Sunteți pe pagina 1din 7

ANOMALIILE DENTO-MAXILARE.

COMPRESIA DE MAXILAR
= denumire dupa scoala germana
-

determinata de influenta factorilor de mediu

se caracterizeaza prin modificari morfo-functionale ale intregului ADM

caracteristic: - ingustarea arcadei maxilare


- ambelor arcade
+ modificari faciale (oase maxilare), ale relatiilor intermaxilare si ocluzo-

articulare
+ tulburari functionale
-

exista 2 forme:

1). Compresia de maxilar cu protruzie (prodentie)


2). Compresia de maxilar cu inghesuire
-

dupa scoala americana = cls.II diviz.1 (forma cu protruzie)

dupa scoala franceza = endo gnatie


- alveolie
- dentie
cu prodentie si proalveolie in zona frontala

= anomalia cea mai frecventa a rasei albe


-

la noi toate grupele de varsta

mai nou se crede ca anomalia ar avea o puternica componenta ereditara si factorii de mediu
doar agraveaza anomalia.

Semne clinice:

A. Semne faciale: (se descrie tipul cel mai frecvent cu ocluzie adanca )
1) fata ingustata si prelunga
2) narine aplatizate si hipotone
3) fanta labiala deschisa in repaus lasa sa se vada I sup. Cu dimensiune cervico-incizala mare ,
frecvent inclinati in prodentie, cu spatieri sau inghesuiri , alteori cu afectare carioasa ,
hiiperplazie gingivala.
4) Buza superioara cu procheilie , hipotona, scurta sau pare scurtata
5) Buza inferioara se poate interpune in spatele Isup agravand prodentia
6) In forma cu inghesuire tonusul buzei superioare este normal sau crescut
7) Treapta labiala accentuata
8) Testul pensarii narinelor pozitiv
9) Profil convex accentuat 80% prin retrognatism mdb (anatomic sau functional), restul de 20%
prin prognatism maxilar.
-

la testul de propulsie se urmareste pozitia punctului Gn fata de planul Simon si Andersen (Naripa nasului) si daca se amelioreaza profilul = retrognatism functional. Daca nu =
retrognatism anatomic.

10) Etajul inferior este micsorat (cel mai frecvent). Exista si tipar vertical normal sau in exces.
Unghi Tweed = etaj inferior
Tweed = etaj inf.
Fata ingusta, aplatizata , narine hipotone , fanta labiala deschisa in repaus, buze uscate , ragade,
fisuri.
B.Semne endobucale :
Principal: ingustarea arcadei maxilare sau a ambelor arcade.
Cauze:
- dezvoltare deficitara
-

factorii de mediu

calculare : indicii lui Pont , indicii arcada fata.


Indicele Fernix (?) = distanta dintre punctele cele mai vestibulare ale dintilor cei mai departati de
linia mediana / diametrul maxim al fetei x 100.
Arcada = semicerc cu diam.= dist.(Ekm-Ekm). Arcada trebuie sa urmareasca semicercul. Daca e
la interior = ingustata. La exterior = largita.
-

ingustare simetrica/asimetrica.

Lipsa diastemizarii fiziologice prefigureaza o compresie de maxilar.

Arcade:
-

ingustare de diverse grade forma arcadei

frecvent = arcada in V- mai frecvent la arcada superioara

- la nivelul PM

U toata arcada

Pentagon

Arcada inferioara caracteristic = trapez

Combinatia frecventa = superior in V si inferior trapez

Arcada asimetrica transversal / sagital (migrari dentare )

Baza apicala poate fi: - ingustata la fel cu arcada /mai ingustata deficit in zona anterioara
sau ca perimetru.

Bolta palatina = frecvent inalta, ingusta si adanca


-

uneori ogivala cu firide paramediane (ingrosari la nivelul boltii).

Modificari de pozitie ale dintilor


Arcada superioara zona frontala prodentie deficit de dezvoltare a arcadei / presiuni
exercitate in obiceiuri vicioase (sugere deget, muscare buza).
3 forme de prodentie:
1)cu aliniere

2)cu inghesuire (tonus buza superioara crescut)


3)cu spatiere = forma cea mai severa = ingustare marcata la nivelul bazei apicale treme si
diasteme.
-

ax normal inghesuiri , meziopozitii , distopozitii , incluzii , ectopii.

Arcada inferioara = frecvent in retrodentie / uneori in prodentie sau cu ax normal.


-

diverse rotatii.

Modificarea rapoartelor de ocluzie


-

cel mai frecvent = ocluzie distalizata la M/C + inocluzie sagitala in zona frontala

cu relatii normale la M si C

inocluzie sagitala frontala supraacoperire mare

ocluzie adanca

incisivii inferiori egreseaza accentuarea curbei Spee prin suprapozitia incisivilor.

