largeasca 1 s'o afineze,.
et:., etc."

N'am mai putut raspunde. Am ingaimat cate-va


vorbe i-apoi 1-am Intrebat unde 1-a cult ascut
logodnica.

Acuma ca sa fiu cinstit (nu onest, cinstit) trebue


sA marturisesc ca prietenul acesta, care se crede
cetcifean at lumel 1 t)tui tine la latinitate, e un
om detept, citit, i foarte ban causeur ; iar eu, de !
stint un biet scrii:or roman... aa In cat se poate

intampla si fi reprodus vorbela lui cu mai putina


cum se in-verve 1 cu ,1113i multa exagerare

tampla uneori In bel-literature.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

Eram

candva

103

in strainatate,

inteo pen-

shine de familie. Stateam la Table d' We"


cu un Roman de-ai notri. La dreapta erau doug
doamne, la stAnga o thamna si-un domn. Venisem de curand, nu cunoteam pe nimeni.
Zic compatriotului meu : Stranica potd au
Nemtii !" Vecina din dreaptA se uitA mirata 1 -mi
spune : Govarili po ruski ?"
MA rog ?"

Sprechen Sie russich ?"


rumanisch !

Nein, bitte sow,

Ah ! wie ahnlich sind die Sprachen !"

Doamnele din dreapta erau moscovite !"


Servitoarea intinde talgerul. Vecina din stanga

intreaba pe barbatul ei: Carne de vaca ? i) MA


uit eu mirat acuma : Sunteti Romani ?"
S'il
vous plait ?"

VOUS n' etes pas roumains ?"


Mais non, Monsieur, nous sommes argentins!"
Ei ? Ce suntem not acuma ? Moscoviti sau ar-

gentini ? Slavi sau latini ? Suntem Romani, Domnule, de orig'nA latina, de baza clan, de influent

slava. Ce ? E atat de greu de inteles lucrul acesta ? Nu suntem Slavi, nu suntem Dad, 1111
suntem Latini. Suntem Romani, in numele lui
DumnezAu! !

1) Pronuntat exact, exact ca romanege : carne dQ


'vacs !

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII.

Cu care, dupa ce se rvorbeste de Ganestil


Tutoveni, se inchee cartea c'un formidabit
mea culpa".
Toader Gane, clucerul.
Cu toata osteneala ce'i daduse Aga Dumitrachi

de-a face o spits a neamului prin care sa stabileasca filatiunea tuturor Ganetilor de pe timpul
lui, credinta cum ca familiile sucevene i tuto-vene sunt de origins deosebita, a ramas la unii

atat de Inradacinata chiar pans in ziva de azi,


Neat ajunsesem a nu mai ti eu Insumi ce sa
cred. Cu atat mai must, cu cat niciodata, in cer-cetarile mele, nu intampinasem mAcar numele
clucerului Toader. A trebuit sa publice D-1 Iorga.
documentele Callimachilor, pentru a descoperi,.
in sfarit, in condica de socoteli a lui Grigore
Voda- pe anii 1763-64, ca s-au facut scaderi pear de stupi lui Toader Gane, clucer i lui Miron
Gane, pitar.1)
lata deci data stabilit ca clucerul Toader nu
e o naluca i ca el traia In 1763, Indeletnicindu-se,,
1) N. Iorga. Doc. fam. Calimachi. 1903. vol. II. p.97 .10 100.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

105

la vre-o una din mosiile lui, cu creterea albinilor. RAmanea insa de dovedit documentar ca el
era fiul lui Sandu si fatal lui Pascal.
Dupa multi ani de cercetare norocul m'a aju-tat si aici. Mai intdi, in privinta razaiei din GAnestii Tutovei acea unde traesc incA si azi
cob oratorii Iui Condrea Serbusca of Ganeti
am vazut mai sus ca. In anul 1768 Dumitracu
Duca se judeca cu Miron i Toader, care dupd
toate probabilitAtile nu pot fi decal fratii Gane,
feciorii lui Sandu. 1)

Dar in arhivele Statului din Iasi este un document din anul 1825 care aduce dovada netagAduita. Se aratA in el ca moia Ibanesti a Stolnicului Pascal Gane este o motenire dela Milbunul acestuia Toader Gane. Or, In spita neamului, Toader, vatavul de aprozi (cel care In
1691 facea o danie nepotilor Condrea 1 Magda-

lena) este arAtat ca tats a lui Sandu, bunic at


lui Toader si strAbunic at stolnicului Pascal. Nu
mai poate deci Incape IndoialA, filiatiunea e stabilitA.

Cum a ajuns clucerul Toader din Suceava


tocmai In Barlad, e greu de stiut. Greu, insa nu
cu neputintl. Cad Toader Gane era insurat cu
Ana Sturza, din Sturzetii tutoveni. S-o fi mutat
1) Flind-ca a) dupa spits neamului, fratii Miron si
Toader traiau tocmai pe atunci, 1760 70 si b) razasii

Ganestihr din Tutova, flind toti coboratorii lui jupan


Toader Ganescu din 1445, aveau toti un drept la batran,

on cat de fAramitat $i on in ce parte a Tarei ar fl fost


stabiliti.

www.dacoromanica.ro

106

C. Gane

la vre-o movie de zestre a nevestei i i-o fi yenit cu atat mai uor, lui i coboratorilor sei, sal
rAmata acolo, cu cat, in partea locului, ei nu eras
straini. Erau bAtrani, cu revendicarilor lor, in
GAnetii lui Toader Ganescu de sub Petru Muat i in 1b5netii lui Toader Gane, vatavul deaprozi din secolul al 17 -a
Ar ramane acum de aflat de-ar mai vrea
norocul sA se mai ameslece putin in treburile
noastre ce fel de viata o fi dus acest batran
boer, c5ci amanuntele lipsesc cu des5varire.
Dup5 anii cand au murit fratii lui, Vasile, Condre i Miron, precum 1 dupa cele tiute prin tra-

ditie, din batran in batran, un Iucru pare sigur,


ca In 1780 clucerul Toader nu mai era in viatt.
Copiii lui, Pascal Si Safia, au fost crescuti de-obAtranA Sturzoaica, bunica sau malua.

**

Pascal Gene, stolnicul.

