Sunteți pe pagina 1din 300

APARATUL DIGESTIV

1. Cavitatea bucala
- este segmentul incipient al tubului digestiv
- participa la multiple activitati:masticatie,digestie,deglutitie,formarea bolulului alimentar,fonatie
- este delimitata anterior de buze,posterior de faringe,lateral de obraji,superior de bolta palatina iar in-ferior de
planseul bucal
- este impartita de arcadele dentare in doua compartimente:vestibul si gura propriu-zisa
- in gura propriu-zisa se afla dintii,limba,aici se varsa produsul de secretie al glandelor salivare
2. Mucoasa bucala
- tapeteaza cavitatea bucala incepand de la fata interna a buzelor si pana la istm
- se reflecta pe maxilare formand gingia si pe limba formand mucoasa linguala
- histologic,mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu stratificat nekeratinizat si un corion
- epiteliul stratificat pavimentos necheratinizat,in zonele supuse masticatiei prezinta celule superficiale ce
contin granule de keratina,turtite,pavimentoase,sarace in organite cu nucleu picnotic datorita procesului de
parakeratinizare
- celulele din stratul mijlociu al epiteliului contin glicogen
- celulele epiteliale sunt hormonodependente si ajuta la stabilirea sexului prin intermediul corpusculu-lui Barr
- corionul este format dintr-un tesut conjunctiv care se invagineaza supraiacent si formeaza papile
- corionul superficial este format din tesut conjunctiv lax,bogat vascularizat
- corionul profund format din tesut conjunctiv dens,bogat in fascicule de colagen si elastice
- in corion se mai afla tesut limfoid si glande salivare mici cu acini serosi,mucosi sau micsti
- mucoasa are o culoare roz-rosie,este umeda si lucioasa.
- mucoasa fixa este puternic aderenta de stratul subjacent
- mucoasa mobila repauzeaza pe o submucoasa alcatuita din tesut conjunctiv lax
- vascularizatia mucoasei bucale este bogata,similara cu a pielii
- inervatia senzitiva este foarte bogata
- unele regiuni ale mucoasei bucale percep inegal si diferit excitantii(chimici,termici,mecanici)
3. Buzele
- sunt 2 cute musculo-membranoase ce delimiteaza orificiul bucal si inchide anterior cavitatea bucala
- buza prezinta la exterior pielea,un plan mijlociu format dintr-un ax musculo-conjunctiv iar posterior mucoasa
labiala si o margine libera denumita rosul buzelor
- fata externa este acoperita de piele cu toate formatiunile sale anexe:foliculi pilosi,glande sebacee,su-doripare
- zona mijlocie este compusa din fibre musculare striate a muschiului orbicular si tesut conjunctiv lax si elastic
bogat in vase sanguine si fibre nervoase
- marginea libera este formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos,subtire ce contine eleidina
- culoarea rosie a buzelor este data de plexul capilar sanguin
- marginea libera nu contine fibre de par,glande salivare mici,sebacee si sudoripare dar contin termina-tii
nervoase libere senzoriale
- vascularizatia este asigurata de inelul arterial situat in jurul gurii,intre stratul muscular si corion
- inervatia este asigurata de fibre motoare ale nervului facial pentru musculara si fibre senzitive ce provin din
ramuri ale trigemenului distribuite in epiteliul mucoasei si conjunctivul limbii.

4. Papilele linguale
- limba este constituita dintr-un schelet fibro-muscular,invelit de o mucoasa
- mucoasa linguala de pe fata superioara,adaptata masticatiei este groasa,aderenta de planurile muscu-lare
subiacente si prezinta numeroase proeminente denumite papile linguale
- fiecare papila contine un ax conjunctivo-vascular derivat din corion si tapetat de un epiteliu de supra-fata
- papilele filiforme sunt cele mai numeroase,omogen dispuse,sunt lungi si subtiri,de forma conica si acoperite
la varf de un capison de epiteliu cheratinizat
- celulele superficiale ale papilelor filiforme se descuameaza in timpul masticatiei
- in papilele filiforme lipsesc mugurii gustativi
- papilele fungiforme sunt mai putin numeroase,dispersate neregulat mai ales la nivelul marginilor si varful
limbii,au forma de ciuperca
- papilele fungiforme au un ax conjunctiv bogat vascularizat ce ii ofera culoarea roz si un epiteliu de acoperire
ce prezinta in grosimea sa muguri gustativi
- papilele din varful limbii detecteaza gustul dulce iar cele de la margine,gustul amar si sarat
- papilele circumvalate sunt cele mai mari si mai putin numeroase,aliniate in forma de V
- papilele circumvalate se prezinta ca o proeminenta mamelonara,sunt infundate in mucoasa linguala si
inconjurate de un sant circular denumit vallum la baza caruia se deschid glande salivare mici Ebner
- epiteliul papilelor circumvalate prezinta numerosi muguri gustativi (200-300 pentru o singura papila) pentru
gustul amar si un corion bogat vascularizat cu infiltratii limfoide si glande seroase.
- papilele foliate sunt situate de-a lungul marginilor limbii,apar ca niste pliuri paralele dispuse per-pendicular
pe axul limbii
- papilele foliate contin putini muguri gustativi
- corionul mucoasei dorsale a limbii este format dintr-un tesut conjunctiv dens ce contine glande sali-vare
mici,glande linguale seroase sau mucoase.
5. Dentina
- este de origine mezenchimala si constituie scheletul dintelui
- este acoperita la nivelul coroanei de smal,la nivelul radacinii de cement iar in partea interna delimi-teaza
camera pulpara
- are o culoare alb-galbuie,semitransparenta si cu un anumit grad de elasticitate
- este un tesut acelular,mineralizat mai dur ca osul compact si mai putin dur decat smaltul
- contine 69-70% saruri minerale sub forma cristalelor de hidroxiapatita si 23-30% substante organince (fibre de
colagen I,glicozaminoglicani si apa)
- histologic este format dintr-o matrice organica intercanaliculara calcificata si din canalicule dentinare
- canaliculele dentinare se extind radiar de la camera pulpara spre periferia dentinei,prezentand un traiect sinuos
in forma literei S
- canaliculele dentinare se subtiaza treptat spre periferia dentinei si totodata se ramifica si se anastomozeaza
- fiecare canalicul este delimitat de un strat subtire de predentina ce constituie teaca lui Neumann
- dentina intercanaliculara este constituita dintr-o matrice organica ce contine o substanta fundamenta-la
amorfa,bazofila,bogata in glicozaminoglicani,proteine si fibre colagene I groase.
- componenta minerala a dentinei este organizata sub forma de microcristale de hidroxiapatita ce sunt dispuse in
jurul fibrelor de colagen
- dentinogeneza se desfasoara ritmic in lame concentrice,realizate succesiv de la periferie spre profunzime in
detrimentul pulpei dentare
- dentina prezinta in structura sa zone de hipomineralizare.
6. Smaltul
-este o structura de origine epiteliala,avasculara foarte dura ce acopera coroana dintelui si se termina la nivelul
coletului
2

- este transparent,incolor
- grosimea variaza cu tipul de dinte dar chiar la acelasi dinte este mai gros pe fata ocluzala
- structura chimica se caracterizeaza prin sarurile minerale in proportie de 96-98%,organizate sub forma de
cristale de hidroxiapatita si de alte elemente:Na,K,Pb,Cu,Zn,Fe
- suprafata smaltului prezinta floruri,cea ce ii asigura duritatea caracteristica
- histologic,smaltul este un tesut acelular,avascular format din prismele adamantine si substanta interprismatica
- prismele adamantine prezinta o matrice alcatuita din componente fibrilare,paralele cu axul prismei ce se
intretaie si formeaza o retea cu ochiuri in care se prind cristale de hidroxiapatita
- substanta interprismatica,este o substanta de cement ce sudeaza prismele intre ele
- smaltul poate prezenta zone de hipomineralizare:lamele de smalt si tufele de smalt
- lamele de smalt sunt formatiuni ce rezulta in urma unui defect de dezvoltare a unor amenoblaste,de-fecte de
calcifiere sau fracturi ale smaltului.
- lamele de smalt apar ca zone hipomineralizate ce traverseaza spatiul interprismatic si in care se acu-muleaza
material organic provenit din dentina sau saliva
- tufele de smalt sunt zone liniare de hipomineralizare,ramificate ce nu ajung la suprafata smaltului si sunt mai
numeroase in zona coletului.
7. Pulpa dentara
- este o structura de origine conjunctiv-mezenchimatoasa,formata dintr-un tesut conjunctiv mucos,bo-gat
vascularizat si inervat
- histologic este alcatuita din elemente celulare,fibre,substanta fundamentala,vase si nervi.
- populatia celulara este reprezentata de fibroblaste,fibrocite,odontoblaste,macrofage,celule mezenchimale,limfocite si plasmocite
- fibrele conjunctive sunt fibre de precolagen orientate in toate sensurile alcatuind retele foarte fine
- substanta fundamentala este similara cu cea din tesutul mezenchimatos,are consistenta semifluida,ge-latinoasa
si este metacromatica,bogata in mucopolizaharide,acid hialuronic,ioni si metaboliti
- vascularizatia este asigurata de o arteriola aferenta ce se ramifica intr-o retea in pulpa dentara,ce formeaza un
plex subodontoblastic
- inervatia este asigurata prin fibre nervoase mielinice care apoi se ramifica in fibre nervoase amielini-ce,din
care o parte se termina in peretii vasculari iar altele formand un plex nervos subodontoblastic
- orice stimul fizic sau chimic este receptionat sub forma senzatiei de durere si nu sub forma de senzatii de
cald,rece,atingere,presiune sau frecare
- functia pulpei dentare are la baza structura sa de tesut mezenchimatos,a carei integritate si functiona-litate este
necasara mentinerii vitalitatii tesuturilor dentare
- odontoblastele asigura formarea dentinei
- macrofagele si limfocitele asigura apararea si integritatea dintelui
- prin vascularizatie se asigura schimburile metabolice din masa dentinara
8.Odontoblastul
- odontoblastele sunt celule tinere diferentiate,caracteristice pupei dentare
- sunt localizate intr-un strat continuu la periferia pulpei tinere
- in regiunea coronara odontoblastele sunt mai numeroase,inalte,cilindrice sau ovalare si elaboreaza o dentina
ordonat structuralizata
- in zona radiculara odontoblastele sunt mai rare,mai scunde,cuboidale pentru ca spre apex sa devina aplatizate
- nucleul este situat spre polul bazal al celulei,rotund sau ovalar cu mai multi nucleoli
- citoplasma bazofila,bogata in organite celulare implicate in sinteza proteica:un RER dezvoltat dispus
supranuclear,numerosi ribozomi,mitocondrii si un aparat Golgi reprezentat peri si supranuclear,microtubuli si microfilamente
- la suprafata odontoblastele prezinta desmozomi
3

- din corpul celular pornesc mai multe expansiuni citoplasmatice,una unica-fibra lui Tomes si altele mai scurte
si numeroase din polul bazal
- fibra lui Tomes localizata in canaliculele dentinare,este o prelungire citoplasmatica subtire,unica,lunga,invelita de o plasmalema si contine citoplasma clara,granule de secretie,microtubuli si microfilamente
- odontoblastele contin fosfataza alcalina,complexe glicoproteice si vacuole sudanofile
- au rol in sinteza glicoproteinelor din structura matricei dentinare si in sinteza fibrelor reticulinice si de colagen
9. Parodontiul
- este format din totalitatea structurilor care asigura fixarea si supendarea dintelui in alveola:ligamente-le
alveolodentare,gingie,cement si osul alveolar
- cementul dentar este o structura celulara ce acopera dentina radiculara,de culoare galbena,alcatuit dintr-o
matrice mineralizata in care se gasesc cimentoblaste si cimentocite
- grosimea cementului creste progresiv de la colet spre apex
- cementul contribuie la fixarea dintelui in alveola prin intermediul fibrelor din ligamentele periodon-tale care
printr-o extremitate se insera si se includ in ciment
- osul alveolar este o structura care delimiteaza o cavitate sapata in arcada dentara si in care se fixeaza radacina
dintelui pana la colet
- osul alveolar se formeaza cu eruptia dintelui si prezinta doua lame de tesut osos compact si un miez de tesut
osos spongios
- ligamentul alveolar este o structura conjuctiva care stabilizeaza dintele in alveola si care este spatiul cuprins
intre radacina dintelui si osul alveolar
- histologic ligamentul alveolar este format din fibre colagene,de reticulina,oxitalamice,fibroblaste,macrofage,mastocite,vase din artera dentara,interdentara si arborizatii libere provenite din nervul dentar
- mucoasa gingivala adera strans de osul alveolar si este alcatuita dintr-un epiteliu pavimentos si un corion
format din tesut conjunctiv dens alcatuit din fibre,substanta fundamentala,celule,vase si nervi.
10.Dezvoltarea dentinei
- se diferentiaza prima inca din luna IV-V si se formeaza tot timpul vietii
- inceputul dentinogenegezei este marcat de hipertrofia odontoblastelor si intensificarea activitatii secretorii ale
celulelor,bazofilia creste iar polarizarea organitelor devine concreta
- dentinogeneza se desfasoara in 2 faze:faza de elaborare a matricei organice necalcifiata si faza de mineralizare
a matricei formate
- mineralizarea se desfasoara cu o viteza paralela cu edificarea matricei
- dentinogeneza debuteaza la nivelul coroanei,de la limita amelo-dentinara inspre interior prin apozitie ritmica
si succesiva de straturi lamelare,de dentina
- formarea matricei incepe prin aparitia fibrelor Korff care patrund printre odontoblastele diferentiate si le
distanteaza de stratul adamantin.
- initial fibrele Korff sunt de natura reticulinica pentru ca apoi sa se matureze in fibre colagene
- dea lungul fibrelor Tomes odontoblastele elaboreaza o substanta fundamentala amorfa,nemineralizata alcatuita
din mucopolizaharide si colagen ce se dispune in mod progresiv si ritmic in straturi succesive
- prin depunerea de matrice odontoblastele se distanteaza de membrana bazala
- mineralizarea incepe cand lama de predentina apropiata de jonctiunea smalt-dentina a atins grosimea de 10-20
m.
- procesul de mineralizare incepe sub forma unor depozite de cristale bogate in calciu,fosfor si pota-siu,proveite
din sange si dispuse in matrice
- cristalele de hidroxiapatita se depun pe suprafata fibrelor de colagen ordonat,paralel cu axul fibrelor si in siruri
ce respecta periodicitatea fibrelor
- procesul de elaborare a dentinei este continuu si ritmic
11.Dezvoltarea smaltului
4

