Cuprins :

Introducere.2

1.Notiuni generale privind capitalurile si contabilitatea lor.......................3

1.1 Organizarea sistemului de documente si a evidentei operative a
capitalurilor......................................................................................................5
1.2.Contabilitatea operatiunilor privind constituirea,
cresterea si microrarea capitalului7
2. Notiunea si structura capitalului propriu9
2.1Elementele capitalului propriu si conturile de eviden...10
2.2. Contabilitatea formarii si modificarii capitalului statutar..11
2.3.Contabitatea capitalului suplimentar...16
2.4.Contabilitarea capitalului nevarsat...17
2.5.Contabilitarea capitalului retras.18
2.6. Contabilitatea rezervelor.20
2.7. Contabilitatea profitului net si a profitului nerepartizat..22
2.8. Contabilitatea capitalului secundar..26
3. Concluzii..29

Introducere
Contabilitatea este un instrument, un sistem informaional, cu scopul final de a reflecta
ntreprinderea, lucru remarcat de profesorul Bernard Colasse, care afirm: Contabilitatea este
un produs social de informare, ntrit prin practica de-a lungul unei istorii de peste cinci secole
pentru ailustra viaa ntreprinderilor.
Orice manager trebuie s cunoasc structura capitalului i valoarea unei firme pentru a putea
lua o decizie dac firma respectiv este finanat adecvat. Structura capitalului ofer n acest
sens primele informaii despre situaia financiar a unei firme. Pentru managerul unui grup de
firme, structura capitalului devine important pentru continuitatea activitii acesteia. Proporia
dintre datorii i capitaluri folosite pentru a finana activitatea unei firme are implicaii asupra valorii
aciunilor. n plus, structura capitalului afecteaz levierul financiar, care la rndul su afecteaz
rezultatele i riscul ateptat att al proprietarilor ct i al creditorilor firmei. Aceast proporie
canalizeaz fenomenul interdependent ntre levierul financiar i structura capitalului atunci cnd
compania are cheltuieli de exploatare fixe i cheltuieli financiare fixe, n structura costului.
Pentru a putea genera un surplus de venituri i profit comparativ cu exerciiile precedente, i
care reprezint, n opinia noastr, baza pentru creterea economic a unei firme, se impune ca
firma s investeasc n construcii i n utilaje noi, n general n imobilizri corporale productive.
Un mod de a achita costul acestor investiii este acela de a genera capital din operaiunile firmei,
adic de a obine profit care ns revine proprietarilor i poate fi pltit doar acestora, sub form de
dividende,sau reinvestit n activitatea firmei. Investiia proprietarilor n firm poart denumirea de
capital propriu sau capital social. Dac managerul decide reinvestirea profitului, proprietarii
ateapt ca aceast surs s fie folosit n proiecte de investiii care vor mri valoarea firmei i
deci implicit, mrimea valorii capitalului propriu. Pe de alt parte ns, profiturile pot s nu fie
suficiente pentru a finana oportunitile de investiii profitabile. n acest caz, firma trebuie s
decid dac s mprumute de la creditorii financiari sumele de care are nevoie sau s lanseze o
nou emisiune de aciuni. O structur optim a capitalului reprezint n fapt, o decizie important
pentru orice mediu de afaceri. Aceasta decizie nu e necesar doar din nevoia de a maximiza
rezultatele, dar i pentru ca firmele s fie mai competitive n cadrul sectorului de activitate.
Principalul argument dezvoltat de Miller i Mogliani este acela c o structur optim a capitalului
exist doar dac realizm un echilibru ntre riscul de faliment i riscul scutirii de impozite i taxe
n cazul utilizrii mprumuturilor. Odat stabilit acest lucru, structura capitalului trebuie s asigure
un profit mai mare pentru toi acionarii, comparativ cu profitul care s-ar putea obine de la o firm
care se finaneaz din resursele proprii. n ciuda aspectului teoretic, cercettorii n managementul
financiar nu au gsit nc o structur optim a capitalului. Faptul c nu a fost gsit o structur
optim a capitalului, constituie un indiciu despre existena unei greeli de logic. S-a ajuns la
concluzia c ntrebarea original a fost formulat greit. n loc de ntrebarea :Care este
combinaia optim datorii-capital care duce la maximizarea bogiei acionarilor? ar trebui s fie
formulat urmtoarea ntrebare :n ce circumstane levierul financiar ar trebui s fie folosit pentru
a maximiza valoarea aciunilor?. Reformularea este necesar datorit faptului c datoriile i
capitalul au implicaii profunde pe termen lung asupra corporaiilor.

2.Notiuni generale privind capitalurile si contabilitatea lor

Pe parcursul reformei economice, o importanta deosebita o are privatizarea, proces in care
capitalul financiar, actiunile, efectele comerciale si altele, incep sa apara in activitatea curenta de
contabilitate, intr-o pondere tot mai semnificativa, iar relatiile financiare, de capital flotant, se
amplifica, se diversifica si se accelereaza.
2

Pentru a intelege problema capitalurilor, este important sa avem in vedere ca formele de

existenta ca si sursele de provenienta ale capitalului de exploatare al agentilor economici,
precum si starea in care se gaseste aceste la un moment dat, poate imbraca forme din cele mai
diferite, intre care enumeram:
a.)Capital social propriu permanent, format din :
- capitalul firmelor private, nou infiintate sau reorganizate din fostele intreprinderi mici si asociatii
cu scop lucrativ ;
- capitalul utilizat la formarea societatilor comerciale constituite din fostele intreprinderi de stat ;
- capitalul social subscris la infiitare, in natura si in numerar si pe parcurs de catre actionari sau
asociati ;
- capitalul excedentar aflat in expansiune la alte firme, din interese economice de cooperare, de
dobanda sau dividende concretizat in :
- tiluri de participare, imprumuturi, titluri de creanta ;
- obligatiuni purtatoare de dobanzi ;
- actiuni mobiliare de plasament fie pentru obtinerea de dividende, fie pentru revanzare ;
- infiltrari de capital al altor firme in economia societatii comerciale in vederea obtinerii de
imprumuturi pe termen lung ;
- actiuni proprii lansate si apoi rascumparate de catre societatea comerciala de la proprii
actionari sau asociati si chiar de la participantii anonimi, fie pentru consolidarea capitalului, fie
pentru diminuarea lui, inclusiv pentru schimbarea campului de preferinta fata de alti detinatori
de capital ;
- efecte comerciale intrate in circulatile, determinate de relatii cu furnizorii sau clientii societatii,
care imbraca de fapt forma activelor sau pasivelor stabile, dar care incorporeaza o anume stare a
capitalului ;
- creditul bancar ca supapa de siguranta pentru autoreglarea rapida a capacitatii de plata a
agentilor economici care nu creeaza obligatii suplimentare in afara rambursarii lor si a dobanzilor
aferente ;
b.) - Capital atras, sub forma decontarilor in curs cu furnizorii, bugetul national si al asigurarilor
sociale, salariatii proprii etc.,sub forma pasivelor stabile fata de activele stabile care intotdeauna
sunt mai mici.
Capitalul atras are avantajul ca poate fi utilizat in folosul propriu fara a se pretinde o
contraprestatie sau dobanda.
Anumite fonduri proprii cu destinatie prestabilita care pot fi utilizate in exploatarea curenta pana la
scadenta utilizarii lor conform destinatiei.
Pe langa toate acestea, asupra masei generale a capitalului in exploatare, mai opereaza cu
influente pozitive, rezervele constituite sub forma de provizioane si chiar profitul sub aspectul
capacitatii de utilizare direct a capitalului propriu.
Pentru considerentele exprimate mai sus si importanta deosebita conturile de capital au fost
introduse in planul de conturi generale, in clasa I-a, compuse din conturi sintetice si analitice, in
masura sa cuprinda totalitatea surselor de finantare aflate la dispozitia agentilor patrimoniali,
formate din capitaluri proprii, rezerve si resurse suplimentare, fonduri si provizioane specifice
capitalului, imprumuturi, rezultatul exercitiului, ca elemente care se interfereaza in final cu
capitalul propriu .
Unitatile patrimoniale indiferent de tipul si forma de organizare, trebuie sa-si constituie capitalul,
ca prima masura si ca element important al patrimoniului care le creeaza posibilitatea stabilirii
relatiilor cu tertii pentru demararea si dezvoltarea obiectului activitatii.
Capitalul exprima, n esenta, sub forma baneasca, obligatiile unitatii fata de cei care participa
la constituirea sa, acestia fiind att pesoane fizice (asociati, actionari), ct si persoane juridice
(societati, fundatii, institutii, statul).
3

