Sunteți pe pagina 1din 166

sa stiu

~,

sa

<teste ideea funda-

mentali

:'

a,"a~este~;c[rti.

:'

,

invata

),(1

un' 'l~cru

J

esential: sa ne delinim asa cum sintem in realitate,

,

,

,

ruei mai buni, ruei mai rai .•

,

.

"

t-i.l

"

Adesea, in relatiilenoastre

familiale,'de prieterue sau

de iubire, smtemprin~i

i~tr-o cape-ana: fie ne acu-

zam pe noi in~ine de eeea ce nu merge in via~anoas-

tra, fie ii acuzam pe

cientele de comunicare.

eeilal~i.De vina simt insa defi-

,

Avem nevoie sa in~elegem mecanismele ee guver-

neaza eomuniearea ~irela~iilecu ceilal~ioameni pen- tru a dobindi mai multi seninatate si mai multi

,

efieien~a.Luerarea de fa~ane pune la dispozi~ie mij-

loaeele practice pentru a deveni un partener mai bun

I

A.

I

/1.1

I

pentru nOt m~me ~1pentru eel pe c~re 11pre~U1m.

ISBN 973-8356-13-X

J~11 ~~ll~lllIIJ~llll~11>

JACQUES

SALOME

cA M-"AS ASCUlJA,

,

S·INTELEGE

,

,

-'-

D

.

COLECTIA

CARTICHEIE

~U

Colectie

initiata

IREN ARSENE

1Jicoordonata

de

JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~i

poet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratique

des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorul

Centrului de formare in rela\ii interumane "Le Regard fertile"

de la Roussillon-en-Provence,

cursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite de Lille III.

Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-o

materie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in respon-

sabilizarea individului in

printr-o

~i-a inceput cariera in domeniul rela\iilor interumane pornind

de la cercetarile ~i lucrarile ce apar\in

umanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile carierei

sale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia

Milton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor de

resurse, ~i nu 0 componenta intunecata a psihicului.

fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosit

tehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele de

expresie scenid, preCUll1psihodrama. Dupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda perso- nala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind con- cepte ~i instrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE

propusa de

unde preda buna parte dintre

vederea crearii unor rela~ii sanatoase,

curentului

psihologic

comunicare activa.

(Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Esen\iala). Scopul demersurilor sale pedagogice ~i educative nu este acela

de

a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~i maturizarea,

de

a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~ie fa~ade sine

~i fa~ade ceilal\i. Punctul de plecare este exprimarea personala.

A format pina in prezent peste 40 000 de asisten\i sociali,

medici, psihologi ~iconsultan\i. A \inut conferin\e ~icursuri de

formare ~i arc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~ifor- matori de moderatori) in Fran\a, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insu- lele Reunion.

Este autor a peste 30 de car\i, coauror alunor lucrari de referin-

~a despre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asocia\iei pentru Comunicare Rela\ionala prin Ascultare Activa. Car\ile sale au fost traduse in 27 de limbi.

Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Fran\a)

~i Le Guide Ressources (Canada);

francofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale con-

ferin\elor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicine naturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal de Quebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir, Phares, Mariage. Este tatal a cinci copii.

numeroase apari~ii in presa

SYLVIEGALLANDa fost directoarea Centrului de Psihoterapie pentru copii al spitalului din Lausanne.

JACQUES SALOME·

SYLVIE GALLAND

Daca rn.-a9asculta,

m-a~ intelege

Traducere

de

ELENA NECULCEA

/1 GJ

I

/~Qc;l.~1

)

BUCURE$TI,

2002

Descrierea

elP a Bibliotecii

Nationale

SALOME, JACQUES

Dadi m-a;; asculta, m-a;; intelege trad.: Elena Neculcea

Bucure;;ti: Curtea Veche Publishing, 328 p.; 20 em (Girti cheie; 37) Tit. orig. (fr): Si je m'ecoulais, ISBN 973-8356-13-X

/ Jacques Salome;

2002

je m'entendrais

1. Sylvie Galland II. Neculcea, Elena (trad.)

159.9

Coperta

coleetiei de DAN PERJOVSCHI

Coperta

de DAN

STANCIU.

Jacques Salome, Sylvie Galland

51 JE M'ECOUTAI5,

JE M'ENTENDRAI5

Copyright © 1990, Les Editions de I'Homme Publie avec l'accord des Editions de I'Homme

© Curtea Veehe Publishing, 2002, pentru prezenta versitme romimeasdi

ISBN 973-8356-13-X

Tuturar

celar pentru

are la baza respectul,

care libertatea de a fi fntelegerea ?i taleranta.

Cuvint inainte

A cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se pare

mai important, esential pentru existenta noastra. A avea sen- timentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast, ca e~ti re- cunoscut, identificat, ca apartii unui grup, unei comunitati

lingvistice este una dintre cele mai profunde tii umane.

nici in fa-

invatati

milie 9i cu am mai putin la ~coala.

~i vitale aspira-

Dar nicaieri nu sintem

sa comunicam,

In sistemul

~colar, comunicarea

se bazeaza

pe 0 dinamica

specifica, de tip intrebare-raspuns. Copilul nu poate da un raspuns personal; nu-i sint acceptate decit raspunsul din car- te sau cel a~teptat de invatator. Timp de 15 pina la 20 de ani din viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri, sa

mergem in directia a~teptarilor

celorlalti· ni9te infirmi in ce prive~te

-

Devenim

astfel handicapati

relatiile noastre. Cind ne dam seama de lacunele noastre,

mult timp pentru a reinvata, pentru a reinventa mijloacele

concrete prin care sa traim mai bine, sa ne intelegem mai bine

avem nevoie de

cu celalalt 9i sa-l intelegem

mai bine.

In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintre

citeva puncte de

reper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~i sa-i inte- legem mai bine pe ceilalti. Aceste cai ce conduc spre 0 comu-

descoperirile

noastre; acestea vor reprezenta

nicare activa, spre relatii sanatoase,

ne vor permite

mai ales

8 DACA

M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

sa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine, sa descoperim ce e mai bun in noi, necunoscutul din fiecare. In continuare, vom dezvolta ideea ca este necesar ca fieca-

re sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sine

insu~i ~i cu ceilalti. Pentru

mite mecanisme care guverneaza comunicarea ;;i relatiile in- time. Mai trebuie, de asemenea, sa evitam 0 dubla capcana,;;i anume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge, fie sa ne acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram.

aceasta trebuie sa intelegem

anu-

,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt olog In ale comunicarii."

Vom descrie,de

asemenea,

cele mai

frecvente

capcane de sprijin care

dintr-o relatie ~i \Tom oferi reperele ~ipunctele

ni se par importante, nu pentru a gasi solutii, ci pentru a pas- tra directia buna in intretinerea relatiilor.

Comunicarea

o vorbit, hzainte de a Ji fmbriteatClfn euvin-

te, trebuie sit se Jormeze, mie mamifer dure- ros, fn stnzJundul unui pfntee, aeolo unde

prime~te dreptul de a avea un sens, un su- net, a origine.

Alain Bosquet

Cine oare nu cunoa~te sentimentul

difuz ca nu comunica

bine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de di-

fi~ultatea de 'a se expri~a

trebuie mai

9i de a se face intel~s?

comunicarea,

Daca vreau sa-mi imbunatatesc

intii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa co- munic. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comu-

nic. 0 sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea am fost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iu- beau ~i care, crezind ca ma inteleg, vorbeau in locul meu.

Anticomunicarea

mai degraba

invite la libera exprimare. $i mai gray este faptul ca i9i insu- gesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi, in 10cuP nostru. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce expri- mam noi personal.

sa

Parintii

9i pedagogii

impun

limite dedt

1 Am inventat

aceasta expresie,

a vorbi despre eineva fn locul situ,

pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categorice

("Fii.altfel decit e;;ti").,din explicatii ("Daca nu vii, inseamna ca ti-e

frica") ;;inegare

rea cuiva care imi spune cum ma vede el, care imi intinde 0 oglinda, deformata, evident, totu;;i 0 oglinda este cu totul altceva. Acea ex-

primare poate fi relevanta, ma poate ajuta sa ma cunosc mai bine. Diferenta consUl.in intenp.a celui care imi vorbe;;te despre mine.

("Tu nu e;;ti neferici.t, ai tot ce-ti trebuie"). Exprima-

---------------~---------------""""'>

••~

-

-

10 DACA M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

"Mi-e frica, spune copilul.

- N-ai nid un motiv, spune

"Ma doare, spune copilul cu genunchiul

- N-ai nimic, spune mama."

Aceste mesaje par banale, ele smt generate de buna inten-

tatal."

julit.

tie a parintilor de a-9i lini9ti copiii. Dorinta de a-i scapa pe co-

Oar la fel

de bine, aceste mesaje mseamna 9i: "Nu poti avea incredere in ce simti tu, eu 9tiu ce trebuie sa simti tu." Ei ii dicteaza al-

tuia emotiile 9i sentimentele pe care ar trebui sa Ie aiba 9i nu Ie are. Poti ordona sau interzice un act (daca raportul de for- te permite!) - "Nu ai voie sa 10ve9tibebelu9ulm cap" -, dar este imposibil sa impui sentimentele - "Trebuie sa-l iube9ti" -, indiferent de virsta. Impunerea genereaza confuzii. eel care mcearca 0 emotie se mdoie9te de propria lui traire atund dnd 0 persoana importanta pentru el (unul dintre parinti, de

exemplu)

trairile sau sentimentele.

pii de temeri este 0 meteahna frecventa a parintilor.

ii denigreaza,

ii neaga sau incearca sa-i imp una

"Trebuie sa-l iube9ti, este fratele tau, nu 9tia ce face cmd "

ti-a stricat jucaria

"Oar, dragule, 9tii prea bine ca va iubesc la fel; nu fac di- ferente intre tine 9i sora ta."

,,$tii ca te adora, chiar daca se infurie. $i apoi, nu ar trebui sa il contrazid, 9tii ca nu suporta."

$i astfel

trairilor

noastre de catre cei care ne iubesc. $i ii vedem negindu-9i in- clusiv propriile sentimente.

invatam

sa comunicam,

prin

negarea

"E9ti trista, mama, plingi?

- Nu, stai lini9tit, nu am nimic." Nimic?

"Mami nu-l iube9te pe tati. Ce are cu ell

-

Nu-i

adevarat,

ce treaba ai

tu

cu asta?

Sa 9tii ca il iu-

be9te

"

Daci'inu facem efortul de a stabili citeva reguli fund amen-

tale pentm

0 comunicare

fireasca, riscam ca toata viata sa su-

Comunicarea

11

"Ea lmi spune eit mit iubepte Iafel ea pe el,

dar eu pi el nu slntem

Iafel."

porUim 9i sa transmitem

carea 9i care fac ca relatiile intime sa devina dificile, dureroase.

constringeri

care saboteaza

comuni-

Principii de bad,

Bazele unei comunidiri

veritabile

sint U90r de enuntat

9i

cumplit de greu de aplicat. Ele se organizeaza m functie de trei pozitii fundamentale:

sa Ii este

• Recunosc 9i Ii confirm

celuilalt

di exprimarea

proprie, ca sentimentele sau parerile ii apartin.

• Ma exprim vorbind despre mine, afirmmdu-mi pozitia.

• Doresc sa reunesc punctul tau de vedere 9i pe al meu, nu opunmdu-le sau confundmdu-Ie, ci adunmdu-le unullinga celalalt, confruntmdu-Ie. De aid se poate na9- te 0 uniune, un schimb.

Aceste trei pozitii au drept corolare imediate:

12 DACA M-A$ ASCULTA,

M-A$INTELEGE

Nu 11las pe ceUilalt sa vorbeasca meu.

despre mine

in locul

II

invit sa vorbeasca

despre el insw}i.

Admit

ca "a te intelege cu cineva" nu inseamna

a avea

aceea9i parere, acelea9i sentimente, dere.

acela:;;ipunet de ve-

Accept sa fac diferenta intre ceea ce vine de la celalalt (9i

ii apartine)

9i ceea ce simt eu (9i imi apartine)l.