- dupa ce odontoblastele au elaborat primul strat de dentina,ameloblastele incep procesul de elaborare a


smaltului
- epiteliul exterior al clopotului se subtiaza astfel ca pe suprafata lui apar o serie de invaginari in care patrund
adevarate vilozitati conjunctive,bogat vascularizate ale sacului dentar
- smaltul fiind o structura avasculara transmiterea substantelor spre adamantoblaste este realizata de pulpa si
stratul intermediar al organului adamantin
- procesul de amelogeneza necesita o cantitate mare de fosfataza alcalina
- formarea matricei are loc la nivelul prelungirilor lui Tomes care sunt continuu transformate in prisme la
capatul dentinar
- matricea prelungirii lui Tomes va suferii un proces de omogenizare,insotita de un proces de bazofilie care in
final va da nastere la o prisma adamantina de natura organica
- mineralizarea incepe cand matricea prismei atinge o grosime de 500
- mineralizarea este indusa de predispozitia substantei bazofile a matricei si la inceput intereseaza doar capatul
dentinar al prismelor,interiorul calcificandu-se ulterior
- in primele faze se produce o mineralizare partiala care ulterior se completeaza treptat prin cresterea
continutului mineral si reducerea continutului de apa,respectiv substante organice
- cand continutul mineral atinge o concentratie de 95%,calcifierea se opreste,smaltul fiind maturizat
- pe masura ce smaltul se constituie,organul adamantin se atrofiaza,reducandu-se la doua straturi de celule
turtite,fuzionate si acolate la suprafata exterioara a smaltului.
12.Ademantoblastul
- este o celula inalta cu 5-6 fete,nucleu in forma de bastonas localizat in treimea externa
- se prelungeste spre polul apical printr-o formatiune cilindrica,scurta numita prelungirea lui Tomes
- adamantoblastele,la ambii poli prezinta bandelete de inchidere iar la interfete numerosi desmozomi
- ademantoblastele sunt separate de odontoblaste prin membrana bazala care odata cu aparitia primului strat de
dentina calcificata dispare
- in amelogeneza,nucleul adamantoblastelor isi dubleaza volumul iar organitele se dezvolta si polari-zeaza
celula:mitocondrii abundente localizate supra si subnuclear,RER si aparatul Golgi supranuclear.
13.Dezvoltarea radacinii
- procesul incepe dupa ce coroana dintelui s-a constituit in intregime
- un rol important in acest proces il are zona reflectata a organului adamantin,redus la doua straturi care prin
proliferare vor forma teaca radiculara a lui Hertwig
- teaca lui Hertwig creste in directie orizontala fata de axul coroanei,formad diafragma epiteliala a carui loc
ramane relativ fix in tot cursul edificarii coroanei
- proliferarea se va continua dar in lungime,provocand o crestere a radacinii dentare,inducand eruptia dintelui
- celulele stratului intern al tecii lui Hertwig va provoca concomitent:diferentierea celulelor ale papilei dentare
in odontoblaste,proliferarea celulelor conjunctive ale sacului dentar in cimentoblaste care vor elibera
cement
- cand radacina a ajuns la lungimea definitiva,orificiul larg al diafragmei epiteliale se ingusteaza prin depunere
de dentina si cement,lasand aici doar un mic orificiu apical
- atat dentinogeneza cat si amelogeneza sunt reglate si influentate de hormonii somatotrop,tiroidian si
paratiroidian cat si de vitaminele A,C,si D
14.Esofagul
- este un organ muscular tubular,flexibil,relativ rectiliniu,de 20-25 cm ce uneste faringele cu stomacul
- histologic peretele este constituit din patru tunici concentrice:mucoasa,submucoasa,musculara si adventitia
- mucoasa realizeaza repliuri longitudinale ce dau lumenului un aspect butonat
- epiteliul de suprafata este stratificat pavimentos necheratinizat,relativ gros cu stratul bazal de celule
cilindrice,stratul mijlociu cu celule poligonale cu nucleu rotund,central si cantitati de glicogen iar la
suprafata celule turtite,pavimentoase ce pot prezenta granule de keratohialina
5

- jonctiunea faringo-esofagiana se face progresiv printr-o zona de tranzitie iar zona esofago-gastrica se
realizeaza abrupt la nivelul cardiei
- corionul mucoasei este format dintr-un tesut conjunctiv lax cu fibre elastice organizate in retea cu un numar
variabil de limfocite,macrofage,eozinofile,mastocite si plasmocite
- musculara mucoasei este absenta in partea superioara a esofagului dar prezenta in spre cardia
- submucoasa apare ca un strat gros de tesut lax si fibros ce contine vase sanguine,limfatice si fibre elastice
- laxitatea si elasticitatea submucoasei permite disparitia pliurilor mucoasei in timpul deglutitiei
- in submucoasa se gasec glande tubuloacinoase compuse ce va secreta mucusul pentru lubrefierea suprafetei
mucoase in momentul trecerii bolului alimentar
- musculara este formata dintr-un strat intern circular si un strat extern longitudinal
- in treimea superioara se gasesc fibre musculare striate,in cea mijlocie fibre striate amestecate cu fibre netede
iar in treimea inferioara este constituita numai din fibre netede
- la nivelul pasajului esofago-gastric stratul muscular circular se ingroasa formand un sfincter ce va impiedica
recurgitarea continutului gastric in esofag
- adventitia este formata din tesut conjunctiv lax cu un numar variabil de adipocite si contine vasele si nervii
esofagieni.
15.Mucoasa gastrica
- reprezinta 2/3 din grosimea peretului stomacal
- prezinta cute longitudinale care dispar odata cu distensia stomacului
- are o culoare alba cenusie cand stomacul este gol si rosie in cursul digestiei
- la nivelul mucoasei se observa mici ridicaturi mamelonare,rotunde numite arii gastrice ce sunt delimitate de
santuri circulare superficiale
- la suprafata ariilor gastrice se afla numeroase orificii mici rezultate din invaginatia epiteliului de acoperire ce
alcatuiesc foveolele gastrice in care se deschid glandele din corion
- mucoasei i se descriu trei zone:zona cardiei,zona fundica si zona pilorica
- mucoasa cardiei este dispusa in jurul orificiuluiesofagian si contine glande cardiale
- mucoasa pilorica este dispusa in partea orizontala a stomacului si contine glande pilorice
- mucoasa fundica realizeaza restul de 80% din mucoasa gastrica si contine glande fundice
- pasajul gastro-intestinal este marcat prin trecerea brusca a epiteliului gastric in epiteliul intestinal
- epiteliul de suprafata este format dintr-un singur strat de celule prismatice inalte cu un nucleu ovalar bogat in
heterocromatina situat in treimea inferioara a celulei,citoplasma eozinofila cu aspect vacuolar datorita
granulelor de mucus
- celulele de suprafata sau mucipare prezinta supranuclear un aparat Golgi,perinuclear un RER si mitocondrii
iar plasmalema polului apical da nastere catorva microvili scurti scaldati in glicocalix
- celulele caveolate,au o forma piramidala,prezinta microvili lungi si grosi la polul apical,sunt sarace in organite
si prezinta numeroase caveole ce contin sferule ce vor fi eliminate la exterior
- celulele endocrine sunt celule clare,mici,cu nucleu rotund hipercrom intercalate printre celulele epiteliului de
suprafata si in glandele gastrice.
- populatia celulara endocrina se imparte in celule argentafine si celule argirofile care la randul lor se impart in
celule A care secreta glucagonul,celule D care secretasomatostatina,celuleG ce secreta gastrina
- corionul este redus,dispus interglandular,format din tesut conjunctiv lax cu fibroblaste,macrofage,
plasmocite,mastocite,limfocite,capilare,fibre nervoase amielinice
- in corion se gasesc trei tipuri de glande:cardiale,fundice si pilorice
- musculara mucoasei este formata din fibre musculare netede dispuse in doua straturi subtiri,unul intern
circular si altul extern longitudinal
16.Glanda fundica
- glanda tubulara simpla situata in portiunea verticala a stomacului
- se deschid la baza criptelor si se compun din:gat,corp si regiune fundica
- glandele fundice sunt lungi,dispuse intre cripte si musculara mucoasei,ocupand intregul corion
6

- fiecare glanda este formata dintr-o membrana bazala si un epiteliu simplu in care se disting trei tipuri de celule
- celule mucoide ce se afla la nivelul gatului,au forma cubica cu citoplasma palida si vacuolara,nucleu
hipercrom,turtit si dispus bazal
- celule principale,bazofile constituie majoritatea celulelor glandulare care delimiteaza lumenul,au forma
prismatica,cu nucleu sferic,eucrom,nucleolat,cu o citoplasma perinucleara bazofila si una apicala acidofila
- celule parietale,acidofile sunt mai numeroase in corpul glandei unde apar ca celule rotunde,cu margini bine
delimitate,nucleu rotund,central,bogat in heterocromatina si o citoplasma intens eozinofila
- celule endocrine mai numeroase decat in epiteliul de suprafata sunt celule mici,clare cu nucleu
rotund,hipercrom ce se impart in argentafine si argirofile
- celule suse,nediferentiate sunt celule cubocilindrice cu nucleu ovalar dispus bazal,citoplasma ce contine
putine granule de mucus,multi ribozomi,rare mitocondrii,un slab dezvoltat RER.
17.Celula bazofila
- sunt localizate in jumatatea inferioara a glandei
- constituie majoritatea celulelor glandulare care delimiteaza lumenul
- la MO apar ca celule prismatice cu nucleu sferic,eucrom,bine nucleolat dispus bazal
- citoplasma perinucleara este bazofila iar cea apicala granulara si acidofila
- prezinta caracteristicile unei celule secretoare de proteine:RER sub si perinuclear dezvoltat,un bogat complex
Golgi supranuclear iar la polul apical granule sferice,omogene
- membrana polului apical prezinta microvilozitati scurte
- subnuclear se afla numeroase mitocondrii ce confera citoplasmei un aspect striat
- la polul bazal se acumuleaza granule de zimogen ce contin pepsinogen
18.Celula acidofila
- se dispun intre membrana bazala si celulele principale
- sunt mai numeroase in corpul glandei unde apar ca celule rotunde,cu margini bine delimitate,nucleu
rotund,central,bogat in heterocromatina si o citoplasma intens eozinofila
- la polul apical se gasesc microvili fara glicocalix
- plasmalema polului apical se invagineaza si formeaza o structura canaliculara intracitoplasmatica
- este bogata in anhidraza carbonica , ce joaca rol in formarea acidului clorhidric
- secreta factorul intrinsec Castle,o glicoproteina care se ataseaza de vitamina B12 asigurand absorbtia ei la
nivelul intestinului subtire
- activitatea secretorie a celulelor acidofile este stimulata de terminatiile nervoase colinergice, histamina si
gastrina

19/24.Celulele sistemului endocrin difuz din mucoasa gastrica


- populatia celulara endocrina se imparte in argentafine si argirofile
- celulele argentafine au forma piramidala,citoplasma clara,cu putine organite si un aparat Golgi supranuclear
- celulele argentafine secreta serotonina
- celulele argirofile apar ca celule mici,cu citoplasma clara,nucleu rotund,central
- celula A cu granule rotunde ce secreta glucagon
- celulele D cu granule inegale ca forma,densitate si marime,produc somatostatina care inhiba eliberarea altor
hormoni
- celula G cu granule sferice ce secreta gastrina cu rol stimulator al secretiei de acid clorhidric
- celula EC,enterocromatina secreta serotonina si are rol in cresterea motilitatii intestinale
- celula D1 care sintetizeaza VIP cu rol in crestereamotilitatii intestinale
20.Structura mucoasei intestinale
7

- mucoasa reprezinta 2/3 din grosimea peretelui intestinal si este alcatuita din epiteliu,corion si musculara
mucoasei
- suprafata mucoasei prezinta pe toate intinderea numeroase ridicaturi in deget de manusa alcatuind vilozitatile
intestinale ce confera mucoasei un aspect catifelat
- epiteliul captuseste lumenul si tapeteaza vilozitatile intestinale
- epiteliul este un epiteliu prismatic simplu polimorf,format dintr-o membrana bazala si diferite tipuri de celule
- enterocitele sunt celule absorbante cu nucleu ovalar,situat bazal,citoplasma supranucleara clara ce contine
aparat Golgi,mitocondrii,RER abundent si lizozomi,si citoplasma subnucleara ce contine RER si ribozomi
liberi
- celulele caliciforme sunt glande unicelulare dispuse printre enterocite ce elibereaza mucus
- celula M acopera foliculii limfoizi si prezinta la polul apical expansiuni citoplasmatice cu receptori
- teliocitele sunt limfocite asezate intercelular in grosimea epiteliului,migrate din foliculii limfoizi
- celule endocrine argentafine si argirofile
- celule de rezerva asezate la baza vilozitatilor si la gatul glandei Lieberkuhn ce au rol de inlocuire
- corionul este format din tesut conjunctiv reticular,format dintr-o retea de fibre de reticulina ce formeaza
ochiuri in care se gasesc limfocite,macrofage,plasmocite,granulocite,eozinofile
- musculara mucoasei este constituita din fibre musculare netede dispuse in doua planuri:intern circular si
extern longitudinal
21.Enterocitul
- este o celula absorbanta,inalta cu un nucleu ovalar situat bazal
- citoplasma supranucleara clara ce contine aparat Golgi,mitocondrii.REN abundent,lizozomi
- citoplasma subnucleara contine RER si ribozomi liberi
- la polul apical al enterocitelor se descrie un platou striat format din numerosi microvili de aceasi
inaltime,grosime si stransi alaturati
- plasmalema microvilozitatilor este invelita in glicocalix
- microvilozitatile contin un bogat echipament enzimatic deaceea indeplinesc simultan activitati de absorbtie si
de digestie
- enterocitele sunt solidarizate prin bandelete de inchidere la polul apical si interdigitatii pe peretii laterali
- la nivelul enterocitului sunt absorbite lipide sub forma de acizi grasi si glicerol,glucide sub forma de
monozaharide iar proteinele sub forma de aminoacizi

22.Glanda Lieberkuhn
- sunt de tip tubular si formate prin infundarea epiteliului in corionul subiacent
- se intind in toata grosimea mucoasei si se deschid la baza vilozitatii
- epiteliul glandular este delimitat de o membrana bazala,tapetata de un epiteliu simplu in care se afla 5 tipuri de
celule:enterocite,celule caliciforme,celule endocrine,celule de inlocuire si celule Paneth
- celulele Paneth sunt celule piramidale mari cu un nucleu voluminos central eucrom,citoplasma subnucleara
este bazofila bogata in RER,ribozomi,mitocondrii in timp ce supranuclear predomina aparatul golgi bine
dezvoltat
- celulele Paneth au in citoplasma polului apical numeroase granulatii mari acidofile
23.Vilozitatea intestinala
- este o structura in deget de manusa formata dintr-un ax central conjunctivo-vascular tapetat de epiteliul
intestinal
- este absenta in duodenul superior si ileonul terminal
- stroma conjunctiva este o emanatie a corionului,mai bogata in fibre de reticulina si mai saraca in fibre de
colagen si elastice,toate dispuse intr-o retea in ochiurile careia se gasesc
fibroblaste,histiocite,granulocite,limfocite,plasmocite si macrofage
8