Conceptul de capital trebuie utilizat de catre societati comerciale, avnd la baza necesitatile
utilizatorilor situatiilor financiare. n cazul n care utilizatorii sunt preocupati de mentinerea
capitalului nominal investit, se adopta conceptul financiar al capitalului, iar daca acestia sunt
preocupati de capacitatea de exploatare a societatii se adopta conceptul fizic al capitalului.
Capitalul unei entitati patrimoniale din orice ramura de activitate poate fi privit sub doua
aspecte:
ca factor de productie;
ca aporturi ale proprietarilor acesteia.
Ca factor de productie, capitalul reprezinta ansamblul bunurilor aflate la dispozitia unei entitati
(unitati patrimoniale) folosite pentru obtinerea altor bunuri si sevicii destinate vnzarii sau
consumului propriu.
Ca aporturi ale proprietarilor entitatii, capitalul se nscrie n pasivul bilantului, avnd un rol
important n formarea si dezvoltarea structurii financiare a ntreprinderii, astfel capitalul trebuie
sa reprezinte sursa cea mai importanta de finantare a activitatii unei ntreprinderi.
Finantarea se efectueaza din capital care se procura din doua surse
surse din interiorul ntreprinderii;
surse din exterior.
Sursele interne de procurare a capitalului sunt:
la infiintare: capitalul este procurat prin aportul n numerar sau n natura al
asociatilor/actionarilor n functie de forma juridica a societatii.
la ntreprinderea n functiune: sursele se refera la rezerve profit.
Sursele externe se refera la diverse imprumuturi.
Capitalurile reprezinta resursele care contribuie la desfasurarea activitatii economice a
societatilor comerciale. Cu ajutorul lor, societatea isi procura mijloacele economice necesare:
utilaje, cladiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar,
marfuri.
ntr-un semn mai larg se regaseste sub denumirea de capitaluri permanente, fiind
componenta de baza a pasivului bilantier destinat a finanta ntr-o maniera durabila activul
patrimonial (averea). Ele se formeaza la nfiintarea societatii, pe parcurs se majoreaza sau se
diminueaza, dupa caz, iar la ncetarea activitatii se lichideaza.

2.1 Organizarea sistemului de documente si a evidentei

operative a capitalurilor
Organizarea sistemului de informatii privind nivelul, structura capitalurilor, entitatilor, presupune
existenta unui intreg sistem de documente, judicios ales si organizat.
Certificatul de inregistrare la Registrul Comertului, este documentul ce atesta infiintarea
societatii comerciale si existenta sa ca persoana morala si juridica.
Pentru inregistrarea sau autorizarea functionarii, asociatul, actionarul, administratorul,
comerciantul sau imputerniciti ai acestora solicita acest fapt Biroului unic din cadrul camerei de
comert si industrie teritoriale printr-o cerere de inregistrare tip. Solicitantul va pune la dispozitia
aceluiasi birou toate datele, actele si documentele prevazute de reglementarile in vigoare,
astfel incat in nume si pe cheltuiala solicitantului sa se poate obtina rezervarea firmei, si dupa
caz, a emblemei, redactarea actelor constitutive si autentificarea acestora, efectuarea
varsamintelor privind aportul in numerar la capitalul social, obtinerea evaluarii prin expertiza a
bunurilor subscrise ca aport in natura etc.
Biroul unic are obligatia ca imediat dupa primirea dosarului depus de solicitant, sa procedeze
la inregistrarea definitiva a acestuia intr-un registru deschis in acest scop si la transmiterea
informatiilor necesare catre toate autoritatile publice implicate in procedura de inregistrare si
4

autorizare. Certificatul de inregistrare se elibereaza intr-o perioada legala de la primirea

dosarului. Acesta va cuprinde atat codul unic cat si anexa cu vize, autorizatii si, dupa caz,
acorduri necesare functionarii. Eliberarea certificatului de inregistrare si a anexei da dreptul
comerciantului sa-si inceapa activitatea.
Camerele de comert si industrie teritoriale transmit pe cale electronica Ministerului Finantelor
Publice datele din cererea de inregistrare tip pentru atribuirea codului unic de inregistrare.
Dupa primirea codului, intreaga documentatie ce a stat la baza solicitarii inregistrarii se
transmite Ministerului Finantelor Publice.
Documentatia de infiintare a societatii comerciale, mentionata mai sus, va sta la baza
inregistrarilor in contabilitate privind drepturile de creanta fata de actionari sau asociati, privind
aporturile subscrise si constituirea capitalurilor proprii.
Aporturile subscrise de actionari, la infiintarea societatii comerciale, presupun pentru
concretizarea lor, aparitia a o serie de documente, diferentiate in functie de aport, in bani sau in
natura. Astfel, pentru aporturile in bani, depuse in casieria unitatii se intocmeste chitanta, din
care originalul se preda asociatului, iar exemplarul doi se anexeaza la Registrul de casa, cu
precizarea numelui celui ce aporteaza. In cazul depunerilor numerarului prin contul deschis la
banca, depunatorul intocmeste foaia de varsamant, iar societatea comerciala incaseaza suma
conform extrasului de cont. Pentru aportul in natura ( imobilizari, stocuri, titluiri imobilizate etc.)
se intocmeste procesul - verbal de predare - preluare in care sunt inscrise caracteristicile
bunurilor aportate, starea lor, precum si valoare stabilita prin elaborarea in prealabil a unui
raport de expertiza de catre o comisie de evaluare sau de un expert autorizat. In raport de
natura bunurilor aduse se va organiza si o evidenta operativa si analitica dupa metode
adecvate.
In figura 2.1 este redat sintetic sistemul documentelor in care sunt reflectate operatiile
economice ce privesc capitalurile societatii comerciale.
A. Documente legate de crearea capitalurilor (infiintarea societatii comerciale)
contract de societate legalizat
statut de societate legalizat
sentinta de autorizare
certificat de inmatriculare
cod fiscal
B. Documente privind depunerea efectiva a aporturilor
chitanta
registrul de casa
foaie de varsamant- chitanta
extrasul de cont
proces verbal de predare-preluare
raport de expertiza pentru stabilirea valorii reale a aportului in natura etc.
C. Documente legate de majorarea, diminuarea si amortizarea capitalurilor
hotararea adunarii generale a actionarilor
prospect privind emisiunea de actiuni si obligatiuni
borderoul actiunilor si obligatiunilor subscrise
registrul inventar
situatie de calcul a amortizarii
ordin de bursa
proces-verbal de anulare etc.
D. Documente determinate de lichidarea capitalurilor
hotararea judecatoreasca
hotararea judecatorului sindical
5

 hotararea adunarii creditorilor

cererile debitorilor/creditorilor
planul de reorganizare juridica
declaratii de creante etc.
In cele relatate mai sus se regasesc documentele privind capitalul societatii comerciale.
In cadrul societatilor se mai organizeaza si o serie de evidente operative, cu ajutorul unor
registre, astfel evidenta operativa a actionarilor ( asociatilor) societatii comerciale (cu
preadare la S.A.) se realizeaza cu ajutorul Registrului asociatilor (actionarilor). In acest registru
se tine evidenta nominala pe fiecare asociat (actionar) cu numarul de parti sociale
( actiuni)
subscrise si valoarea nominala a acestora, varsaminte efectuate la capitalul social subscris,
mentiuni speciale privind cesionarea partilor sociale sau a titlurilor de proprietate.

1.2Contabilitatea operatiunilor privind constituirea,cresterea si

microrarea capitalului
Contabilitatea operatiunilor privind constituirea capitalului
Actul initial de constituire a capitalului se identifica in plan economic si financiar, cu infiintarea
unitatii patrimoniale.
In acest scop trebuiesc infaptuite o serie de conditii stablilite prin legislatia economicofinanciara, statute si contracte de societate.
Dintre aceste conditii, penrtu contabilitate, prezinta interes problema subscrierii capitalului si a
aportului in bani sau natura, dupa caz, avandu-se in vedere ca, prin lege, aportul in natura la
infiintare este limitat de maxim 60%.
Aportul de capital al asociatilor la infiintarea societatii este reflectat in contabilitate in 3
momente distincte si anume :
- inregistrarea subscrierii capitalului pe baza contractului de asociere ;
- depunerea capitalului subscris in natura, bani sau alte active circulante ;
- inregistrarea concomitenta cu punctul b.) a capitalului varsat cu care se poate incepe
activitatea ;
La aceste 3 momente se impun doua remarci de facut :
- Mijloacele fixe din grupa contului 123 se preiau la valoarea reala in cazul cand prezinta si un
anumit grad de uzura ;
- Contabilitatea analitica a capitalului social depus se tine in fise separate pe fiecare actionar .
Contabilitatea operatiunilor privind cresterea capitalului
De regula, cresterea capitalului este determinata de necesitatea de noi rescurse pentru
finantarea unor investitii in scopul dezvoltarii activitatii economice sau pentru intarirea situatiei
financiare. Acesta se realizeza prin trei modalitati specifice si anume:
1.Cresterea capitalului prin aporturi noi in numerar pentru care, in mod curent se
foloseste modalitatea emisiunii de noi actiuni. La emisiune actiunile au un pret de emisiune
6

egala cu valoare nominala a actiunilor sau mai mare decat valoare nominala. Diferinta dintre
valoarea nominala si pretul de emisiune se numeste prima de emisiune.
2.Cresterea capitaluluipe baza de operatiuni interne, care au loc prin incorporarea
rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune.
3.Cresterea capitalului prin conversia obligatiunilor in actiuni.
Cresterea capitalului pe acesta cale are ca scop reducere datioriilor fara sa se apeleze la
frezorerie, cu conditia ca obligatorii sa doreasca sa devina actionari. Daca exista diferenta intre
valoare nominala totala a obligatiunilor si valoarea nominala totala a actiunilor noi emise prin
conversie, acesta se inregistreaza la prime de conversie a obligatiunilor in actiuni.