Copilului

poate ii voi propune sa-mi vorbeasca des pre frica lui. A9

putea, eventual,

ca, sa-i spun ca nu ma tern de acellucru.

Prietenului care vorbe9te despre mine in locul meu ("Ar trebui sa te mai intereseze :;;ialtceva dedt benzile desena- te") a:;;incerca sa-i raspund cu un refuz ("Nu vreau sa-mi impui tu ce ar trebui sa ma intereseze") sau cu 0 invitatie ("Oaca vrei, poti sa-mi spui ce simti cind ma vezi cu nasul

in benzile mele desenate,

ca nu :;;timsa Ie

diruia ii este frica ii voi spune: ,Sp este frica" 9i

sa-i spun mai apoi ca mie nu-mi este fri-

ca in seara asta.")

pentru

Vorbim despre ceilalti in locullor

vorbim despre noi, iar exprimarea celorlalti despre noi in 10- cuI nostru dureaza pina la moarte, daca nu ne asumam riscul

de a ne recuceri dreptulla

ale oricarei tentative de

formare este sa-ti reiei in stapinire propria exprimare. Grice schimbare trece prin aceasta na:;;tere dificila, dureroasa: sa

ajung la 0 forma de exprimare

rita de a tuturor celor care m-au crescut sau mi-au fost alaturi.

exprimare.

Una dintre mizele fundamentale

proprie,

care sa fie a mea, dife-

Comunicare ~i exprimare

A comunica inseamna

a reuni. Oar ce avem noi de reunit?

Fie diferentele

dintre noi, fie asemanarile.

ce prive;;te comunicarea, conftmdam adesea cele doua juma-

tati ale unei relatii, fratii Terieur, dintre care unul se nume;;te Alain ;;i celalalt Alex

1 In

"Nu

A te exprima

Comunicarea

pi se pare di este prea cald aici?"

nu inseamna

inca a comunica,

13

este doar un

bilet pentru dus, in timp ce comunicarea este un bilet dus-in- tors care presupune etape succesive:

• Ma exprim.

• Primesc confirmarea

ca limbajul'meu

a fost inteles.

• Ascult ce spune celalalt.

• Ii confirm ca I-am inteles.

Aceste secvente

aparent

simple ascund

nenumarate

cap-

cane. De fapt, celalalt nu reacponeaza la ce i-am spus eu, ci la ce a inteles el, in functie de fe1u1in care cuvinte1e mele i:;iiga·· sesc ecoul in e1;uneori este 0 diferenta enorma intre ceea ce

am vrut eu sa spun 9i ceea ce a inteles el. Bineinte1es, 9i reci- proca este va1abila.

difidle 9i

importante, ar trebui sa-1 intreb: "Ce ai inteles?" Cind cineva imi vorbe:;;te, ar trebui sa-i spun: ,,lata ce am mte1es eu din ce mi-ai spus." A-i aduce ce1uilalt 0 confirmare nu inseamna nid sa-l aprobi, nid sa recuno9ti ca opinia sa este fundamen-

Cind ma adresez cuiva, in cursul unei convorbiri

14 DACA M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere indallui.

ca fi-

,,- Camerele de gazare nu au existat niciodata, sint doar

a inventie

-

credeti dumneavoastra,

lor ca sa fie compatimiti.

a imparta$esc."

a evreilor ca sa aiba de ce se plinge.

spuneti

Dumneavoastra

ea nu au existat niciodata,

a$a

ca acestea sint a inventie a evrei-

dumneavoastra, eu nu

E parerea

sau il

putem invita pe celalalt sa explice

rea. Eu pot sa incerc sa explic pe ce se bazeaza convingerea mea. Pot schimba registrul $i-l pot invita sa se exprime. Ce vrea sa spuna atunci cind neaga existenta camerelor de gaza-

re din timpul celui de-al doilea razboi mondial, ce mesaj vrea

sa transmita

Vom incerca, mai clar atitudinile

rea, oprindu-ne

zente in oriee comunieare:

In acest caz, putem incheia discutia la acest stadiu

pe

ce i~i bazeaza convinge-

?

in capitolele

care urmeaza,

sa identifidim

care impiediea

sau faciliteaza comuniea-

cele patru

etape pre-

asupra

fiecareia dintre

• a vorbi;

• a nu spune;

• a asculta;

• a intelege.

A vorbi

Cuvintele ~tiu despre noi lueruri pe care noi nu Ie ~tim despre ele.

Rene Char

a

perora despre altii, despre lume, despre viatiL

altcuiva despre mine - asta ar insemna sa-mi exprim per-

ceptia asupra realitatii, trairile, sentimentele.

niciodata suficient asupra importantei lui "eu", atit de frec- vent inlocuit cu "noi" sau cu "tu".

A vorbi despre ce e mai greu, a vorbi

despre

sine $i nu

Sa-i vorbesc

Nu

se insista

Comunicarea

15

Exprimarea verbala (nu yom aborda aici multiplele limba-

se poate situa pe cel putin

je ale trupului cinci niveluri

sau ale gesturilor) distincte.

Nivelul faptelor

Acesta este registrul

anecdotie,

cel care ne permite

sa spu-

nem ce ~i cum s-a inr-rmplat. Unii tin sa reproduca detaliat $i fidel ce au vazut, ce au facut, ce s-a intimplat. Povestesc, de exemplu, actiunea filmului pe care I-am vazut aseara. Era yorba despre un tata divortat care face 0 calatorie impreuna cu fiica sa. $i povestesc numeroasele incidente care au loc de-a lungul expeditiei. Pot sa ma arat entuziasmat, de- bordant sau mai rezervat in privinta unuia sau altuia dintre

aspectele povestirii.

Nivelul senzatiilor ~i sentimentelor

Acesta este registrul experientelorsau al trairilor legate de

un eveniment,

Zona sensibila a reactiilor afective nu lipse9te niciodata, furnieatura emotionala exista in fiecare, ca sursa inepuizabila

dnd aceasta este posibila. Aceasta

posibilitate va depinde de disponibilitatea mea de a ma dez- valui, de a face cunoscuta experienta mea intima. Mai depin- de ~i de felul in care celalalt ma intelege 9i ma indeamna

a unei exprimari proprii

de 0 senzatie

sau de a intilnire.

sa-mi exprim aceasta latura.

A~ putea spune dt de emotionat

am fast in timpul

acestui

scene. Aveam lacrimi in ochi

vazind eforturile pe care Ie facea acel tata pentru a d~tiga dragostea fiieei lui. Traiam momente de veselie $i bucurie cfud vedeam complicitatea $i tandretea dintre ei, ma simteam

$i daca cel ca-

ruia Ii vorbesc este important pentru mine (semnifieativ, adi-

ca inseamna ceva pentru mine),imi va fi necesar ca el sa pri-

measca mesajul, sa ma inteleaga

indispensabila. Multe neintelegeri ~i frustrari apar intr-o relatie ea urma- re a acestui fapt: celalalt, din ratillni numai de el ~tiute (are un

prag scazut de toleranta, este insensibilla emotii, se teme, ra-

trist cind neintelegerea reciproca Ii despartea

film, dt m-au tulburat

anumite

Aceasta ascultare imi este

[,;;

16 DACA

M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

mine surd :;;imut la anumite lucruri

el ma priveaza de aceasta latura vitala pentru mine - cea a experientei mele, a trairii - sau 0 denigreaza. Acest decalaj se aflala originea unui numar incredibil de nemtelegeri :;;isu- ferinte m cadrul familiei. Ne a:;;teptam cu totii ca, printr-un miracol, celalalt (mama, tata, fratele, sora) sa imi imparta- :;;easca sentimentele, sa-mi inteleaga sensibilitatea, sa pri- measca emotiile mele fara a :;;iIe insu:;;i.

), nu ma poate intelege;

o alta dificultate

registru

apare atund

diferit de al meu.

intr-un

dnd celalalt imi raspunde

,,- Mama, sa :;;tiica pentru mine a fast extrem de dureros faptul ca. mi s-a taiat parul atit de scurt la 6 ani.

- Oar ~rau paduchi

Nu, nu pot sa inteleg daca nu ma simt mai intii interes. Eu

in :;;coala,intelegi?"

vorbesc de sentimente

:;;iea vorbe:;;te de fapte.

Cuvintele

aceasta sa ne consoleze.

ne pot lamuri asupra impasului

reciproc

fara ca

"Dar erau paduchi

in f'coala!

"

Comunicarea

17

Nivelul gindirii, al ideilor

Generalizari, evaluari normative, consideratii logice: 0

mare parte dintre interactiunile noastre se stabilesc la acest

nivel rational

sau pornesc de aid.

Ginduri discursive, ginduri-oglinda, gmduri razlete, idei-

Ie leaga :;;isustin emotiile la un nivel ridicat. Ele ne permit sa ne clasificam experienta, sa 0 asimilam, ne protejeaza, permi- tindu-ne uneori sa ne deta:;;am.

sint puncte de reper indispensabile,

sare in haosul sau in multitudinea

este evadarea cuvintului spre orizonturi infinite. Este ampli-

ficarea omului pma la granite Ie cunoscute Acela:;;ifilm, 11voi critic a, il voi evalua -

:;;isubtil--, apoi imi voi imparta:;;i reflectiile asupra relatiei din-

Gindurile

balize nece-

de situatii din viatiL Gmdul

ale cosmosului. mi se pare frumos

~

tre tata :;;i£iica, asupra diferentei dintre geDeratii, asupra aces-

~.

tui gen de film sentimental

sau asupra

artei de a comunica!

'"

Sint atitea

:;;iatitea placeri

(sau suferinte)

care vin sa-mi

~

amplifice gindurile, sa construiasca :;;isa darime lumi, sa in- venteze sau sa distruga relatii, sa reuneasca sau sa separe po- sibilul :;;iimposibilul.

Nivelul amintirilor

Orice experienta triHta i:;;igase:;;te ecoul mtr-una mai ve-

che, trimitmdu-ne nu este mtotdeauna

Cred ca a:;;putea spune fara prea multe ezitari ca acest film m-a facut sa-mi retraiesc propria experienta, de copil cu

parinti divortati, ca mi-a amintit de vizitele tatiilui meu, de atitea sperante :;;idezamagiri. Poate ca ma face sa-mi reconsi-

der toata mitologia personala min sau de familie. E ca :;;icum fiecare eveniment

de tata, de ca-

la momente

din trecut. Acest strat afectiv

accesibil direct sau imediat.

despre notiunea

din prezent i:;;igase:;;te€coul

intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat. Aceastii reac- tivare mai mult sau mai putin con:;;tientalasa in noi urme care cmd :;;icind ne marcheaza relatiile, interactiunile cu ceilalti·

I

A

-

o anumita

data in timpul ul!€i ~f;'_tJ.ltre BIBLIOTECA

doamna,

care mi se adreseaza

prima

prietenL imi ~einvie amin-

pentru

PUBucA I

,,8. p, HA$f1EU"

$05. ~tef~n eel Mare Nr.20

18 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani,

eram la :;;coalaprimara:;;i eram supus sadismului

vatatoare care avea aceea:;;i forma a gurii ca :;;iinterlocu-

toarea mea din

$i tara sa-mi dau seama, imi vine sa 0 agresez, sa 0 umi-

lese, sa combat fara pic de curtoazie

sau de vede-

re, care nu era chiar atit de diferit de al meu. Ma arat rau-

tacios, artagos, nemilos :;;isimt nevoia sa 0 reduc la tacere

care sint

aici, la aceasta reuniune

toti uimiti de ie:;;ireamea.

une1lin-

punctul

intre

prieteni

Nivelul

imaginarului

zii personale

pot fi de asemenea

reunite dteodata.

