Verificarea si reglarea jocurilor din

mecanismul de distributie

Verificarea si reglarea jocurilor din

mecanismul de
distributie

1.Fundamentare teoretica

Mecanismul de distributie are rolul de a pune cilindrii

motorului cu ardere interna in comunicatie cu mediul exterior in
timpul perioadelor definite de ciclu, pentru a asigura alimentarea
lor cu aer sau amestec " carburant + comburant" si evacuarea
gazelor arse. Piesa cea mai importanta a mecanismului de
distributie este supapa. La majoritatea covarsitoare a motoarelor
cu ardere interna moderna deschiderea supapei are loc fortat sub
actiunea camei, iar inchiderea se realizeaza prin arcuri.

2.Comanda supapelor si reglajului jocului

Supapele in cap pot fi comandate de catre un arbore cu

came situat in carter(blocul cilindrilor) sau de catre unul sau doi
arbori cu came plasati in chiulasa.
Componenta: 1 arbore cu came; 2 tachet; 3 tija
impingator; 4 surub de reglare a jocului la rece; 5 piulita de
blocare; 6 culbutor; 7 arborele culbutorului; 8 disc superior; 9

 supapa; 10

arcuri

pretensionate; 11 bucsa de ghidare; 12 chiulasa.

Fig. 1 Comanda supapelor de catre arborele cu

came

Dispozitivul pentru reglarea jocului este situat in

culbutor si consta dintr-un surub cu cap crestat sau patrat(4) si o
piulita de fixare(5). In situatia plasarii arborelui(arborilor) cu came
in chiulasa se disting doua posibilitati:
A) Arborele cu came comanda supapa(7) prin intermediul
culbutorului (6) -> fig. 2. Nu exista tachet si tije
impingatoare. Reglajul jocului se face cu ajutorul surubului
de reglare (4) si a piulitei de fixare (5)

B)
cu

(7)

Arborele
came
comanda
supapa
prin

intermediul tachetului (2). Nu mai sunt necesare tija

impingatoare si culbutorul -> fig. 3.

Fig. 2

Fig. 3

Valorile jocului recomandat pentru

automobile sunt prezentate in tabelul 1.

cateva

modele

de

Tabelul 1. Exemple de jocuri termice

Tipul autoturismului
Citroen ZX(mass 1550

Jocul [mm]
A
0.20

E
0.40

0.10-0.15
0.20
0.35
0.15
0.15
0.20

0.20-0.25
0.40
0.50
0.30
0.20
0.20

cm3

Renault 21
Peugeot
Ford Mondeo Diesel
Peugeot 306 Disesel
Dacia 1310
Land Rover Defender

3.Defectiuni caracteristice ale mecanismului de

distributie

Principala defectiune o constituie arderea supapei, care

poate avea doua cauze principale:

a) Inchiderea incompleta a supapei, datorita deteriorarii

partii conice a supapei, jocului insuficient intre cama si
tachet sau griparii supapei in ghidajul sau.
b) Incalzirea anormala datorata:
- fie unei arderi necorespunzatoare din cauza reglajului
defectuos al carburatiei, unui avans de aprindere
prea mic sau starii necorespunzatoare a partilor
sistemului de aprindere, rezultand o scanteie
insuficient de calda.
- fie unei raciri defectuase, din cauza defectarii
vreunui element din sistemul de racire(radiator si
motor cu depuneri de piatra, pompa de apa
neantrenata, termostat blocat inchis,lipsa de ulei
etc.)
Defactiunile si modul de inlaturare a acestora se reprezinta
in tabelul 2.

Defectiunea
1. Compresie
insuficienta

Cauza
a) Lipsesc jocurile in
mecanism
b)
Arderea
sau
deformarea
supapelor
2. Consum ridicat a) Uzura excesiva a
de ulei
tijelor supapelor
b) Uzura excesiva a
ghidurilor
de
supape
3. Functionare
a) came uzate
instabila
cu b) diferenta mare a
oprire la mers i presiunii
de
gol
compresie
intre
cilindri

Mod de inlaturare
-se regleaza jocurile
in mecanismul de
distributie
-se
inlocuiesc
supapele
-se
inlocuiesc
supapele
-se repara chiulasa

-se verifica fazele

de distributie
-se verifica uzura
segmentilor
-se inlocuieste

c)
uzura
curelei
(lantului)
de
distributie
d) deformarea sau
arderea supapelor
4. Zgomot
a) jocuri prea mari
preponderent(ba la mecanismul de
tai) in capacul distributie
culbutorilor si in b) uzura lantului si a
partea
patinei
anterioara
a intinzatorului
de
motorului
lant