Contabilitatea operatiunilor privind micsorarea capitalului

Practica societatilor comerciale pune in evidenta trei cazuri privind reducerea de capitale:
-prin retragerea actionarilor sau asociatilor.
-prin acoperirea pierderilor precedente sau curente.
-prin rascumpararea de la actionari si anularea actiunilor proprii.
Diminuarea capitalului prin retragerea actionarilor sau asociatilor. In cazul acesta actionarii sau
asociatii solicita restituirea aporturilor proprii anterior aduse.
Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderilor precedente sau curente. Cazul acesta are
loc, cand pierderiile din exercitiile precedente sau curente nu pot fi acoperite a acesteia
(rezerve, profit curent etc.)
Diminuarea capitalului prin rascumpararea si anularea actiunilor proprii.
Acesta se realizeaza atunci cand capitalul social a fost supradimensionat si in cursul
activitatii se descopera ca poate sa decurga la micsorarea capitalului. Societatea primeste
actiunile inapoi, si restituie actionarilor sumele de bani. Actiunile proprii rascumparate se
anuleaza, determinand diminuarea capitalului social. Rascumpararea are loc la un pret de
rascumparare egal, mai mare sau mai mic decat valoarea nominala a actiunii.
Cand pretul de rascumparare este egal cu valoarea nominala, atunci rascumpararea iar
diminuarea capitalului social numai la valoarea nominala si nu se inregistreaza diferinte.
Cand pretul de rascumparare este mai mare decat valoarea nominala, rascumpararea
se face la pretul de rascumparere iar anularea presupune inregistrarea unei diferinte
nefavorabile societatii. Acesta diferenta se inregistreaza ca o cheltuiala extraordinara privind
operatiile de capital.
Cand pretul de rascumparare este mai mica decat valoarea nominala, rascumpararea se
face tot la pretul de rascumparare iar anularea presupune inregistrarea unei diferente
favorabile. Acesta diferenta se inregistreaza la venituri extraordinare privind operatiile de
capital.

2.Notiunea si structura capitalului propriu

Capitalurile proprii delimiteaza resursele financiare constituite prin: aportul proprietarilor,
actionarilor sau asociatilor n calitatea lor de investitori de capital, autofinantarea si anume prin
capitalizarea profitului, din alte resurse nerambursabile stabilite prin lege. n mod concret, ele se
identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz, primele legate de capital, rezervele
ntreprinderii, diferentele sau plusvalorile din reevaluarea activelor, rezultatul reportat din exercitiile
precedente, rezultatul exercitiului, subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital, fondurile
proprii cu scop determinat si provizioanele reglementate.
Capitalul propriu (Cpropriu)reprezint diferena dintre activele i datoriile ntreprinderii.
Capitalul propriu reprezint sursa proprie de finanare a activelor ntreprinderii. Capitalul propriu
cuprinde urmtoarele elemente:
Capital statutar (Cstatutar) aporturile fondatorilor ntreprinderii sub form bneasc sau
nebneasc;
Capital suplimentar (Csuplimentar) diferena dintre valoarea nominal i valoarea de pia
a aciunilor (cotelor-pri), diferena de curs valutar n cazul efecturii aporturilor n valut i din
cauza necoincidenei momentului constituirii ntreprinderii cu momentul vrsrii mijloacelor bneti
n valut strin;
Capital nevrsat (Cnevrsat) datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar;
Capital retras (Cretras) valoarea aciunilor (cotelor-pri) retrase (rscumprate) de la
acionari (asociai);
Rezervele (R) rezerve prevzute de legislaie, rezerve prevzute de statut, alte
rezerve;
Profitul nerepartizat (Pnerep.) profitul nerepartizat al anilor precedeni, profitul net a
anului de gestiune;
Pierderea neacoperit (Pneac.) (pierderea neacoperit) al anilor precedeni, (pierderea
net) a anului de gestiune;
Profitul utilizat al anului de gestiune (Putilizat.);
Capital secundar (Csec.) diferene din reevaluarea activelor pe termen lung, subvenii
de stat.
Mrimea total a capitalului propriu se determin cu ajutorul urmtoarei relaii:
Cpropriu = Cstatutar + Csuplimentar + Pnerep.+ R + Csec. - Cnevrsat - Cretras - Pneac.- Putilizat.

2.1Elementele capitalului propriu si conturile de eviden

Capital statutar si

Rezerve

suplimentar
311Capital
statutar

321-Rezerve
stabilite de legislatie

312Capital
suplimentar

322-Rezerve
prevazute de statut

313-Capital
nevarsat

323-Alte rezerve

314-Capital retras

Profit nerepartizat
(pierdere
neacoperita)

Capital secundar

332-Profit
nerepartizat
(pierdere
neacoperita) al anilor

341-Diferente din
reevaluarea activelor
pe termen lung

333-Profit net
(pierdere) al
perioadei de

342-Subventii

334-Utilizarea
profitului

2.2 Contabilitatea formarii si modificarii capitalului statutar

Capitalul statutar reprezint valoarea aporturilor proprietarilor ntreprinderii (acionarilor,
fondatorilor) depuse n patrimoniul unitii economice.
9

Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de Codul Civil al Republicii

Moldova, Legea privind societile pe aciuni, Legea privind societile cu rspundere limitat,
Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprindere i de documentele de constituire a
ntreprinderii (contractul de constituire i statutul).

Formarea capitalului statutar

Marimea aporturilor la capitalul statutar este determinant de actele de constituire
Aporturile fondatorilor pot fi banesti (mijloace banesti) si nebanesti (bunuri aflate in circuitul
civil, drepturi patriomiale)
Aporturile nebanesti se evalueaza in conformitate cu prevederele S.N.C. 2, 13, 16, 25.
Formarea capitalului statutar se reflecta in contabilitate dupa inregistrarea de stat a
intreprinderii.
Actiunile, cotele de participatie, la crearea intreprinderii se vand la valoarea nominala sau
valoarea de piata ce depaseste valoarea nominala
Formulele contabile la formarea capitalului statutar

Dt 241, 242, 243 Ct 311- Depunerea mijloacelor banesti ca aport la capitalul statutar, in contul
achitarii valorii nominale a actiunilor in baza dispozitiei de incasare sau dispozitiei de plata
Dt 313 Ct311- Reflectarea capitalului nevarsat (contract de constituire, statut)
Dt 111, 112, 121, 123 ,131 ,132, 211, 213, 217, 231, 232, 241, 242, 243 Ct 313-Depunerea
capitalului nevarsat la valoarea de intrare (Proces verbal de primire-predare, factura fiscala,
extras din registrul detinatorilor hartiilor de valoare)
Dt 534 Ct 313- reflectarea TVA aferenta aporturilor nebanesti depusa*
Dt 313 Ct 312- Reflectarea diferentei dintre valoare nominala si valoare de piata a actiunilor
*Nota: mijloacele fixe depuse in capitalul statutar sunt scutite de TVA

Exemplu 1.
Conform hotrrii adunrii fondatorilor capitalul statutar al S.AVIDAR a fost stabilit n
mrime 10 000 lei, din care 40% au fost alocate pn la nregistrare de stat sub form de
mijloace bneti 4 000 lei.
Dup nregistrarea de stat fondatorii au depus aporturi sub form de mijloace bneti 1
000 lei, mijloace fixe 3 000 lei, obiecte de inventar 500 lei (cu TVA), materiale 700 lei (cu
TVA), mrfuri 800 lei (cu TVA).
E necesar de ntocmit formulele contabile pe operaiile legate de formarea capitalului statutar
Rezolvare:
1.Reflectarea aporturilor efectuate pn la nregistrarea de stat a ntreprinderii:
a) la suma aporturilor bneti:
debit contul 242 4000
credit contul 311 4000
2.Reflectarea sumei capitalului nevrsat:
debit contul 313 6000
credit contul 311 6000
3.Reflectarea aporturilor efectuate dup nregistrarea de stat a ntreprinderii:
a) la suma aporturilor bneti:
debit contul 242 1000
credit contul 313 1000
10

b) la suma aporturilor nebneti:

debit contul 123 3000 (mijloacele fixe alocate n capitalul statutar sunt eliberate de TVA)
debit contul 213 416,67 (500 (500 : 6)) fr TVA
debit contul 211 583,33 (700 (700 : 6)) fr TVA
debit contul 217 666,67 (800 (800 : 6)) fr TVA
debit contul 534 333,33 ((500+700+800)/6)) la suma TVA
credit contul 313 5000