Filmul despre care am vorbit, de exemplu - imi imagina-

sem ca voi face unul de acela:;;itip, dar un pic diferit. Ar fi fost I mai degraba axat pe relatia de cuplu, eu a:;;fi fost regizorul, /

iar in rolul principal ar fi

discutii cu Delphine Seyring sau Juliette Binoche

Fantasmele ~ dorintele impreuna

cu toata suita de fante-

$i in mintea mea incep sa port

In conversatie,

viata imaginara,

atlt de importanta

pentru

fiecare, este sursa creativitatii, daca acceptam sa 0 imparta- :;;im~Iidaca celalalt 0 intelege drept ceea ce este: a viafa imagi- nara. Daca poate sa inteleaga ca traducerea in cuvinte a ima- gi:narului meu nu inseama ca 0 sa-l pun in practica. Nevoia de a fi inteles este specifica imaginarului. Nu-ti poti imparta:;;i

are

nevoie sa fie respectat.

propriul

imaginar, nu poti dedt

sa asi:;;tila el. Imaginarul

o comunicare deplina este 0 implicare comuna, in care am

posibilitatea sa ma exprim, sa fiu inteles :;;isa-l inteleg pe cela-

lalt la cele cind niveluri, in diverse

Adesea, cuvintele ne ramin blocate la un nivel sau altul. In

functie de situatie :;;ide interlocutor, in functie de subiectul abordat, in functie de dezinvoltura sau de temerile noastre :;;i mai ales in functie de felul in care sintem ascultati, privile- giem cu precadere un registru :;;ievitam sau respingem altele cu aceea:;;iperseverenta.

momente

ale unei relatii.

Comunicarile

eficiente evolueaza

liber de la 0 dimensiune

I

la alta. Ele lasa cuvintelesa circule in fiecare din aceste di-

4L

Comunicarea

19

mensiuni. Da, arice demers in vederea comunicarii trebuie sa

fie efident,

sa fiu eu insumi) este

sa permita

0 deschidere,

0 amplificare.

o relatie libera (cea care imi permite

o relatie in care tot,:l poate fi spus1. Auzim uneari: "Imi vine greu, nu pot sa-i spun ca

"Refuza sa asculte ce Ii spun" sau: "Nu indraznesc sa-i spun pentru ca mi-e teama de reactia lui." Teama de a spune, de a te exprima liber este adinc inradacinata in multe relatii apro- piate. Aceasta teama bareaza calea spre entuziasm, spre elan, spre creativitate. Impune retineri, intretine resentimentulle- gat de frustrarea de a nu spune.

" sau:

Uneori, a~teptam prea mult de la limbaj, de La mitul cuv'in- tului potrivit ~iadevarat, In vreme ce cuvintele descriu rea- litafi diferite pentru fiecare.

Adesea sper ca printr-un avea acces la 0 comunicare

daresc. Cita vreme va exista in mine a"ceasta speranta cu gust de absolut, dupa purtarea unui dialog ma voi simti adesea cuprins de 0 dezamagire care nu-mi da pace, de 0 angoasa surda in stomac sau de 0 furie inexplicabila ce-:;;icroie:;;te

drum spre violenta. Este 0 diferenta

foarte mare intre ceea ce traiesc :;;iceea ce

spun despre aceasta,intre ceea ce planuiesc sa spun :;;iceea ce ma aud spunmd. $i este 0 diferenta la fel de mare intre ce

spun eu :;;ice intelege interlocutorul meu, in functie de per- ceptiile :;;ireferintele proprii. rar eu nici macar nu :;;tiuce a in- teles sau a perceput. Uneori, urmeaza sa descopar, cu incinta- re sau cu stupoare, zile sau chiar saptamini m~li tirziu. Gindurile:;;i imaginile secrete ale celuilalt imi sint complet

sint necunoscute ale mele.

necunoscute, a:;;a cum :;;i lui Ii

Chiar :;;icele ale partenerei cu care impart patul :;;ipiinea, chiar :;;icele ale copilului pe care il inconjor cu 0 dragoste pli-

na

de grija inca de la na:;;tere. Misterul ramine, nici macar eu

schimb de cuvinte :;;ide fraze voi

eficienta :;;isavuroasa,

a:;;acum imi

1 Ceea ce nu inseamna

ca tatul trebuie spus. Simplul fapt de a (iti

ca este posibil iti da 0 extraordinara

incredere

in tine, in celalalt.

20 DACA

M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

ei nureu:;;im sa comunidim

rile esentiale.

Astfel, in orice exprimare

despre 0 buna parte dintre lucru-

verbala -

care nu inseamna

to-

tu:;;idialog -

intre:

va exista riscul unor distorsiuni

:;;inein~elegeri

Ceea ce gindesc, ceea ce traiesc sau am

:;;iceea ce

pot spune.

Ceea ce spun efectiv, cu mijloacele mele de exprimare :;;iceea ce intelege :;;iretine celalalt din multitudinea de mesage continute de discursul meu, privilegiind ceea ce 11emotioneaza, il seduce sau il ameninta eel mai tare.

Ceea ce cred eu cii a mteles celalalt cred ca a inteles.

:;;ice crede el ca eu

Bineinteles, ma straduiesc sa accept aceasta diferenta din-

verbala este incompltJii

Trebuie I

I

tre cuvinte :;;itraire inainte de a incerca sa 0 diminuez.

sa recunoa9tem

inainte de a incerca sa 0 facem mai eficienta.

ca orice comunicare

Anu spune

lncerdnd

fawn

sa atingem

sit devina imposibil

inaccesibilul,

r;i ceea ce

ar fi fast

realizabil.

P. Watzlawick

Acest punct ar putea sa para in contradictie

cu ce am spus

mai sus, dar lIa nu spune" trebuie inteles ca 0 alegere (:;;inu

ca 0 constringere). Nu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit daca

ii accept limitele. Nu este posibil sa spui totul. IIA-9ispune to-

tul" ramine 0 iluzie

A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul.

Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana,

chiar daca ea ma intreaba bari sint indiscrete 9i pot simt obligat sa raspund.

Ii povestesc unui coleg despre ce am facut m vacanta:

despre acellucru. Anumite intre- sa nu raspund, nu trebuie sa ma

9i a capcana -

este tenta~ia contopirii.

, ",

,~

Comunicarea

11- Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza

el.

21

- Vreau sa-ti povestesc despre Praga, dar nu am chef sa-ti vorbesc de viata mea afectiva in acest moment."

A

nu spune este legat de asemenea de atentia acordata ce-

luilalt

(liE

obosit asta-seara,

nu e disponibil")

9i de alegerea

momentului potrivit pentru a fi ascultat (IIAstazi simte atit de tare nevoia sa vorbeasca, incit nu mai e loc :;;ide cuvintele

mele"). Uneori este necesar sa a9tepti momentul cel mai potri- vit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a in- drazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment.

A nu spune, a nu spune prea ~ult permite evitarea unei

anumite

IIpoluari a relatiei". Voi fifoarte atent sa nu ma ser-

vesc de celalalt ca de un co:;;de gunoi, deversind asupra lui

cantitati enorme de griji, ginduri deprimante, minii 9i frus-

trari. Multi par sa gindeasca

de cineva, cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun

merge, ce nu-mi convine, pina 11aduc la saturatie."

astfel: IICUcit sint mai aproape

ce nu-mi

Tocmai celor mai dragi Ie rezervam

partea cea mai rea din

noi in:;;ine. Mai ales in relatiile de iubire, in care nu ezitam sa IIrevarsam" din bel:;;ug grijile 9i nefericirile noastre asupra ce- luilalt. Ne purtam ca 9i cum dragostea ne-ar da dreptul sa po- luam persoana pe care 0 iubim. 1I0are chiar are dreptul sa fie vesel sau fericit cind eu sint trist :;;inefericit?"

cu lIa as-

cunde de celalalt", este a forma de autoreglare

Acest lIa nu spune",

care nu trebuie

confundat

a comunicarii,

care-i permite fieciiruia sa-9i protejeze zonele de intimitate.

,In absenta ta, am descoperit cit de important este pentru relatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi un

spatiu intim, al singuratatii. Eu, aid, simtindu-te aproape

- :;;i m acela:;;itimp tu, simtind,

acestui moment de dinaintea noptii, cmd soarele stralu-

ce9te inca."

subtila m-

Sa fii singur in prezenta

tre doua fiin~e care se ascund in ele insele, in vreme ce 0 for-

sau poate nu, intesitatea

celuilalt. 0 comunicare

ta magnetica

se na9te din aceste doua curente paralele :;;idis-

tincte.

22

DACA

M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

A~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecare este singur, fericit ca exista, domolit ~i fara dorinta de a inter- actiona sau a comunica activoTotu~i, in aceasta stare fara scop ~i fara obligatii, prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare, 11 confirma ~i 11amplifica pina in strafundurile fiintei. Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de ca- litate, marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii,

simtind

in acela~i timp aprobarea

(in sensul armonios al ter-

menului)

celuilalt.

Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. Mult prea adesea prezenta celuilalt, privirea lui - chiar daca el nu ma prive~te - capata a importanta care dauneaza relatiei mele cu mine insumi. Sa fii mai con~tient de prezenta celui-

'I

nu este nimeni

in camera, chiar in apartament.

ar prezenta

parintilorretrageri inparesinesamaicompromitamult decitposibilitateaprezenta partenunei ncintatoareului, a par-

tenerei sau a copiilor

lalt decit de sine

$i totu~i, copilul mic ar trebui sa-~i dezvoltel aceasta capa- citate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi de mama sa. Fiind sigur de atentia mamei sale, el poate fi singur, poate visa sau se poate juca. Intra intr-un spatiu in care, in mod paradoxal, poate uita de prezenta celuilalt, pentru ca ~tie ca e acolo. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmai pentru di ~tie ca nu-l va pierde. Multe marne patrund in acest spatiu fragil, iinpiedicindu-i

pe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea. Mamele intervin, comenteaza jocul, pun intrebari, i~i mani- festa interesul ~i distrug, prin bunele lor intentii, aceasta cli- pa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. El era pe muchie de cutit intre abandonul in singuratate ~i dependen-

E mai u~or sa te bucuri de Sinlratate cind

ta de relatie.

~inu a parte dependenta

tu~i necesara. In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente de tacere imparta~ita imi par miraculoase, tocmai pentru ca ade- sea apare acest decalaj intre a~teptarile celor doi sau pentru ca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati ori parazitati de prezenta celui de alaturi.

de existenta celuilalt, care ii este to-

I~i explora capacitatea

de a fi a entitate separata

Comunicarea

23

La fel se intimpla cu acest barbat care conduce ~i care se

lasa leganat de mi~carea lina a ma~inii, intr-un decor aco-

perit de zapada.

re, retras in el insU9i, multumit sa simta prezenta femeii de

linga el fara sa se gindeasca la ea. Dar ea este nelini9tita de aceasta tacere, pe care 0 percepe ca pe a retragere, jena sau respingere. $i apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerup- ta in ajun, sa profite de acest moment pentru a-i spune ce are pe suflet inca de ieri, pentru a-I face sa spuna ce sim-

mai zici ni-

mic?" plin de repro9, de nelini9te sau de a9teptari.

Comunicarea libera are la baza acceptarea 9i placerea de a

duce a viata dubla: viata mea cu celalalt, cu ceila1ti ~i a alta

E relaxat, plute~te intre visare 91cugeta-

te. Poate ca va intrerupe

tacerea cu un: /lNu

viata numai

a mea, In care imi slnt cu adevarat

suficient mie

J:nsumi.

;;i din aceasta capacitate de izolare

spirituala, din inclinafia catre scufundare intr-o lume secre- ta proprie ;;idin comuniunea intr-o tacere deplina.

"A I1U spune" pome;;te

A ascuIta

Caci fntreaga existenta a omu/ui

printre semenii sai nu este aItceva

a acapara aten-

dedt

tia celuilaIt. Milan Kundera

a /upta pentn!

E greu sa 11asculti pe celalalt fara sa transferi asupra ta ex- primarea lui. Pentru aceasta e nevoie de a imensa disponibilita-

te 9i de capacitatea de a-llua pe celalalt ca punct de referinta.

sa prime9ti ce spune celalalt fara sa ju-

deci, incercind sa intelegi universul sau interior prin raporta-

re la propriul Ascultarea

cit mai mult ~i sa se asculte in timp ce eu incerc sa reiau sau sa

celuilalt sa spuna.