- in axul vilozitatii exista un vas limfatic orb inconjurat de o retea de capilare preferentiale
- in jurul vaselor se afla cateva fibre musculare netede orientate radiar,longitudinal si circular fata de
chilifer,alcatuind impreuna muschiul lui Brucke
- muschiul lui Brucke determina prin contractie scurtarea si alungirea vilozitatii intestinale favorizand absorbtia
- in duoden vilozitatile sunt largi si aplatizate cu margini crenelate
- in jejun au forma unei limbi iar in ileon au aspect digitiform
25.Intestinul gros
- este segmentul cuprins intre valvula ileo-cecala si orificiul anal cu o lungime de 1,5 m
- este divizat topografic in:cec cu apendice,colon,rect si canal anal
- peretele intestinului gros este constituit din patru tunici:externa,musculara,submucoasa si mucoasa
- mucoasa este lipsita de valvule conivente si de vilozitati iar glandele lui Lieberkuhn sunt mai lungi si contin
predominant celule caliciforme
- epiteliul de suprafata este simplu prismatic cu un numar mare de celule caliciforme si endocrine
- corionul este format dintr-un tesut conjunctiv lax infiltrat cu neutrofile,eozinofile si macrofage
- musculara mucoasei este slab reprezentata
- submucoasa este constituita din tesut lax care nu cuprinde foliculi limfoizi conglomerati
- tunica musculara este adaptata functiei de rezervor,cu miscari lente,prezinta alaturi de stratul circular intern
continuu un strat longitutinal extern concentrat in trei benzi numite tenii
- teniile fiind mai scurte decat colonul formeaza niste pungi numite haustre.
- are rol de a secreta mucus,rezervor al rezidurilor rezultate in urma digestiei
- are rol in absorbtia pasiva a apei,formarea materiilor fecale
- in intestinul gros se afla o flora microbiana de putrefactie si fermentatie
26.Apendicele
- reprezinta un diverticul rudimentar transformat intr-un organ limfoid
- tesutl limfoid este situat atat in mucoasa cat si in submucoasa
- apendicele se caracterizeaza printr-un perete subtire,format dintr-un epiteliu de suprafata,simplu cubic,cu
numeroase celule endocrine dar cu rare celule caliciforme si glande Lieberkuhn
- celulele endocrine argentafine sunt numeroase
- musculara este formata din doua straturi,este subtire ceea ce favorizeaza extinderea proceselor inflamatorii
acute la nivelul seroasei peritoneale
27.Rectul
- portiunea superioara a rectului are o structura similara cu a intestinului gros
- glandele lui Lieberkuhn sunt foarte numeroase si formate aproape exclusiv din celule caliciforme
- corionul este infiltrat in mod difuz cu limfocite
- submucoasa contine numeroase vene mari,ale caror dilatari varicoase constituie nodulii hemoroidali
- musculara este formata din doua straturi:intern circular si extern longitudinal
- tunica externa este reprezentata printr-o adventitie
- canalul anal prezinta o mucoasa neregulata
- la jonctiunea recto-anala,epiteliul simplu cilindric este inlocuit de un epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat care in vecinatatea orificiului anal devine pavimentos stratificat keratinizat
- stratul muscular se ingroasa si formeaza sfincterul anal intern
- sfincterul extern este format din fibre musculare striate
- in apropierea liniei ano-cutanate,mucoasa canalului anal contine fire de par cu glande sebacee, sudoripare
28/29.Lobulul hepatic
- are o forma piramidala formata din totalitatea parenchimului cordonal tributar unei vene centrolobulare
- in sectiune transversala are o forma poligonala,avand in mijloc o vena centrolobulara spre care converg atat
cordoane hepatice cat si capilare sinusoide,ambele dispuse radiar
9

- histologic lobulului hepatic i se descriu:cordoane hepatice,capilare sinusoide,cai biliare intralobulare si stroma


intralobulara
- cordoanele Remack sunt formate din hepatocite asezate in cordoane celulare anastomozate,intre care se dispun
capilarele sinusoide,toate dispuse radiar de la vena centrolobulara spre periferie
- hepatocitul are o forma poliedrica,cu un nucleu rotund,veziculos cu 1-2 nucleoli si citoplasma bazofila cu
aspect granular
- capilarele sinusoide sunt structuri tubulare cu peretii discontinui,localizate intralobular cu o dispozitie radiara
- intre peretele capilarului sinusoid si suprafata hepatocitului se formeaza spatiul Disse prin care se asigura
schimburile dintre capilar si hepatocit
- peretele capilarului sinusoid este alcatuit din celule endoteliale turtite cu nucleu mic si celule Kupffer de
forma stelata cu nuclei reniformi bogati in cromatina si o citoplasma adaptata functiei de fagocitoza
- caile biliare intralobulare apar sub forma unor retele fine canaliculare tridimensionale ce nu au un perete
propriu
- stroma intralobulara este realizata de retele de reticulina aflate in spatiul Disse,constituind un sistem de
sustinere al hepatocitelor si a capilarelor sinusoide
30.Spatiul Kiernan
- este un spatiu interlobular format din tesut conjunct la limita dintre 3-5 lobuli clasici
- in acest spatiu se afla un tesut conjunctiv lax ce cuprinde fibroblaste,macrofage,infiltratii limfoide
- spatiul contine patru structuri specifice:canalul biliar interlobular,o vena interlobulara,ramura a venei porte,o
artera interlobulara,ramura a arterei hepatice,vase limfatice
- vena interlobulara are lumenul cel mai mare,un perete subtire tapetat de endoteliu
- artera interlobulara are un lumen circular,ingust
- canalul biliar interlobular se caracterizeaza printr-un lumen rotund delimitat de un epiteliu cu nuclei rotunzi
hipercromi
- vasul limfatic interlobular apare ca o fisura intercelulara tapetata de un endoteliu cu nuclei vizibili

31.Hepatocitul
- are o forma poliedrica cu 6-8 fete,un nucleu rotund veziculos cu 1-2 nucleoli
- citoplasma este bazofila cu aspect granular deoarece este bogata in organite si incluziuni
- celula hepatica prezinta un pol biliar si unul vascular
- inspre polul biliar se descrie un aparat Golgi hipertrofiat,un RER condensat care determina in citoplasma zone
intens bazofile unde se secreta proteine,albumine,fibrinogen
- lizozomii bogati in hidrolaze acide sunt cantonati in vecinatatea polului biliar
- in citoplasma hepatocitelor se mai gaseste peroxizomi,formatiuni veziculare cu un continut bogat in catalaze si
aminopeptidaze
- plasmalema hepatocitului este de natura lipoproteica,trilaminata
- la nivelul polului vascular plasmalema hepatocitului emite numeroase microvilozitati de lungimi si grosimi
variate
- polul biliar este opus polului vascular si prezinta microvili scurti si grosi
- la nivelul polului biliar,plasmalema hepatocitului se invagineaza si da nastere unui sant care impreuna cu
santul hepatocitului invecinat va forma capilarul biliar
32.Stroma ficatului
- este realizata de retele de reticulina aflate in spatiul lui Disse
- constituie un sistem de sustinere al hepatocitelor dispuse in cordoane si a capilarelor sinusoide
33.Caile biliare intralobulare
- apar sub forma unor retele fine canaliculare tridimensionale cu dispozitie radiculara
10

- au o orientare dinspre vena centrolobulara spre periferia lobulului


- la ME apar ca structuri canaliculare care se formeaza prin alaturarea jgheaburilor sapate in polul biliar a doua
hepatocite adiacente
- capilarele biliare nu au un perete propriu
- bila nu se varsa in spatiul intercelular deoarece este inchis prin structuri jonctionale,desmozomi
- spre periferia lobulilor,capilarele biliare se continua cu canale biliare intralobulare scurte denumite canalele lui
Herring
- canalele lui Herring prezinta un perete propriu alcatuit dintr-un rand de celule epiteliale turtite sau cubice cu
citoplasma clara si cu putine organite
- canalele lui Herring leaga capilarele biliare intralobulare cu canalele biliare perilobulare
34.Circulatia sanguina in ficat
- vascularizatia ficatului este dubla:functionala prin vena porta si nutritiva prin artera hepatica
- cele doua vase sanguine patrund in ficat inconjurate de teci conjunctive emanate din capsula
- din aceste vase se deprind ramuri interlobare,ramuri interlobulare aflate in spatiul Kiernan si apoi ramuri
perilobulare,realizand o dubla retea vasculara in jurul lobulului
- din acest inel vascular se desprind capilare sinusoide ce converg spre vena centrolobulara
- sangele drenat de sinusoide este amestecat arterial si venos
- cele doua categorii de vase sanguine prezinta de a lungul lor sfinctere care participa la reglarea debitului
circulator in ficat
35.Pancreasul endocrin
- este format din numeroase cuiburi de celule epiteliale dispuse in pancreasul exocrin sub forma insulelor
Langerhans
- histologic structura insulei este reprezentata de cordoane celulare,ramificate si anastomozate, despartite printro stroma reticulinica cu capilare fenestrate
- cu tehnici speciale s-au evidentiat 4 tipuri de celule:A,B,C,D
- celulele A sunt mari,poligonale,reduse ca numar,au o citoplasma usor bazofila si un nucleu rotund bogat in
cromatina
- celulele A elaboreaza glucagonul cu actiune hiperglicemianta,ACTH,endorfine
- celulele B sunt cele mai numeroase,au o dimensiune mica,o citoplasma palida,bazofila si un nucleu rotund
eucrom
- celulele B contin precursorii insulinei cu actiune hipoglicemianta
- celulele C au o citoplasma clara,fara granulatii,sunt celule in repaus
- celulele D sunt mai rare,raspandite inegal,cu o citoplasma ce prezinta granulatiuni inegale
- celulele D secreta somatostatinul care inhiba secretia insulinei si glucagonului
36.Pancreasul exocrin
- la suprafata pancreasul este marginit de o capsula fibroasa,subtire din care se desprind septuri fine ce schiteaza
limita lobulilor
- in lobul se evidentiaza o stroma fina de natura reticulinica ce inconjoara unitatile morfofunctionale ale
glandei,acinii serosi
- in acin celulele seroase sunt mari,dispuse intr-un singur rand pe membrana bazala
- celulele seroase au o citoplasma subnucleara intunecata,bazofila datorita RER dezvoltat si a ribozo-milor
liberi si o citoplasma supranucleara,eozinofila ce contine aparatul Golgi si granule de zimogen
- nucleul celulelor seroase este sferic dispus in treimea inferioara si contine 1-2 nucleoli
- in centrul acinului spre lumen apar celule aplatizate cu citoplasma clara si nucleu hipercrom,care reprezinta
celulele centroacinoase
- sistemul canalicular este reprezentat prin ducte intercalare captusite de un epiteliu cubic

11

37.Glandele salivare
- sunt glande cu secretie externa,tubulo-acinoase,simple sau compuse anexate cavitatii bucale unde isi varsa
produsul de secretie si participa la formarea salivei
- sunt formate din capsula,stroma si parenchim
- capsula inveleste organul si este constituita din tesut conjunctiv bogat in fibre colagene si reticulinice
- de pe fata interna a capsulei se desprins travee conjunctive ce impart glanda in lobi,lobuli
- stroma este formata din totalitatea septurilor conjunctivo-vasculo-nervoase care compartimenteaza organul
- stroma periacinoasa este formata dintr-o retea reticulinica bogata in capilare sanguine si rare celule
- parenchimul cuprinde totalitatea acinilor,serosi,mucosi si micsti impreuna cu structurile canaliculare
intralobulare:pasajul Boll si canalul striat
- acinul impreuna cu stroma reticulinica adiacenta alcatuiesc unitatea morfofunctionala a glandei
- sistemul canalicular este de tip compus,ramificat asemanator unui ciorchine de strugure
- ductele secretorii sunt continuarea directa a acinilor
- pasajul Boll este o continuare a acinului sub forma unui canal ingust,captusit de un rand de celule cuboidale
mici cu nucleu central,hipercrom
- canalul striat Pflugger are un lumen larg,regulat limitat de un epiteliu prismatic cu nucleu ovalar situat central
- vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterei carotide externe
- inervatia cuprinde fibre nervoase vegetative,simpatice si parasimpatice si fibre motorii
38.Parotida
- este cea mai voluminoasa glanda salivara,dispusa in loja parotitidiana
- este inconjurata de un tesut conjunctiv fibros,fibroadipos ce constituie o capsula puternic aderenta, din care
iau nastere septe ce compartimenteaza glanda in lobi si lobuli
- macroscopic are o culoare alba cenusie
- microscopic este o glanda tubuloacinoasa compusa,formata exclusiv din acini de tip seros
- canalul colector Stenon se deschide la nivelul vestibulului printr-un orificiu marcat de o papila situata inaintea
celui de-al doilea molar superior
- saliva elaborata in mod discontinuu este de tip seros,bogata in enzime
39.Submaxilara
- situata in planseul bucal,ocupa regiunea suprahioidiana
- este inconjurata de un tesut conjunctiv fibros,fibroadipos ce constituie o capsula puternic aderenta, din care
iau nastere septe ce compartimenteaza glanda in lobi si lobuli
- este o glanda tubuloacinoasa compusa,mixta,seroacinoasa,in care acinii serosi predomina
- canalul colector Warthon dupa ce traverseaza planseul bucal se deschide printr-un orificiu ingust pe laturile
fraului lingual,in varful unui tubercul
- saliva elaborata este seromucoasa bogata in sialomucine,sulfomucine si lizozim
40.Sublinguala
- este cea mai mica glanda asezata sub mucoasa planseului bucal,de o parte si de alta a fraului limbii
- este delimitata de o capsula foarte subtire
- este o glanda de tip mixt mucoseros in care majoritatea acinilor sunt mucosi
- sistemul canalicular este foarte slab reprezentat prin canale scurte intralobulare
- canalul colector Bartholin se deschide in cavitatea bucala impreuna sau independent de canalul Warthon
- secretia salivara este vascoasa bogata in sulfomucine si sialomucine
41.Glandele salivare mici
- glandele labiale sunt localizate in submucoasa,pe fata interna a buzelor,au marimi variate si contin cele trei
tipuri de acini,dintre care predomina cei mucosi
12

- glandele bucale mici se gasesc la nivelul obrajilor asezate in mucoasa,sunt glande de tip mixt
- glandele palatinale ocupa bolta cavitatii bucale si sunt glande de tip mucos cu canal scurt
- glandele limbii se impart in glande linguale anterioare de tip mucos si glande linguale posterioare,de tip
mucos denumite glandele lui Weber sau de tip seros numite glandele lui Ebner.

