Sunteți pe pagina 1din 5

Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei

1. Generalitati
(1)P Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei, f k, va fi determinata pe baza rezultatelor incercarilor pe probe din zidarie.
Nota: Rezultatele incercarilor pot fi obtinute din incercari efectuate in cadrul unui proiect sau din date existente in banca de date.
(2) Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei va fi determinata prin incercari efectuate conform EN 1052-1 sau stabilita plecand de la o evaluare a datelor incercarilor.
Nota: In prezent in Romania nu exista reglementari pentru determinarea rezistentelor zidariei.
2. Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei realizata cu rosturi verticale umplute
(1) Cand nu exista date ale incercarilor, relatia intre rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei, f k, si rezistenta corpurilor si a mortarului poate fi obtinuta cu relatia (3.1)

(3.1)
unde:
K este o constanta care depinde de tipul corpului de zidarie si de tipul mortarului; valorile lui K sunt date in Tabelul 3.4.;
fb este rezistenta normalizata la compresiune a corpurilor de zidarie, pe directia solicitarii aplicate, in N/mm 2;
fm este rezistenta la compresiune a mortarului, in N/mm 2;
cu conditia ca sa fie satisfacute urmatoarele cerinte:
- rezistenta blocului fb 75 N/mm2 ;

rezistenta mortarului 20 N/mm2 fm 2fb ;

zidaria este alcatuita in conformitate cu prevederile din capitolul 8 al prezentului Cod.

coeficientul de variatie a rezistentei corpurilor de zidarie nu este mai mare de 25%;

toate rosturile satisfac cerintele din 8.1.5 astfel ca sa poata fi considerate umplute;

grosimea zidariei este egala cu latimea sau lungimea corpului, astfel incat nu exista rost de

mortar paralel cu fata peretelui pe toata lungimea acestuia sau pe orice portiune din aceasta.
Tabelul 3.4

Corpuri de zidarie

Ceramice

Mortar de uz curent

Grupa 1

0,50

Grupa 2

0,45

Grupa 3

0,35

Grupa 4

0,30

Grupa 1

0,50

Grupa 2

0,45

Grupa 1

0,50

Grupa 2

0,50

Grupa 3

0,30

Grupa 4

0,30

Beton celular autoclavizat

Grupa 1

0,50

Piatra artificiala

Grupa 1

0,50

Piatra natu-rala cioplita

Grupa 1

0,50

Silico-calcare

Beton obisnuit sau usor

Nota 1: Pentru pentru zidaria realizata cu mortar in strat subtire, cu grosime mai mica sau egala cu 3 mm, relatia de calcul intre rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei f k si
rezistenta corpurilor si a mortarului se va stabili prin reglementari specifice conform prevederilor de la 3.2.1.(5). Orientativ poate fi folosita relatia (3.2) din EC6

(3.2)
Pentru acest tip de zidarie, utilizarea formulei (3.2) este valabila numai daca rezistentele blocurilor si mortarului sunt limitate dupa cum urmeaza:
- rezistenta blocurilor fb 50 N/mm2;
- rezistenta mortarului fm 10 N/mm2;
Coeficientul K se va lua din tabelul 3.4a
Tabelul 3.4a

Corpuri de zidarie

Mortar pentru rosturi subtiri


(rost orizontal 3mm)

Ceramice

Grupa 1

0,75

Grupa 2

0,55

Grupa 3

0,25

Grupa 4

nu se utilizeaza

Grupa 1

0,80

Grupa 2

0,55

Grupa 1

0,80

Grupa 2

0,80

Grupa 3

nu se utilizeaza

Grupa 4

nu se utilizeaza

Beton celular autoclavizat

Grupa 1

0,85

Piatra artificiala

Grupa 1

0,75

Piatra naturala cioplita

Grupa 1

nu se utilizeaza

Silico-calcare

Beton obisnuit sau usor

Nota 2 : EN 998-2 nu prevede limita pentru grosimea rosturilor realizate cu mortar in strat subtire; limita de 3 mm
este pentru a garanta ca mortarul in rost subtire asigura o rezistenta sporita zidariei in conformitate cu relatia (3.2)
(2)
In absenta rezultatelor incercarilor si a unei banci de date complete privind rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei realizata cu diferite combinatii de corpuri de zidarie si
mortare de uz curent, rezistentele caracteristice la compresiune ale zidariilor vor fi luate din Tabelele 1 4 din Anexa 3.2.
Nota 1:

Relatia (3.1) a fost verificata prin calcul pentru toate tipurile de zidarii prevazute in STAS 10109/1-1982 si
coeficientii K si dati in prezentul Cod. Rezistentele caracteristice rezultate au fost de 1,9 pana la 3,0 ori
mai mari decat rezistentele de calcul date in STAS 10109/1-1982. Valorile mari sau obtinut pentru corpuri

de zidarie cu rezistente la compresiune 10 N/mm2 si mortare cu rezistenta la compresiune 5 N/mm2.