Cu ilicul in cap, de sub care Osare o fats aramie, Impodobita c'o barbs nici tocmai alba, nici
t),:mai drunta, buze subtiri, nas incovoiat, sprincenele stufoase 1 privirea incruntatA astfel infatieaz5 pictorul Levadidi pe Stolnicul Pascal
Gane, strAbunicul meu. Tabloul dateaza de prim.
anii 1835, din vremea cand boerul tutovean, inmai multe randuri, vorbete de b5tranetele Jur,dei a mai tralt_ind 20 de ani. Num5ra pe-atunCi
vre-o 60 de toamne, un roman Inca verde, trecutpan ciur i prin sits, un om care s'a ridicat singur, ceia ce dad n-ai ti, Inca ar trebui sa ghicesc priv:nd cautatura lui hotarata i rece !
'

www.dacoromanica.ro

Stolnicul Pascal Gane

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremEi

107

Coborator din GAMetii descAlecArii i din Slurzeti, neam egal In vechime i mai mare In boerie,

rams de micut orfan, cu'n geamandana de motenire umplut numai cu pArti de rAz4ii, crescut
de o rucla a mame lui, care moare i ea cand

ave t poate mai mult nevoc de sprijin, Pascal


Gane ramfine singur In viata s se descurce cum
o putea. Si s-a descurcat, se pare, destul de bine.
Lumina lama trebue s-o fi vazut printre anii1770-

75. Prin 1800 se Insoara cu-o fats de boer vechi,


lutoveancA i ea, Mdrioara Boldur-Kodaki, cu
care are doua fete, Ecaterina Si Eufrosina. Mai
tarziu, murindu-i nevasta, se Insoara de-al doilea
cu o greaca frumoas5, a carui nume nu-I cunosc.
Nu liu de asemenea daca bunicul meu lordachi,
mAscut in 1818, e fiul seu dintr'a intaia sau cEn
a doua casatorie, aa incat in aceasta privinta
panA la vre-o noua descoperire ramane o pats
meagra sur nos quatre quartiers de noblesse", ca
sa vorbesc i eu ca un vrednic coborator de seniori medievali ! !

PAna In 1811 niciodat5, In nici un document,


ream Intampinat numele lui. De-atunci Incolo,
apare Vornic de Poarta panA In 1823 i-apoi, o
viata Intreaga, vel sl biv vel stolnic, umplAnd arhivele tutovene de scrisul I de iscAliturile lui.
E Insarcinat, ba de cAtre Voda, ba de dire Logo-

fatul Dreptatei sau de vre-un alt ministru oarecare, sa faca masurStori i cercetari, sa primeascA
zaharele, sa starpeascA boala ciumei, Insfarit, de

Coate, un amestec necontenit In viata publics a


tinutului in care trAia. A fost i cilen al judeca-

www.dacoromanica.ro

103

C. Gane

toriei, slujba in care ramane mai putin de-un an,


cad, invinuit de-a fi luat mit5, cid In judecata pecalomniatori si se retrage in viata privala.

Activitatea lui de capetenie a fost insa, ca a


multor boeri de pe vremuri, sa stranga pamant

langa pamant si sa adune ban langa ban. In


deosebi rescumpararea, rotunjirea si intregirea

razasiilor ganesti din Tutova, pare a fi fost ca


un principiu ce l'a calauzit in viata. Cum insa,
pentru un astfel de lucru trebuiau bani, iar el era
sarac, se vede ca toata tinereta lui i-a petrecut-o
adunand paralele trebuincioase pentru aceste cum-

paraturi. Mijlocul I-a gasit usor luarea in arenia


a mosiilor pe care boerii bogati le lasau, de obi
cei, pe mana grecilor. Astfel it aflau, Inca in

1819,

arendasul mosiei Puestii a lul Cazimir, cu care


avea, creel, legatuti de familie, intarite mai tarzia
printr'o buns si trainica priefenie intre flu! acestuia,
Petrachi Cazimir si fiul lui Pascal, bunicul meu..
0 corespondents In pastrarea mea din anii 1873-75,
impestritata cu Jubite lordachi" si Mon cher amid

adevereste lucrul acesta ').


Faptul ca pans in 1811 nu-1 gasesc amestecat
In viata publics, iar de atunci Incolo, 90 de ani
in sir, capata dela stapanire fel de fel de lushcinari, ma face sa banuesc ca orfanul acesta

petrecut o linereta de apriga munca, inchis la


tail in mosioarele lul sau in acele luate in arencla,

si abia atunci, pe la varsta de 35 de ani, cand


agonisise avere si un rang In boerie, vent la Bar1) Toate ceste acte sunt in pastrarea mea.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

109

lad, unde-i cumpara casa i incepu a- i duce


traiul in societate, potrivit numelui ce purta.
Aezarea Iui e la moia lbaneti, vechie motenire Ganeasca dela Stefania Piedica, jupaneasa
lui Miron Gane, Parcalabul de Soroca. Acetia au
avut 3 fii, cum am vazut mai sus, pe Ion, pe
Alexandru i pe Toader. Partea acestuia din urma
incapuse, se vede, toata In manele lui Pascal

mai dedemult, banuesc chiar ca de pe vremea


tatalui seu. Parti le coboratorilor lui Alexandru
le cumpara in 1810, iar cele ale coboratorilor
Anitei i a Panaghiei, fetele lui Ion, le ia, prin cumpat-Mud i schimburi, abia in 1833 1). [mat, la

acea data, stolnicul Pascal este proptietarul lbanetilor intregiti, aa cum le adusese in zestre Ste-

fania Iui Miron, cu vr -o 250 de ani in urma.


Acolo 1i are el curtea boereasca, o casa cu cerdac, inconjurata cu gradina, In care a trait pans la

moarte ; in care sa nascut bunicul, in care a


copilarit tata, 1 care sta astazi instrainata in mana
cine tie caror patrioti romani !
0 draguta aquarela, facuta de parintele meu cand
avea 12 ani, mi-a evocat candva In minte i'n suflet, icoana duioasa a batranei curti boereti in care
traise generatiile trecute din care ma trag. Tabloul a
disparut in timpul ocupatiei Bucuretilor de trupele
inamice. Deseori m-am gandit la el i m-am intrebat cu amAtAciune oare ce-au facut Nemtii cu
dansul ? L-au Crimes la Plnakoten din Munchen
sau ce intrebuintare i-au dat ?
1) Arhivele Statului din la0. Dosar 611. fila 102.