Sa asculti inseamna

sau sistem de referinta.

activa inseamna

sa-i permit

24 DACA. M-A:;; ASCULTA, M-A:;; INTELEGE

rezum ce a spus el, ce am auzit sau macar ce am mteles din ce

cele

la care nu se poate raspunde prin da sau nu, dintre cele care presupun un cum 9i nu de ce, dintre cele care il indreapta pe ce- lalalt catre el insuf'Ji.,,$i tu cum ai reactionat? Ce ai simtit?"

a spus el. Mai inseamna f'Jisa pui mtrebari deschise, dintre

Ne-am obif'Jnuit sa punem intrebari care sugereaza ras- punsul: ,,$i nu ti s-a parut nedrept?", "De ce nu il paraSef'Jti?"

,,-

$eful mi-a adresat 0 remarca neplacuta

-

Ah! Doar $tii ca af'Jaeel! N-o sa se schimbe."

,,-

In seara asta ma simt descurajat

f'Jiobosit

-

Pentru

E $i normat

e atit de cald."

a asculta trebuie mai mtii sa tac, sa lmi stapinesc

lea ascultarii. Daca spusele celuilalt imi trezes emotiile, in mine vor exploda nevoi stringente de a ma exp ima, de a ex-

plica, de a convinge,

impulsul

mentelor

Cu c'it celalalt imi este mai apropiat, cu atit te de cuvintele lui vor fi mai puternice. $i daca

spre relatia cu mine, cu atit mai mult temerile, dorintele, amintirile sau proiectiile mele ma vor impiedica sa-l ascult.

De aceea comunicarea intima este atH de dificila, de nesigu- ra. Fiecare cuvint al celuilalt poate declanf'Jain mine teama de

a nu-l dezamagi,

Sa asculti inseamna sa te abtii - cel putin pentru 0 vre- me - de la a raspunde, de la a sufoca f'Jide la a-ti msu$i ce spu- ne celi'ilalt prin incercarea de a face loc propriei tale pareri.

in ca-

de a rasp.unde, care este principalul

sau ideilor.

de a emite judeca~i, de a da glas senti-

~staCOl

/

emotiile stirni- el vorbef'Jte de-

de a nu fi respins,

de a nu mai fi iubit.

Imi spune di nu i-a placut aceasta carte, f'Jimainte sa ascult ce anume nu i-a placut, ce I-a deranjat, poate, simt nevoia

sa acaparez

pentru

Oare n-a$ putea sa-l las sa-f'Jiexprime sentimentele mainte de a mi Ie exprima, eventual, pe ale mele?

de

Este imposibil

subiectul

pentru

a-mi exprima

entuziasmul

aceasta carte.

ca doi oameni pot sa se asculte

sa se exprime simultan,

dedt

alternativ.

vreme ce ei nu

Dar multe

Comunicarea

.

25

dintre discutii seamana cu 0 lupta pentru captarea luilalt.

atentiei ce-

,,- In ultimii ani am gasit 0 cale de a comunica

cu mama.

- Ah, mie imi est~ imposibil,

mama mea nu ma asculta

niciodata

.

-

Ne-am

intilnit

ieri $i am vorbit

despre

convingerile

noastre.

- Cu tata mi-e mai uf'Jor."

In acest joc al cererilor mcrucif'Jate, fiecare spera sa fie as- cultat eu atentie de celalalt. Atunci cind nu ma simt ascultat, inteles, am $i eu partea mea de responsabilitate. Poate ca nu m-am exprimat suficient

am sperat ca celalalt va ghici. Po ate

nu am mdraznit

de clar, de direct, poate

"Af'J vrea sa-ti vor-

besc", "Af'J vrea sa ma asculti", "Af'J vrea sa-ti spun cum am trait eU acea experienta."

mai

mult sau mai pu~in ascunsa, de a se putea exprima fara sa fie judecat ori incurajat, nid alinat, respins sau etichetat. Pur f'Ji simplu sa fie ascultat pentru a se m~elege mai bine pe sine.

sa-mi fac clara dorinta:

In sufletul

fiecaruia

exista aceasta dorinta

profunda,

Ascultarea

prIml.

este un cadall frumas

pe care-l po}i aferi, cere sau

A In!elege

Sa-l fntelegi pe celalalt 'inseamna sa i te alaturi 'in realitatea sa, sa-i 'intelegi diversele limbaje.

t

Sa mtelegi ce spune, dar 5a-i mtelegi f'Jizimbetele,

privirea,

gesturile, respiratia,

Sa intelegi presupune sa fii atent, sa ai capacitatea de a acor- da aten}ie. Calitatea unei relatii este data de masura m care

faptele, durerile,

energiile

26 DACA

M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta, chiar ~iatunci dnd se manifesta prin semne minuscule. a privire intensa, 0 respiratie mai profunda, un gest care propune, a tacere care te indeamna sa mergi mai departe.

Sa fntelegi

pentru

fnseamna

a prinde esenfialul.

sa treci dincolo

de simpla

ascultare

• In ce plan vorbe~te celalalt?

• Intr-un plan real, simbolic sau imaginar?

• La nivel intelectual, afectiv sau anecdotic?

necesitaParadoxulsa-l intelegiunei bunepe celalaltintelegeriin planulconstaininctre~aptulvorbe~te,ca aceastadar uneari trebuie sa realizezi ~i faptul ca in sP1tele acestui plan

se poate ascunde

cuvinte care functioneaza asemeni unui ecran, pati merge in cautarea cuvintului care incearca sa se nasca, asemenl unui pirlu care izvora~te dupa un drum lung ~i tacut prin subte- ran. Sa intelegi ce se spune, nu intatdeauna acola unde se spune, ci in planul din care se spune. Daca celalalt imi vorbe~te despre ce-~i imagineaza, iar eu il aduc in planul real, inseamna ca I-am inteles gre~;;it,aceasta neintelegere fiind adesea cauza multor frustrari ~i suferinte.

Daca eu ii spun: "Mi-ar place a sa-mi iau un an de pauza pentru studiu", iar ea imi raspunde: "Dar cu ce a sa pla- tim chiria?", simt ca nu a inteles ca ii vorbeam despre do- rintele mele in plan imaginar.

Daca 0 femeie este de mai multi ani impreuna cu un bar- bat care ~i-a facut vasectomie ~i intr-o seara ii ~opte~te in

ca ea

un altul. Astfel poti trece/dincolo

de aceste

ureche: "Mi-a~ dori un copil de la tine", inseamna

vrea sa-~i faca inteleasa

toate visurile despre cre~terea unui copil. Daca el ii va ras- punde: ,,$tii bine ca eu nu mai pot avea capii", cu siguran- ta ea nu se va simti inteleasa.

dorinta

de a avea un bebelw;; ~i

Comunicarea

27

Acest plan imaginar

are rolul de a echilibra

dintre realitatea

idealurilor

exterioara

noastre.

~i lumea interioara

distorsiunile

a dorintelor

~i

Parintii se incapatineaza copiilor. Daca

,,-

avian.

- $tii bine ca nu e nici 0 comoara, avion?"

Capiii -

te, ei inteleg doar ca nu sint intele~i.

~i copiii din noi-

adesea

din

sa distruga

pe~tera,

imi

imaginarul

cumpar

un

gasesc

comoara

~i apoi ce sa faci cu un

realis-

nu inteleg explicatiile

Daca celalalt varbe~te in plan cognitiv, daca incearca sa-~i

clarifice 0 idee sau un concept, iar eu nu vad dedt

afectiva, inseamna ca nu I-am inteles. Dar la fel de bine se

poate ca el sa exprime 0 traire emoponala

neralizari. Daca eu preiau ideea ~i a dezvolt in planul intelec-

tual, inseamna

ce il daare pe plan fiziologic, trebuie sa-l inte1eg in planul in care imi vorbe~te? Sau trebuie sa inteleg ca aceste dureri fizi- ce sint 0 exprimare simbolica ~i sa Ie interpretez pomind de

ca il

doare capu!, eu pot sa inteleg ca in acea seara ii dau dureri de

cap. Ce ar trebui sa fac: sa schimb planul ales de el?

Intelegere inseamna ~i ce inteleg eu - pe de a parte, reac- tia mea la ce spune el, pe de alta parte, sensul pe care il dau eu mesajului. Daca el spune: "Ma doare capul", paate ca reactia mea va fi: ,,$i pe mine" sau "N-am nici un chef sa-l aud vai- tindu-se", iar intelesul pe care il dau eu mesajului va fi axat asupra mea: "Imi repro~eaza ceva, ii sint a povara" sau asu- pra lui: "Poate ca e prea stresat, oare are nevoie de un masaj?"

la cel

la ce ~tiu eu despre interlocutorul

a latura

sub forma unei ge-

acela~i lucru: ca nu am inteles. Daca-mi spune

meu? Daca imi spune

sau sa tamin

A intelege

nu inseamna

a raspunde,

~i totu~i raspunsul

~i ce nu. Dincolo de raspuns, va-

loarea ascultarii depinde in buna masura de felul in care imi fac simpta prezenta. Daca intentionez sa-mi imbunatatesc abi-

litaple de camunicare, trebuie in primul rind sa ~tiu sa ascult

a cerere, 0 dorinta, a nevoie fara a ma simp abligat sa a irnpli-

meu va indica ce am inteles

tu~~

28 DACA M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

nesc. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d

rezolv. Pur $i simplu sa ascult $i sa arat d

trebuie sa 0

am inteles.

Uneori este necesar sa ii arat ce1uilalt cum

a$ vrea sa fiu in-

teles.

AI' vrea safiu fnteles fn ceea ce spun astazi, fn acest moment,

fara

ca ce/a/aU sa identifice

fntreaga

mea fiinfi1 cu ceea ce

spun

aCUln ;:;i fara sa ma limiteze

Ia aceasta.

,,Ah! Imi urasc serviciu1!" Oa, pot sa strig asta intr-o zi in care ma simt saturat, descurajat sau cople$it de activita~ile mele cotidiene. In cazul in care celalalt ia remarca mea prea in serios;;i ilni propune sa-mi schimb meseria sau dad imi argu- menteaza ca de fapt meseria pe care mi-am ales-d'i~i place, ma supar pe el $i 0 sa am grija sa nu mai spun, sa nu:::~i mai

dezvalui

A$ vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa adaug: "Nu e ~e-

dt 0 clip a de nemu1tumire,

de 0 traire de momenL," Ar trebui ca el/ea sa $tie sa-mi ras-

"

punda neutru: "Oa, e 0 meserie grea, mult prea obositoare

sau sa imparta$easd pentru 0 clipa dorinta mea de a lua ime- diat 0 vacanta sau, $i mai bine, sa ma compatimeasca ;;i sa ma consoleze cu tandre~e.

Ceea ce spun la un moment dat nu este dedt 0 fateta a

unei fiin~e de 0 complexitate

sentimente1e trecatoare care ma incearca.

\

spun asta doar ca sa ma descarc

imensa

$i pline de contradictii.

Ceea ce exprim printr-o izbucnire fireasdi nu este dedt te infima din mine; "Nu ma limita 1a asta."

0 par-

Un prieten imi spunea: "Sint un indignat innascut, indig- narea mea este tonica. Mul~i ma cred un ve;;nic nemultu- mit, dar nu sint dedt un drcota$ vioi."

Sentimentele $i senza~iile depind de momentul in care sint traite. Exprimarea lor este asemenea co1oritului naturii, care se schimba odata cu lumina.

place crema de ciocolata, de clara 0 fetita care toc-

mai a mincat trei cupe de erema, nu 0 sa mai maninc nici- odata."

"Nu-mi

Comunicarea

29

Tocmai aceasta ascultare judicioasa imi permite sa-mi ex- prim pe rind slabiciunea ;>ientuziasmul, sa ma arilt eu in- sumi, a;;a cum sint sub puterea clipei. Oar ma simt liber sa ma manifest doar dad $tiu ca de fapt celalalt nu confunda par- tea cu intregul $i ca nu imi scoate in evidenta contradic~iile. Eu imi cunosc foarte bine contradictiile $i imi revendic drep-

la

tul de a exprima acela$i subiect.

sa ma

idei $i sentimente

total opuse

cu privire

"Adar aceasta latura a unei relatii care ilni permite

contrazic

singur, sa fiu absurd

$i incoerent

in opinii."

Decalajele

Cfnd cuvfntui nu mai poate fi 0 punte fntre doua fiinfe, cfnd cuvfntu/ este eel care desparte.