13

SISTEMUL RESPIRATOR
1.Mucoasa respiratorie
- este alcatuita dintr-un epiteliu de suprafata de tip respirator si un corion
- epiteliul de suprafata este un epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat
- epiteliul de tip respirator contine mai multe tipuri de celule:celule prismatice ciliate,celule caliciforme,celule cu
margine in perie,celule intermediare,celule bazale si celule neuro-endocrine
- corionul contine numeroase fibre colagene,elastice si un numar mai redus de fibroblaste si celule imunitare
- corionul mai contine mase mici de tesut limfoid si trei tipuri de glande:glande mucoase (majoritatea), glande
seroase cu granulatiuni bazofile si glande seroase cu granulatiuni eozinofile ce secreta lizozim
- corionul dispune de un dispozitiv vascular particular,format din plexuri venoase cavernoase ce constituie corpii
erectili
- in partea profunda corionul fuzioneaza cu pericondrul
- sistemul vascular particular are rolul de a incalzii aerul inspirat
- secretia acinilor serosi contribuie la umidificarea aerului
- stratul de mucus produs de acini mucosi din corion si de celulele caliciforme din epiteliu,impreuna cu firele de par
din vestibul capteaza particulele straineintrate odata cu aerul
2.Traheea
- este un tub rigid,in forma de cilindru ce se intinde de la cartilajul cricoid prin mediastinul superior toracic,pana la
bifurcarea sa in cele doua bronhii principale
- peretele este constituit dintr-o mucoasa de tip respirator,o tunica fibro-mio-cartilaginoasa si o adventitie
- mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu de suprafata de tip respirator si un corion
- epiteliul de tip respirator contine mai multe tipuri de celule:celule prismatice ciliate,celule caliciforme,celule cu
margine in perie,celule intermediare,celule bazale si celule neuro-endocrine
- celulele prismatice ciliate sunt cele mai numeroase,prezinta un nucleu ovalar striat situat bazal si o citoplasma ce
contine lizozomi,aparat golgi si multe mitocondrii
- celulele caliciforme au un pol bazal subtire si un pol apical dilatat,au un nucleu turtit,hipercrom situat bazal iar in
citoplasma se gasesc granule de secretie ce contin mucigen
- celulele cu margine in perie sunt celule prismatice inalte cu microvili la polul apical
- celulele intermediare sunt celule in curs de diferentiere dispuse intre celulele bazale
- celulele bazale sunt celule mici piramidale,dispuse pe membrana bazala fara sa atinga lumenul
- celulele neuro-endocrine sunt celule mici,rotunde cu numeroase granule intr-o citoplasma clara si cu un nucleu
hipercrom
- corionul este format din tesut conjunctiv lax si contine o vascularizatie sanguina si limfatica,limfoizi difuzi si
glande tubulo-acinoase compuse
- tunica fibro-mio-cartilaginoasa este compusa dintr-o structura cartilaginoasa in forma de potcoava cu deschidere in
partea posterioara si muschiul traheeal alcatuit din fibre netede
- cartilajul este de tip hialin si este inconjurat de pericondru
- adventitia este formata dintr-un tesut conjunctiv lax cu un numar variabil de adipocite,vase mici si nervi
3/8.Unitatile morfo-functionale ale plamanului
- sunt acini pulmonari
- acinul pulmonar este format din totalitatea parenchimului tributar unei bronsiole respiratorii:ducte, saci alveolari si
alveole pulmonare
- totalitatea acinilor din cei doi plamani formeaza parenchimul pulmonar
- bronhiolele respiratorii reprezinta primul segment in care au loc schimburile de gazoase
14

- peretele bronhiolei respiratorii este format dintr-un epiteliu simplu neciliat iar din loc in loc se intercaleaza alveole
pulmonare,mai numeroase in portiunile terminale
- ductele alveolare sunt structuri cavitare conice cu un perete subtire,discontinuu tapetat de un epiteliu simplu
pavimentos sub care se dispune un tesut fibroelastic si cateva fibre musculare netede
- saci alveolari si alveolele se deschid in ductele alveolare
- saci alveolari sunt formati din agregate alveolare
- alveolele pulmonare sunt spatii aeriene mici,hexagonale sau poliedrice
- alveolele sunt separate intre ele prin septuri interalveolare iar spre lumen sunt tapetate de un epiteliu alveolar
- septul interalveolar este un spatiu ingust intre doua alveole invecinate si este format dintr-o substanta fundamentala
de natura conjunctiva in care se afla o retea bogata de capilare,fibre de reticulina si celule
- epiteliul alveolar este alcatuit dintr-un singur rand de celule acoperite spre lumen de surfactant
4.Bronhia
- bronhiile principale extrapulmonare,dreapta si stanga au o structura identica cu traheea,de care difera doar calibrul
care este mai mic si inelele cartilaginoase care sunt complete
- bronhiile intrapulmonare sunt conducte cu un diametru mai mare de 1 mm situate extrapulmonar
- bronhiile intrapulmonare au in peretele lor glande seromucuoase si un schelet cartilaginos discontinuu sub forma de
noduli
- histologic bronhiile intrapulmonare prezinta o mucoasa,o tunica fibro-cartilaginoasa si o adventitie
- mucoasa are un epiteliu pseudostratificat iar ccelule caliciforme scad numeric
- corionul este format din tesut conjunctiv lax,bogat in fibre elastice,glandele muco-seroase devin mici si mai rare pe
masura ce bronhiile se divid
- in corion mai apar fibre musculare netede cu dispozitie spiralata
- tunica fibro-cartilaginoasa este alcatuita dintr-un tesut cartilaginos hialin dispus sub forma de placi de
cartilagiu,neregulate unite prin fascicule de tesut conjunctiv dens
- adventitia este o teaca de tesut conjunctiv ce vine in raport strans cu vasele sanguine si limfatice
5.Bronhiola
- sunt tuburi aeriene cu diametru mai mic de 1 mm,dispuse in interiorul lobulului pulmonar
- sunt lipsite de glande si de tesut cartilaginos
- mucoasa bronhiolelor mai mari prezinta un epiteliu simplu cilindric ciliat cu rare celule caliciforme, celule
cromafine si celule chemoreceptoare
- in epiteliul mucoasei apar celule Clara care sunt celule inalte ce proemina in lumen,cu un nucleu bogat in cromatina
si o citoplasma cu RER dezvoltat,mitocondrii dispuse subnuclear si macrovezicule
- celulele Clara secreta glicozaminoglicani ce au rolul in producerea surfactantului
- in bronhiolele cu lumen mic,epiteliul devine cubic,ciliat si fara celule caliciforme
- corionul este format de o retea de fibre conjunctive si elastice
- sub corion exista o tunica musculara compusa din fibre musculare netede dispuse circular sau spiralat
- adventitia este alcatuita dintr-un strat de fibre conjunctive
- bronhiolele terminale prezinta un epiteliu cubic neciliat iar adventicea lipseste

6.Bronhiola respiratorie
- reprezinta ultimul segment de conducere si primul segment in care au loc schimburile de gazoase
- peretele este format dintr-un epiteliu simplu neciliat la inceput si apoi pavimentos dispus pe o lama de tesut fibroconjunctiv cu putine fibre musculare si elastice
- din loc in loc in perete se intercaleaza alveole pulmonare
- bronhiolele respiratorii participa la alcatuirea parenchimului pulmonr

15

7.Stroma plamanilor
-este reprezentata de tesutul conjunctiv interstitial asezat sub foita viscerala a pleurei
- aceasta lama subpleurala inveleste tot plamanul,lobii pulmonari iar la nivelul hilului se invagineaza si formeaza
septele conjunctive intersegmentare si interlobulare
- stroma perilobulara este slab dezvoltata iar cea intralobulara este constituita numai din adventitia arterelor
intralobulare
9.Pneumocitul membranos (tip I)
- constituie 90% din populatia epiteliului alveolar
- prezinta un corp celular mic cu nucleu rotund,voluminos,hipercrom,central si numeroase expansiuni citoplasmatice
foarte subtiri care se extind pe membrana bazala
- este o celula saraca in organite si echipament enzimatic
- este adaptat doar pentru transportul pasiv de gaze
10.Pneumocitul granulos (tip II)
- este o celula mare,de forma rotunda prezenta in numar redus
- prezinta un nucleu mare rotund,hipocrom asezat in centrul celulei si o citoplasma vacuolara cu numeroase
mitocondrii,RER,aparat Golgi,corpi multiveziculari si citozomi
- citozomii contin fosfolipide,mucopolizaharide si proteine
- la polul apical prezinta microvili
- are rol in sinteza surfactantului si in secretia sialomucinei
11.Pneumocitul cu marginea in perie
- este o celula prismatica inalta ce prezinta la polul apical microvili
- au rol in absorbtie si chemoreceptie
12.Alveola pulmonara
- alveolele pulmonare sunt spatii aeriene mici,hexagonale sau poliedrice ce realizeaza toate la un loc o suprafata
respiratorie de 100m
- alveolele sunt separate intre ele prin septuri interalveolare iar spre lumen sunt tapetate de un epiteliu alveolar
- septul interalveolar este un spatiu ingust intre doua alveole invecinate si este format dintr-o substanta fundamentala
de natura conjunctiva in care se afla o retea bogata de capilare,fibre de reticulina si celule
- macrofagele sunt celule fagocitare mobile ce sunt prezente in sept,in epiteliul alveolar si in jurul vaselor mari si sub
pleura
- epiteliul alveolar este alcatuit dintr-un singur rand de celule acoperite spre lumen de surfactant
- epiteliul este format din patru tipuri de celule:pneumocitul membranos,pneumocitul granulos, pneumocitul cu
margine in perie si macrofagul alveolar
- pneumocitul membranos constituie 90% din populatia epiteliului alveolar si are rol in transportul pasiv de gaze
- pneumocitul granulos este o celula mare,de forma rotunda prezenta in numar redus,ce are rol in sinteza
surfactantului si in secretia sialomucinei
- pneumocitul cu margine in perie este o celula prismatica inalta ce prezinta la polul apical microvili
13.Septele interalveolare
- sunt spatii inguste intre doua alveole invecinate si sunt formate dintr-o substanta fundamentala de natura
conjunctiva in care se afla o retea bogata de capilare,fibre si celule
- capilarele sunt dispuse in interstitiu sub membrana bazala epiteliului alveolar
- fibrele sunt reprezentate de o retea bogata de fibre de reticulina
- fibrele elastice sunt asezate in jurul alveolelor iar fibrele colagene sunt in numar redus
- celulele sunt reprezentate de fibroblaste,celule interstitiale contractile si macrofage
- macrofagele sunt celule fagocitare mobile ce sunt prezente in sept,in epiteliul alveolar si in jurul vaselor mari si sub
pleura
16

- bariera hemato-aeriana sau aer-sange este o structura dispusa intre aerul alveolar si sangele capilar care asigura
schimburile de gaze
14.Vascularizatia si inervatia plamanilor
- vascularizatia plamanului este dubla,una functionala reprezentata de artere si vene pulmonare si alta nutritiva
reprezentata de artere si vene bronhice
- ramurile arterei bronsice provin din aorta si vascularizeaza bronhiile,tesutul septal peribronsic si peretii vaselor
ajungand pana la bronsiola respiratorie unde se capilarizeaza
- ramura pulmonara provine din artera pulmonara si ajunge la nivelul bronsiolei respiratorii unde se bifurca,o parte
asigurand capilarizarea bronsiolelor iar cealalta da nastere intregului pat capilar
- sistemul venos isi are originea in reteaua capilara a alveolelor
- vasele limfatice constituie o dubla retea:una superficiala subpleurala si alta profunda intrapulmonara
- limfa este colectata in ganglionii regionali
- inervatia plamanilor este reprezentata de fibre nervoase simpatice bronhodilatatoare si fibre parasimpatice
bronhoconstrictoare ce reprezinta ramuri din nervul vag
- ramurile din nervul vag formeaza trei plexuri nervoase:plexul bronhic,plexul arterial si plexul venos

17

SISTEMUL URINAR
1.Organizarea semimicroscopica a rinichiului
- rinichiul este invelit de o capsula fibroasa,sub care se afla doua substante diferite ca origine embrionara:medulara si
corticala
- medulara este o structura de culoare brun rosiatica,cu aspect striat longitudinal datorita prezentei canalelor
excretoare si a vaselor pericanaliculare
- medulara este formata din structuri tronconice numite piramidele lui Malpighi,separate de cordoane de substanta
corticala ce formeaza coloanele Bertin
- fiecare piramida are baza spre corticala si varful spre sinusul renal,pe care se insera calicele
- papila renala este perforata de orificiile tubilor colectori,avand un aspect ciuruit
- corticala este o structura dispusa imediat sub capsula,de culoare brun-galbuie presarata cu numeroase formatiuni
granulare rosii datorita corpusculilor renali Malpighi
- medulara se extinde in corticala prin expansiuni de forma triunghiulara cu baza pe piramide si varful spre
capsula,alcatuind piramidele Ferrein
- lobulul renal este format dintr-o piramida Ferrein cu substanta corticala invecinata si delimitat de arterele
interlobulare
- lobul renal este format dintr-o piramida Malpighi impreuna cu totalitatea piramidelor Ferrein si corticala
corespunzatoare
- rinichiul este compus dintr-un numar mare de tubi urinari separati intre ei prin vase si mai putin prin tesut
conjunctiv interstitial
- fiecare tub renal este constituit din:nefron si tubu colector
2/3.Nefronul
- este unitatea morfofunctionala a rinichiului,situata in cea mai mare parte in corticala si reprezinta portiunea
secretorie a tubului renal
- este format din corpuscul renal Malpighi si tubul urinifer
- corpusculul renal Malpighi este situat numai in corticala,are o structura complexa,capilaro-epiteliala
- histologic corpusculul renal este format dintr-un ghem capilar numit glomerul renal,un invelis epitelial ce formeaza
capsula lui Bowman si un tesut interstitial numit mezangiu
- fiecare corpuscul al lui Malpighi prezinta doi poli:unul vascular care apartine glomerulului si unul urinar care
apartine capsulei
- capsula lui Bowman este constituita din doua foite:una parietala formata din celule cubice sau turtite si una
viscerala,mulata strans pe capilarele glomerulului,formata din podocite
18