www.dacoromanica.ro

110

C. Gane

In afara de 1baneti, stolnicul Pascal mai era proprietarul Vulpanetilor invecinati i a altor 3 moii,

ale caror nume nu le tiu. Mai avea partite lui de


razaie In Ganeti, o casa buns in Bar lad i bani
la chimir. Batranii, morti i ei, dar cars 1-au cunoscut cand erau copii, istoriseau de Pascal Gane
ca era un om harnic, cumpatat, i foarte bun la
su!let. Eu tiu un lucru, sigur, ca era sgarcit, cum
nici nu s'ar fi putut sa fie altfel un om care toata
viata a agonisit. 0 tiu 1 din spusele tatei i din
acte. Hartiile ingalbenite ce mi-au ramas dela dansul

vorbesc doar o limbs destul de lamurita. In 1819


11 marita fata mai mare, pe Ecaterina, cu stolnicul
Gheorghe Apostol. Dar zestrea, numai lucruri 1

bani, i-o da cu taraita. Peste 12 ani, In 1831,

11

marita i cealalta fata, pe Eufrosina, cu Ionia Abaza


dintr'o foarte vechie familie de boeri de tara. Dar,
dei era om bogat acumaZi (IA tot numai lucruri 1
bani, i Inca putini de tot, 400 de galbeni.
Atata i-a fagaduit, cu atat s-ar fi multumit bietul
Ionita. Insa In 1834 ginerele, satul de atatea tergiver-

sari, chiama pe socru-sau In judecata, sa-i !mphneasca zestrea, caci, dupa ce ca i-a dat banii
Janduri, randuri, a mai limas 1-acuma cusur de
60 de galbeni", bez o pereche de hamuri, un macat
de cit, 6 perne 1 un covor !
Povestea care pune capac, mi-a fost istorisita
de tata, care o tia dela banicul. Prin 1854 sau 55,
batranul stolnic, care locuia in casa lui din Barlad cu

if cu nora, cazu bolnav intro zi, bolnav ran


de tot, slabiciunile batranetii. A stat toata dimineap In pat, apoi, pe la pranz, a rugat sa fie fm
fiul

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

111

bracat, cad vrea sa mearga putin in gradina sa


respire aer curat. A poruncit sa nu fie Insotit de
nimeni, a luat bastonul din ungher, i singur, cu pai
ovaitori, a intrat pe portita grAdinei. Cei din casa,
cum e i firesc, II urmgreau de departe cu privirea.
Moneagul incepu sA cutreere livada, cand In sus,

and in jos, and la dreapta, and la stanga. La


fiecare copac se oprea, dadea In pamant doua-trei
lovituri cu bastonul, ciulea urechea, apoi trecea.
Dung ce facu ocolul gradinii, se Intoarse tar In
casa, se aezA In pat, chema pe duhovnic 1 dupa
scurt timp, smerit i cucernic, trecu din lumea aceasta Intealta... mai frumoasa, sA nadajduim, i
cu'n plc de mai multa dreptate.
stransera
Motenitorii Indurerali bunicii mei
toti robil boereti in curte, le dadu tarnacoape 0

harlete i le porunci sa rascoleasca toata gradina,

carare cu carare, porn cu porn Si fir cu fir. Cad,


era lucru vadit, o comoara statea ascunsa, colea,
la radacina unuia din copaci. Unde-o suna a gol,
acolo trebue sa fie !
Dar n-a sunat a gol. In zadar a fost rAscolit pamantul. In mgruntaele lui, banii lui Pascal Gane au
rAmas Ingropati i vor ramane Inca... pans cand

Intro zi, tarziu, vre-un norocos din alte veacuri


va da din intamplare peste comoara a caret poveste nu o va cunoate, pe cand not, sgracii, povestea ne-am lipsi de ea, dac'am avea comoara!
Sgarclt a fost strabunul, Dumnezeu sa-I ierte, dar
c'o fi luat mita
ruVert cum se spunea pe-

nu e adevarat. La Arhivele Statului din


Iasi este o della din anul 1833 In prIcina cinstii
atunci

www.dacoromanica.ro

C. Gane

112

ce-au suferit dumnealul Stolnicul Pascal Gane di


dare mdelnicerul lordachi Papa. 1) Rasfoind actele
nu poti gasi nici o do vada. Cad marturiile adu se
de rude, ca Niculai si Ion Popa, c'ar fi luai: o oca
de zahar ca s2 ispraveasca prizina Intrun chip',
to face aproape sa razi. far batranul stolnic sa apara
cu vorbe prea frumoase, ca sa poata fi mincinoase :

Dumnealui lordachi Popa paharnic avand prima


de judecata cu niste razesi
s-au intins cu vorba
asupra me cilenului, atingatoare cinstei si batranetelor
ce port... m-au festelit pe mine, Incat imi dau Indraz-

neala a ma ruga cinstitei Logofetil ca sa bine voiasca a lua In bagare de seams si a -mi face cazuta
satisfactie... pentruca batranetele mele i felul meu
care sunt cunoscute stapanirii nu mi s-a doborat in
altfel de vreme, cu cat inai vartos acum, cand tot
omul se Ingradeste de pravile... Si inchee : Not
pentru singura cinste slujim, apol daca si aceasta
ne-a ridicat d-lui Paharnicul Popa... pleat ne rugam
sa binevoeasca cinstita logafetie, prin mijlocirea intelepciunei sale, a fim indestulatiu.

Astfel nu vorbeste un om care se Vie vinovat.


SI poate pare ciudat, dar ma stint dater, astazi,
dupa aproap.! 103 de ani, sa apar eu cinstea strabunului ineu.

Din negura trecutului se desprind amin iii.


In primavara anului 1849 Voda Mihalache Sturza
simtea tronul clatinandu-se din ce In ce mai mutt
sub- plcioarele lui. Regimul ve:hi, grupat in jurul Jul
Konachi, 1-a lui Rosetti Roznovanu, i regimul nou
1) Arhivele Statului Iasi. Dos.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

113

grupat in jurul lui Kogalniceanu, ti Intinsese mainele pentru a rasturn a pa-un domn, care to ochii
unora era revolutionar i tntr-a altora retrograd. Tratatul dela Balta-Liman reinfiintand domnia

de 7 ani, Sturza se simtea pierdut. Cauta un liman


de scapare in arbitrarul puterei, In tnelarea spilltelor prin brouri anonime Impartite cu nemiluita,
in conruperea boerimel i a functionarismului.

Bunicul meu, Insurat de curand, de-o tuna sau


dotia, era unul din aprigii dumani ai lui Voda
Mihalache. Nici ca s-ar fi putut altfel. Cumnat cu
Costachi Negruzzi, tanar de 31 de ani, inteligent,
cultivat i versificator, cum nu s ar fi dat el din
partea tineretului zglobiu ? Cum s'ar fi putut mullumi cu Tacoma domnie a lui Sturza ! ? Opozitia
care-i facea In Tutova, nemultumi i ingriji pe Voda.
Arland Intr'o zi ca lordachi Gane a venit la lai,
trimise pe-un om de-al lui sa-i vorbeasca. Scena
se petrecea In casa lui Negruzzi, batrana aezare

locuita pans mai a nil trecuti de fata lui, Elisa


Mavrocordat, in strada numita astazi dupa fostul
el proprietar, la vale de Plata Unirei.
Coane lordache, ,,Ii spuse omul lui Voda", m'a

trimes Maria Sa la dumneata ca sa-ti spun cutare


i cutare..."
$i pe cand vorbea, scoase, parca din nebagare de
seams, o punga de galbeni din buzunar i-o aeza
pe masa. Bunizul tacu.
--- Coane lordache" urnia omul stapanirei "Maria
Sa Voda se cunoate in oameni. Un barbat ca D-ta,
e pacat sa se Inhaite cu nebunii de bonjurlt1", i
Pe aripa vremei

www.dacoromanica.ro

C. Gane

114

mai pune, ca din tntamplare, o alta punga pe masaBunicul zambi i Mu.