Exprimarea

afectiva este perturbata,

respinsa,

dnd

se 10-

ve;;te fie de 0 judecata

ne gindim numai citor temeri $i dorinte Ii se raspunde cu "ar trebui" sau "nu ar trebui", cu "ar fi trebuit" sau /lnu ar fi tre- buit".

de valoare,

fie de logic a ra~iona1a. Sa

/1- Eu nu am simtul orientarii, nu sint sigur ca voi gasi ci-

nematograful

- Ei, dar trebuie sa $tii, deja am fost impreuna trei ari."

acolo de

unde trebuie sa ne intilnim

Sentimentele nu se supun sisteme10r de valori. Uneori, sistemele de valori ajuta la reprimarea, ascunderea sau nega- rea sentimente1or, dar niciodata la suprimarea lor. C~ iubit

gelos a devenit mai putin gelos dupa ce i s-a spus: "Nu ar tre- bui sa fii gelos"? Carui copil i-a fost mai putin £rid dupa ce i-am spus: /ICe blegut e$ti sa-~i fie £rica de a$a ceva!"?

Poate parea inacceptabil mente.

sa nu emi~i judecati

despre senti-

30 DACA M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

,,$i totu9i, obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate

9i unul

se in9aHi. Cind ii telefonez fostei mele sotii pentru

a vorbi

cu fiica mea, raspunde prietenul ei 9i inchide. Atunci el grege9te, nu eu!"

"Prea ma sufoca cu

se ginde9te dedt la ea. A fost prea rasfatata, ca toate fiicele singure la parinti, doar n-o sa-mi spuneti ca asta e corect!"

parintii ei 9i pe ai mei nu ii

suporta, nu

Logica rafionalii nu are nici 0 putere asupra logicii afective,

de vorbesc douii limbaje complet conciliabile.

diferite, sfnt

niveluri

ire-

,,- Mi-e frica sa merg la 9coala.

- N-ai nici un motiv, toti baietii de virsta ta merg la~coa-

".

la, invatatoarea

va fi buna

9i 0 sa

iti placa

sa te joci

cu

1

"

\

   

\\

co egll Aceasta mamica bine intentionata

a refuzat dialogul

proi\

pus de fiul ei, a vorbit in gol, a refuzat sa asculte. $i copilul a

daca te temi fara a avea

un motiv serios; nu doar ca e9ti fricos, ci 9i idiot."

De mai multe ori pe zi, facem comentarii indirecte de acest gen. Mai degraba dam raspunsuri izolate dedt sa intram in-

primit urmatorul

mesaj: "E9ti prostut

tr-un schimb de pareri activ, la obiect, care sa ne stimuleze sa ne transforme.

9i

In fiecare dintre noi exista trei planuri care nu se intilnesc:

sentimentele, gindurile rationale 9i sistemele de valori. Atunci dnd ele se intersecteaza in comunicare, creeaza nu-

meroase

neintelegeri.

Pe de

alta

parte,

tot ele dau

na9tere

unor

dialoguri

interioare

inutile 9i interminabile.

 

Pe plan afectiv:

"Mi-e teama sa nasc."

Pe

plan

logic:

"Nu ai nici un

motiv, miliarde

de fe-

 

mei au trecut prin asta. Statisticile

arata

di

la noi

in tara

riscurile

sint

minime."

 

Pe plan normativ: "E 0 copilarie 9i 0 la9itate sa intru in panid in asemenea masura. Ar tre- bui sa fiu calma 9i relaxata."

. Comunicarea

31

Pe ce plano sa reactionez? La care dintre planuri 0 sa re-

nunF

Cum sa reunesc aceste trei dimensiuni?

Clta u9urare simti cind nu exista contradictii sau decalaje

intre

voce a sentimentelor,

cea a a ratiunii

9i cea a valorilor:

"Nu il mai iubesc."

"E 0 prostie sa continuam sa traim ca doi straini, fara sa mai avem nimic sa ne spunem zile de-a rindul. E mai lo- gic sa ne despartim."

"Pentru

mine, este important

sa respect

ceea ce sint eu

acum."

Aspiram

la un grad inalt de coerenta,

la 0 unitate

depli-

na 9i armonioasa normativa.

intre

logica

afectiva,

cea rationala

9i cea

Metacomunicarea

Metacomunicarea inseamrta sa la9i de-o parte pentru 0 cli-

pa continutul propriu-zis 9i sa te concentrezi asupra formei

exterioare,

asupra

modului

in care reuge9ti sau nu sa comu-

nici.

Nevoia

de a fi ascultati,

intrebarea

despre

ce se a9teapta

sau ce se spera de la noi poate fi exprimata.

De exemplu, vreau sa ii povestesc mamei mele cum am

trait 0 anume intimplare

in care era 9i ea implicata.

Ea va

reactiona,

fire9te, justificindu-se

sau spunindu-mi

cum a

trait ea acel moment.

Dar eu imi doresc ca ea sa ma inte-

, leaga mai intii, a9a ca 0 sa i-o cer. "A9 vrea sa ma asculti fara sa ma intrerupi,

sa intelegi ce

am simtit eu in acel moment. Poate di ceea ce am simtit eu

nu are nici 0 legatura cu ceea ce ai simtit tu."

sotului: ,,$tiu ca nu iti place sa

vorbe9ti despre asta 9i ca nu iti place sa revii asupra

tei situatii, dar eu simt totu9i nevoia sa-ti spun ce am sim- tit, prin ce am trecut acum 14 ani, dnd tu mi-ai cerut sa fac un avort, iar eu am acceptat. E adevarat ca eram la anan- ghie, ci't ma temeam de ce aveau sa spuna parintii mei de-

o sotie i-ar putea spune

aces-

32

DACA

M-A;>

ASCULTA,

M-A;>

INTELEGE

spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram in- grozita f,iimi-at;)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie in acel moment ~;;isa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea.

cu

afectiune fjichiar dacii fjtiu cii ;:;itu erai la fel de

Afj fi vrut mai multa

lovit ca fjimine, simt nevoia sa-ti spun toate aces tea t;)imai ales simt nevoia sa Ie intelegi, nu ca pe 0 acuzatie, ci ca pe o incercare a mea de a iefji din tacere, de a da glas la ceea

sa-mi Hi mai mult

aliituri, sa ma inconjuri

ce tele nu mele s-a spus, fji chiar de a-·tiimpartafj' regretul care ma aceasta incearca. povara, Ei bine, sentimen- simt nevoia sa ma asculti./1

Metacomunicarea

in

este adesea

0 etapa

indispensabila

refacerea unor relatii defectuoase

cu parintii.

Un fost copit acum un adult de 38 de ani, ii poate spune tatiHui sau: 1/ Nu imi este deloc u'90r sa iti vorbesc direct:;;i sa-ti spune prin ce trec eu astazi. Oar cel mai important lucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc, dad poti accepta sa ma asculti, doar atil, fara sa raspunzi, fara sa vrei sa-mi ex- plici nimic. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin, iar ruga- mintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intre- bari, fara sa-mi spui: «$tiam eu ca a:;;aare sa se intimple.»/1 /I0aca ai ;:;ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atunci cind tu :;;tiidinainte in locul meu; ma simt atit de dezar- mat. Astazi iti cer sa nu mai :;;tiitu dinainte, ci mai degra- ba sa descoperi ce am sa-ti spun./1

Comuniearea eu sine

comu-

nicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari

ra cu comunicarea

gare, prima etapa, niciodata

simt, prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. Place- re sau nepHicere, tristete, minie sau bucurie, fericire, iubire

de

identificat pe cit se pare, pentru ca am invatat sa ne negam,

sa ne ascundem

sau dezamagire. $i toate

Orice tentativa

de schimbare ce ar viza ameliorarea

eu mine insumi.

fjiin legatu-

$i in aceasta autointero-

va fi sa recunosc

ce

incheiata,

acestea nu

sint atit de simplu'

sentimentele

sau sa ne cenzuram

t;)iemotiile.

Cornunicarea

33

In plus, emotiile noastre se amestecii '9i se intrepatrund in voie, ajungind sa ne deruteze perceptiile. Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reu- niune care ma plictise:;;te, nemultumirea mea se implete:;;te cu placerea de a-i face pe plac celuilalt Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel' la- crimilor :;;ide a uita de mine.

Minia mea va da na'9tere unei senzatii profunde rante ca exist, ca ma afirm, ca lupt.

:;;irevigo-

Ne

in:;;elam ufjor asupra

adevaratelor

noastre

sentimente.

Minia, de exemplu, este la inceput doar un semnal. Imi spune ca in mine a existat mai intii 0 afjteptare, apoi 0 frustrare, apoi o dezamagire legata de aceasta afjteptare. $i dincolo de minia mea, poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat.

/I0are am cerut imposibilut

a:;;tept prea mult de

/I0are

:;;easciicu atentie, sa ma aline, sa ma inteleaga

Oacii afj renunta

mi-am dorit irealizabilul?/1

la celalalt, a;:;tept sa ma cop le-

a:;;teptare, la aceasta

?/1

speranta

la aceasta

irealizabila,

afjevita sa sufar din cauza unui sentiment

de ne-

dreptate

:;;ide limitare. Nu imi impun limitari renuntind,

pen-

tm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare. Nu fac de cit sa evit 0 frustrare.

Pentru

a fi cit mai aproape

posibil

de adevaratele

mele

sentimente,

pentru

a asculta

emotiile

care ma incearca,

am

nevoie de multi; atentie t;)ide vigilenta.

care ma cu-

prinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fm- moasa? Ah, da, mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiar

azi. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment

nu provine din ceea ce am facut, ci din ce nu am facut, din ce

ar fi trebuit sa fact sa fiu sau sa

Oare de unde

vine acest sentiment

de vina

de vina

spun

$i aceste "A:;; fi putut/l, puizabile.

"AI' fi trebuit/l sint nesflr;:;ite, ine-

Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intm intr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de a trai normal. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerent in comportament, in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti.

34 DACA M-A$ ASCUI

TA,

M-A$ INTELEGE

liAr fi trebuit

sa lucrez

fn lac sa-mi pierd vremea la schi

II

'i'ncapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati, citeva puncte de reper pentru a regasi, pentru a reinventa 0 comunicare mai deschisa, mai activa in cadrul unor relatii mai stabile.

Daca dam la a parte piatra furiei

un gal, a tristete,

ment de e;;ec;;i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fn umbra.

Oar

razbunatoare,

a sa gasim un senti-

viitoarelor

a iubire ranita sau nefmplinita,

de acestea ;;i germenii

vom

regiisi alaturi

flori, sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine.

Relatiile

,

Da bucurie clipei, fnalta-te cu ea.

Dincolo de comunicare, ar trebui sa ne punem intrebari ~i in 1egatura cu relatiile noastre, cu starea de a fi apropiat, ata- ~atde cineva printr-o legi1tura.Sintem departe de a ~ticum se formeaza relatiile noastre. Adesea Ie confundam cu natura sentimentelor pe care le avem pentru cineva. Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printre cele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi. De aceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de forma- re sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii; avem astfelposibilitatea de a recunoa~te ~i de a accepta sentimen- tele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este ac-

ceptabil intr-o relatie ~i ce nu. Pentru

ori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne com- placem in relatii care ne distrug, care nu au ~anse de reu~ita sau care ne instraineaza de noi in~ine ~ide lume.

ca de mult prea multe

Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatii-

lor, de~ise aBa, evident, intr-o legatura

IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~ito- tu~i avem 0 relatie dificila, imposibila ~iinsuportabila."

liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~i to- tu~i sa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva."

A~adar, trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de cele doua planuri.

directa.

36

DACA

M-A:;J ASCULTA,

M-A:;J INTELEGE

"Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra m discutie, dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?i "

Sentimentele

mi se pare insuportabila,

trebuie sa ma deta:?ez un

noastre,

bazate

pe atractii :?irespingeri,

pe

afinitati :?iincompatibilitati, nu rte ajuta deloc sa pastram 0 distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate.