4. Rezultatele masuratorilor,
lucrarii si concluzii

-se repara chiulasa

si
se
inlocuiesc
supapele

-se regleaza jocurile

-se
regleaza
intinderea lantului
sau se inlocuieste
intinzatorul si lantul

desfasurarea

Cand am ajuns in laborator si am inceput lucrarea, capacul

de deasupra supapelor era desfacut. Ordinea de aprindere la
modelul de autovehicul Dacia 1310, pe care am desfasurat
lucrarea, este 1-3-4-2. Pentru a verifica jocul dintre tija supapei si
culbutor, pentru fiecare cilindru, avem nevoie ca pistoanele sa fie
intodeauna la PMI. Pentru a masura jocul la cilindrul nr.1 pistonul
nr. 1 trebuie sa fie la PMI. La PMI se afla si pistonul nr. 4 atunci
cand pistonul nr. 1 este si el la PMI. Cand pistoanele 1 si 4 sunt la
PMI, unul din cele doua pistoane este la sfarsitul cursei de
comprimare iar celalalt la sfarsitul cursei de evacuare. In figurile
ce urmeaza exemplific cum sunt asezati cilindrii si cand sunt la
PMI sau PME.

Pentru a ne da seama ca pistonul nr.1 este la PMI la sfarsitul

comprimarii, am invartit de elicea prinsa pe flasna arborelui cotit
pana cand se produce forfecarea intre supapa de admisie si cea
de evacuare la cilindrul nr. 3. Supapa de admisie se inchide iar
supapa de evacuare incepe sa se deschida. Cand acest lucru s-a
intamplat am inceput sa masuram jocul de la supapa de admisie
si supapa de evacuare. Masurarea s-a facut cu ajutorul unui set
de lere, iar mai apoi am trecut intr-un tabel rezultatele
masuratorilor. In cazul in care jocul era mai mare decat cel admis

de catre constructor-ul automobilului,am introdus o lera cu o

valoare mai mare decat cea admisa, iar cu ajutorul unei chei
speciale am desfacut sau strans surubul, iar dupa am blocat cu
ajutorul piulitei. In cazult in care jocul era mai mic, am introdus o
lera cu o valoare mai mica, am trecut rezultatele in tabel si am
dat drumu la piulita, am mai desfacut surubul, iar mai apoi am
strans piulita de blocare. S-a mai facut o masuratoare pentru a fi
siguri ca jocul este aproximativ cel admis de constructor. Pentru a
ne verifica am luat lera corespunzatoare jocului admis si am
introdus-o intre tija supapei si culbutor, aceasta trebuie sa nu
intre fortat dar nici sa fie larg, ea trebuie sa se miste cu putina
frecare intre cele doua componente.
Dupa ce am facut masuratorile pentru cilindrul nr. 1, ne-a
verificat domnul profesor si am continuat cu masuratorile la
cilindrul nr 2. Am invartit din nou de elice pentru a aduce pistonul
nr. 2 la PMI la sfarsitul comprimarii. Cand pistonul nr 2 este la PMI
la sfarsitul comprimarii se produce forfecarea intre cele doua
supape la cilindrul nr. 4. Am efectuat masuratorile asa cum am
facut si la cilindrul nr. 1 si am trecut rezultatele in tabel.
Am trecut apoi la cilindrul nr.3. Pentru a ne da seama cand
pistonul nr. 3 este la PMI la sfarsitul comprimarii am urmarit ca la
cilindrul nr. 1 sa se produca acea forfecare intre supapa de
admisie si cea de evacuare. Am facut masuratorile, am micsorat
sau marit jocul pentru a ajungel aproximativ la cel admis de
constructor dupa care am trecut datele in tabel si am trecut la
urmatorul cilindru si anume la cilindrul nr. 4. Am invartit de elice
pana cand la cilindrul nr. 2 am observat acea forfecare intre cele
doua supape. Atunci pistonul nr. 4
era la PMI la sfarsitul
comprimarii si am facut masuratorile.
Dupa ce am terminat masuratorile si le-am trecut in tabel,
am montat capacul de deasupra inapoi, am montat bujiile si am
pornit autovehiculul. Autovehiculul a pornit, insemnand ca jocurile

pe care le-am facut noi conform cu cele admise de constructor au

fost aproximative.

Tabel 3. Valorile jocurilor masurate si reglate

Numarul
cilindrului

Jocul [ mm]

masurat
reglat
supapa de supapa de supapa de supapa de
admisie
evacuare
admisie
evacuare
1
0.10
0.20
0.15
0.20
2
0
0.25
0.15
0.20
3
0.15
0.25
0.15
0.20
4
0
0.20
0.15
0.20
Dupa ce am pornit automobilul si am termiat lucrarea,
domnul profesor ne-a aratat cateva componente prezentate mai
sus in figurile 2 si 3. Pentru figura 2, reglajul jocului se face cu
ajutorul surubului de reglare (4) si a piulitei de fixare (5). Pentru
figura 3 ne-a prezentat un tachet cu pastila, cand pastila se
uzeaza jocul este mai mare intre tachet si arborele cu came. Cand
pastila se uzeaza, aceasta se poate schimba cu una de aceeasi
grosime sau mai mare. Pastila este etansa si nu se misca de pe
tachet cu ajutorul unei pelicule de ulei ce este intre tachet si
pastila.