Modificarea capitalului statutar

Modificarea capitalului statutar se efectueaza prin majorarea sau micsorarea lui, in
conformitate cu legislatia in vigoare;
Decizia privind modificarea capitalului statutar se aproba de adunarea generala a asociatilor
(SRL) sau actionarilor (SA) sau organelor puterii de stat (intreprindere de stat, municipala);
Operatiunile de modificare a capitalului statutar se reflecta in contabilitate dupa introducera
schimbarilor in Registru de Inregistrare de Stat;
In calitate de docunente justificative pentru inregistrarea modificarilor capitalului statutar in
contabilitate servesc extrasul din procesul verbal al adunarii organului imputernicit, statutul
intreprinderii, deciyia de inregistrarea a modificarii capitalului statutar eliberata de Oficiul Teritorial
al Camerii Inregistrarii de Stat;
Modificarea capitalului statutar se inregistreaza la valoarea
nominala.
Contabilitatea majorarii capitalului statutar
Majorarea capitalului statutar poate fi efectuata prin urmatoarele metode:
Majorarea valorii nominale a actiunilor plasate;
Plasarea actiunilor din emisiune suplimentara;
Sursele de majorare a capitalul statutar pot fi:
Sursele proprii ale intreprinderii (profit nerepartizat al anilor precedenti,
profit net al anului de gestiune, rezerve, capital suplimentar, etc.);
Dt 332 Ct 311 majorarea capitalului statutar din contul profitului nerepartizat;
Dt 334 Ct 311 majorarea capitalului statutar din contul profitului anului de
gestiune;
Dt 321, 322, 323 Ct 311 majorarea capitalului statutar din contul rezervelor;
Aporturile depuse de actionari;
Dt 244 Ct 537 reflectarea mijloacelor b[ne;ti depuse in contul achitarii actiunilor
din emisie suplimentara;
Dt 537 Ct 311 majorarea capitalului statutar pe seama aporturilor depuse de
fondatori;
Dt 242, 243 Ct 244 trecerea mijloacelor bane;ti de la contul special la contul
curent;
Daca actiunile se vand la un pret mai mare sau mai mic ca valoarea
nominala, diferenta se contabilizeaza ca capital suplimentar . In debitul sau
creditul contului 2312 Capital suplimentar
Micsorarea capitalului statutar
La micorarea capitalului statutar se ntocmesc formulele contabile (n dependen de hotrrea
fondatorilor n baza modificrilor camerei de nregistrare):
11

debit contul 311 la suma total a micorrii capitalului statutar;

credit contul 312 la suma acoperii insuficienei capitalului suplimentar (soldului debitor al
contului 312);
credit contul 314 la reducerea capitalului statutar prin anularea aciunilor anterior retrase (la
rscumprarea lor a fost ntocmit formula contabil: debit contul 314, credit contul 242);
credit conturilor 321, 322, 323 la formarea rezervelor din contul capitalului statutar;
credit contul 332 la acoperirea pierderilor anilor precedeni din contul capitalului statutar.
Aceast formul contabil se ntocmete n cazul cnd valoarea activelor nete este mai mic,
dect mrimea capitalului statutar;
credit contul 537 n scopul ntoarcerii fondatorilor sumei reducerii a valorii nominale.
Operaiunile economice de formare i modificare a capitalului statutar pot genera anumite
abateri cum ar fi: diferena dintre preul nominal al aciunii i preul de pia (de plasare),
diferenele de curs valutar din cauza necoincidenei cursului valutar din ziua formrii capitalului cu
cursul valutar n ziua achitrii, vnzarea aciunilor retrase la un curs ce difer de valoarea
nominal etc.

Capital social reprezint valoarea total a cotelor n capitalul social (aciuni, cote de participaie
etc., n funcie de forma organizatorico-juridic a entitii) ale proprietarilor entitii, care acord
acestora drepturi stabilite de statutul acesteia i de legislaia n vigoare.
Modul de formare a capitalului social este reglementat de actele legislative ale Republicii Moldova
(de exemplu: Legea privind societile pe aciuni nr. 1134-XIII din 02.04.97, Legea privind
societile cu rspundere limitat nr. 135 din 14.06.2007, Legea privind nregistrarea de stat a
persoanelor juridice i a ntreprinztorilor individuali nr.220 din 19.10.2007) i actele de constituire
a ntreprinderii (contract sau declaraia de constituire, statut, elaborat n conformitate cu
legislaia).
Aporturile proprietarilor ntreprinderii (acionari, asociai, participani) la patrimoniul depuse n
contul achitrii aciunilor (cotelor) pot fi:
mijloace bneti depuse n conturi bneti;
mijloace fixe, terenuri;
active nemateriale;
investiii;
materiale, producie, mrfuri,
creane, etc.
Mrimea capitalului social se indic n actele de constituire ale entitii i/sau n alte documente
prevzute n legislaie.
n practica constituirii societilor depunerea aporturilor n capitalul social, sub form de mijloace
bneti, se efectueaz pn la nregistrarea de stat, iar restul aporturilor pot fi depuse de
proprietari astfel: la societile pe aciuni n termen de 2 luni de la data nregistrrii de stat (vezi
12

alin. (3) al art.37 al Legii respectiv numite), iar la societile cu rspundere limitat n cel mult 6 luni
de la data nregistrrii societii (vezi art.22 al Legii respectiv numite ).
Aa dar, la depunerea n capitalul social ca aport al mijloacelor bneti, fondatorul (ii) i deschid
cont special n bnci privind depunerea aportului la capitalul social.
Exemplu :
Fondatorul unei societi cu rspundere limitat a adoptat la 05.09.201X statutul entitii, conform
cruia capitalul social n mrime de 5400 lei va fi format prin aportul n numerar n sum de 5400
lei.
Aceast operaiune se nregistreaz n evidena contabil, n baza deciziei i a ordinului de
depunere n bnci a mijloacelor bneti, astfel:
primirea aportului bnesc al fondatorului la capitalul social n sum de 5400 lei se va
nregistra ca majorare a numerarului i diminuare a capitalului nevrsat:
debit Conturi speciale la bnci- 5400 lei,
credit Capital nevrsat- 5400 lei.
constituirea capitalului social n mrime de 5400 lei se va nregistra la data nregistrrii
de stat a entitii, n baza extrasului din registrul de stat, ca majorare concomitent a
capitalului nevrsat i a capitalului social
debit " Capital nevrsat " 5400 lei,
credit Capitalul social (pn la 01.01.2014 capital statutar) 5400 lei.
Dup ce fondatorii primesc certificatul de constituire, tampila ntreprinderii ei pot deschide conturi
curente n bnci i atunci sumele depuse la conturile speciale se trec la conturile curente, astfel n
baza ordinelor de plat i extraselor bancare se nregistreaz urmtoarele formule contabile:
debit Conturi curente la bnci n valuta naional 5400 lei,sau Conturi la bnci n
valuta strin,
credit Conturi speciale la bnci 5400 lei.
Ct privete depunerea aporturilor nebneti la capitalul social, n cazul constituirii noii societi,
aceste aporturi se evalueaz n conformitate cu prevederile SNC Stocuri de mrfuri i materiale
(sau a SNC Stocuri, care ntr n vigoare de la 01.01.2014), SNC Contabilitatea activelor
nemateriale, SNC Active materiale pe termen lung (sau a SNC Imobilizri necorporale i
corporale, care ntr n vigoare de la 01.01.2014). Valoarea aporturilor nebneti la capitalul
social se aprob de adunarea general a fondatorilor, conform prevederilor alin.6 al art.114 din
Codul civil.
Exemplu
Fondatorii unei societi pe aciuni au adoptat la 25.04.201X statutul entitii, conform cruia
capitalul social n mrime de 520 000 lei se formeaz prin urmtoarele aporturi ale fondatorului:
teren n valoare de 150 000 lei i construcie n curs de execuie n valoare de 370 000 lei.
n baza datelor din exemplu dat, societatea va nregistra n evidena contabil urmtoarele formule
contabile:
Constituirea capitalului social, n baza extrasului din registrul de stat:
debit " Capital nevrsat " 520 000 lei
credit Capital nenregistrat 520 000 lei.
13