~

Legahirile

Stabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva in- tr-o lume nesigura, la limita unui univers necunoscut. Lega- turile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior de dorinte, goluri, temeri, nevoi :?i a:?teptari. Toate acestea dau senzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegi substraturile unei legaturi. Tot ce sesizam este ca legaturile, precum un organism viu, se nasc, se dezvolta :?imol', far a a-:?i dezvalui misterul. 0 legatura poate fi nefericita, reu:?ita sau nereu:?ita, pe cale de destramare. $i tOh.l:?i,0 legiitura apm'ent rupta nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimenteaza :?ira- mine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat. Tocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce are mai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?i de sprijin in aventura vietH. o legiitura, acest organism viu, aceasta structura subtila ce necesita atita energie :?icunoa:?tere, se prezinta ca 0 terta entitate intre doua sau mai multe persoane. Fiecare intretine :?idezvolta un aspect al relatiei. Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra, prietenia noastra, relatia noastra, ata:?amentul dintre noi, gru- pul nostru Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toate discutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificul- tatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune)

apoi la trei

(ea + el + relatia care ii une:?te). Un eu + un eu nu fac doar doi; ci chiar trei, devenind

ori noi. Prin noi nu intelegem 0 fuziune, ci mai degraba expre-

une-

la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi),

Relatiile

37

sia unui ansamblu diferentiat, format din cei doi eu implicati

in relatie :?ireuniti printr-o

legiitura.

Acest ansamblu,

fie el fictiune,

metafora

sau matel"ie vi-

ca 0 fiinta

branta :?imisterioasa, faceobiectul

de sine stahitoare, 0 entitate materializata.

unei exprimari

"Iubirea noastra s-a transformat."

"Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani."

"Relatia noastra

sa facem din ea 0 prioritate. tindu-te."

era pretioasa,

ar fi meritat

sa 0 menajam,

Dar tu ai neglijat-o, mdepar-

"Iubirea noastra era cu totul speciala. Putine femei au fost atit. de iubite ca mine."

Uneori, relatia inglobeaza

:?imacina individul.

Am intilnit

fiinte complet mrobite nu de celalalt, ci de relatia in sine, care devenise obiectul alitor griji, preocupari, ritualuri :?imenaja- mente complexe.

"Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele in- dividuale ale fiecarui me?1bru in parte. Reuniunile de Craciun sint 0 povara pentru toata lumea, dar dad nu se tin in fiecare an, se pierde spiritul de familie."

In acest caz, se pare ca buna functionare a sistemului are

prioritate

in fata nevoilor

:?ia dorintelor

fiecarei persoane in

parte.

"Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?ti tu, trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it."

Uneori,

daar

unul

dintre

cei doi alimenteaza

relatia

din

energia proprie, aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala, ci un noi asumat abuziv de 0 singura parte.

o femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat, de- spre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei:

"I-am platit studiile, I-am ajutat financial' sa capete 0 po- zitie, nu mi-am luat niciodata 0 vacanta, am fost pe post de intermediar intre el :?imama lui, pentru ca acum el sa

38 DACA

M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE

ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voi face tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra."

Aceasta

"iubire

a noastra"

nu pare

altceva dedt

0 plas-

muire a imaginatiei

acestei femei, un circuit interior

pe care

nu are taria sa-l numeasca

9i care nu prime!;)te alt raspuns dedt un dublu sentiment de vinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !;)iacela de a 0 fi parasit. La capatul opus, am conatatat ca exista un numar mare de persoane care acorda putina iinportanta relatiei. Mai exact, in anumite cupluri, simplul fapt de a fi materializat angajamen- tul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficient partenerilor pentru a mentine relatia. In aceste cazuri, relatia se degradeaza, se banalizeaza, pentru ca nu este intretinuta, hranita. Daca privim 1njurul nostru, yom constata cu u!;)urin-

"iubirea

mea pentm

acest barbat"

ta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !;)icopii nu a ramas dedt forma exterioara, cochilia sau aparenta institu- tionala, miezul relatiei fiind gol.

Prin terapie

sau prin formare am fost 1nvatati sa conside-

ram relatia ca pe 0 terta entitate, cu propriile sale nevoi, exi- gente, transformari. Daca relatia este importanta pentm mine, trebuie sa 0 ocrotesc, sa 0 respect, sa fac ceva pentru ea (!;)inu doar pentru mine sau pentru celalalt).

A9adar, fiecare dintre noi, in cazul1n care sintem implicati

1ntr-o relatie, trebuie sa ne intrebam

ne asuma sarcina de a intretine relatia.

ce putem

face pentm

a

In aceasta privinta,

9tim cu totii ca orice organism

viu pro-

duce de!;)euri, ca 1n urma lui ramin reziduuri.

Daca

0 relatie

de!;)euri,ceea

ce noi numim

aceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta), ea va bloca relatia, care, asemenea unei tevi infundata cu sedimente, nu mai lasa sa treaca nimic, indiferent de intentiile !;)ibunavoin- ta celor implicati.

este vie, !;)itocmai pentru ca este vie, va produce

poluarea relafiei. Daca nu luam in considerare

De aceea vedem persoane

implicate,

profund

ata!;)ateuna

de cealalta, ce s1nt incapabile

sa ramina

1mpreuna

!;)isa con-

vietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun"; te-

Relatiile

39

vile de comunicare, mult prea incarcate sau poroase, nu mai lasa sa treaca nimic de la unulla celalalt.

"II iubesc, dar 1ntre noi sint atitea resentimente, mici nein- telegeri, umiliri de moment !;)ilucruri ascunse, inclt nu il mai pot primi cu bratele deschise. Simt pentru el 0 tandre- te plina de minie nestinsa."

eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce in- seamna 0 relatie apropiata, 0 descriere comuna a acestei terte entitati nascute din doua persoane, alimentate de catre ele, ce

nu poate fi

separata de cei care 1i dau na9tere. Dimpotriva, alte relatii par sa preia aproape total contro- lul, sa devina autonome, independente de cei implicati. In-

treaga lor activitate se reduce la "a intretine" foc sacru.

Oare ce anume ma face sa ma implic, sa ma atagez, sa ma pierd uneori, sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-o relatie care, cu putin timp 1n urma, mi se parea vitala, esen- tiala? Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor, am desco-

relatia ca pe un

pare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie, dar care

perit 0 combinatie 9i care cons tau 1n:

complexa

a patru instante

care par simple

• a darui;

• a primi;

• a cere;

• a refuza.

Din interactiunile multiple ale acestor elemente, se for-

meaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil in-

tre doua fiinte, in interiorul

tr-adevar, regasim aceste patru elemente in orice relatie, de la celemaiintimelacelemaidurabile.dela cele mai prozai- ce (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. Pentru a stabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta, incep prin a-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre cele patm instante ale unei relatii.

familiei sau in relatiile sociale. In-

40 DACA M-A$ ASCULTA,

M-A$

A darui

INTELEGE

Cred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitatea atenfiei acordate ccluilaU !,i sie!,i.

Putine

a darui. Nu capilla ~~ns decit m prezenta

cuvinte

sint\).a fel de echivoce, de in1;'elatoare pre-

obiectului: dau

cum

ce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare, dar :;;i

atentie, griji, ordine sau ascuItare

transfer) celuilalt negativismul meu, nelini:;;tile, temerile, tot

ce simt ca "nu merge" :;;ide care ineere uneori sa ma des- .

care

telefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma pa:;;itor,m pubela personali3.

Ii pot da (sau ineerea sa

de exemplu,

la anumite in tap is-

asupra

celuilalt. Ne gindim,

Daca sint lucid ~;ivigilent, voi elimina cu buna $tiinta din darurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz.

A

darui

ceea ce vrei sa prime:;;ti

Ii

fac celuilalt ceea ce a:;;vrea sa-mi faca el mie. Plec de la

premisa cii ;;i el are acelea;;i dorinte, acelea:;;inevoi, aeelea:;;i

gusturi ca :;;imine. In orice relatie, capcana cea mai evidenta este tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele.

"Mama mea parea mereu indiferenta, straina, nu se intere-

sa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam. In pre-

zent, imi face mare placere sa fiu mtrebata, sa mi se arate interes, cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a ma expdma liber. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: «Ce-ai

mai facut azi?» sau «Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?» $tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel, cind sotul meu se intoarce acasa, ii pun mtrebari, ii cer sa-mi povesteasca ce a mai facut. Dar el nu imi pune niciodata

intrebari,

nlama mea."

mi se p~re la fel de indiferent

fata de mine ca ;;i

Relatiile

41

La rmdul sau, sotul spune: "Mamei mele ii placea sa ;;tie tot, imi punea tot timpulmtrebari, aveam permanent im-

presia di trebuie sa-i dau socoteala. Acum nu imi plac in-

trebarile,

ii pun niciodata intrebari sotiei mele, pentru a nu-i da im-

viata. Mi-a:;;dori ca :;;iea sa

presia ca vreau sa-i controlez faca la fel."

Fiecare a Hicut in a:;;afelmcit sa regaseasca alaturi de par-

mi se par indiscrete

:;;ima deranjeaza,

a:;;aca nu

tener atmosfera din copilarie, fiecare se plinge din acest mo- tiv :;;ifiecare, de buna-credinta fiind, ii ofera celuilalt ce :;;tieca

i1;'idore:;;te

el insu1;'i.

Sa ne oprim un pic asupra

ideii de buna-credinta.

Obser-

yam frecvent barbati :;;ifemei care, mtr-o relatie amoroasa, se asalteaza cu darnri vatamatoare, Hecare fiind bine intentio- nat, lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive. Acela:;;ilu- crn se observa in relatiile dintre copii :;;iparinti sau dintre frati. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :;;ioar- be, ant din cauza celui care nu aseulta, cit si din cauza celui care nu se exprima suficient de claro

"I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac pra-

:;;ice credeti ca

imi aduce

du-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte, m noua patiserie pe care a descoperit-o."

Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina, ne- marturisit partenerei sale, pentrn ca de la un timp se sim- tea mai putin atras de ea. $i intr-o sear a, :;;i-ammgiiat in- tim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere." Aceasta I-a respins 1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. De-abia a doua zi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic, crezi ca de satisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vor- besc, sa imi vorbe:;;ti, e prea multa tacere intre noi ea sa mai simt vreo dorinta."

jiturile moi, cum sint fursecurile

de fiecare

data?

cu rom -

Fursecuri

cu rom

Spunm-

Darurile-cereri

Multe daruri

smt, de fapt, cered. Parintii

care "se ocupa"

de copii Ie adres~aza

de fapt un numar

incredibil

de cered.

42 DACA

M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

"Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele ma- inte sa te joci, da-mi un pupic, asculta-ma cind iti vorbesc,

lasa-l :;dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc." $i

ce

Prin aceasta

Ie daruiesc

de fapt?

afirmatie

riscam

sa ;;ocam sau sa suparam

multi parinti. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult, pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. Semnele de aten-

tie i?i interventiile direde Ie parintilor smt

Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot face fata. In infinitul cerc vicios "a;;t tare-cerere-frustrare" se cre-

eaza astfel numeroase neintelegleri. Parintii smt convini?i ca

i;;i ofera timpul, atentia, grija, iar\copilul primei?te toate aces- .

tea ca pe 0 noua

adesea cered.

cerere.

I

$i in cuplu, muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierile

sau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale. Unele

chiar adauga: "Nu am timp sa-i dau

Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori se regasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem. Vreau sa

simt ca sint 0 mama buna, un sot bun, 0 nai?agrijulie, un prie- ten generos, iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imagini pe care 0 am despre mine fac cadouri, ii dau copilului sa ma- nince, dau bani imprumut, ma gindesc la ceilalti, mcerc, de fapt, sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac, dind ceea ce am sau ce sint. Uneori, copiii ajung sa fure pentru simpla

placere de a

i?i-aprimit deja portia."

i?ide a fi apreciati.

E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important de- dt ceea ce nu ne dii. Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$te dedt pe ce primim.

Darurile-obligatie

Urasc sa ma simt dator, a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit:

o invitatie, un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere, i?i eu trebuie sa ma gindesc la a lui"), un compliment.