- glomerulul renal reprezinta un sistem port arterial,format dintr-un ghem capilar situat intre doua arteriole,una
aferenta si alta eferenta,asezate la polul vascular
- tubii uriniferi sunt structuri fundamentale ale nefronilor cu rol in formarea urinei definitive prin procesele de
reabsorbtie,secretie si reabsorbtie
- tubi uriniferi sunt formati din trei segmente: seg. proximal,seg. intermediar si seg. distal.
4.Glomerulul renal
- reprezinta un sistem port arterial,format dintr-un ghem capilar situat intre doua arteriole,una aferenta si alta
eferenta,asezate ltere vor da naa polul vascular
- arteriola aferenta de calibru mare patrunde in glomerul prin polul vascular si se ramifica in 5 trunchiuri principale
care la randul lor vor da nastere fiecare la aprox. 50 de capilare
- capilarele dupa un traiect sinuos se continua cu trunchiurile principale ale arteriolei eferente care paraseste glomerul
prin polul vascular
- intre vasele preferentiale ale aceluiasi trunchi se organizeaza o bogata retea de capilare fenestrate
- structura peretelui capilar din glomerul este complexa,formata din:endoteliu capilar,membrana bazala comuna si
epiteliul foitei viscerale a capsulei Bowman
- endoteliul capilar este subtire,fenestrat si cu numerosi pori
- membrana bazala este o structura continua alcatuita dintr-o retea de fibre de reticulina inglobate intr-o matrice
amorfa glicoproteica
- epiteliul foitei viscerale a capsulei Bowman este format dintr-un rand de podocite ce realizeaza o bariera epiteliocapilara si mentine integritatea filtrului glomerular
- tesul mezangial ocupa spatiul intercapilar din interiorul glomerulului si este format dintr-o substanta fundamentala
de natura mucopolizaharidica ce contine din loc in loc celule mezangiale.
5.Podocitul
- sunt celule mari de forma neregulata sau ovalara,cu nucleu ovoid inconjurat de o cantitate redusa de citoplasma
- contine un aparat Golgi bine dezvoltat,RER,mitocondrii si numeroase microfilamente
- din corpul celulei pleaca o serie de prelungiri citoplasmatice:unele primare paralel cu peretele capilar si altele
secundare ce se desprind din cele primare cu directie perpendiculara pe membrana bazala
- expansiunile citoplasmatice secundare emit mici prelungiri cu o dispozitie oblica numite pedicele
- intre expansiunile podocitare si membrana bazala se afla un spatiu subpodocitar,ocupat de urina primara
- podocitele au rol in realizarea barierei epitelio-capilare si in mentinerea inegritatii filtrului glomerular
6.Tubul urinifer
- tubii uriniferi sunt structuri fundamentale ale nefronilor cu rol in formarea urinei definitive prin procesele de
reabsorbtie,secretie si reabsorbtie
- tubi uriniferi sunt formati din trei segmente: seg. proximal,seg. intermediar si seg. distal.
- segmentul proximal reprezinta portiunea initiala a tubului urinifer si este format dintr-un segment cu un traiect
sinuos in corticala si un segment,drept descendent in medulara
- segmentul proximal prezinta un lumen larg,delimitat de un numar relativ mic de celule piramidale mari numite
nefrocite dispuse intr-un singur rand pe membrana bazala ce prezinta la polul apical microvili
- la nivelul tubului proximal se reabsoarbe aproximativ 85% din apa filtratului glomerular,glucoza,aa.
- segmentul intermediar sau ansa lui Henle reprezinta piesa de legatura intre segmentul proximal si cel distal si se
localizeaza numai in medulara
- peretele segmentului intermediar este format dintr-un rand de celule poliedrice turtite,cu nuclei ce proemina in
lumen si o citoplasma saraca in organisme
- celulele segmentului intermediar participa la procese de concentratie si dilutie a urinii
- segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta ascendenta situata in medulara si o portiune contorta situata in
corticala
- segmentul distal prezinta un lumen larg,delimitat de celule epiteliale cubice cu citoplasma clara si nucleu
hipercrom,dispuse pe membrana bazala
19

- segmentul distal are rol in procesele de reabsorbtie a apei si sodiului din filtratul glomerular si de a elimina
amoniacul
7.Nefrocitul
- este o celula piramidala mare cu o citoplasma puternic acidofila si granulara,cu un nucleu rotund sau ovalar cu 1-2
nucleoli
- la polul apical prezinta o margine in perie care este PAS pozitiva si o bogata activitate enzimatica
- la ME,prezinta la polul apical microvili lungi si subtiri asezati paralel,iar intre baza microvilozitatilor membrana se
invagineaza si da nastere unor buzunarase implicate in fenomenul de absorbtie
- la polul bazal prezinta un labirint bazal cu mitocondrii alungite asezate perpendicular pe MB
- este bogat in complexe junctionale,desmozomi,interdigitatii
- sistemul enzimatic este reprezentat prin fosfataza alcalina,ATP-aza
8.Complexul juxtaglomerular
- este reprezentat de 3 structuri:macula densa,aparatul juxtaglomerular si pernita polara
- macula densa este o structura epiteliala situata la limita dintre portiunea dreapta si contorta a tubului distal,in raport
intim cu arteriola aferenta
- in macula densa peretele tubului distal prezinta un grup de celule inalte,cu nucleu hipercrom sub forma de bastons si
o citoplasma bogata in mucopolizaharide
- intre celulele tubului distal si celulele juxtaglomerulare din peretele arteriolei exista o relatie foarte stransa ce
sugereaza existenta unui schimb de substante cu rol in reglarea fluxului sanguin spre glomerul
- aparatul juxtaglomerular este situat in peretele arteriolei aferente inainte de a intra in glomerul
- aparatul juxtaglomerular este bogat inervat cu fibre nervoase amielinice
- pernita polara este constituita dintr-un cuib de celule alungite cu citoplasma clara situate in unghiul format de cele
doua arteriole ce patrund in glomerul
9.Tubul colector
- tubii colectori formeaza marea parte a medularei
- sunt delimitati de celule cubo-cilindrice,unele cu citoplasma clara altele cu citoplasma intunecata
- fiecare tub contort distal se uneste cu tubul colector printr-un scurt segment format din celule cubice mici,cu
citoplasma clara,slab eozinofila
- in partea centrala a medularei mai multi tubi colectori se unesc in unghi pentru a forma tubii papilari Bellini ce se
deschid in papila renala
- tubii excretori papilari Bellini sunt delimitati de celule cilindrice foarte inalte cu o membrana celulara
evidenta,nucleu ovoid intens colorat,situat central si o citoplasma clara
- ME evidentiaza in citoplasma putine organite,vacuole si microvilozitati dispuse la polul apical
10.Stroma rinichiului
- este sarac reprezentata prin fibre de reticulina dispuse in jurul vaselor sanguine,a glomerulilor si a tubilor uriniferi
- o stroma reala se gaseste bine reprezentata in jurul canalelor Bellini din papilele renale si in vecinatatea vaselor mari
11.Vascularizatia si inervatia rinichiului
- artera renala intra in hil,da ramuri pentru capsula,dupa care se ramifica anterior si posterior in ramuri segmentare
- din arterele segmentare se desprind 5-6 artere interlobare pentru o piramida,cu traiect ascendent, localizate in
coloanele lui Bertin
- la baza piramidelor Malpighi arterele interlobulare se bifurca,formand arterele arcuate care consemneaza limita
dintre corticala si medulara
- din arterele arcuate,la nivelul labirintului se desprind arterele interlobulare ce delimiteaza lobulii
- din arterele interlobulare se desprind arteriolele aferente ce patrund in glomerul,formeaza ghemul capilar si parasesc
glomerulul sub forma arteriolelor eferente
- arteriolele eferente se continua cu o retea capilara peritubulara
20

- arteriolele eferente ale glomerulilor superficiali asigura irigatia tubilor din corticala in timp ce arteriolele eferente
ale glomerulilor profunzi,juxtaglomerulari asigura atat capilarizarea corticalei cat si cea a medularei corespunzatoare
- capilarele peritubulare sunt vase lungi si drepte care coboara in ploaie in medulara constituind vasele drepte false
- vasele drepte false ajunse la varful papilei piramidei Malpighi formeaza o ansa,devenind apoi ascendente
- ramura ascendenta are semnificatia unui capilar venos care se varsa in venele suprapiramidale
- in rinichi exista doua sisteme capilare
- in medulara mai coboara arterele lui Ludwig ce provin din fuziunea arteriolei aferente cu cea eferenta in urma
atrofiei unor glomeruli juxtaglomerulari
- inervatia provine din plexul simpatic celiac,din care fibrele nervoase patrund impreuna cu vasele in jurul nefronilor
12.Ureterul
- este o cale excretoare extrarenala
- histologic i se descriu trei tunici:mucoasa,musculara si adventice
- mucoasa este constituita dintr-un uroteliu situat pe o membrana bazala slab organizata
- stratificarea epiteliului prezinta o mare plasticitate
- corionul este de natura conjunctivo-elastica si contine infiltratii limfoide si chiar foliculi limfatici
- tunica musculara este formata din fibre musculare netede dispuse in doua straturi:longitudinal intern si circular
extern,care la deschiderea in vezica urinara formeaza un sfincter
- adventitia este formata dintr-un tesut conjunctiv fibro-elastic si contine:vase,nervi vasomotori si senzitivi
13.Vezica urinara
- este o cale excretoare extrarenala
- histologic i se descriu trei tunici:mucoasa,musculara si adventice
- mucoasa este constituita dintr-un uroteliu situat pe o membrana bazala slab organizata
- stratificarea epiteliului prezinta o mare plasticitate
- corionul este de natura conjunctivo-elastica si contine infiltratii limfoide si chiar foliculi limfatici
- vezica este lipsita de glande
- musculara este bine reprezentata,formata dintr-o retea plexiforma de fibre musculare netede in care cu greu se pot
distinge cele trei straturi:intern longitudinal,mijlociu circular si extern longitudinal
- adventitia este formata dintr-un tesut conjunctiv fibro-elastic si contine:vase,nervi vasomotori si senzitivi
14.Uretra la barbat
- are o lungime de 20 cm si reprezinta o structura urogenitala
- este formata din trei segmente:uretra prostatica,uretra membranoasa si uretra peniana
- histologic peretele uretrei este alcatuit din mucoasa si tunica musculara
- mucoasa este formata dintr-un epiteliu ce variaza ca structura in cele trei segmente si dintr-un corion
fibroelastic,bogat vascularizat
- in uretra prostatica se afla un uroteliu cu numeroase cute numite lacunele lui Morgani in care se deschid glande din
mucoasa si glande intraepiteliale
- in uretra membranoasa epiteliul este pseudostratificat cilindric neciliat si contin glandele bulbouretrale ale lui
Cowper care se deschid in uretra peniana
- in uretra peniana epiteliul variaza de la stratificat cilindric la stratificat pavimentos
- tunica musculara este formata din fibre longitudinale dispuse intern si circulare localizate extern
- in portiunea membranoasa uretra este inconjurata de fibre musculare striate,constituind un sfincter
15.Uretra la femeie
- este scurta,de 4-5 cm si reprezinta doar calea urinara
- in portiunea initiala este tapetata de un uroteliu,in cea mijlocie de un epiteliu prismatic stratificat care in partea
terminala devine de tip pavimentos stratificat
- corionul contine numeroase fibre elastice si un plex venos
- mucoasa prezinta cute ce formeaza structuri pseudoglandulare cu celule mucoase
21

- tunica musculara este formata din fibre dispuse intern longitudinal si extern circular
- ultimele fibre musculare circulare vor forma un sfincter la nivelul orificiului intern al uretrei
- tiina biologic ce abordeaz microscopic, infra i submicroscopic structura celulelor i esuturilor,
aparatele i sistemele n cadrul organismului vzut ca un tot unitar.
- Noiuni de histologie au fost formulate din antichitate
- Termenul de histologie este definit n sec. XIX de Meyer
- La noi n ar nvmntul histologic a fost nceput de:
o Prof. Dr. L. Scully 1873 - Iai
o Prof. Dr. Petrini Galati 1881 Bucureti
E S U T U R I L E - sisteme organizate de materie vie, - formaiuni morfologice supracelulare, - formate
din celule similare ca structur i form - asociate - ndeplinesc aceeai funcie comun, nou, pe care
celulele individuale nu o posed. Celulele sunt unite ntre ele printr-o substan intercelular - substan de
ciment, - substan fundamental. Mai multe esuturi la un loc, structuralizeaz un organ. - unul este
dominant i determin funcionalitatea acestuia; - celelalte esuturi asigur funcionalitatea ntr-un organ
esuturile formeaz att parenchimul ct i stroma:
Parenchimul: - este structura specializat - asigur funcionalitatea sa specific - alctuit esenial din
elemente celulare, mai puin substan intercelular (exemplu: acinii secretori din glandele salivare).
Stroma: - componenta indispensabil, - rol trofic (vase i nervi) - asigur susinere a parenchimului, asigur funcionalitatea (exemplu: esutul conjunctiv reticulino-vascular periacinos i septele conjunctivovasculare interlobare i interlobulare din glandele salivare).
Pe baza caracterelor morfofuncionale: 1. esutul epitelial; 2. esutul conjunctiv; 3. esutul muscular; 4.
esutul nervos. Primele dou sunt esuturi labile i stabile, mai puin specializate, n timp ce ultimele dou
sunt esuturi mai puternic specializate.
ESUTUL EPITELIAL

22

Denumirea de epitheliu aparine lui Ruysch (secolul XVIII) pentru a sublinia aezarea lui peste un alt
esut (n l. greac epi = peste, thele = mamelon).
- ansamblu de epitelii cu structur i histogenez diferit,
- specializate pentru funcia :
- de acoperire,
- de cptuire,
- formeaz parenchimul glandular
- epiteliilor sensoriale.
CARACTERELE GENERALE ALE EPITELIILOR
esutul epitelial este format:
- ansamblu de celule,
- strns alturate, solidarizate prin:
- substan intercelular (de ciment)
- structuri joncionale
Histogenetic: a. din ectoderm: a. epidermul cu anexe b. poriunea iniial i terminal al epiteliului tractului
digestiv, precum c. epiteliul sensorial; b. din endoderm a. epiteliului digestiv i parenchimul glandelor
anexate acestui tub; b. epiteliul aparatului respirator; c. din mezoderm a. epiteliul vaselor sanguine i
limfatice, b. epiteliul germinativ c. seroaselor, d. epiteliul conductelor urinare i genitale.
Funcional : - celule, mai mult sau mai puin difereniate, - cu rol de: - aprare - secreie - absorbie recepie - Separ mediul intern de cel extern Histologic : sunt esuturi relativ pure, - celulele sunt de
acelai fel, - excepie celulelor mobile de origine sanguin. Epiteliile sunt: - bogat inervate, - lipsite de
vascularizaie proprie,

23

- nutriia este asigurat de un esut conjunctiv, abundent vascularizat - corion - derm ntre epiteliu i esutul
conjunctiv se interpune o membran bazal.
Citologic, celulele iniial: - sunt rotunde, - apoi devin poliedrice, - forme geometrice variate, determinate de
topografia i funcia pe care o ndeplinesc. Ele pot fi : - poligonale turtite (pavimentoase), - cubice, prismatice etc.
Celulele esutului epitelial au : - nucleu - n general unic, - bogat n eucromatin, - imit forma celulei.
- Citoplasma conine : - Organite : - Nespecifice : Granulare : - Microzomi - Centrozomi Vacuolare : Condriozomul - Complex Golgi - Reticul endoplasmatic : - Neted - Rugos - Lizozomi
- Speifice : Fibrilare : - Emisiuni membranocitoplasmatice de suprafa : - Cili - Flageli - Platou striat Margine n perie - Tonofilamente - Filamente intracitoplasmatice : - Miofibrile