Coane lordache, aa ceva nu se poate. Maria

Sa Vola m'a trimes sa \fa spun ca cel d'intai


boer din Barlad o sa fit D-ta... ar ti pacat, cucoane l'`

i mai pune o punga pe masa. Bunicul radea,


dar tacea.
Coane lordache`, ridica cela glasul Maria Sa
Voda tie sa fie prieten cu prietenii, dar duman
cu duinanii".
Bunicul se incrunta, dar buzele li ramaneau incletate.

Inca o punga ei din buzunarul functionarului i


apoi Inca alta i cand se implinira apte, scaldat in

sudori, bietul om racni: Coane lordache, dar vorbete data, ca nu mai am our !"
Foarte linitit, bunicul raspunse : .Spune Mariei
sale Voda, ca nu este In Moldova aurul care sa-I
cumpere pe lordacha Gane". Si Intorcandu i spatele, ei din odae !
*

Cincizeci de ani mai tarziu.I899.--La carma tad


Carol I, Regele Romaniei 1 In capul guvernului Gh.
Cantacuzino, prim-ministru conservator. P. P. Carp
ramasese In opozitie, ca atatea alteori, dei el fusese
Impreuna cu Maiorescu, sufletul micarei care ras-

turnase In primavara pe Dumitru Sturza. In Botoani, unde locuia tata, elita intelectuala era, ca Si
In capitals de altfel, din partea junimitilor : Ion Miclescu, Niculai Boldur, Stefan; Gana, Alexandru Ca-

nano, un manunchi de oameni detepti 1 cititi.


Elementul conservator pur era atat de slab reprezentat, Neat venind partidul la putere nu gAst un

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

am in sanul lui ca sa

fig

115

ales primar. Unul din

conservatorii de frunte din localitate, Teodor Si lion,

boar vechi 1 om de treaba, veni intro dimineata


desnadajduit la tata : Stefanica drags, ce cauti to
cu atata Indaratnicie in partidul lui Carp ? Tu nu
vezi ca omul acesta nu e in stare sa vie odata Ia
putere ? Mai lass idealismul tau Ia o parte, caci e
pacat de D-zeu, i pentru tine 1 pentru rapt acesta. Fii om detept. Uite, yin In numele partidufill sa-ti ofer primaria..."
In 1899 1 1900 au fost In Yarn anii de mare
criza financiara. In dimineata aceia tata avea In
casa... nici nu tiu, un nimic de bani, Lbez nevasta
1 copii, cumnatA i cumnat, slugi i Indatoriri cafe

i mai multe. Primaria insemna 600 de lei pe luna


mult pe atunci, plus situatie 1 onoruri !
In ochii parintelui meu trecu ca o umbra de ovAire. Cine poate ti ce se petrece, In astfel de
clip; Inteun suflet de om ! ?
Cuprinde-md, reistriste, in umbra to fatal&
,Zdroblii-md, puternici cc-11dt de satrapii.
Mi-e mom dezarmatii... doll ultima ndvald.
Stint lap: Am clnci copi111)
Ar fi cantat probabil Macedonski.
Insa tata raspunse :

,,Todirita drags, partidul vostru e foarte


onorabil, Ili multumesc 0 te-ai gandit la mine,
Insa sunt carpist 1 raman carpist".
Cand fu ihr singur in odae, tata cazu pe ganduri. Ua se deschise Incet i mama se strecura,
1) Macedonski. Cartea nestematelor.

www.dacoromanica.ro

C. Gane

116

ingrijorata, pans la el : Ce-ai tu, dragul meu ?


Te-a supArat Silion ? Ce-a vrut dela line ?"

Un lucru de nimic rAspunse tata. Mi-a


oferit primaria".

Cum primariau ?.. spuse mama bucuroasa


dar... insfarit... nu'nteleg... tu eti doar junimist ?"

Dar mi-a cerut firete sA ma lepad de


Carp'.
Ochi in ochi, lima bucuroasA i-aproape infricoata, mama se uita la tata, Ingaimand : EL_
i... tu... ai primit ?"
Cum era sA primesc, copilo ! ?
Deodata tata s'a simtit strans de gat i sArutatz
i mangaiat i mama -] spunea : Saraci, dar cinstiti" i plangeau amandoi.
Cu astfel de parinti, cu'n astfel de bunic, s'ar
putea oare sA cred ca Stolnicul Pascal Gane o fi
luat rufert o oca de zahAr pentru a da dreptate
celui ce n'avea ? !

**

lordachi Gane, postelnic.


In Arhondologia Moldovei" a Paharnicului Sion,

lordachi Gane se bucurA de epitetul de bun


barbat". Ma intreb ce fire de om o fi avut bunicul, ca sA-I laude panA i Sion, cand toata Moldova, loath, afarA de Sioneti, era, dui:4 psrerea

lui, o stransurA de betivi, de hoti, de lichele i


de... putori", dupa cum, pitoresc, se exprim5
autorul.

Bun eti, in genere, cu al tai ; de treabA eti


cu toata lumea ! lordachi Gane era nu numai un
om bun, era, in toata puterea cuvantului, un o:n

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

1 17

de treaba. A lucratIn cadrul restrans, nu e vorbA,

a judetului siiudar a lucrat unde-a putut, cand


a putut, pentru binele pubPc, strein de interesul
personal, In folosul semenilor sei, ocrotitorul celor
slabi, iubitor al proplirei !

JORDACHE GANE, postelnicul.