Primirea aporturilor n natur ale fondatorilor la capitalul social n baza facturilor sau a actului de
predare primire a aporturilor n natur, care au fost nregistrate la organele cadastrale:
debit Terenuri- 150 000 lei
debit Construcii n curs de execuie- 370 000 lei,
credit Capital nevrsat- 520 000 lei.
Dup nregistrarea de stat a aciunilor plasate la nfiinarea societii pe aciuni, valoarea nominal
(fixat) a acestora se contabilizeaz, n baza certificatului eliberat de Comisia Naional a Pieei
Financiare.
debit " Capital nenregistrat " 520 000 lei
credit Capital social 520 000 lei.
n cazul n care nfiinarea societii pe aciuni a fost recunoscut drept neefectuat, valoarea
aporturilor spre restituire se contabilizeaz ca diminuare a capitalului nenregistrat i majorare a
datoriilor fa de proprietari:
debit " Capital nenregistrat
credit Datorii fa de (fondatori sau ali participani) proprietari.
i dac valoarea efectiv a activelor, primite sau care urmeaz a fi primite ca aporturi n capitalul
social, depete mrimea nominal a aporturilor proprietarilor, diferena se contabilizeaz n
conformitate cu decizia organului de conducere mputernicit al entitii ca:
1. capital suplimentar, dac diferena respectiv nu urmeaz a fi restituit proprietarilor;
2. datorii fa de proprietari, cnd diferena respectiv urmeaz a fi restituitproprietarilor.
Accentum, c diferenele favorabile sau nefavorabile, aprute n dependen de data
depunerii mijloacelor bneti n valut strin de ctre proprietari, i data deciziilor de
nregistrare se reflect, conform standardelor naionale de contabilitate n vigoare ca capital
suplimentar, iar de la 01.01.2014 se vor contabilizeaz conform noilor standarde naionale de
contabilitate ca venituri i/sau cheltuieli curente.
Conform prevederilor legislaiei n vigoare, capitalul social poate fi majorat sau diminuat n
baza deciziei fondatorilor, aprobat la adunarea general a asociailor (sau acionarilor).
Operaiunile de majorare sau diminuare a capitalului social se reflect n contabilitate n baza
facturilor sau a actului de predare primire, extraselor bancare i extraselor privind
nregistrare de stat a modificrilor introduse n actele de constituire. Subiectul n cauz
va fi abordat mai detaliat la tema Capitalul propriu.
inem s menionm, c evidena analitic a capitalului social se ine pe fiecare fondatorilor,
conform datelor din Extrasul Camerei de nregistrare (la societile cu rspundere limitat) sau
a Extraselor din Registrul acionarilor (la societile pe aciuni), iar evidena sintetic se ine n
temeiul prevederilor legislaiei n vigoare, Planului de conturi contabile i de la 01.01.2014
Standardului naional de contabilitate Capitalul propriu i datorii.

2.3 Contabilitatea capitalului suplimentar

Pentru generalizarea informaiei privind capitalul suplimentar este destinat contul 312 Capital
suplimentar. n creditul acestui cont se reflect majorarea capitalului suplimentar, n debit micorarea
acestuia. Soldul contului poate fi att creditor (se nregistreaz n cap. III al Bilanului contabil cu semnul
+), ct i debitor (se reflect n cap. III al Bilanului contabil cu semnul -)
14

Capitalul suplimentar se formeaza la efectuarea urmatoarelor operatiuni:

Achitarea cotelor in capitalul statutar al intreprinderii, la crearea acesteia, la valoarea ce difera
de cea nominala - Dt 242, 243, 121, 123, 211, 217, etc. Ct 312;
Achitarea cotelor in capitalul statutar al intreprinderii la majorarea acestuia, la valoarea ce
difera de cea nominala Dt 312 Ct 311 sau Dt 537 CT 312
Revanzarea cotelor rascumparate anterior la un pret ce difera de valoarea de rascumparare
Dt 312 Ct 314 sau Dt 314 Ct 312;
Anularea actiunilor rascumparate anterior la un pret ce difera de valoarea nominala; Dt 314 Ct
312 sau Dt 312 Ct 311; Diferntele de curs aparute la depunea aporturilor in valuta straina Dt 243
Ct 312 sau Dt 312 Ct 311
Capitalul suplimentar se reflect n contabilitate n urmtoarele cazuri.
1.La plasarea aciunilor la pre ce depete valoarea nominal se ntocmete formula contabil:
debit contul 242
credit contul 312
Exemplu 2.
S.A. BASACONS la crearea societii 2000 de aciuni cu valoarea nominal de 100 lei aciunea
a plasat la preul de 115 lei aciunea.
n baza datelor din exemplu se ntocmesc urmtoarele formule contabile:
a) la valoarea nominal:
debit contul 242 200 000 lei
credit contul 311 200 000 lei
b) la diferena ditre preul de vnzare i valoarea nominal a aciunilor [(115 100) x 2 000]:
debit contul 242 30 000 lei
credit contul 312 30 000 lei
2.La depunerea aporturilor n capitalul statutar n valut strin pot aprea diferene de curs
valutar de la:
a) data ncheierii contractului de constituire a ntreprinderii i data depunerii iniiale a valutei;
b) data nregistrrii ntreprinderii i data depunerii valutei.
n cazurile acestea se ntocmesc formulele contabile:
a) la achitarea pn la nregistrarea ntreprinderii ($ 10 000 la constituire 12 lei/1 dol.; la
achitare: varianta I 13 lei/1 dol.; varianta II 11,5 lei/1 dol.):
debit contul 243, credit contul 311 la valoarea aporturilor 120 000 lei;
debit contul 243, credit contul 312 la diferena favorabil de curs 10 000 lei (130 000
120 000);
debit contul 312, credit contul 311 la diferena nefavorabil 500 lei (12 000 11 500).

2.4 Contabilitatea capitalului nevrsat

Capitalul nevrsat reprezint datoriile fondatorilor (acionarilor) privind aporturile n capitalul
statutar. Aceste datorii apar la nfiinarea ntreprinderii atunci cnd momentul de nregistrare a
ntreprinderii nu coincide cu momentul de depunere a aporturilor.
Evidena analitic a capitalului nevrsat se ine pe fondatori (acionari) i pe termen de
achitare a datoriilor.
Pentru evidena sintetic este destinat contul de activ 313 Capital nevrsat. Este un cont
rectificativ. n debitul acestui cont se reflect valoarea nominal a datoriilor privind aporturile n
capitalul statutar, n credit valoarea real a mijloacelor depuse de ctre fondatorii, acionari
n contul achitrii datoriilor privind aporturile n capitalul statutar.

15

Soldul contului este debitor i reprezint mrimea datoriilor fondatorilor privind aporturile n
capitalul statutar (se reflect n cap. III al Bilanului contabil cu semnul -).
Apariia capitalului nevrsat se nregistreaz prin formula contabil:
debit contul 313,credit contul 311 la valoarea nominal a aporturilor la capitalul statutar
neachitate de ctre fondator pn la nregistrarea de stat a ntreprinderii.
La achitarea datoriilor fondatorilor privind aporturile n capitalul statutar se ntocmete formula
contabil:
debit conturile 242, 243, 111, 121, 122, 123, 131, 211, 213, 217,
credit contul 313 la valoarea real a aciunilor depuse de ctre fondatorii n contul achitrii
datoriilor privind aporturile n capitalul statutar.
La aporturile nebneti intrate la ntreprindere TVA se trece n cont (cu excepia TVA,
referitoare la mijloacele fixe scutite de TVA (p. 23, art. 103 din Codul fiscal)).
n acest caz se ntocmete formula contabil:
debit contul 534
credit contul 313.
DT

313 Capital nevarsat

Si
contul

CT

Primirea mijloacelor de la fondatori in

Achitarii datoriilor

Cota neachitata de fondatori aferenta

aporurilor la capitalul statutar
121,123,111,112,242,243,211,213,217

Dt
Ct 313

Dt 313 Ct 311

2.5 Contabilitatea capitalului retras

Capitalul retras reprezint valoarea aciunilor sau cotelor de participaie rscumprate de ctre
ntreprindere de la acionarii (fondatorii) si.
Rscumprarea acionarilor poate fi efectuat n scopul:
micorrii capitalului statutar n urma anulrii aciunilor (cotelor de participaie) rscumprate,
revnzrii ulterioare a cotelor la un pre mai mare dect ca cel de procurare,
majorrii normei profitului la o aciune,
utilizrii aciunilor (cotelor) rscumprate pentru plata dividendelor,
prevenirii tentativelor concurenilor de a obine pachetul de control.
Evidena analitic a capitalului retras se ine pe feluri de aciuni (privilegiate i simple) i pe
fondatori (acionari).

Pentru evidena sintetic este destinat contul de activ (rectificativ) 314 Capital retras. n
debitul acestui cont se reflect preul (valoarea de procurare) a aciunilor (cotelor de participaie)
rscumprate, iar n credit: valoarea nominal a aciunilor (cotelor de participaie) anulate sau
valoarea de realizare a aciunilor (cotelor) revndute. Soldul contului este debitor i reprezint valoarea
16

aciunilor (cotelor de participare) rscumprate de la fondatori la o dat anumit (se nregistreaz n

cap. III al Bilanul contabil cu semnul -).