Cu etaj inferior micsorat infrapozitia dintilor laterali.

Poate fi si inocluzie verticala .

Transversal ocluzie inversa uni / bilaterala prin ingustare doar arcada superioara / arcada
superioara mai ingustata decat cea inferioara.

Ocluzie inversa bilateral arcada simetric ingustata.

Ocluzie inversa unilateral arcada ingustata asimetric / arcada ingustata simetric +


laterodeviatie mdb.( in laterodeviatie raportul se normalizeaza pe o parte si se agraveaza pe
cealalta).

In lateropozitie rapoartele in plan sagital raman la fel.

Liniile interincisive nu corespund la deschiderea gurii daca liniile coincid = laterodeviatie


(evita un contact prematur sau o interferenta) / daca nu coincid = lateropozitie.

Pot exista rapoarte cap la cap / inverse / normale .

Ocluzii lingualizate uni / bilateral sau angrenaje lingualizate = situatiile cele mai severe.

Semne Rx (teleRx):

decalaj ANB > 2-4 grd (80% prin SNB< 80, 20% SNA >82)

prodentia 15 grd cu perpendiculara pe pl de ocluzie.

Unghiul dintre planul bispinos si axul incisivului superior = 70 (<70 = prodentie ; >70 =
retrodentie .

Cu planul OF = 105-107

Pozitia Iinf. 90 grd cu baza mdb. Poate fi <90 (frecvent), >90; = 90.

Tulburari functionale:
1)Fizionomia:
-

fanta labiala deschisa in repaus lasa sa se vada incisivii superiori in prodentie

carii , hiperplazii gingivale

fisuri , ragade.

2) Masticatia scade eficienta prin reducerea campului masticator, nu poate face incizia. Se
reduce eficienta si prin blocaje.
3) Tulburari respiratorii datorate respiratiei orale / deglutitiei infantile.
4) Tulburari fonatorii
-

datorate tulburarilor de ocluzie , boltii inalte , etc.

sigmatism, vorbire nazonata (ingustare bolta palatina , fose nazale , respiratie orala)

5) Tulburari de tonus muscular


-

hipotonia propulsorilor

hipertonia retropulsorilor

hipo/ hipertonia buzei superioare

+/- hiopertonia buzei inferioare.

Etiopatogenie :
-

predominent influentata de factorii de mediu mai curand agraveaza sau produc modificari
daca exista si o componenta ereditara.

Ereditar : palat inalt, retrognatismul mdb, comportamentul masticator, dimensiunea buzei


superioare (partile moi)

Factorii de mediu: - intrauterin = alimentatia insuficienta calitativ/ cantitativ mama

in prima copilarie : rahitism, afectiuni metabolice , alimentatia artificiala plasticitate


osoasa favorabila ingustarii arcadelor , aplatizarii mdb (eversarea mdb margine bazilara
proeminenta)

plasticitati osoase ereditare

obiceiuri vicioase : sugere deget, muscare buza inferioara = 2 fenomene succiune


(presiunea externa >presiune interna ingustare arcada ) + tractiune pe dinti si proces
alveolar.

Muscare obraji

Roadere unghii

Deglutitia infantila

Dormit cu capul in hiperextensie sau in decubit lateral

Sprijin cu pumnul pe menton sau obraji

Respiratia orala modificare conditii mecanice aerodinamice de la nivelul pasajului aerian.


Presiune atmosferica predominenta si favorizeaza retrognatismul maxilar.

Interrelatia dinti maxilare. Germenii dentari dispusi unul in spatele celuilalt. Orice alta
pozitie -incongruenta dento-alveolara.

Interrelatia grupelor musculare antagoniste predominanta musculaturii circumorale fata de


cea intraorala (nu e constitutionala , e data de obiceiul vicios)

Insuficienta dezvoltare a arcadelor

Traumatisme in extremitatea cefalica cicatrici ce impiedica dezvoltarea maxilarului /


pierdere de substanta osoasa.

Boli generale

Caria pierderea precoce a dintilor temporari

Consecinte :
1) de ordin general

2) respiratia orala
3) blocaje ocluzo-articulare
4) afectare carioasa (inghesuiri, prodentie )
5) parodontopatia cronica marginala (incisivi inferiori in palat, contacte premature , solicitare
insuficienta).
Diagnostic diferential:
A. forma cu prodentie
1) Ocluzia distalizata genuina (dezvoltare insuficienta a mdb).
2) Anchiloza si constrictia ATM (mdb insuficient dezvoltata si profil de pasare )
3) Proalveolia datorata macroglosiei
4) Biproalveolodentia rasei negre
B. forma cu inghesuire
5) meziopozitia generalizata
6) macrodontia.