In hartiele ramase dela el, aflam necontenit frumoase marturii in sprijinul acestei afirmatii.
in 1853 itnparte premii, din banii lui, elevilor
silitori ai coalelor din Barlad, in 1857 ajuta natia

www.dacoromanica.ro

118

C. Gana

evreeasca" in pasurile ei (e vorba, firete, de taxe,


de ,,purele" 1 mai tiu eu ce); in 1868 primete
dela ministrul agriculturei Domneasca multumired a lui Carol I pentru straduintele depuse la
concursul de pluguri, cereale 1 vite din judetul
Tutova. In 1880 Eforia Sfantalui Spiridon li adreseaza cele mai calde multumiri pentru feta! cutn

s'a invrednicit, Limp de 30 de ani, in calitate de


epitrop, sA caute interesele spitalului Elena Beldiman" din Barlad. Si InsfArit, Inca scurt inainte
de moartea lui, In 1883, II aflAm intinzandu- i
activitatea panA dincolo del hotare, la Romanii din

Ardeal. Presidiul Associatii Transilvane" ii scrie


din Sibiu, [cA in adunarea ''generala tinuta la 29
August 1883 la Braov, a fost ales membru ordinar at acelei asociatii. 1)
De cand era copilandru de afire], 1-au apreciat
toti cAti ii apropiau.
Nascut in 1818, si -a petrecut copilaria cAnd la
Barlad, and la tail, la lbAneti babacAi. Dupa
,ce invatA a scrie i-a citi, e trimis, incA micut,
la Institutul Trei Erarhi din lai, unde-1 gasim
colar Intre anii 1828-35.2) IntrA apoi, la vi Asia
de 17 ani; ca ajutor de stolnacialnic la logofetia
dreptAtei am zice azi Ministerul de Justitie
unde sta pans .la 20- de ani, Wand o praclica ce
trebuia sA-i aducA, mai tArziu, foloase in cariera.
Parasind slujba in Mai 1838, i se cla un atestat
dela logoietie cum cA au Implinit Indatotirea ce
1) Acte proprii.
2) Th. Codrescu. Uricar. VII. p. 200.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

119

i s'au incredintat, cu cea mai mare sarguinta si


vrednicie. lar cateva luni mai tarziu, fiind nun)
stolnacialnic la minister, vel logofatul Coslachi
Sturza sale varillui seu Voda Mihalache ca neadorazita sarguinfa si ostirdie cu care se amid until
din cinovnicii cancelarii, dumnealui lordachl Gane,

flu! slolniculul Pascal Gane, indeamnd pe jos is-

calital" sa roage pe Voda ca in privirea

fo-

gad:Wei sale vrcdnicii si spre rdsplata ostenelilor


sale,

sci

va milostiviti

a-i hIrdzi vre-un rang,

fiindcd $1 meritarisefter
Nebanuind in acest sarguitor si vrednic Mat pe
barbatul de mai tarziu, care-i va trimite raspuns ca
nu este In Moldova aui ul care-1 poate cumpara,.
Voda Ii harazestc rangul de comis. Dar bunicul ra
mane pe urma, in timpul in!regei domnii a lui Sturza,
neclintit In cornisia lui. Abia sub Grigore Ghica

inainteaza, dar atunci repede de tot. Din 1851 la1857 e fazut pe rand spatar, aga I postelnic, asa
inzat daca fereas:a Dumnezeu nu se desfiintau
boeriile, ajungea poate Vel Logofat, mai stii
Din 1838 la 1857 e magistral: judecator, prezidentde Tribunal la B Mad, apoi membru la Curtea de Intat-Hurl din Iasi. Todiritt Bals, Caimacamul, II trece

Director la Ministerul Lucrarilor Publice, in care


functiune se afla bunicul cand lua Vogoride Caimacamia Moldoval.

Cu acesta, fireste, nu se poate Intelege de loc.


Bonjuris!ul din 48 era la 57 unionist Infocat.
Vogoride, unealta Turcilor, i una din din cele
mai jalnice figuri ala istoriei noastre, nu are

nevoe de oameni ca lordachl Gane. Cum ajunge

www.dacoromanica.ro

120

C. Gane

carma Tarei incepe grijiture cea mare


in vederea alegerilor In Divanul Ad-hoc. PieptanA,
la

perie, scuturA Moldova de tot ce i-ar putea sta in


calea egoistelor sale planuri antiunioniste. La 28
Martie, bunicul 41 dA demisia din slujbA. Vogoride

ii raspunde pe data, personal, cu o Mita bucurie,


c'a si 'Indult in locul lui Derector" pe dumnealui
Aga lancu DrAghici. ') li multumeste totus pentru
slujbele lui cAci, mecher, isi menajeaza dusmanii,
.si-1 instiinteazA ca la prilej, cand si d-ta vei fi indem Inat, sl fit chemit iar In potrivitA slujba a statului". Cu ate cuvinte, cand ti- i lua de seams, to poti

lntoarce la mine.
Dar bunicul, drept raspuns, douA zile mai tarziu,
iscalea alaturi cu toti ceilalti unionisti, o energica
protestare cAtre comisiunea Europeans din BucuTesti, cerandu-i sa punA capAt amestecului guvernulul

In alegeri.2)

lancu DrAghic1, din potriva, incepe o infocata


propaganda separatists, caci doar nu degeaba II
aruncase Vocia ciolanul de ros.
Alaturi de separatid
giubalii" cum li se
spuneaaflam (ream eu ce ml fall) pe Dumitrache
Gane, socrul buniqului si pe spatarul Costachi, traducatorul lui Balzaq si a lui Dumas.
In varA, lupta se Insetete. Samavolnicia Calmaca-

mului nu mai cunoVe margini. Dupa arestarea lui


Turculet si a lui Cuparencu, bunicul pleaca la Barlad.

Dar acolo cla de cazurile Dobrovici sl Popescu si


1) Acte proprii.
2) D. A. Sturza. Divanurile Ad-hoc din Iasi i BucureltI
111 p. 479,

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

121

asista la inchiderea 1 la stalcirea in batAi a lui


Teodor Albu, etrarul.
Trec, pen tru ca fa ptele sunt prea cunoscute. Alegerile au loc i multumita lui Napoleon, care n'are statue in nici un coltior din intreagi Romani; alegerile
sunt anulate ki se fac altele noi. Divanul Ad-hoc se intrunete in Septembrie, Conferinta dela Paris in Mai

din anul viitor, i unirea se InfAptueste.


In Decembrie 1858 au loc noi alegeri, acele menite sA
scoata deputatii care sA dea tArii un domn. Candidat in
tinutul Tutovei, bunicul este ales in Decembrie 1858 cu

majoritate de 11 voturi. Era deci de fat';, in seara


de 3 lanuari2 1859, in casa lui Costachi Rolla din
Iai I) cand se certau boerii pe tine sA pue Domn,
pe Mihai sau pe Grigore Sturza, and Kogalnicranu,
suparat, ei din adunare , cand Pisoski, cu revolverul In mans, ameninta sA se impute data o mai
pleca vre-o unul ; and din gura aceluiai ei, ca
dintr'o intamplare, nutnele lui Alexandru Cuza i
and, la auzul acestui nume, adunarea electrizata, it
votA in unanimitate. Era poate i bunicLI in coltul lui Petrea Bacalu, cand au intins Moldovenii hora

cea de potninA, cea mai vestita hora din ate s'au


jucat vre-odatA pe pArnantul Rotnaniei !
Pe urmA a plecat iar la Barlad, multumit c'a vAzut
visul tinen t,i lui itnplinit.
Sub domnia lui Cuza, e din nou Preedinte
de Tribunal, apoi, In 1864, se face avocat i
practicA Nal la batranete o meserie pe care a

invartit-o pe urma

st

fiul

pe nepotul.