DT
CT

314- Capital retras

Si
Valoarea de
rascumpararea a
actiunilor retrase din
circulatie

Anularea actiunilor
rascumparate,
la valoarea nominala

Valoarea de rascumparare a
actiunilor retrase din circulatie
Dt 314 Ct 241, 242;
Diferenta dintre valoarea de
rascumparare si valoarea
nominala (Vrasc. < Vnom.)
Dt 314 Ct 312;
Diferenta dintre valoarea de
rascumparare si valoarea de
revanzare (Vrasc.<Vrevanz.)
Dt 314 Ct 312

Dt 314 Ct 311;
Diferenta dintre valoarea de
rascumparare si valoarea
nominala (Vrasc. >Vnom.)
Dt 312 Ct 314;
Revanzarea actiunilor
rascumparate, la valoarea de
revanzare
Dt 241,242 Ct 314;
Diferenta dintre valoarea de
rascumparare si valoarea de
revanzare (Vrasc.>Vrevanz.)
Dt 314 Ct 312

Exemplul 3
Societatea pe aciuni VIDAR a rscumprat de la acionarii si la 16 aprilie, n scopul
prevenirii scderii cursului aciunilor, 4000 aciuni proprii cu valoarea nominal de 75 lei
aciunea la preul de 80 lei. La 1 august au fost revndute 1800 aciuni la preul de 77 lei /
aciunea, iar la 20 august a fost nregistrat micorarea capitalului statutar prin anularea a
1500 aciuni. Ulterior, la 25 septembrie au fost revndute 700 aciuni la preul de 86 lei /
unitatea.
Se cere: de reflectat n conturi operaiile economice de mai sus.

Rezolvare:
Nr

Continutul
operatiei

Suma/lei
17

Formula contabila
Debit
Credit

Se
reflect
rscumprarea
aciunilor proprii de la
acionari (4000 80
lei / aciunea)
Se nregistreaz
revnzarea a 1800
aciuni la 1 august
(1800 77 lei)
Se reflect suma
diferenei dintre
preul de
rscumprare
i cel de revnzare al
aciunilor ((80 77)1800)
Se reflect valoarea
nominal aciunilor
anulate (1500 75
lei)
Se reflect diferena
dintre preul de
rscumprare i
valoarea nominal a
aciunilor anulate
((80 75) 1500)
Se nregistreaz
revnzarea a 700
aciuni din 25
septembrie (700 86
lei)
Se reflect suma
diferenei dintre
preul de
rscumprare
i cel de revnzare al
aciunilor ((86 80)700)

320 000

314

242

138 600

242

314

5 400

312

314

112 500

311

314

7 500

312

314

60 200

242

314

4 200

314

312

2.6 Contabilitatea rezervelor

Rezervele reprezint sumele depuse de ctre ntreprindere n scopul acoperirii pierderilor
rezultate din activitatea economico-financiar a ntreprinderii.
n dependen de coninutul economic rezervele se mpart n:
1) prevzute de legislaie a cror constituire e stabilit de lege.
Exemplu: societile pe aciuni snt obligate snt obligate s creeze rezerve n mrime de cel
puin 15% din suma capitalului statutar iniial, fondurile de investiii - 30% din suma capitalului
statutar, bncile comerciale 25% din suma mijloacelor atrase de la clieni. Volumul rezervelor
se indic n documentele de constituire;
18

2) prevzute de statut a cror creare, mrime i scop snt prevzute de statutul

ntreprinderii.
Rezervele prevzute de statut n cazul societilor pe aciuni se formeaz din defalcri anuale
din profitul net pna la atingerea mrimii prevzute de statutul societii. Volumul defalcrilor se
stabilete de adunarea generala a acionarilor. Capitalul de rezerva trebuie s fie plasat n
active cu lichiditate nalt, care ar asigura folosirea lui n orice moment.
Exemplu: ntreprinderea poate s creeze rezerve pentru dezvoltarea social i a produciei,
stimularea lucrtorilor.
3) alte rezerve a cror creare i mrime nu e prevzut n statut, dar ele constituie conform
deciziei adunrii fondatorilor sau a adunrii de conducere a ntreprinderii.
Rezervele se folosesc pentru:
majorarea capitalului statutar
acoperirea pierderilor anilor precedeni i anului curent
plata dividendelor (de regul, pentru aciunile privilegiate) n cazul insuficienei profitului.
Evidena analitic a rezervelor se ine pe categorii de rezerve, surse de formare i direcii de
utilizare. Pentru evidena sintetic snt destinate conturile de pasiv 321, 322, 323. n creditul
acestor conturi se reflect constituirea rezervelor, n debit utilizarea lor. Soldurile conturilor
snt creditoare i reflect mrimea rezervelor existente la o dat anumit (se reflect n cap. III
a Bilanului contabil).
La formarea rezervelor se ntocmete formula contabil:
debit conturile 332,
credit conturile 321, 322, 323.
Utilizarea rezervelor se nregistreaz prin formula:
debit conturile 321, 322, 323 la suma total a rezervelor utilizate
credit contul 311 la suma rezervelor utilizate pentru majorarea capitalului statutar,
credit conturile 332 la suma rezervelor utilizate pentru acoperirea pierderilor
neacoperite a anilor precedeni,
credit contul 537 la suma rezervelor utilizate pentru achitarea dividendelor pe aciuni
privilegiate.
Operaiile legate de formarea i utilizarea rezervelor se reflect n registre contabile (jurnale,
borderouri, situaii), forma i structura crora se stabilete de ctre fiecare ntreprindere.
Exemplul 4
La 1 ianuarie rezervele prevzute de statut ale societii pe aciuni VIDAR constituiau 25000
lei. Pe parcursul anului au avut loc urmtoarele modificri n fondul rezervelor
statutare:
la 15 martie au fost formate rezerve prevzute de statut din profitul anului precedent 3 600
lei;
la 20 aprilie au fost achitate dividende pentru aciuni prefereniale din contul rezervelor
statutare 10 000 lei;
la 30 aprilie a fost efectuat majorarea rezervelor statutare pe seama capitalului suplimentar
2 000 lei;
conform deciziei adunrii generale a acionarilor din 1 august s-a hotrt de a majora
capitalul statutar al ntreprinderii, din contul rezervelor statutare 6 000 lei;
n luna noiembrie au fost efectuate defalcri n fondul de rezerve pe contul profitului anului de
gestiune curent 5000 lei.
Se cere: de reflectat n conturi operaiile economice de mai sus i de determinat soldul
contului 322 Rezerve prevzute de statut la finele anului.
Rezolvare:
19

Nr
1

Coninutul operaiei
15 martie se reflect suma
defalcrilor efectuate n fondul
rezervelor statutare pe seama
profitului anilor precedeni
20 aprilie calculul
dividendelor din contul
rezervelor prevzute de
statut
30 aprilie se reflect
majorarea rezervelor statutare
pe seama
capitalului suplimentar
1 august utilizarea
rezervelor prevzute de statut
pentru majorarea
capitalului statutar
Reflectarea majorrii
rezervelor prevzute de statut
pe seama
profitului anului de gestiune
curent

Formula contabila
Suma,lei
3600

Debit

Credit

332

322

322

537

312

322

322

311

334

332

10000

2000

6000
5000

2.7 Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii

neacoperite)
Profitul net (pierderea net) reprezint rezultatul financiar al perioadei de gestiune dup
impozitare. ntreprinderea obine profit net atunci cnd veniturile ntreprinderii depesc
cheltuielile. n caz contrar ntreprinderea obine pierdere net.
Profitul net (pierderea net) se determin n contul 351 Rezultat financiar total.
La finele anului de gestiune n acest cont se trec:
1. n debit cheltuielile suportate n timpul anului;
2. n credit veniturile ntreprinderii n timpul anului.
La nregistrarea veniturilor se ntocmesc formulele:
debit conturile 611, 612, 621, 622, 623,
credit contul 351.
La nregistrarea cheltuielilor se ntocmesc formulele:
debit contul 351,
credit conturile 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723, 731;
n cazul n care rulajul creditor al contului 351 Rezultat financiar total depete rulajul
debitor ntreprinderea obine profit i la aceast sum se ntocmete formula contabil:
20