A mtoatce

darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Poa-

te fi 0 forma de a refuza. De aceea copiii dau mapoi mincarea

Relatiile

43

pe care mamele

poate

simta plikere. A darui poate fi 0 forma de a-I indatora

lega de sine, de a-I mentine

lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o.

placerea

primita,

impunmdu-i

Tot astfel

celuilalt

sa

fi intoarsa

pe celalalt, de a-I

intr-o stare de dependenta.

"Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta, am aju- tat-o cit am putut, ne poveste9te un tata. I-am cumparat mobila, i-am gas it un apartament, i-am oferit 0 ma;;ina."

"Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva, mi-a lasat tot:

casa, mobila, carti, discuri. Abia dupa multi ani am inteles cit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. Nu eram la mine acasa, eram la el. Intr-o zi, am vindut totul 9i abia atunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el, de umbra lui, de prezenta lui."

Dintre toate, darul mai tare.

restrictiv

este cel care mdatoreaza

cel

"Cit m-am sacrificat pentru copiii meW'

"La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!"

"Mi-am

in

alta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care este "

Darurile-ofranda

casa pe

care ti-o doreai atit de tare, iar acum vrei sa ne mutam

vindut

vasul

9i ti-am cumparat

aceasta

singura

Cine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la ;;coala zi- cala:

"Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia."

"I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua sapta-

Discul

mini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu meu!"

Cind dau ceva cu tot sufletul,

uit cu desaviri?ire de darnl

facut. Nu ilcontabilizez

dar exista doar m clipa in care este oferit, nu a;;tept nimic, nu fac calcule, este spontan, ceea ce mseamna ca vine dinauntrul

secret. Un

m nici un fel de registru

44

DACA.

M-A:;> ASCULTA,

M-A:;> INTELEGE

meu, fie ci:ieste primit, fie ca nu. A~a cum floarea emana par-

fum, iar soarele caldura, pe~te nimic.

este 0 ofrand a in spatele careia nu se as-

cunde nici 0 cerere. Un dar conditionat este 0 afacere, un troc relational. Fieca- re dintre noi aspira la darurile neprevazutului ~i ceea ce ne

intr-o ofrand a totala, care nu Ie ra-

Un dar adevarat

placereemotioneazaal celuicelcaremaioftar~~~ciera ~.\re

dndse oferaprimimprin ofesterandsUrlsula sa. de

A p'\imi

Intr-o relatie mai lunga saumai scurta, deseori avem difi- cultati pe mai muIte planuri in a primi ce ni se ofera. E.ca ~i cum in fata anumitor propuneri, a anumitor deschideri ras- pundem printr-un refuz, printr-o retragere, 0 reticenta sau 0 deturnare a intentiei initiale. Reactionam ca ni~te infirmi in a primi. Aceasta se poate manifesta in diverse domenii: multumiri, rediscutari ale unar probleme, dovezi de interes, cadouri sau declaratii de dragoste.

A primi

Complimentele,

multumiri

elogiile, dovezile

de iu:bire sau de admi-

ratie ar putea fi 0 confirmare a nevoii noastre de recunoa9te- reoOar, intr-un dialog, prima noastra intentie este de a Ie res- pinge sau de a Ie minimaliza

,,- Ai 0 rochie foarte frumoasa.

- Ah! E a treia oara dnd

Cel care face complimentul

chiar acuzat (ca nu a remarcat-o

0 imbrac!"

sevede

astfel respins, daca nu mai dinainte).

,,- Mi-a placut foarte mult expunerea

- Nu am dezbatut

Cum sa intelegi un asemenea

ta de azi-dimineata. al treilea."

mecanism? Ne devalorizam

suficient punctul

pe noi in~ine 9i in acela~i timp devalorizam elanul interlocu-

torului nostru.

Un dar rau primit

11rane~te pe cel care-l ofe-

Relatii1e

45

ra.n face sa se apIece asupra propriilor neajunsuri, asupra

neputintei

Oare ochiul cu care ne privim pe noi in~ine este atit de se- ver ~ide critic incH, in numele perfectiunii sau al idealului ab-

sau a singuriitatii

sale.

solut, nu putem

primi recuno39terea

a ceea ce exista?

,,-

Ochii tai arata fantastic astazi.

-

$i in celelalte zile nu?/1

,,-

Imi place bustiera

ta, iti vine foarte bine.

-

$i daca ai ~ti ca am luat-o de la reduceri."

II Oare narcisismul

\1.

iubirii totale atit din

partea noastra dt ~i a celorlalti, respinge ofran dele partiale? Inseamna ca falsa modestie este indiciul unui ideal inaccesi- bi! al sinelui.

nostru,

in cautarea

A primi

a problemelor

$i aces tea par la fel de

un refuz sau 0 repunere

In discutie

greu de primit ca 9i incurajarile.

Oar

ele ar avea puterea de a ne stimula, de a ne trezi la realitate, de a ne deschide noi orizontur1.

,,- Am impresia ca fiul nostru nn a inteles prea bine po-

zitia ta cind ii vorbeai despre ier;;irilelu1. Cred ca nu este snficient de clar.;.

- $tiu foarte bine ce sa-i spun fiului meu, nn te biiga tu!/1

Cel mai frumos

cadou pe care ni-l poate face uneori celii-

lalt este tocmai aceasUi rediscutare

portamentelor noastre, a felului de a f1."Un prieten adevarat va va spune cind respirati greu. Ceilalti va var lasa sa va sim-

titi rau

poate face sa ne punem intrebari, poate semana seminte1e, poate favoriza inceputul unei viitoare schimbar1.

/1Aceasta reflectare a noastra in privirea celorlalti ne

a pozitiei

noastre,

a cam-

Numai

aUe limite ale posibilului.

prin privirea ta pot trili mai bine ?i mil pot Inillta spre

46 DACA M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

Am putea simti di avem mai mult de ci:;;tigatdecit de pier- dut atunci dnd cineva I~;ida osteneala de a ne aduce obiectii,

de a ne face 0 critica, de a ne oferi un alt punct de vedere, invita la reflectie: /lNu Iti lmparta:;;esc punctul de vedere "

"Eu am 0 alta parere

/1,

ne

A primi

idei noi :;;ipropuneri

nea:;;teptate

ce avem deja, de ce cun a:;;tem, punmdu-ne m actiune forta

adesea defensiva, ne agatam de

de rezistenta. A primi ce :a nou Inseamna a-ti asuma riscul de

ate schimba, de a te tran~forma,

dominat de 0 imensa teama de a se schimba. Daca sIntern deschi:;;i la influentele celorlalti, p1.mem m pericol individua- litatea noastra deja formata, pu~ctele de repel' cunoscute, uneori chiar prioritatile noastre

oridt de putin, iar omul este

Prima noastra

react~este

I

.

A primi

"Ti-ai schimbat coafura?/I

"Cum Ii merge fiicei tale?/I

"Pari

In aceste cazuri, este posibil sa simtim ca ne este amenin-

dovezi de interes

"

tata nevoia de distant a, spatiul intim, imaginea personala. Din teama de a nu fi invadati, yom distrage atentia de la noi

sau yom raspunde

tru a refuza invitatia la discutie. Smt foarte multi cei care nu accepta sa primeasca.

prefera sa fie cei care daruiesc tot timpul. Li se pare mai u:;;or.

Ace:;;tia

evaziv pentru

a pune capat discutiei, pen-

II tin Ia distantii de propriile mele necesitiiti

diiruind.

Actul de a primi poate fi resimtit

veni dependent

din cauza datoriei.

ca 0 teama

de

a nu

de-

"Daca celalalt face prea mult (pentru mine), atunci eu Ii datorez

/1

Relatiile

47

A primi treze:;;teIn noi sentimentul rita/l.

de vina ca "nu am me-

"De fiecare data dnd 1mi ofera cite ceva, am senzatia ca se

m:;;ala,ca nu a vazut bine cine smt:;;i ca nu merit atlta aten-

tie. $i jena mea este atlt de

sa-mi exprim mul~umirile m fata lui. De fapt, nici nu mai simt vreun fel de gratitudine, pentru ca darurile lui ma fac

mare, mclt nici nu mai pot

sa

ma simt triult prea jenata./I

A

primi

obiecte

Si

acestea ne VOl'trezi temeri. Ii voi fi mdatorat, va trebui

sa-i 1ntorc darul. Or, a Intoarce darulmseamna tocmai a nu

primi.

/lFamilia X m-a invitat la masa, va trebui sa Ie 1ntorc invi- tatia!/I

Orice obiect oferit este m acela:;;itimp 0 forma de invada-

re a celuilalt. 0 mica particica

din celalalt va patrunde

In in-

timitatea

mea :;;i,cine :;;tie,poate

1mi va schimba

perceptiile

cunoscute

"Mi-a oferit aceasta statueta, care sta acum m biblioteca mea. Ceva din el s-a instalat la mine m casa./I

"Ea mi-a daruit aceasta carte, va trebui sa 0 dtesc, dar nu este tocmai subiectul care ma intereseaza m acest mo- ment./I

pe care mi-a ales-o, ea :;;i-apus am-

/I

prenta

/lPrin aceasta cravata

asupra

imaginii

mele, port cu mine ceva din ea

A primi are doua tiii~uri. Este in acela~i timp 0 deschidere ~i

un rise de afi invadat,

intim. A primi inseamnii a-ti asuma riscuI de a fi influentat, ded, de a te schimba.

de a se patrunde

in universul

nostru

A primi

mseamna

a fi deschis,

a te abandona,

a accepta

din toata inima, a pastra.

Mai mseamna

ate

elibera de acea

48 DACA

M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

crisp are de nelini~te care mceardi sa

protejeze integritatea

preia

sub diverse pretexte.

controlul,

sa

iti

"Nu merit

"Vreau sa fac eu acest lucru."

"Nu vreau sa datorez nimic nimanui."

A primi presupul1e sa ga~e~ti acel echilibru fragH intre a te

"

spre tine ~i ce nu. Cu dt pe sonalitatea

mai clar conturati:'i, cu atit v

lasa se pierde. invadat

este mai distincta

~i

fi mai apta sa primeasca

inchide,

fara a

de celalalt ~i a)e !

mtre ce la~i sa treadi

A primi Hira retineri

Resentimentul de a primi.

este inamicul

numarul

unu

al capacitatii

"Am acumulat prea muIte dezamagiri pentru a putea primi ceea ce-mi ofera el acum."

$i dte mingiieri, nu mai pot fi primite.

atentii, iubire nu se pierd astfel, pentru

Voar

adevilrat ceea ee ni se afera.

0 armonizare

a dorinfelor

ne paate face sa primim

cu

ca

"Tu ma inviti sa mergem la cinema ~ieste tocmai fiImul pe care imi doream sa-l vad m aceasta seara cu tine. $i chiar

daca dorinta mea nu exista inainte ca tu sa-mi propui, in-

vitatia

creat-o."

i-a dat glas sau a

ta mi-a

trezit

aceasta

dorinta,

Putem primi doua feluri de daruri:

• Cele care raspund unei dorinte deja existente ~i 0 impli-

~i a pri-

nesc: un baietel i~i dorea 0 ma~ina teleghidata mit-o.

• Cele care trezesc ele msele 0 dorinta,

un interes nebanuit:

"Numi-a

sau

trecut niciodata prin min-

0 posibilitate

Relatiile

49

te ca a~ putea fi pasionatade credin~ele amerindienilor, inaine ca tu sa ma fi luat la aceasta conferinta."

A~adar, nu putem primi dedt

ceea ce corespunde

dorinte-

lor noastre,

sau putin ascunse. Dadi exista acest acord, primi se confunda.

con~tiente

sau inco~tiente,

unei nevoi mai muIt

atunci

a

da

$i a

Un dar primit

din taata inima fl incinta in aeeea;;imi'isurii ;;i

pe eel care ddruie;;te.

Cind prime~ti ceea ce ti se ofera, ai posibilitatea

sa dai mai

multa valoare, sa amplifici ceea ce ai primit.

plat sa simtiti

opera? Vocea care se cauta, care se lanseaza

este ,-mica, iar corpul vostru,

re 0 amplifica, ducindu-i moriei.

Nu vi s-a intim-

de

~i urca inspre voi

0 arie

~i indnta-

me-

acest lucru

atunci

cind ati ascultat

sensibilitate

intreaga

vibratiile

catre toate unghiurile

Emafia anumitor mtilniri, farfa anumitor schimburi pd- trund adinc in nai, de unde var illcalfi dup{11mLlt timp in arta de a primi.