1) Muzeul de Istorie Natural& str. Vasile Conta.

www.dacoromanica.ro

Am.

122

C. Gane

inteun sartar, cele trel diplome de avozat : a bunicului, a tatei i-a mea ! Numai a eu, sciiu poate
binior, dar vorbesc ca un gogoman, pe cand tata
i bunicul aveau darul vorbei 1-au lost avocati buni !
Bunicul a facut 1 versuri :
,Am doul nepoat3
Care'nvata carte
DacA invata bine sau invatl rAu,
,Aceasta o tie numai Dumnezeu 1
etc., eta. ')

ceeia ce inseamna call iubea nepoatele, dar nu le


supraveghea invaptura, cad, In afard de Dumnezeu,
trebue sa mai fi fost 1 alte persoane in masura M.
tie daca verele mete invatau bine sau rat,.
Poezia nu e transcendenta, dar cum e facutd pentru doud copile pe 6 1 de 7 an+, ele s-au bucurat
de sigur mai mutt, decat daca vre-un poet mare ar
fi avut fantezia sa le dedice versurile lui, de pilda
D-1 Camil Petrescu, daca ar fi trait pc-atunci !
* * *

Pe bunica am cunoscut-o. Era foarte nervoasa


i alerga prin odae ca a-0 bats nepoatele cu papucul. Astfel a Minas chipul ei incremenit In amin-tirea mea, cu papuct.I ridicat in mans ! Avea Insa
Inima buns 1 era o femee deosebit de inteligenta.
Dupa moartea barbatului 1 a ginerelui, s-a mutat
din Barlad la la1, impreuna cu fata ei Sevastia i
cu tot cardul de nepoti, verii mei primari. Aco'o
am cunoscut-o, in casula din Strada Butu, o cladire
1) Am mulie versuri dela bunicul, cu caracter politic,
insA nu stiu dad. sunt facute de el sau numai transcrise.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

123

lunguiata, cu geamlac i cu o curte mare in fallr


ramasa de pomina in amintirea mea de copil, fiindca
e un loz uncle am invatat lucruri must mai frumoase
decat acasa sau Ia :oala, ca de pilda : plonul,..
oironul, i chiar sa alerg impreuna cu verii notri
dupa un biet nebun de pe strada 1 sa-i strigam,
cand trecea in fata ostretilor :
Mosu Cute care-ascute
Zece ani la criminal.

Batranul ne arata pumnul, iar not ne prapacleam

de ras... cad care copil nu poarta in suflet o Mramitura din sufletul lui Nerone?
Bunicli au avut trei copii. Pe Nataliia, fata mar
mare, pe Sevastia, mgritatAcu Ionics 7'uduri 1 pe
$teran, insurat cu Constanta Canano, parintii mei.
In capatul de rasarit al judetuiui Iasi, in hotarcu Basarabia, se aria o mole numita azi Hermeziu,
iar inainte vreme Tri:eti.
In niijlocul unei gradini ca din povesti, cu tutunecimi i lumin Puri, cu Prutul care curge inteo
rasare, dintre porni, o batrana casa boecoasts

reasca, vechi: de-o suta 1 mai bane de ani, de-ti


salts, cInd o vezi, inima din loc. E asezarea luf
Dinu Negruzzi, a fiului Costache i-a nepotuluf
lacob. larna, sta mohorata In zapada. Dar vara, in

fata casei, sub copacul stufos sub care altadata


Negruzzi 1 Alexandri puneau Cara la cale, stau
astazi pe-o banca mo4 Jac 1 tante Marie". Diu
inaltimea varstei Ia care-au ajuns, cu'n zambet bine -

voitor, prives: la noua generatie, cum umpla gra-.


dina cu hohote de /a3. Totui:li se intampla uneorir
obositi de veselie, sa li se furieze in suflet amin-

www.dacoromanica.ro

124

C. (lane

lir! de demult i'n fala ochilor s treaca chipuri


Verse de -alts data, uitate, relnviate...

Pe cand erau ei tineri ca tined de-acum, o fats


frumqica de 20 de ani i pill-IA de viata i fericita

de-a till, a venit intr'o vara sa petreaca la

Cara

cateva saptamani. Anetta Negruzzi, nevasta lui Leon

1 nora poetului, era 1 ea acolo. Inteo dimineata


cu soare, cu miresme de flori 1 de. fan cosit, au
plecat veriparele, vesele i zglobii, sa se scalde
In Prut. Fata, mai sprintena, se indeparta de mal,
jar varl-sa li striga : ,Bags de seama, raul are
vattejuri !" Indepartandu-se mereu,. ea Ii raspunse
razand : Fii fara grija ; nu se'ntampla nim...
Un racnet de groaza. Printre valuri spintecate o mans

ridicata, cerand ajutor... 0 clips numai... i pe urma


A trighilit-o raul !
nimic.
Era sora tatei, Natalita Gane.

0 poveste grozava de-acum 50 de ani, pe care


tata mi-a spus-o abia odata in treacat, cu ochi
Inecali 1).

a tiparjt i
Natalita Gane-- aproape..o copila
ea o carte, cad boala aceasta n'are leac In familie.
,,Carlambroglo, de Cesare Cantu, prelucrat de Natalia Cane, Ballad, 1870" e o frumoasa carte de
morals si de virtute.
Am ales acest subject" scrie autoarea parintilor
1) intamplarea e din 1872. Matqica Anetta mi-a dat
amanuntele. lalemnitA de spaimA, s-a intors acasA. Se.
apaza In pat qi in aceia zi, pe cand acolo se prapAdise

o viata, aid alts noua abia incepea. Si astfel se nAscu

cea !nth nepoata a lui Costache Negruzzi, Susana


Miclescu 1

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

125

ei .sperand ca va fi primit cu atat mai multa piacere, cu cat confine teoria virtutilor pe care le
practicati.
0 ilustratie pe coperta inchipueste pe-un unchias,

cum sta sub un copac i da sfaturi unor flacai de


la tall. lar precuvantarea este adresata ce:or mid
si umili, desmostenitii sccietatilor pamantene. 0
retiparesc aid, indreptandu-i doar ortografia invechita:

Virtutea fiind fructul unei educatiuni adevarat


crestine si posesiunea unei inime nobile mai mutt
decat a unei nasteri insemnate, ea poate fi practicata tot asa de bine, mai usor in:5, de oameni
simpli de prin sate, decat de locuitorii invatati, dar
ambitiosi ai oraselor.
Recunoscand adevarul acestui principiu, am intre-

prins prelucrarea acestei call, care va poate servi


de exempluu.
* * *

Nu cred sa pot incheia mai bine aceasta carte,


care incepe cu coborarea neamului Ganesc din Baic
Voevod, decal prin transcrierea unei epistole a acefeeasi femei, pe care n'am cunoscut-o, despre care
abia am auzit vorbind, dar care cand in clipele
pierdute m'afund in citirea corespondentii ei
ma
zapaceste si ma inmarmureste.