24

- Nerofibile - Gliofibrile
Granulare : - Corpii tigroizi - Granule specifice polilobate : - Neutrofile - Bazofile - Acidofile - Incluziuni :
- Substane de rezerv : Incluziuni de grsime Inluziuni de glicogen Incluziuni de vitamine Incluziuni
de minerale Incluziuni cristaloide
- Produi de elaborare : Granule de zimogen Granule de mucus Granule de pigment Hormoni - Produi
de dezasimilare : Lipofucsina
Celulele au polaritate morfofuncional specific : - Polul bazal este n contact cu mediul intern prin
intermediul membranei bazale. - Zona de mijloc conine nucleul, organitele, - Polul apical, celula i exercit
funciile proprii.
MEMBRANA BAZAL : - structur acelular - permanent - leag i separ celulele epiteliale de esutul
conjunctiv subjacent. - Forma : - rectilinie n epiteliile simple - sinuas n epiteliile stratificate, - papile
dermale, - greu de observat n coloraiile de rutin (col. hematoxilin-eozin), ea se distinge mai bine n
coloraiile cu : - hematoxilin feric (n negru), - coloraia PAS (rou-viiniu) - impregnaii argentice (n
negru-brun).
- Grosimea - mic, sub limita de rezoluie a microscopului optic;

25

- apropape de limita de rezoluie 3 m, - mare de 7-10 m. Membran bazal gsim la : - fibra muscular,
- adipocit, - celula Schwann.
n MO, - strat PAS pozitiv format din glicozaminglicani - strat subiacent format din fibre de reticulin
evidente prin impregnaii argentice. n ME, matrice fin granular i o estur de fibrile foarte fine, dispuse
n trei straturi suprapuse:
a. lamina lucida (lamina rara) a. 10 nm, b. electronotransparent, omogen i clar. c. Este traversat de
fine fibre de colagen tip IV, i de fibronectin i laminine, cu rol de legare a celulelor epiteliale de lamina
bazal; b. lamina bazalis (lamina densa), a. de 20-30 nm, b. matrice omogen, amorf de natur proteic i
mucopolizaharidic (acid hialuronic, heparansulfat), n care sunt incluse rare filamente fine de reticulin; c.
lamina reticularis (fibroreticularis) a. fibre de reticulin, incluse ntr-o redus substan fundamental i
fibre de ancorare (colagen tip VII), care marcheaz trecerea la matricea esutului conjunctiv subiacent.
Compoziia membranei bazale variaz n funcie de esut. Biochimic : - proteoglicani, bogai n heparan
sulfai, - fibronectine - entactin. Scheletul membranei bazale - colagenul de tip IV - laminin
Funcional : - rol de susinere i suport, - asigur ancorarea epiteliului - filtru biologic - are permeabilitate
este selectiv, - asigur: - localizarea, - micarea, - diferenierea

26

- proliferarea celulelor epiteliale


- Este o component permanent dinamic influenat de factori : - endogeni - nervoi, - hormonali, umorali - exogeni - microbi, - ageni chimici, - fizici
- Este o barier impermeabil pentru celulele conjuctivului subjacent, penetrat ns de limfocite i fibre
nervoase. - poate cpta proprieti antigenice cu apariia de anticorpi ce determin apariia unor boli
autoimune. Originea : - modificare local a substanei fundamentale a conjunctivului subjacent epiteliului, Elementele componenete ale laminei bazale sunt secretate de celulele epiteliale, iar fibrele de reticulin de
ctre fibroblastele conjunctivului subiacent.
CLASIFICAREA EPITELIILOR : I. Epiteliile de acoperire (nveli i cptuire) II. Epiteliile glandulare
(exocrine i endocrine) III. Epiteliile sensoriale, compuse din celule difereniate pentru a recepta excitani
din mediul extern sau intern.
I. EPITELIILE DE ACOPERIRE I CPTUIRE : esuturile epiteliale de acoperire sunt : - alctuite
din celule de form variat - strns unite ntre ele, - aezate n unul sau mai multe straturi - deasupra unui
esut conjunctiv Localizare : - la suprafaa corpului - tapeteaz organe cavitare - rol de : - protecie, absorbie sau de secreie.
Clasificarea: a. numrul straturilor celulare: a. epitelii simple sau unistratificate,

27

b. epitelii pseudostratificate sau speciale c. epitelii stratificate sau multistratificate; b. forma celulelor de la
suprafa: a. pavimentoase (poligonale-turtite), b. cubice c. prismatice.
A. EPITELIILE SIMPLE (mono sau unistratificate) 1.EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS - un
singur rnd de celule plate, turtite, - cu un contur neregulat sau poligonal, - ce ader strns ntre ele desprite de esutul conjunctiv subiacent printr-o membran bazal - Limitele celulare sunt greu vizibile n
coloraiile uzuale (col. HE), dar devin evidente prin impregnri cu nitrat de argint, - pietrelor de pavaj, de
aici denumirea de epiteliu pavimentos.
- celulele sunt turtite apicalo-bazal, - mai bombate n zona nucleului, 4-6 m, i foarte subiri spre periferie
0,1 - 0,3 m. - Citoplasma acidofil conine : - un nucleu - central, - aplatizat.
Localizare: -mezotelii : - peritoneu, - pleur, - pericard, - endotelii : - alveolele pulmonare, - labirintul
membranos, - cavitatea timpanic, - foia parietal a capsulei Bowman i segmentul intermediar al tubului
urinifer din rinichi.
Funcia - acoperire - difuziunea lichidelor n capilare, a gazelor n alveole.
2. EPITELIUL SIMPLU CUBIC - un singur rnd celule - laturile izodiametrice, - dispuse pe membran
bazal - cu un nucleu rotund i central.

28

- Localizare : - suprafaa ovarului, - epiteliul tiroidian din foliculii normofuncionali, - plexurile coroide, ductele mici ale glandelor exocrine, - tubii contori distali i colectori
Funciile : - acoperire sau cptuire, - secreie sau absorbie
3. EPITELIUL SIMPLU PRISMATIC (cilindric sau columnar) - un rnd de celule nalte, - dispuse
perpendicular pe membrana bazal, - similare unor crmizi, - cu feele laterale verticale, - iar capetele
reprezint: - polul apical (de suprafa) i - bazal (spre membrana bazal). - Nucleii: - form de bastona, dispui n treimea mijlocie sau inferioar a celulelor, - paralel cu axul lung al acestora
- La polul apical celulele pot prezenta diferenieri n raport cu localizarea i funcia lor (kinocili, stereocili,
microvili).
Localizare: - canalele excreto-secretoare din glandele salivare, - stomacului - epiteliul intestinal - epiteliul
segmentului proximal al tubului urinifer - Epiteliul mucoasei uterine i al trompei uterine Funcia acoperire, - secreie, - absorbie - de mobilizare a coninutului aflat n cavitatea pe care o delimiteaz.
B. EPITELIILE STRATIFICATE (multi - sau pluristratificate) 1. EPITELIUL STRATIFICAT
PAVIMENTOS n principal sunt descrise 3 straturi celulare: a. stratul bazal, b. stratul mijlociu, c. stratul
superficial,

29

Epiteliile pavimentoase stratificate pot fi keratinizate (cornificate) sau nekeratinizate.


Epiteliul stratificat pavimentos keratinizat - n regiunile care vin n contact cu mediul extern uscat, expus
la aer, cum este epiderma. - Aici stratificarea este mai variat: - bazal, - spinos, - granulos, - lucid - cornos.
Celulele superficiale, din stratul cornos, sufer un proces de cornificare, prin ncrcarea citoplasmei cu
cheratin care va determina dispariia nucleului i descuamarea celulei.
Epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat se organizeaz n regiuni unde se menine o umiditate
constant, cum este : - cavitatea bucal, - esofagian, - vaginal, - epiteliul cornean anterior. Aici stratul
superficial nu sufer procesul de keratinizare, nucleul lor devine picnotic dar persist chiar i n celulele
descuamate. Organizarea celulelor se face numai n cele trei straturi: - bazal, - mijlociu - superficial
Funcia - acoperire, - protecie, - termoreglare, - asigur impermeabilitatea fa de agenii chimici (substane
toxice, medicamente), fa de agenii fizici (radiaii) i biologici (microbi) etc.
2. EPITELIUL STRATIFICAT CUBIC - dou rnduri de celule, - cele bazale sunt mai nalte - cele
superficiale au o form cubic. Se gsesc mai mult n perioada embrionar, formnd baza de difereniere a
epiteliilor stratificate pavimentoase. Postnatal se ntlnete n canalele glandelor sudoripare i n canalele
mici a glandelor salivare. Funcia lor este n primul rnd de cptuire, de absorbie sau secreie.
3. EPITELIUL STRATIFICAT PRISMATIC (cilindric sau columnar) Este mai frecvent ntlnit n viaa
embrionar i mai rar la adult. Schematic este format din trei straturi celulare: a. bazal cu celule cubocilindrice; b. mijlociu cu cteva rnduri de celule poliedrice;

30

c. superficial, format dintr-un singur rnd de celule prismatice, ce pot prezenta la polul lor apical o cuticul,
un platou striat sau cili vibratili. Acest epiteliu l ntlnim n conjunctiva palpebral, n faringe, n laringe, n
uretra membranoas i n ductele mari ale glandelor exocrine
C. EPITELII SPECIALE 1. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT PRISMATIC - este unistratificat, format dintr-un singur rnd de celule, - dispuse toate pe membrana bazal, - de nlimi diferite, - nucleii
celulelor fiind situai la deferite nivele, dau aspectul de fals stratificare. - Celulele prismatice pot fi
- ciliate: - n epiteliul mucoasei nasale - trahee - broniile mari, sau - neciliate n uretra masculin. - Printre
celule putem gsi celule caliciforme izolate
Funcia acestor epitelii este cea de tapetare, de secreie (muco-seroas), absorbie dar i de protecie sau
aprare.
2. UROTELIUL Este un epiteliu stratificat de tip particular, morfologic i funcional, ce tapeteaz cile
urinare ca: bazinet, ureter, vezica urinar, uretra prostatic Morfologic, este constituit din trei tipuri diferite
de celule, organizate n straturi false: a. stratul bazal,
- format dintr-un singur rnd de celule cubice, - n contact foarte strns cu esutul conjunctiv subjacent,
deoarece membrana bazal este slab organizat;
b. stratul mijlociu, - mai multe rnduri de celule n rachet, - celule alungite, - cu o extremitate apical
ovalar, - nucleu rotund, central. - Elementele de jonciune sunt slab organizate, ceea ce confer celulelor, o
oarecare mobilitate n sens longitudinal;
c. stratul superficial, - un rnd de celule n umbrel, - mari - ce acoper 3-4 celule subjacente, - cu polul
apical rotunjit, - citoplasm bogat, eozinofil cu 1-2 nuclei

31

- expansiuni celulare ce coboar printre celulele subiacente, conferind celulei un aspect de umbrel. - prin
prelungirile lor citoplasmatice, toate celulele sunt ancorate la membrana bazal, Uroteliul prezint o mare
plasticitate. Funcia uroteliului este de cptuire, plasticitate i de a asigura impermeabilitatea fa de
substanele strine din urin.

Cursul 2
EPITELIILE GLANDULARE - alctuite din celule specializate pentru funciile de secreie i
excreie. - Celulele glandulare au form : - cubic, - prismatic etc. - dispuse : - izolat, - grupat, - totdeauna
n strnse legturi cu esutul conjunctiv, vase sanguine i terminaiuni nervoase, alctuind glande.
Prin secreie : - procesele intracelulare, - celula preia prin polul bazal substanele necesare, - sintetizeaz o
nou substan, - o depoziteaz n citoplasm sub form de: - enclave, - granule secretorii - vezicule. Produsul sintetizat poate fi de natur: - proteic, - glicoproteic - lipidic.
Prin excreie: - procesele implicate n descrcarea (eliminarea) materialelor sintetizate. Dac eliminarea se
face n mediul estern - glande cu secreie extern. Dac elimarea se face n snge (capilar) sau limf, glande
cu secreie intern sau glande endocrine.
Histogenetic, - provin din ecto sau endoderm - printr-un proces de nmugurire n mezenchimul subiacent
- se formeazz partea secretorie adenomer.

32

- Acesta ptreaz legtura cu epiteliul de origine n cazul glandelor endocrine prin canal excretor. - Glandele
endocrine: - se pierde legtura cu epiteliul de origine, - se stabilesc legturi intime cu capilarele sangvine, produii elaborai, denumii hormoni trec direct n snge.
Morfologic: - celule cubice, prismatice etc., - strns legate prin complexe joncionale: - interdigitaii, desmozomi, - bare de nchidere etc. - realizeaz raporturi strnse cu membrana bazal i elementele capilare
din corionul subjacent. - Au nuclei activi, eucromi cu 1-2 nucleoli mari. - Au organitele implicate n sinteza
produsului de secreie: - aparat Golgi, - mitocondrii, - reticul endoplasmatic neted i/sau rugos
- organite specilizate pentru depozitarea i eliminarea acestui produs sintetizat: - vacuole, - granule, picturi, - microfilamente i microtubuli. Dup natura substanei secretate i locul secreiei: a. epitelii
glandulare exocrine b. epitelii glandulare endocrine.
A. EPITELIILE GLANDULARE EXOCRINE - formeaz parenchimul glandelor exocrine - au
polaritate morfologic i funcional Polaritatea morfologic: - aezarea intracelular a organitelor
cointeresate n procesul de secreie, - ce determin: locul i dinamica procesului secreto-excretor; - celulele
excretoare: - nucleul: - eucrom, - bine nucleolat - plasat n mijlocul celulei (celula cubic) sau n treimea sa
bazal (celulele prismatice).
- Subnuclear: - mitocondriile

33

- reticulul endoplasmatic rugos (RER) - Zona aceasta este bazofil, datorit bogiei n ARN (ribozomi). Supranuclear: - cisternele golgiene - produsul de secreie, (macrovezicule). - Mitocondriile puine, - Zona
aceasta este eozinofil, vacuolar sau granular mai srac n organite celulare.
Polaritatea morfologic : - dou compartimente distincte ale suprafeei celulare: a. compartimentul apical
b. compartimentul laterobazal. Comapartimentul apical, - Organizat la polul luminal (apical) al celulei Prezint numeroi microvili, - Enzime implicate n transportul i eliminarea produsului de secreie (ATPaz). Compartimentul latero-bazal, - labirintul organizat la polul bazal, (crete suprafaa de endocitoz) structurile de jonciune (interdigitaii, desmozomi, gap etc.) - receptori pentru mesageri chimici (hormoni,
neurotransmitori)
Polaritatea funcional - pol bazal - celula preia din snge substanele necesare procesului de sintez - pol
apical - elimin materialul elaborat. Procesul de secreie. Se realizezaz dup ciclu secretor. Ciclul secretor
- timpul de la captarea precursorilor necesari secreiei, - pn la eliminarea produsului elaborat. - Procesul de
secreie comport mai multe faze: absorbie, elaborare i excreie. - Secreia un proces de prelucrare complex
ghidat dup polaritatea morfologic celular.
- Faza de absorbie: - ingestia de substane aduse de snge - polul bazal al celulei devine permeabil pentru
ap i substanele necesare, materia prim sintezei. - celulele devin turgescente, - nucleul devine mai
voluminos, - organitele celulare devin mai abundente. - Absorbia materialelor se poate face: - difuziune, osmoz,