 debit conturile 351,

credit contul 333.
n cazul n care rulajul debitor al contului 351 Rezultat financiar total depete rulajul
creditor ntreprinderea obine pierdere i la aceast sum se ntocmete formula contabil:
debit contul 333,
credit contul 351.
Suma profitului net (pierderii nete) obinut se reflect n rndul 150 Profit net (pierdere
net) al Raportului privind rezultatele financiare i n rndul 590 Profit net (Pierdere
net) a perioadei de gestiune al Bilanului contabil.
La nceputul unui nou an de gestiune profitul net (pierderea net) al perioadei de gestiune este
trecut la profitul nerepartizat (pierderea neacoperit) al anilor precedeni (contul 332 Profit
nerepartizat (pierdere neacoperit) al anilor precedeni). Aceasta se numete reformarea
bilanului contabil, la care se ntocmesc formulele contabile:
la suma profitului net :
debit contul 333,
credit contul 332
la suma pierderii nete:
debit contul 332,
credit contul 333,
n dependen de modul de utilizare a profitului nerepartizat, stabilit n baza deciziei
proprietarilor ntreprinderii, se ntocmesc urmtoarele formule contabile:
la suma profitului nerepartizat al anilor precedeni utilizat pentru crearea rezervelor:
debit contul 332,
credit conturile 321, 322, 323.
la suma profitului nerepartizat utilizat pentru majorarea capitalului statutar:
debit contul 332,
credit contul 311.
la suma profitului nerepartizat utilizat pentru plata dividendelor:
debit contul 332,
credit contul 537.
n cazul n care ntreprinderea obine pierderi acestea pot fi acoperite pe seama:
profitului nerepartizat al anilor precedeni:
debit contul 332,
pe diferite subconturi pentru fiecare
credit contul 332.
an
rezervelor
debit conturile 321, 322, 323,
credit contul 332.
Partea principal a profitului ntreprinderii se folosete pentru plata dividendelor fondatorilor
(acionarilor). Mrimea dividendelor i modul de plat a acestora se stabilete de ctre
adunarea fondatorilor (acionarilor) la sfritul anului de gestiune, ns n unele cazuri
ntreprinderile pot s plteasc fondatorilor dividende n form de avans.
Evidena analitic a acestor dividende se ine pe fiecare fondator (acionar).
Pentru evidena sintetic a dividendelor pltite n avans este destinat contul de activ 334
Profitul utilizat al anului de gestiune. n debitul acestui cont se nregistreaz sumele
dividendelor pltite n avans, iar n credit trecerea n cont a dividendelor la efectuarea
decontrilor definitive cu fondatorii. Soldul contului este debitor i reprezint suma
dividendelor pltite n avans la o anumit dat (se reflect n cap. III al Bilanului contabil cu
semnul -). Aceast sum corecteaz suma profitului net (pierderii nete) din contul 333.
21

Utilizarea profitului anului de gestiune se reflect prin formulele contabile:

1. Calcularea dividendelor pltite n avans:
debit contul 334,
credit conturile 537.
2. Reinerea impozitului pe venit din suma dividendelor achitate n avans:
debit contul 537,
credit conturile 534.
Acest mod de reflectare a impozitului pe venit reiese din prevederile art. 15 i 901 din Codul
fiscal n condiiile n care se aplic cota zero la impozitul pe venit.
La reformarea Bilanului contabil suma dividendelor pltite n avans se trece la
diminuarea profitului net al perioadei de gestiune prin formula contabil:
debit contul 333,
credit contul 334.
Achitarea datoriei fa de fondatori privind dividendele calculate se reflect prin formula
contabil:
debit contul 537,
credit conturile 241, 242, 243.
Exemplul 5
Capitalul propriu al societii pe aciuni AZURIT cuprinde: capital statutar, capital
suplimentar, rezerve, profit nerepartizat, capital secundar. Capitalul statutar al ntreprinderii
VIDAR SA la 1 ianuarie 2005 era dezvluit n 6000 aciuni simple cu valoarea nominal de 20
lei aciunea.
n luna martie 2005 a fost anunat emisia suplimentar a 1500 aciuni simple care au
fost vndute la preul de 24 lei / aciunea.
n luna mai 2005 la adunarea general a acionarilor a fost luat decizia privind
majorarea valorii nominale a aciunilor plasate de la 20 la 25 lei: pe seama
profitului nerepartizat al anilor precedenti - 22000 lei i a rezervelor statutare
15500 lei.
La 15 martie 2006 s-a calculat profitul net al anului 2005 n sum de 38600 lei,
care la reformarea bilanului contabil a fost reflectat drept profit al anilor precedeni.
Conform deciziei adunrii generale a acionarilor din 15 martie 2006 profitul net a
fost utilizat astfel: calculul dividendelor acionarilor n mrime de 1,5 lei / aciune; majorarea
rezervelor prevzute de statutul n mrime de 12000 lei; defalcri n fondul altor rezerve 5600
lei.
de ntocmit formulele contabile
Rezolvare:
Nr

Continutul operatiei

Reflectarea mijloacelor bneti

ncasate n cursul emisiei suplimentare
a aciunilor din luna martie 2005 (1500
24lei)
Reflectarea valorii nominale a
aciunilor din emisia suplimentar
(1500 20 lei)
Reflectarea sumei diferenei dintre

2
3

22

Suma,l
ei

Formula
contabila
Debit Credit

36000

244

537

537

311

30000
6000

4
5

6
7
8

preul de vnzare i valoarea nominal

a aciunilor din emisia suplimentar (4
lei 1500)
nregistrarea transferrii mijloacelor
bneti de la contul provizoriu la cel
permanent
Reflectarea majorrii valorii nominale
a aciunilor, din contul:
- profitului nerepartizat al anilor
precedeni
- rezervelor statutare
nregistrarea profitului net al anului de
gestiune curent
La reformarea bilanului contabil,
soldul contului 333 se trece la
rezultatele anilor precedeni
Utilizarea profitului nerepartizat al
anului de gestiune precedent, dup
cum
urmeaz:
- calculul dividendelor acionarilor
(7500 aciuni 1,5 lei)
- majorarea fondului de rezerve
prevzute de statut
- majorarea altor rezerve existente la
ntreprindere
Achitarea dividendelor acionarilor

537

312

242

244

22000

332

311

15500
38600

322
351

311
333

38600

333

332

11250

332

537

12000

332

322

5600

332

323

11250

537

242

36000

2.8 Evidena capitalului secundar

Capitalul secundar cuprinde diferenele din reevaluarea activelor pe termen lung i
subveniile de stat. Diferenele din reevaluarea activelor apar n rezultatul reevalurii activelor
materiale, mijloacelor fixe, investiiilor financiare active i a altor active pe termen lung.
n rezultatul reevalurii pot fi stabilite:
diferene pozitive (ecartul de reevaluare) cnd valoarea activelor dup reevaluare este mai
mare dect valoarea pn la reevaluare;
diferene negative (reducerea valorii activelor) cnd valoarea activelor dup reevaluare este
mai mic dect valoarea pn la reevaluare.
Evidena analitic a diferenelor din reevaluare se ine pe tipuri de active pe termen lung
reevaluate.
Pentru evidena sintetic este destinat contul de pasiv 341 Diferenele din reevaluarea
activelor pe termen lung. n creditul acestui cont se nregistreaz suma ecartului de
reevaluare a activelor pe termen lung, n debit suma reducerilor de reevaluare. La ieirea
activelor pe termen lung sumele ecartului la evaluare se trec la venituri, iar reducerilor la
cheltuielile activitii de investiii la ntreprindere.
Soldul activului poate fi:
creditor cnd suma total a ecartului de evaluare depete suma total a reducerilor de
reevaluare,
debitor cnd suma reducerilor este mai mare dect suma ecartului de reevaluare.
23

Soldul creditor se nregistreaz n cap. III al Bilanului contabil cu semnul +, iar soldul
debitor tot n acest capitol cu semnul -.
Diferenele din reevaluarea activelor pe termen lung se reflect prin formulele contabile:
1) ecartul de reevaluare:
debit conturile 111, 121, 122, 123, 125, 133,
credit contul 341;
2) reducerea de reevaluare:
debit contul 341;
credit conturile 111, 121, 122, 123, 125, 133.
La ieirea activelor pe termen lung:
1) ecartul de reevaluare se trece la veniturile activitii de investiii prin formula contabil:
debit contul 341,
credit conturile 621.
2) reducerile de reevaluare se trec la cheltuielile activitii de investiii prin formula contabil:
debit contul 721;
credit conturile 341.
Subveniile de stat reprezint a doua parte component a capitalului secundar.
Conform SNC 20 Contabilitatea subveniilor i publicitatea informaiei aferent
asistenei de stat subveniile de stat sunt considerate ajutoarele de stat acordate
ntreprinderii sub form unor transferuri de resurse n schimbul respectrii anumitor condiii la
activitatea operaional a acesteia.
Ajutoarele pot fi acordate ca granturi, donaii, alocaii, asisten financiar sau tehnic, prime
.a.
Acestea pot fi primite n form de mijloace bneti, active materiale sau nemateriale, investiii.
Condiiile acordrii ajutoarelor de stat pot fi: crearea de ctre ntreprindere a locurilor noi de
munc. Meninerea unor preuri garantate de stat, atunci n cazul cnd preurile formate n mod
liber nu reuesc s acopere cheltuielile efectuate de ctre ntreprindere.
Subveniile de stat, inclusiv cele nebneti, se evalueaz la valoarea venal (de intrare) numai
n momentul n care va exista o certitudine ntemeiat c:
ntreprinderea va respecta condiiile de acordare a acestora; i
subveniile vor fi primite.
Evidena analitic a subveniilor se ine pe surse de intrare a mijloacelor i direcii de utilizare a
acestora.
Pentru evidena sintetic a subveniilor este destinat contul de pasiv 342 Subvenii.
n creditul acestui cont se reflect intrarea sau primirea subveniilor, n debit utilizarea sau
restituirea acestora organelor de stat n cazurile prevzute de legislaie. Soldul contului este
creditor i reprezint mrimea subveniilor primite, dar neutilizate de ctre ntreprindere la o
anumit dat i se reflect n cap. III al Bilanului contabil.
Modul de contabilizare a subveniilor depinde de condiiile de acordare a acestora. n
dependena de modul de utilizare a subveniilor, de durata perioadei de obinere a avantajului
economice acordate ntreprinderii n schimbul anumitor condiii pot fi utilizate i alte scheme de
formule contabile privind utilizarea subveniilor.
Aici snt examinate numai operaiunile economice i formulele contabile de baz.
Subveniile de stat se contabilizeaz prin metoda capitalului, sau prin metoda venitului.
Metoda capitalului constat subveniile sub form de active materiale, nemateriale sau
investiii pe termen lung.
1. La primirea acestor mijloace iniial (pn la reflectarea lor n componena capitalului) se
ntocmete formula contabil:
debit conturile 111, 112, 121, 123, 131,
credit conturile 423 Finanri i ncasri cu destinaie special.
24