La 17 ani, tab, de multa vreme singur in Berlui Bismark i In legatura de prietenie cu


Junkerii Prusiani, avea fumuri de boerie fumuri
cari mai tarziu i-au trecut usor, asa cum ii venise.
Sora lui mai mare, care-1 adora, dar mereu,
linul

mcrcu 11 dojenea, ii scrie, in aceasta privinta, la 30


Mai 1870 urmatoarele randuri :

www.dacoromanica.ro

126

C. Gane

Apropos de particula .de" ce voeti sd pun pescrisorile ce-ti adresez. Am Intrebat pe tata dud.
inteadevar suntem nobili 1 mi-a rdspuns ca nici
sd gandesc la altfel de secdturi ! In adevdr, ce
crezi CA vei catiga inaintea Domnului Arendt')
dovedind ca eV! nobil ? Educatia ta ii este lucre-dintatA i fi-vei print sau simplu artisan, D-1 Arendt,

ca om contiincios, va Intrebuinta tot aceleai mljloace pentru a desraddcina din tine once cusur vei
avea i a-ti insufla calitati i virtuti, adevdratele
arme ale nobletii. El nu mai este copil i tie ca
adevArata nobletA nu consists in particule i in cuAnte dearte, ci in inima, In sufletul acelui ce-o.
intelege i derete a o poseda. Crezi tu ca o persoand ce va avea slabiciunea de a se zice nobill
1 ar avea tot odatd o purtare condamnabild, va fi
iubitA i respectatA numai din cauza numelui ce4
poarta sau a particulei de cu care se mangae ?
Nu, tefdnica dragd, dreapta judecata nu permite
lumei de a se opri la astfel de deArtAciuni. Deaceia nici tu nu to mai gandi la aceasta 1 nu mai
cauta a convinge pe d. Arendt ca suntem nobili I
CA la not In tail exists adevdrald nobletA de natere. Dna cunoate istoria tarei noastre, trebue sA

tie de exists sau ba, i dad if o cunoate, nu e


treaba ta sd i-o Inveti ! Cand vi veni acasd vei
1) Gustav Arendt, gazda tatel, profesor la Franzosiches.
Gymnasium". Dupa aproape 90 de ani, cand am plecat
cu

frate-meu la Berlin,

am

gAsit

pe

mosneag

Inca in viata, ne-am Inprietenit cu el si cu familia lui,


sl cand ne-am ispravit sludiila sl ne-am fntors in Tara,.
el Inca traia. A murit prin 1914,1a 90 de ani trectV.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

127

vedea ce pret au aceste pretentii ale unora i cu


cat mai multa consideralie sunt privite persoanele
ce s-au ridicat prin propriile for merite.. Nu mai
eti copil, precum n zici a dese ori, i trebue s-o
dovedeti prin fapte. Prin judecata Intreaga i silint& la invatatura vei capata un nume care to va
face iubit i fericit. Aceasta e nobleta la care trebue sa aspiri, acesta e frumosul la care trebue sa
tinteti !"

Fiinta care a scris aceste randuri, acest capod'o-

wra de stil, de judecata 1 de simlire, era o fats


de 19 ant !
i sa mai spui ca nu este o dreptate peste toate,
Land au venit apele raului sa rapnsca un suflet, care
ft'avea ce cauta in lumea noastra stramta !
*

Calazit de aceste precepte, tata a ajuns in viala ceia ce dorea sora lui sa fie.
...Dar despre parinti nu-mi este ingaduit a vorbi.
In noianul de materialism in care se sbate a-

vantul nostru spre ideal, not purtam totui in suNet un simtamant nepralianit :
Amintirea mortilor iubiti.

A vorbi de ei, oricat de mull bine, fear fi act


de pietate. Ar fi pangarirea propiii noastre dureri.

SFARiT

Bucureiti, Mai 1923

www.dacoromanica.ro

iftry

a Pa ur

-v.;

41

1175 a s--

1,1,6-Ty

-tF,"-R"-it77-1=

c.
-1"

X,'7 ci 74

-7i

-1

-7"
1

1.7:""Y-1

.7,1,14A1.0,1.

1---

..,

L.{0,

.4;71'

"P'

"111,173

9,1,7

Vorprilyf

-t,7-,y

c-a,,-5-

-1.47,7,rii,

1:

rvry. .7.-

1,672 ,,,P71,2,7
0.. ;27z-p

77/#11
I

'-) fl,f""V7

LA

j- I
7.4op

-1,ar

-- - -awrc

-?"77.-7,Z ",?" ",,-..r

,...7re:

I
7mv55171.

V7r 147 7WP;

-vuy

19?:-.5Te
.

.-41.11(11.1:

77.'425 l_ii

rp-nrai: 7

i/ S 1'

1,02.y.

I
I

C.7 12 "JUTS.0 "1,7

r`Va

94?.

roc,/

-2-.,.4.5-

VW. IR7,417

"2/

/.4-vvifr 72,-, .4-.7,.4,

-r.-vrey. sldirly 7/

-nry -11.4,T....
I

1kr

--4--4r-r-v.,..

:7-""r

'7.1-16-"

24

7,7.,..7,3,2_ wV.-

' 4 le" 1"


..-v.ykor

74i

.5-

, 17/

c pit, e14.

.12,4

rz) '''''',,-7-(677In-7x ,,,,,,

7-sy.-..)x,-

r.3r, rt

..../ V.,I;'7.,

2..D

1WPIT7.

111

-,,,,4--,;..,/,

1,--71-tu
i

II

.1.1,1.777

'

.7

'')'_'2e._' on Q"'`E! ii;!;;;L:;7P-EZ"

7,7,

' - - ,( am-T,

?Tips:n/5p
olI.P 7.1

h-.)1

Infirm"

014014, y

pjf c -9?