34

- endocitoz mediat de receptori. - aminoacizii se absorb prin mecanism activ


- Faza de elaborare : - impermeabilizarea tuturor compartimentelor celulare (pol apical, latero-bazal) activarea organitelor celulare implicate n procesul de sintez. - sinteza materialului proteic se face pentru :
- a nlocui structurile proteice uzate ale celulei (proteine de structur), - sintez de proteine ce vor fi
eliminate (proteine de export), - absorbia aminoacizilor prin polul bazal, graie unui mecanism de transport
activ. Sinteza proteic la nivelul RER prin intervenia poliribozomilor i a celor trei tipuri de ARN: mesager,
ribozomal i de transfer.
Microvezicule de transfer n cisternele n aparatul Golgi aezat supranuclear. Macrovezicule desprinse
din ap Golgi cu produsul secretat sub form de granule denumite granule de secreie (zimogen dac au
enzime digestive). Granulele se acumuleaz la polul apical, vehiculate prin intermediul microtubulilor i
microfilamentelor, de unde sunt eliminate prin proces de exocitoz,
- sinteza materialului glicoproteic (model celula caliciform) : - sinteza proteic, are loc n RER Monozaharidele sunt adiionate la miezul proteic de ctre enzime reprezentate prin glicoziltransferaze
localizate n RER i membranele golgiene. - sulfatarea polizaharidelor are lor n ap. Golgi. - Materialul
sintetizat se depoziteaz n granule de secreie ce se acumuleaz nspre polul apical al celulei (granule de
mucus) - eliminate la polul apical prin procesul de exocitoz. - secreia poate fi facilitat de existena unor
celule cu proprieti contractile celule mioepiteliale.
Celule epiteliale transportoare de ioni. (canalele glandelor salivare cele parietale din stomac care
transport ioni de H+ - pompe ionice membranare, -polul bazal prezint repliuri (labirint bazal), -numeroase
mitocondrii -jonciuni occludens ntre celule care mpiedic difuziunea retrograd a ionilor.
c. Faza de excreie (exocitoz) : a. micarea granulelor de secreie de la locul de formare spre polul apical;
b. recunoaterea specific de ctre plasmalem a citomembranelor granulelor de secreie; c. fuzionarea celor
dou membrane, urmat de eliminarea coninutului n exteriorul celulei. - Excreia se poate face spontan sau
dup stimularea neuro-hormonal.

35

CLASIFICAREA GLANDELOR DUP MODALITATEA DE EXCREIE 1. glande


merocrine : a. produsul sintetizat eliminat prin exocitoz, b. cu pstrarea integritii morfologice a polului
apical. c. caracteristic glandelor de tip seros (salivare, lacrimale, sudoripare etc.).
2. glandele holocrine : - la care produsul de secreie este reprezentat de celulele proprii, dezintegrate printrun proces de degenerescen (glanda sebacee).
3. glandele apocrine (holo-merocrine) : a. la care materialul sintetizat acumulat la polul apical, ntr-o
vacuol voluminoas, este eliminat prin dezintegrarea parial a segmentului apical al celulei. b. Polul apical
decapitat se reface imediat dup excreie i astfel ncepe un nou ciclu secretor, c. glanda mamar n lactaie.
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE - unitate secretorie
- adenomer: o celul sau un grup de celule secretoare ce delimiteaz un lumen - canal de excreie: transport
produsul de secreie de la adenomer la exteriorul glandei. - glandele exocrine se clasific n: I. Glande
exocrine fr canal excretor; II. Glande exocrine cu canal excretor.
GLANDE EXOCRINE FR CANAL EXCRETOR a. Glanda unicelular sau caliciform,
- o celul mucoas, - dispus n grosimea unui epiteliu de cptuire (mucoasa intestinal, respiratorie). n
MO, - are forma unui caliciu de floare (pahar de ampanie), - prezint o parte bazal mai ngust, o intens
bazofil, o se inser pe membrana bazal o un corp globulos n form de caliciu, cup, plnie. (cu granule
secretorii (mucus))
o nucleu : hipecrom ovoid turtit n partea bazal a celulei o citoplasm : supranuclear cu aspect
granular (coloraia PAS n rou) cu aspect spumos, vacuolar, necolorat, clar n coloraie cu HE.
n ME,

36

- n citoplasma peri- i subnuclear : o RER bogat, o mitocondrii i o ribozomi. - Citoplasma supranuclear :


o conine aparat Golgi voluminos cu numeroase cisterne, o macrovezicule i granule de secreie o Mucusul
de natur glicoproteic se acumuleaz sub form de granule de secreie, delimitate de citomembrane i
vehiculate dinspre complexul Golgi nspre plasmalema polului apical i exocitate.
b. Glanda intraepitelial : - mici grupri de celule secretoare de mucus - dispuse n grosimea unui epiteliu
pseudostratificat sau stratificat (mucoasa nazal, mucoasa laringian, uretra feminina). - Produsul de secreie
este eliminat ntr-o mic cavitate ce comunic cu suprafaa epiteliului
a. Glanda membraniform : - este format dintr-un singur rnd de celule prismatice, - au funcia de
tapetare i pe cea de secreie a unui produs mucos. - Epiteliul mucoasei gastrice
II. GLANDE EXOCRINE CU CANAL EXCRETOR - Sunt glande exoepiteliale - formate din o
adenomer o duct sau canal excretor. Clasificarea morfologic Dup forma canalului excretor, pot fi: glande simple cu un singur duct drept - glande compuse sau ramificate, Dup forma adenomerului, - glande
tubulare, - glande acinoase, - glande alveolare, - glande tubulo-acinoase - glande tubulo-alveolare.
1. Glanda tubular simpl - forma unui tub a crui perete delimiteaz un lumen ngust, - format dintr-un
rnd de celule diferite: o enterocite, o caliciforme, o endocrine,

37

o dispuse pe o membran bazal, denumit glandilem - glanda Lieberkhn din intestin


2. Glanda tubular compus: - canal excretor ramificat, - n care se deschid adenomere de form tubular
- glanda piloric din stomac
3. Glanda acinoas simpl : - adenomerul de form globuloas cu un perete alctuit dintr-un rnd de celule
cubice sau prismatice, ce delimiteaz un lumen ngust, - lumenul se continu printr-un canal excretor deschis la suprafaa epiteliului de acoperire
4. Glanda acinoas compus : - un canal excretor ramificat - n care se deschid numeroi acini - glanda
lacrimal
5. Glanda tubulo-acinoas compus : - duct excretor ramificat - segment secretor tubular, - terminat
printr-o poriune dilatat sub form de acin - glande salivare mari, pancreasul exocrin
6. Glanda alveolar simpl : - adenomer sacciform - canal excretor. glanda sebacee
7. Glanda alveolar compus : - structuri secretoare alveolare - canal comun de excreie - glandele tarsului
8. Glanda tubulo-alveolar compus : - canale excretoare ramificate - adenomere sacciforme cu un lumen
foarte larg. - prostat, glanda mamar i glandele lui Cowper din uretra masculin
Dup natura produsului de secreie elaborat, acinii pot fi de tip : - seros, - mucos - mixt
Acinul seros : - elaboreaz un produs de secreie apos, - cu un coninut proteic bogat n enzime sau n
precursori n MO : - mici,

38

- formai dintr-un rnd de celule prismatice - dispuse pe membrana bazal, - polii apicali delimiteaz un
lumen foarte ngust. - Nucleul : o rotund, o eucrom, o nucleol mare, o localizat n treimea bazal. Citoplasma : o subnuclear este intens bazofil, o supranuclear este palid i cu aspect granular, slab
eozinofil.
n ME : - citoplasma este bogat subnuclear n RER i mitocondrii; - supranuclear prezint un compelx
Golgi dezvoltat, numeroase macrovezicule i granule de secreie electronodense, denumite granule de
zimogen. - La polul apical prezint civa microvili neregulai. - Celulele sunt solidarizate prin complexe
joncionale mai mult nspre polul bazal. Acini seroi gsim : - n glanda parotid, - pancreasul exocrin parial n glandele salivare mixte (glanda submaxilar i sublingual).
Acinul mucos : - mucusul, bogat n glicoproteine n MO : - acinul este mai voluminos, - un rnd de celule
mai mari - trunchi de piramid, - lumen mai larg dect la acinul seros. - Nucleii : o turtii, o hipercromi, o
mpini bazal. - Citoplasma este slab colorat cu aspect spumos, vacuolar n zona supranuclear, (granule de
mucus)
n ME - celula mucoas este mai srac n RER i mitocondrii, - prezint un aparat Golgi foarte dezvoltat,
(supranuclear i granule de secreie) limitate de membrane ce pot fuziona cu plasmalema

39

- sunt eliminate individual i lent, tipul mucos nchis. - ntre glandilem i celulele mucoase se dispun rare
celule mioepiteliale, care asigur expulzarea produsului secretat. - glandele salivare mixte i n glandele
mucoase pure (esofagiene i linguale (glandele Weber)).
Acinul mixt, muco-seros, - cel mai voluminos, - form sferic, alungit sau neregulat - format din dou
tipuri de celule secretoare: o celule mucoase : mai numeroase, delimiteaz un lumen larg o celule
seroase : ntre celulele mucoase i glandilem. semilunele lui Gianuzzi. comunic printr-un canal
intercelular cu lumenul acinului. o ntre celulele secretoare i membrana bazal se interpun i aici celule
mioepiteliale o glandele salivare mixte: submaxilar, sublingual.
Celulele mioepiteliale : - localizate la periferia acinului, - ntre glandilem i polul bazal al celulei secretoare
i ductale. n MO, - au o form stelat, - aplatizat, - cu numeroase prelungiri citoplasmatice efilate ce
mbrieaz adenomerul. - prelungirile sunt conectate ntre ele prin structuri joncionale de tip gap,
desmozomi, - formeaz o reea contractil ce nconjoar unitatea secretorie. - Au o citoplasm clar n
coloraie uzual, - nucleu ovalar hipercrom situat central.
ORGANIZAREA MORFOLOGIC GENERAL A GLANDELOR EXOCRINE La exterior sunt delimitate de o capsul conjunctiv - sunt formate din : o strom o parenchim. - din capsul
pornesc spre interior septe conjuntivo-vasculare, - compartimenteaz glanda n lobi i lobuli. Stroma : - este
conjunctiv,

40

- bogat n fibre colagene - fibre de reticulin, - cu numeroase capilare Adenomerul (unitatea morfofuncional) De regul de tip acinos, iar dup natura produsului secretat ele pot fi de tip seros, mucos sau
muco-seros, Canalele excretorii: - canale intralobulare, - canale interlobulare, - canale interlobare, canalul principal colector.
B. EPITELIILE GLANDULARE ENDOCRINE - constituie parenchimul glandelor cu secreie
intern, - lipsite de canale excretoare. - sunt n strnse relaii cu capilarele sanguine, n care i vars produsul
de secreie, denumit hormon. - pot fi de natur diferit: o proteic, o glicoproteic o lipidic (steroidic), acioneaz asupra unor celule, esuturi sau organe considerate inte,
Citologic, - celulele endocrine nu prezint dubl polaritate - Organitele citoplasmatice i granulele de
secreie sunt rspndite n toat celula sau mai ales n vecintatea polului vascular. - Excepie face glanda
tiroid, n care celulele foliculare prezint o dubl polaritate (apical, bazal)
Dup natura chimic a produsului sintetizat ntlnim : a. Celule secretoare de polipeptide mari, - prezint
un nucleu : o activ (eucrom), o bine nucleolat, - citoplasm : o bazofilie moderat, (RER) o Granulele de
secreie sunt aproximativ uniform rspndite diferite n raport cu : dimensiunea, forma, colorabilitatea
(microscopic), densitatea (electronomicroscopic) caracteristicile citochimice (PAS negative),

41

specifice pentru fiecare hormon sintetizat.


- Localizare : o hipofiz, o tiroid, o glandele paratiroide, o celulele alfa din insulele Langerhans - celule
sintetizeaz i o protein cu rol de cru secific legatp labil de hormon care se desface n momentul sau
ulterior exocitozei.
b. Celulele secretoare de polipeptide mici, - concentreaz n citoplasma lor amine biogene - precursorii
aminici - contin amino-acid-decarboxilaz - capteaz precursori aminici i i decarboxileaz, - sistemul
APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation). - au fost descrise numai la nivelul tubului digestiv le ntlnim i n o sistemului nervos, o glandele endocrine, o glande exocrine, o aparat urogenital, o aparat
respirator, o piele etc.
- Toate aceste celule rspndite discontinuu, n interiorul i n afara tractului gastrointestinal, printr-un
concept mai larg, sunt incluse n SED (Sistemul endocrin difuz). n MO, celulele SED : - apar localizate
difuz, - printre celulele autohtone, - au form de par, - aezat pe membrana bazal, - polul apical mai efilat,
- atinge sau nu suprafaa epiteliului.
- Nucleul: o unic, o rotund sau ovalar, o central, o hipocrom, o veziculos. - citoplasma: o clar, o acidofil,
granulele de secreie rspndite subnuclear

42

n ME - mitocondrii n zona paranuclear superioar, - complex Golgi proeminent, localizat supra- sau
perinuclear, - ribozomi liberi, - reticul endoplasmatic rugos variabil rspndit, - lizozomi i microvezicule
pinocitare. - Marginea n perie organizat la polul apical cu microvili mai fini, mai lungi i mai dei dect n
celulele epiteliale, - Granulele de secreie n regiunea bazal i/sau paranuclear, o rotund, mai rar ovalar o
diametru ntre limite destul de largi (50-250 nm). - Exocitoza : o la polul bazal o fuziunea membranei
granulare cu a membranei celulare eliminarea coninutului extracelular n capilarul sanguin
Celulele secretoare de steroizi - specializate pentru sinteza hormonilor de natur lipidic (steroizi) - le
gsim: o testiculi, o ovare, o glanda corticosuprarenal La MO - celule de form rotund sau poligonal, citoplasma: o acidofil, o bogat n picturi de lipide, - nucleu: o central o bogat n cromatin. n ME, picturi de lipide - numeroase mitocondrii, - reticul endoplasmatic neted bogat (sintetizeaz colesterolul)
apoi n hormoni androgeni, estrogeni i progesteron.
Histologic, n raport cu citoarhitectonia celulelor endocrine n parenchimul glandular, putem deosebi trei
modaliti de organizare morfologic: a. Organizare de tip veziculos, - sub forma de foliculi delimitai de
celulele cubice, prismatice sau turtite. - Veziculele conin o substan vscoas, denumit coloid - ex. glanda
tiroid. - Celulelor foliculare prezint:

43

o pol apical o pol bazal sau vascular - n citoplasm, o organitele au polaritate morfologic, subnuclear:
reticul endoplasmatic rugos i neted, supranuclear: aparatul Golgi, lizozomi i granule de secreie
b. Organizare de tip cordonal-reticular, - structuralizat n form de cordoane celulare, - mai scurte sau mai
lungi, - uneori anastomozate ntre ele, - delimitate de capilarele sanguine - suprarenal, - paratiroid, hipofiz - Celulele prezint frecvent aparatul Golgi, nucleul, aezate excentric, frecvent spre polul vascular
c. Organizarea n cuiburi celulare, - celulele sunt aezate sub form de insule, - delimitate la periferie de
capilare sanguine - insulele Langerhans, - insulele Pfflger din tiroid
C. EPITELIILE GLANDULARE MIXTE - categorie de glande reduse numeric, - au o dubl
secreie, exocrin i endocrin. - Cele dou tipuri de secreie pot fi realizate : o de aceeai celul
(hepatocitul) o de celule distincte ale aceluiai organ (pancreasul). Morfologic, Prezint caracteristicile
specifice celor dou funcii ndeplinite, att din punct de vedere histologic, ct i din punct de vedere
citologic.