I

A cere

Fiecare dintre noi da na~tere unui numar

impresionant

de

cereri. Cereri pentru sine, pentru celalalt, in lant sau simulta-

ne. Cereri exprimate sau nu, clare sau confuze, cereri multiple care necesita ascultare, atentie ~i uneori un raspuns favorabil.

A

cere presupune

asumarea

unui dublu

risc:

cel de a fi refuzat;

cel de a fi satisfacut.

 

In

capitolul urmator, ne vom opri asupra dtorva forme pe

care Ie pot lua cererile noastre, de la temeri la dorinte, la ne- voi sau lips'.ui.

50

DACA

M-A$ ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

Adesea, intr-o relatie nu 9tim ce urmeaza sa facem: sa da- ruim, sa cerem, sa raspundem unei cereri sau sa primim. Acest joc al interferentelor ne scapa. Nu 9tim nici cum va per- cepe celalalt acest schimb. Incurcaturile pindesc la tot pasul, toate variantele sint posibile.

"Ii vorbesc despre trairile mele. Ii impartagesc, ma dezva- lui, am impresia ca daruiesc. Cel care ma asculta este pu- tin nemultumit 9i crede c;ael este cel care daruie9te, pen-

Vrea sa-i faea pe plac ma

impreuna 0 expozitie. E nu are chef, dar are impresia ea

tru ea imi acorda atentiet,

i s-a facut 0 cerere 9i ny. poate sa refuze

pe plac.

"Aceasta mingiiere este un dar pe care-l pot primi fericita 9i relaxata sau ar trebui sa vad in ea 0 cerere?"

a-i face

el sale 91il propune

sa vlzlteze

pentru

.

/

Acceptarea

zuZ fi dil frumusetea.

lumineazil

chipuZ, refu-

Rene Char

Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9te sint cele care aduc cu sine 9i 0 acuzatie directa sau indirecta. Acestea sint frecvente mai ales in anumite relatii dintre copii 9i parinti.

"Fratele tau mi-a promis ca ma va lua cu el in vacanta de

e greu sa

Craciun, dar nu 9tiu ce sa fac in aceasta vara ramii singur cind toata lumea pleaca."

Nici un cuvint sau act nu pot fi considerate

sau 0

cerere in sine. Depinde de context, de relatia in care se in- scriu, de conjunctura de moment 9i mai ales depind de senza- tia de lipsa, de dorintele sau de lipsa de dorinta a fiecaruia.

de 0 tinara care nu il iube9te ii

propune acesteia 0 calatorie in Italia, aceasta oferta va avea aerul unei cereri. $i in cazul in care tinara accepta,

un dar

• Daca un tinar indragostit

ea va primi un cadou sau va darui?

o hirtie de 100 de franci in pragul

·Cind

un barbat de 50 de ani, cadru superior, "prime9te"

u9ii, in timp ce i9i ia,

Relatiile

51

ramas-bun

mic pe drum, la intoarcere", mamei un cadou minunat,

de la mama sa, grijulie "sa nu-i lipseasca

acceptind

ni-

atunci el este cel care ii face

gestul ei de iubire.

o cerere este cu atit mai acceptabila in jocul unei relatii, cu

cit ia forma unei propuneri

cit mai concrete posibil.

"Vreau sa discutam

despre

colaborarea

noastra

9i iti pro-

pun ca miercuri

sa luam impreuna

masa de prinz."

Propunerea:

.

I

• evita capcana impunerii (Jti impun sa ma asculti, ince- pindu-mi tirada oricind am chef");

• elimina riscul de a ordona ("Trebuie sa vorbim, vino!");

• ocole9te repro9urile 9i plingerile ("Tu nu ai niciodata timp sa ma asculti");

• fere9te-te de dependenta ("Spune-mi ce sa fac ca sa ma intelegi").

Cel caruia ii este adresata 0 propunere are posibilitatea sa

! accepte

sau sa refuze.

Mult prea adesea, cererile sint de fapt impuneri care nu-i dau dreptul celui care prime9te cererea sa-9i aleaga raspun- suI, inducindu-i asHel 0 stare de disconfort.

Cererea ar trebui facuta pe un fond de libertate

a ambelor

parti, undeva

intre 0 invitatie

9i 0 propunere

realizabila.

Sii avem curaju/ de a cere, /iis'indu-/ totodatit pe celit/a/t sii-;;i

asume responsabilitatea

acceptiirii sau a refuzu/ui.

A refuza

Cu dt imi este mai greu sa accept eu insurni un refuz, cu atit mai greu imi va fi sa refuz categoric 0 cerere sau 0 propune- reoIn jurul actului de a refuza graviteaza nurneroase convin- geri irationale. Acestea il vo'r distruge pe celalalt, vor deterio- ra relatia, vor declan9a 0 agresiune sau 0 respingere totala

I'

f

·.•

I

\

52 DACA M-A~ ASCULTA,

M-A~ INTELEGE

$i totus;i, in arice relatie, refuzurile eategoriee ar putea servi

drept borne

zone de granita, duri din refuzuri

sa nu-mi

eeara ceva, de teama sa nu Irta simt obligat sa fae ceea ce nu am chef sa fac. Un refuz general, dar indirect $i voalat va in- locui un mic refuz la obiect pe eare nu am $tiut sa-l impun Ia

neeesare stabilirii limite lor. Pentru ca fara aceste

riseam sa ridieam

adevarate

bariere

sau zi-

taeute sau din temeri ascunse.

sa evit anumite

persoane

de teama

Voi ajunge

Exista trei tipuri de refu

:

Al gesturilor pe care i' i se cere sa Ie fae.

Al sentimentelor p care mesajele $i comportamentele

celorlaIti incearea sa Ie provoace in ,mine.

• Cel pe eare mi-l impun prin anticiparea consecin~elor. Poate fi urmarea fireasca a reprimarilor S;ia limitelor pe care mi Ie impun sau, dimpotriva, manifestarea unei alegeri libere.

timp.

Cite nu faeem fara nici 0 tragere de inima, mai mult dind inapoi ca racul, sabotindu-ne propria munca, doar pentru ea nu am $tiut sa refuzam sau pentru ca nu am putut sa spunem ca de fapt ne dorim eontrariul.

,,- Te-ar deranja sa ma conduci la gari.i?

-

M-as; fi simtit mai bine daca as;fi spus: /IDa, ma cieranjea-

za, pentru

ce ca sa-ti fac pe plae./I

Este cu atit mai greu sa refuzi cind eelalalt arunca asupra ta propriile-i sentimente de minie, de disperare sau de nepu- tin~a, incercind sa te faca responsabil de ele.

Nu

/I $i las eartea deoparte

ca toemai ineepusem

eu un suspin.

sa citesc, dar te voi condu-

"Nu ai facut nimic ca sa ma ajuti./I

"Nu

ai in~eles

/I

"Nu

ai fost alaturi de mine

cind

/1

/lSora ta a venit sa ma vada duminiea trecuta, tu nu ai mai venit de trei saptamini./I

_

1

Relatii1e

53

$i atunci rise sa ma las cuprins de un sentiment de vino- va~ie sau de neputin~a, in lac sa las in seama celuilalt senti- mentele care de fapt ii apar~in: minia, nereu$ita, indolen~a. De multe ori ar fi nevoie de mult timp, de explicatii $i de curaj pentru a obtine raspunsuri clare, uneori dureroase, dar eu si-, guranta edificatoare.

"Nu ma simt deloc responsabil pentru suferinta ta./I

"Vad bine ca e$ti furios, dar nu ma simt deloc vinovat pentru ca nn simt pentru tine ceea ce sperai tn."

Jnteleg

nu pot face nimie, aces tea sint limitele mele./I

"Las in seama ta amenin~area cn sinnciderea, nn te pot ajnta cn nimic."

Am putea inapoia astfel celnilalt mesaje care nn ne apartin.

"Mi se intimpla sa-i returnez expeditorulni a scrisoare san a parte dintr-o scrisoare in care simt proiectia masiva a ce- lnilalt $i prin care simt dl ma limiteaza $i arnnca asupra mea problemele sale."

"Am descoperit

ea nu trebnie sa sufar acnmullnd

sau sentimentele

"De citiva ani, am descoperit

la apelurile

faea sa ma simt vinovat

"Am invatat sa spnn cu adevarat «da» doar indraznind sa spun $i «nn». Mi-a luat mult prea mult timp sa spun «nn»." Inainte, credeam ea a spune "nu/l inseamna sa fiu rau, dezagreabil, nedemn de a fi iubit. $i apoi voiam cu ariee pret sa-i fae pe plae eeluilalt, sa-I eo- ple$ese cu bnnatatea mea, sa-i arat cit de mnlteonteaza pentru mine.

Ul,ic scop sa ma

ca ai sentimentul

ca ti-am in$elat as;teptarile, dar

ca pot sa resping

ceea ce nu-mi face bine,

in mine gindurile

negre

violente ale celnilalt."

care avean

sau incapabil./I

ca la fel de bine pot sa replic

drept

telefonice

Refuzlnd, spunlnd "nu", lnvaf sa fiu eu lnsumi a fiinfa de sine stlitiitoare, unica 9i respol1sabila.

54 DACA M-A$

ASCULTA,

M-A$ INTELEGE

"Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt."

"Nu, nu mi-a placut acest film, mi-au placut dteva

scene, dar in ansamblu dramatic."

"Nu, nu am acelea1)isentimente

eu a apreciez pentru

nu lasa lac neintelegerilor.

mi s-a parut confuz 9i pre a melo-

ca tine pentru

mama tal

rigurozitatea

ei, este ferma, directa,

Imi place atitudinea

ei fata de

Nu este u90r sa distingi un ·

dar inteleg ca pentI

viata

efuz care doar sustine contra- tine nu este la fel."

sa reugesc sa depagesc stadi riul na9tere de unul unei care relatii ofera bazate a alta~ B

1 de simpla reactie pentru

a da

schimbul irmatie in de lac. opinii. Este de preferat

Cind spun cuiva "nu",

de fapt

imi spun

"da" rrfie insumi.

Calea cafre echilibru

buna, atunci cind fiecare

intelege 9i folose9te aceste patru roluri, cind fiecare accepta sa

ceara, sa refuze, sa dea 9i sa primeasca.

Cea mai mare parte a relatiilor de cuplu sau a relatiilor dintre parinti 9i copii sint formate in proportie de 80% 9i chiar mai mult din cereri reciproce. Sintem convin1)i ca oferim atunci cind de fapt cerem. Echilibrul vine din alternare, din maleabilitatea ce ne per- mite sa trecem de la a pozitie la alta.

Cred ca a relatie este echilibrata,

Sa ifi creezi viata din

te exprimi fata de celalalt $i fata valoroasa.

ce e mai bun

in tine, sa exprimi

de lume printr-o

$i sa

prezenta

Dorin!e,

cereri, nevoi

~i lipsuri

In orice relatie,

intram cu 0 suma de dorinte,,

temeri, nevoi,

pe fondul general al unui sentiment de lipsa. Dar toto data aducem cu noi resurse, intuitie, interese, elanuri. $i uneori a

de a capta realitatea, de

a integra visurile in realitate.

uimitoare capacitate

de a improviza,

Aceasta este puterea noastra magica,jie ca sfntem bi1rbafisau

femei,

de a transforma

viata fntr-o

traire adevarata $i de a a

extinde pfna la limita universalitafii, facind parte din retele- le de comunicare care exista in noi sau care ne includ.

Trebuie sa avem grija de acest dar, insa de preferat este sa realizam acest lucru fara sa ne gindim prea mult, fara sa re- flectam asupra lui sau sa-l analizam, fara sa fim con1)tienti ca veghem asupra lui. Ci mai degraba ar trebui sa deschidem larg portile comunicarii profunde la toate nivelurile, atit cu ceilalti cit 1)icu noi in1)ine.

Din nefericire, mitul

spontaneitatii

ne conduce

provoca nefericire 9i suferinta.

cel mai adesea

catre un

in ce prive9te relatiile

fel de

orb ire care ne va

Va propunem

dteva

puncte