Nota 2:

Banca nationala de date pentru rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei realizata cu diferite
combinatii de corpuri de zidarie si mortare de uz curent este foarte redusa. Datele existente la INCERC
Bucuresti se refera numai la zidarii realizate din caramizi pline 240x155x63 mm si caramizi cu goluri
verticale 240x115x88 mm cu mortar M 2.5, M5 si M10.

(3) Pentru verificari in faze intermediare de executie, inainte de intarirea mortarului din rosturile zidariei, pentru calculul rezistentelor caracteristice cu relatiile de la pct.(1), rezistentele
mortarului, vor fi afectate cu coeficientii de reducere conform tabelului 3.4b.
Tabel 3.4b

Marca mortarului

Varsta mortarului in zile

14

Coeficientii de reducere a marcii mortarului

M1; M2.5

0.20

0.35

0.60

M5; M10

0.25

0.45

0.70

(4) In cazul in care solicitarile sunt paralele cu directia rosturilor orizontale, rezistenta caracteristica la compresiune poate fi determinata de asemenea, in functie de tipul mortarului, cu
relatiile (3.1) sau (3.2), utilizand rezistenta normalizata la compresiune a corpului de zidarie, f b, obtinuta din incercari in care directia de aplicare a incarcarii pe epruveta de incercare este
aceeasi cu directia solicitarii in zidarie, dar cu factorul , dat in EN 771-16, luat mai mic sau egal cu 1,0. Pentru corpurile de zidarie din Grupa 2, coeficientul K va fi apoi multiplicat cu
0,5
(5) Pana la asimilarea EN 771-16 ca norma nationala, in cazul in care solicitarile sunt paralele cu directia rosturilor orizontale, rezistenta caracteristica la compresiune poate fi determinata
de asemenea in functie de tipul mortarului cu relatiile (3.1) sau (3.2), utilizand rezistenta normalizata la compresiune a corpului de zidarie, f b, obtinuta din incercari in care directia de
aplicare a incarcarii pe epruveta de incercare este aceeasi cu directia solicitarii in zidarie, dar cu factorul , dat in Tabelul 3.2 / 3.2a luat mai mic sau egal cu 1,0. Pentru corpurile de zidarie
din Grupa 2, coeficientul K va fi apoi multiplicat cu 0,5.
(6) Pentru zidaria executata cu mortar de uz curent in care exista un rost de mortar paralel cu fata peretelui prin toata lungimea acestuia sau pe orice portiune a ei, valorile K pot fi obtinute
multiplicand valorile date in tabelul 3.4 cu 0.80.

(7)Pentru zidaria realizata cu mortar de uz curent in care corpurile din beton din
Grupa 2 sunt utilizate cu goluri verticale umplute complet cu beton de umplutura,
valoarea lui fb trebuie sa fie obtinuta considerand corpurile ca fiind din Grupa 1 cu
rezistenta la compresiune corespunzand celei mai mici dintre urmatoarele valori :
rezistenta la compresiune a corpului sau a betonului de umplutura.
3. Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei cu rosturi verticale neumplute

(1) Conditiile de utilizare a zidariei cu rosturi verticale neumplute pentru pereti


structurali si nestructurali precum si rezistenta caracteristica la compresiune acestui
tip de zidarie se vor stabili prin reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic)
elaborate si aprobate conform legislatiei din Romania.
4. Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei executate cu rosturi orizontale intrerupte

(1) Conditiile de utilizare a zidariei cu rosturi orizontale intrerupte pentru pereti


structurali si nestructurali precum si rezistenta caracteristica la compresiune acestui

tip de zidarie se vor stabili prin reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic)


elaborate si aprobate conform legislatiei
din Romania.