2. Metoda capitalului se admite i la contabilizarea mijloacelor bneti ncasate, care vor fi

destinate crerii activelor pe termen lung. n aa caz se ntocmete formula contabil:
debit conturile 241, 242, 244,
credit conturile 423 Finanri i ncasri cu destinaie special.
Dup utilizarea mijloacelor bneti la crearea activelor pe termen lung reflectm intrarea
activelor create n modul urmtor:
3. La crearea activelor prin intermediul antreprenorilor se ntocmete formula contabil:
debit conturile 112, 121 la valoarea activului creat (fr TVA),
debit contul 534 la suma TVA,
credit contul 521 la datoria fa de furnizor, inclusiv TVA.
4. La crearea activelor n regie se ntocmete formula contabil:
debit conturile 112, 121 la consumurile referitoare la crearea activului,
credit conturile 211, 213, 214, 531, 533, 812 etc. la consumurile efectuate;
5. La predarea obiectului n exploatare se ntocmete formula contabil:
debit contul 111 sau 123,
credit contul 112 sau 121.
6. Dup predarea obiectului n exploatare (n cazul cnd sunt primite active pe termen lung
(operaiunea 1) i n cazul cnd au fost primite subvenii sub form de mijloace bneti
(operaiunea 2)) i ndeplinirea condiiilor aferente subveniilor acestea se trec la majorarea
capitalului secundar prin formula contabil:
debit contul 423,
credit contul 342.
7. Pe msura exploatrii activelor n mrimea cheltuielilor efectuate, referitoare la aceste active
(uzura, amortizarea) subvenia se va trece la veniturile perioadei n care au fost efectuate
cheltuielile respective.
De exemplu, dac a fost calculat uzura obiectului de mijloace fixe creat din subvenii n sum
de 20 000 lei va fi ntocmit formula contabil:
debit contul 712, 713, 813 20 000 lei,
credit contul 124 20 000 lei.
Concomitent la recunoaterea cheltuielilor referitoare la uzura calculat se recunosc i
veniturile n aceiai sum, fiind ntocmit formula contabil:
debit contul 342,
credit contul 622.
n aa caz, veniturile i cheltuielile de la utilizarea obiectului creat din subsidii, fiind
recunoscute n aceiai sum i n aceiai perioad, rezultatul financiar a ntreprinderii nu va fi
influenat, adic va fi egal cu zero.
Dac subveniile nu se utilizeaz conform condiiilor stabilite la oferirea acestora statul poate
s cear rambursarea acestora.
La suma stabilit de rambursare organelor de stat, se ntocmete formula contabil:
debit contul 342,
credit conturile 111, 121, 123, 241, 242.

25

Concluzie:
Cea mai bun structur a capitalului depinde de mai muli factori. Astfel, dac o firm i
finaneaz activitile din mprumuturi, creditorii ateapt ca suma investit plus dobnda s le
fi achitat conform contractului de mprumut. Imposibilitatea firmei de a achita sumele
scadente, poate conduce la aciuni n justiie din partea creditorilor.
Finanarea unei afaceri prin intermediul mprumutului este mai ieftin dect prin intermediul
capitalului. Aceasta se datoreaz faptului c:
1. creditorii solicit o parte mai mic din profit dect acionarii. Investiiile finanate din datorii
prezint un risc mai mic dect investiiile finanate de ctre acionari deoarece acetia din urm
doresc s ncaseze dividende care trebuie s se situeze cel puin la nivelul dobnzii acordate
de bnci, deponenilor. Pe de alt parte autofinanarea prezint o mai mare siguran din
punctul de vedere al riscului cu care se confrunt ntreprinderea.
2. o afacere profitabil genereaz un cost al ndatorrii mai mic dect costul capitalului
propriu, deoarece profitul din exploatare este diminuat cu impozitul pe profit, i care reprezint
o cheltuial deductibil din punct de vedere financiar.
3. costurile atragerii de noi creditori, sunt n general mai mici dect cele necesare emiterii de
noi aciuni. Dup prerea noastr, exist cteva aspecte pozitive din finanarea unei firme prin
ndatorare, i cu toate acestea firmele tind s evite nivelurile nalte de finanare extern, din
cauza riscului financiar ridicat. Acest lucru se poate explica prin faptul c dobnda trebuie
pltit creditorilor financiari indiferent de cash-flow-ul afacerii. Dac firma are dificulti legate
de activitatea operaional, n mod direct va avea i greuti n a-i plti creditorii nonfinanciari,
acionarii, creditorii financiari, etc. Ideea de baz a levierului financiar este urmtoarea: dac
firma obine un profit mare acionarii pretind s ncaseze sub form de dividende profitul rmas
dup rambursarea costurilor creditrii. Dac profitul este mic, creditorii trebuie s fie pltii, iar
proprietarilor de capital nu mai pot solicita dividende. Imposibilitatea ntreprinderii de a plti
dobnda aa cum a fost stabilit prin contractul de credit, poate genera incapacitatea
financiar a acesteia. Aceasta este condiia conform creia o
firm poate adopta decizii sub presiunea timpului, pentru a-i ndeplini obligaiile legale fa de
creditori. Aceste decizii pot s nu corespund intereselor proprietarilor firmei. Pentru a-i
evalua serviciul datoriei externe o firm trebuie s-i calculeze indicele datoriilor sau ponderea
datoriilor n totalul capitalurilor: Datorii / Capitaluri Totale Cu ct indicele se apropie de unitate,
cu att mai mare este i finanarea strin a operaiunilor ntreprinderii, comparativ cu
finanarea proprie. O alt msur de evaluare a structurii capitalului o reprezint indicele
datoriilor n totalul activelor, adic cte din activele unei firme sunt finanate din datorii: Datorii /
Active n practic, exist o tendin a firmelor din anumite segmente industriale de a folosi ntro mai mare msur finanarea prin ndatorare dect autofinanarea, i care depinde de
diferenele care exist n structura capitalului, n cadrul industriilor: - industriile care se bazeaz
26

mai mult pe cercetare i dezvoltarea de noi produse i tehnologii (firmele de produse

farmaceutice) tind s aib un grad de finanare prin ndatorare al activelor mai
sczut, dect firmele care nu se bazeaz pe cercetare i dezvoltare. - industriile care necesit
retehnologizri (spre exemplu: firmele productoare de ncalminte) tind s aib un nivel mai
sczut al acestor indicatori. Este de asemenea interesant s se observe nivelul indicilor
privind ndatorarea n cadrul industriilor. De exemplu, n industria energiei electrice exist un
nivel mai mare al acestui indice dect n industria buturilor. Exist o variaie chiar i n cadrul
acestei industrii. ntrebarea care se pune este urmtoarea: de ce unele industrii tind la un nivel
mai nalt de ndatorare, dect altele. Un rspuns posibil ar fi c acestea depind de rolul
levierului financiar, de risc i de nivelul de impozitare al profitului.
5. Concluzii
1. Este dificil dac nu chiar imposibil pentru ca managerii s determine exact structura
optim a capitalului unei firme.
2. Managerul financiar trebuie s ia n considerare cerinele de stabilitate i de volatilitate a
firmei, ca de altfel i costul stabilitii financiare atunci cnd decide ntre creditarea firmei sau
reinvestirea profitului.
3. Probabilitatea existenei unei arii acceptabile (optime) a indicatorilor de genul datorii/
active. 4. Finanarea prin intermediul datoriilor sau al capitalurilor proprii creeaz tipuri de
obligaii diferite ale firmelor.
5. Finanarea prin credite oblig firma s plteasc dobnda creditorilor si conform
contractului. Dac firma ctig mai mult dect este necesar pentru a-i achita datoriile, poate
fie s distribuie surplusul acionarilor fie s-l reinvesteasc.

27