1111

177-,

o, --v;

-7-`-''k'Ir
:7.7

vr

.._.1

nrw-ps-

lir'll
, ,,,

',',..7,",,77,-r-i

'-/ 7"":-",,,V,

.1

ry

"."C'rkir

II.-tY;
: ,prz

-,....r&s. ?,..r,,,y-1
r'''' "7'.72

211

1,..,...,yr
. -y.:,-,,,e_7,,!..,

.7.7.-2

,..5-,...,,

-1

-7-1' ''''14

2-71-'71'2.7

.114.
?rir-of .-r,,,,

,,

"C

-'17'761Z.,(''''',

7Y-7,-.7

or7r

P7?-,;,

..YL7'

"2?-'T

"v.V."'"c

-r...r.1!,ir

'$17-s"-'

ri
ri,/

IL

,`",

ks

Ilir 71rW 1

.--.,_2,--4,7

ow a- 417r"1'7, CV- *77P.4


.

7"'P ''7.^3

"'"1,',77.

796",r(1'

-,41.

__ ____

""-*"s15''

--17--,-*---7,?b,

/I're'-'"

'Tv!!

__

__

7-"T--'7;7

11111_11.
'''''''771".1'.:S

a-5
7493.. rt-ri,f7

77 f-

7.?"9if
_

'71
.y.

"P

11:7412

1111111

7.'i(. :77,- 7.'75


14.47"7Scr,:i

www.dacoromanica.ro

E 714/77-tri->2
.V.P'"(

7,,2-7

.,-,L1 2..;
..,..

x.,4-

77,--29),

-3,.-15"

-..-.-_-_--

w-V1= . `'.';" '


....1:,...1.

APENDICE
1) In 1491 aflam pe fratii acegtia tined de tot, caci ei sunt

aratati in act tocmai la coada, dupa tanti Nasta gi tuOca


Marta. Boerii firegte ca n'au ; o fi avut pe atunci mutt 20
de ani.In 1517, peste 26 de .ani, gasim iar doi frati, pe
Jupan Ganescu, Parcalab de Neamt gi pe Cozma Postelnic. Parcalabi de Neamt in 1517 erau Condre gi Coste.
(Th. Codrescu Uricarul. Vol. XVIII). Cum deci unul din doi

era Jupanul Ganescu, nu vad dece ar fi fost Codrea gi nu


Costea, mai cu seams ca intalnisem, cu 26 de ani inainte,

pe un tag!. Coste, frate cu Gane (GaneGanescu) (lar


ca unul a fost aratat cu numele de botez, iar cellalt cu
numele de familie, n'ar fi de mirare. Se intampla des in
acte vechi) deci Coste Gane sau Coste Ganescu.In 1540.
printre Ganegtii gi A rburegtii cari omoara pe Stefan Voda
Lacusta, se afla un Cozma, caruia Petru Rareg ii rateaza
capul. Cum 23 de ani inainte cimogteam pe Cozma GAnescu Postelnicul, nu vad dece ucigagul lui Lacusta ar fi
tocmai Cozma Arbure, despre care nimeni n-a auzit vorbind, gi n'ar fi tocmai Cozma Gane sau Ganescu, pe care
1-am mai intalnit. Si daca e el Cozma, fratele Parcalabului de Neamt din 1517, el e deci acel Gane, fratele Iui
Coste din 1491, stranepotul Popei Filip.Daca ne gandim
ca fratii din 1491 avea o bunica Magda, iar fratii din 1517
o soft Magdalena, ne putem intreba : nu cumva nepoate
purta numele bunicei ?
Toate izvoarele imi sprijinA ipoteza, numai d-I Ghiba-

nescu nu vrea. Od ca e suparat pe ei, on pe mine, nu


ftiu, insa cu nu ma 13S gi far urmatorul tablou :

www.dacoromanica.ro

C. Gane

130

1491. (Doc. Bogdan).


Popa Filip
Magda

Ilasta

Marta

Cate

Gane

151T. (Doc. 1org4


Ganescu. (?)

Japan Giinescu

earcalab de Neamt

Magdalena

Cozma

Postelnic

Spita ipotecA (1400-1560)


Papa Fi lip
Magda

ntAritatl au Ganescu (Toader


Nasta
Caste Ganescu

Marta Gonescu (Fronie?)'

Parcalab de Neimi
Anghelina

Cozma Carne
Postelnic

Nastasia

Maria

Magdalena,

Sofia

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei

131

2) Din putinele insemnIri vitiate in catalogul Acadespiel, crWerea 1918, spita 8erbwilar poate ft intregita
astfel :

Serbufca
Condre 1001

Drag-dila 1616

arm4e1

Toader 1684

Ion 166t1

Andronic 1721

? 0770)

Mai,

1814

postclnicel

Ghcorghe_

www.dacoromanica.ro

ERATA

N=I

'Pagina

.
,,

3 randul 4 de sus, chili in loc de MoidoveiMoldovei


18
,, GAne$tiGanestii
le
neslobivaneslobivA
0
5
23
w 1631-1634
It

12 ,

3
6

11,

27

'60

35
53

4C1 53
.
w
1/

11

11

.
,,

.
.

.....
1.3

r
n

It

11

PP

71

9
9
5

96

,
11

I,

,,
,,

..

,,
,,

.
,

14

9
5
I1

12

diatutuidiacului
indrumarea limba indru-

expresiaexpresif
poeziapoezie

cat da modernicat de
moderni

0 Regulamentului organic 0runcau


Regulamentului Organic aruncau

71

marea Umbel

la

CotacheCostache

de jos n o ra

10 de sus

,,

,,

87
88
93

7/

r r

120

11

83

105

I/

redactate de el inteun stil

11

16

w 1791-1691

, redactate de intr'un stn

.
.

IN

,,

It

16

62

16

,,

11

11 de sus 0,

112
112
115

11

6 iae jos

81

/1

10

59
60

65
66
67
77

11

jos
sus
pp

. , 1823 1923
/11

,,

Ty

. .
.
r

pp

,,

, sus
,,

120

jos

127

ft

11

jos
,r
sus
r
Ins

11

,,

71

If

0 neputincioasca neputincloasa
, inotant inotand
,, scripicarul
scripcarul

0 indu-i teams

, La apus
r

,,

r r

go

netegAduitA

2) A. S. I. Dosar 611

aminiriamintiri
1900

,,

ff

In apus

netAgAduitA

, In 1899 i 1900

,.

fiindu-i

fila 102
rAzesi - razesi

OP

"

...........

teams

r r

0 frauluzefe - frantuzete
a al caror ale cArui
N autografufautograful

cu ate cuvinte
cuvinte

1899 i

cu alte

n'am eu ce ma fAlin'am
cu ce ma fail
clazitcalAuzit

TIPOGRAF1A STEAUA". STR. V. LASCAR, 40 SIS.-BUCURE5T1

www.dacoromanica.ro

CT-

g
o

TIPOGRAFIA

STEAUA"
BUCURESTI
VASILE LASCAR, 40 BUS.

TELEFON 15177

www.dacoromanica.ro