44

Cursul 3
ESUTURILE CONJUNCTIVE - ele mai bine reprezentate esuturi - cuprind structuri histologice
heterogene ca morfologie i funcie 1. Origine mezodermo-mezenchimal. 2. Sunt constituite din trei
componente fundamentale: a. celule; b. fibre; c. substan fundamental. 3. Au capacitate plastic i
regenerativ. 4. Sunt structuri ubiquitare, - nu vin niciodat n contact cu mediul extern sau cu lumenul
organelor, sunt ntotdeauna tapetate sau cptuite de celule epiteliale
5.Funcional, - sunt esuturi de susinere i legtur, - formeaz stroma organelor. - sunt bogat vascularizate,
- active metabolic. 6. Histogeneza: a. iniial se difereniaz elementele celulare, (celula mezenchimal); b.
celulele sintetizeaz substana fundamental i fibre. - Aceste secvene de histogenez se desfoar i n
leziunile reparatorii sau patologice, caracterizate printr-o neoformare de esut conjuntiv. 7. Raporturile dintre
cele trei componente se modific filogenetic : - perioada embrionar , predomin elementele celulare, perioada fetal i la copii, predomin substana fundamental, - la adult i vrstnic predomin elementele
fibrilare.
CLASIFICAREA ESUTURILOR CONJUNCTIVE Filogenetic : A.ESUTURI
CONJUNCTIVE DE TRANZIIE SAU EMBRIONARE, 1.esutul mezenchimatos; 2. esutul mucos;
B.ESUTURI CONJUNCTIVE PERMANENTE SAU ADULTE, care dup consistena substanei
fundamentale se mpart n patru grupe: I.esuturi conjunctive moi II.esuturi conjunctive semidure sau
cartilaginoase, III.esuturile conjunctive dure sau osoase, IV.esutul sanguin.

45

CELULELE a. celulele proprii - celule autohtone b. celule strine, alohtone care "migreaz".
CELULE AUTOHTONE nedifereniate: - celula mezenchimal, - celula reticular; difereniate: fibroblastul, - mastocitul - adipocitul.
CELULA MEZENCHIMAL Provin mezoderm, - celula cap de serie, - prin metaplazie formeaza: o
fibroblast, o condroblast, o osteoblast, o adipocit o elemente hemato- i limfopietice, o celule endoteliale o
fibre musculare. - la embrion celula mezenchimal particip la formarea esutului mezenchimatos - la adult
este prezent n mduva osoassau n insule pericapilare.
CELULA RETICULAR - deriv din celula mezenchimale - cu rol mecanic de support - stelat, citoplasm puin, clar, - cu expansiuni ce se anastomozeaz. - Nucleul este: o mic, o rotund, o central, o
eucrom, o 1-2 nucleoli
FIBROBLASTUL I FIBROCITUL - cele mai rspndite n esutul conjunctiv, o fibroblastul
reprezentnd forma tnr i foarte activ metabolic,

46

o fibrocitul, forma adult, n repaos funcional i mai puin activ - provin din : o celula mezenchimal o
fibrocitele preexistente la adult, prin diviziune mitotic. - Se pot diferenia n celule : o adipoase celule
endoteliale
Fibroblastul - cea mai rspndit, - puin mobil, - cu rol n formarea matricei extracelulare (fibre i
substan fundamental). n MO - celul ovalar, - alungit, - stelat, - 20-30 m lungime - 12-20 m
diametru, - cu prelungiri scurte efilate.
Nucleul : - central, - ovalar sau n bastona, - eucromatina fin granulat, - heterocromatina dispus la
periferic sub form de band - 1-2 nucleoli. Citoplasma : - abundent - bazofil.
n ME - organite numerosae cointeresate n procesele de sintez proteic: o reticul endoplasmic rugos, o
ribozomi, o mitocondrii o aparat Golgi. o civa lizozomi, o incluziuni granulare PAS pozitive
(mucopolizaharide acide), o agregate de microfilamente de : precolagen, preelastin
n coloraia cu HE - limitele celulare greu vizibile, - recunoatem fibroblastul dup forma de bastonae a
nucleului, cu limitele bine conturate de

47

ctre heterocromatin. - Membrana fibroblastului prezint receptori specifici: o insulin, o lipoproteine cu


densitate mic, o pentru factorul de cretere a epidermului. Funcia - fibrilogenez prin sinteza i excreia
macromoleculelor de precolagen i de preelastin - sintez a complexelor glicoproteice (glicozaminglicani,
proteoglicani), a glicoproteinelor structurale din substana fundamental
COLAGENUL - constituent proteic extracelular, - reprezint 60-70% din masa total a esutului
conjunctiv. - sintetizat i secretat de fibroblaste, - i de alte celule : o condroblaste, o osteoblaste, o celule
musculare, o endoteliale o epiteliale.
n fibroblast colagenogeneza (fibrinogeneza) se desfoar n trei etape: a.ribozomal, b.postribozomal
c.extracelular.
a. Etapa ribozomal - este comun sintezei proteinelor celulare de export, - se deruleaz la nivelul
poliribozomilor ataai RER. - aminoacizii vor fi legai n lanuri pro-alfa : o cu telopeptide la capete, o
conform codului transmis prin m-ARN Ribozomii asambleaz aminoacizii n secvena caracteristic fiecrui
tip de colagen.
b. Etapa postribozomal - ncepe n RER : o hidroxilarea prolinei i lizinei de ctre prolyl- i
lisylhidroxilaze, urmat o glicozilarea de ctre galactosyl- i glicosyltransferaze - n aparatul Golgi : o se
termin procesul de glicozilare sub influena unei transglicozilaze. o eliberarea lanurilor polipeptidice i
asamblarea lor n cte trei lanuri polipeptidice dispuse helicoidal. o Cu ajutorul legturilor disulfidice, se va
forma, printr-un triplu helix, molecula de

48

protropocolagen care este mpachetat n vacuole. - Prin microtubuli, vacuole golgiene migreaz spre periferie
n vederea eliminrii.
c. Etapa extracelular - excreia protropocolagenului pericelular - n timpul exocitozei,
precolagenpeptidaza, elimin telopeptidele cu scurtarea moleculei i formarea de tropocolagen. - asamblarea
n iraguri longitudinale a moleculelor de tropocolagen, ntre care rmn ns mici spaii libere de
aproximativ 37 nm. - Colagenul de tip IV nu formeaz fibrile, deoarece nu acioneaz precolagenpeptidaza. Asamblarea lateral a moleculelor n fibre se face la 37 grade, la pH=7. - Orientarea fibrelor este controlat
de fibroblaste, care se deplaseaz n timpul secreiei, prin intermediul fibronectinei.
ELASTINA : - este sintetizat de fibroblast - RER - molecule proteice precursoare: protoelastina, - cu
acelai traseu intracelular ca i procolagenul. - este exocitat extracelular n substana fundamental i
transformat n elastin. - Legarea lanurilor polipeptidice se deruleaz extracelular, - Sub influena
liziloxidazei. Sinteza de elastin este maxim la sfritul vieii intrauterine i n primul an de dezvoltare i
limitat n timpul vieii.
GLICOAZAMINOGLICANII, PROTEOGLICANII sunt constitueni majori ai matricei
esutului conjunctiv, localizai n vecintatea fibroblastelor, care le i sintetizeaz. GLICOPROTEINELE
STRUCTURALE : - se afl tot n matricea intercelular. - sunt sintetizate de fibroblaste, o RER, o aparat
Golgi, o apoi extracelular. - fibronectina, o determina adezivitatea celular la matricea extracelular o
organizarea structural a matricei secretate de fibroblaste.
- Fibroblastul mai secret interferon de tip I, o o glicoprotein asemntoare interferonului leucocitar, o are
activitate antitumoral i antiviral, o cu rspunsuri diferite, deoarece acioneaz asupra altor tipuri de celule
int. Activitatea fibroblastelor poate fi influenat de o serie de factori: a. Vrsta - la tineri, funcia este
activ

49

- la varstnic, acest proces diminu, (substanei fundamentale).


b. Hormonii - hidrocortizonul i ACTH-ul inhib sinteza mpiedicnd procesele de cicatrizare. - STH-ul
stimuleaz proliferarea fibroblastelor i sinteza de colagen. - Tiroxina are o aciune invers STH-ului. Hormonii sexuali stimuleaz proliferarea fibroblastelor (testosteronul) i activitatea de sintez a precursorilor
din substana fundamental (estrogeni). c. Vitaminele - lipsa vitaminei C, fibroblastele nu sintetizeaz
moleculele de precolagen, prin blocarea formrii prolinei (din molecula de precolagen), iar fibrele
mbtrnite sau uzate ca atare, nu mai pot fi nlocuite.
FIBROCITUL - este forma matur, - mai puin activ - greu de difereniat de fibroblast. - mai mic, - cu
prelungiri mai scurte, - cu un nucleu mai mic, hipercrom - citoplasma acidofil ce conine organite mai
puine. - Stimulat, se poate transforma n fibroblast.
MASTOCITUL Prezint granulaiuni bazofile ce se coloreaz metacromatic datorit coninutului n
glicozaminglicani, cu rol preponderent n hipersensibilitatea imediat i n mecanismele de aprare
antitumoral. Originea - Din leucocite bazofile (polimorfonucleare), migrate din vase n esutul conjunctiv, din celula mezenchimal, dup difereniere Se localizeaz aproape n toate esuturile conjunctive, - adiacent
vaselor,
- mai abundent : o derm, o tractul digestiv, o aparatul respirator o seroase. n MO, - celul mobil, - rotund,
ovalar sau neregulat, - diametru variaz ntre 15-30 m. - Nucleul

50

o clar, o rotund, o central, o 1-2 nucleoli


- Citoplasma : o granule inegale ca mrime, o mascheaz prezena nucleului. o 0,1-0,4 m sunt bazofile i
metacromatice. o granule fr metacromazie (sunt ortocromatice) intens PAS pozitive
n ME, - prezint expansiuni citoplasmatice digitiforme, - citoplasma o relativ srac n organite: cteva
mitocondrii, RER de talie mic, ribozomi puini numr redus de microtubuli. Aparatul Golgi i
microfilamentele sunt mai bine reprezentate. Granulaiile delimitate de citomembrane cu heparin i
enzime proteolitice - Pe suprafaa celular sunt prezeni receptori specifici pentru fragmentul Fc al IgE.
Funcia Dat de constitunii granulaiilor : - heparina, - histamina, - factorul chemotactic pentru eozinofile, substana reactiv n ocul anafilactic - serotonina - enzime hidrolitice, - fosfataz alcalin, - proteaze
nespecifice, - prostaglandine - acid hialuronic. - Intervine n sinteza unor constitueni ai MPZ din substana
fundamental.
Heparina, - glicozaminoglican sulfatat, - rol anticoagulant i antilipemic (activarea lipoproteinlipazei).
Histamina, - vasodilatator, - crete permeabilitatea venulelor i a capilarelor, - determin contracia celulelor
endoteliale : o cu desfacerea jonciunilor intercelulare

51

o formarea de spaii mai largi intraendoteliale, o ce faciliteaz accesul apei, a microfagelor la locul unor
leziuni. - Modific tensiunea arterial.
Factorul chemotactic pentru eozinofile - atrage leucocitele eozinofile n zona degranulrii mastocitelor. Eozinofilele fagociteaz complexul antigen-IgE. Mastocitele mai sintetizeaz produi cu rol n reaciile de
hipersensibilitate imediat: - leucotriena C - care crete permeabilitatea vascular - prostaglandine ce
stimuleaz adenociclaza; - factor activitar al plachetelor Toate substanele sunt eliberate odat cu procesul
de degranulare al mastocitelor prin exocitoz. Degranularea este favorizat: a.contactul dintre Ig.E i
antigen,
b.factori fizici - razele ultraviolete, - cldura, - radiaiile ionizante c.factori chimici - morfina, - cofeina, substane tensioactive; d.factori mecanici
n strile de oc anafilactic: - se produce o masiv degranulare, urmat de eliberarea substanelor active,
cresc permeabilitatea vascular modific coagulabilitatea sanguin, modific contracia musculaturii netede
din cile respiratorii
Degranularea mastocitului: - limfocitele B sufer un proces de transformare blastic, - devin plasmocite secret anticorpi (Ig.E). - Ataarea acestor anticorpi pe receptorii Ig.E, - complexe antigen-anticorpi la
suprafaa membranei mastocitelor, - degranularea i eliberarea produilor din granule n matricea
extracelular
5. ADIPOCITUL Este o celul a esutului conjunctiv specializat pentru depozitarea lipidelor 6.
MELANOCITUL Este o celul a esutului conjunctiv specializat, ncrcat cu granule de pigment
melanic
CELULE ALOGENE - polimorfonuclearele neutrofile i eozinofile,

52

- limfocitele, - plasmocitele - macrofagele tisulare sau histiocitele. Numr variabil n condiii deosebite: - n
inflamaiile acute predomin polimorfonuclearele neutrofile, - n inflamaiile cronice predomin limfocitele.
- Inflamaiile alergice i bolile parazitare cresc eozinofilele circulante i a tisulare. - n procesele de aprare
specific (imunitar) sau nespecific, un rol important vor juca plasmocitele i macrofagele tisulare care vor
crete numeric.
PLASMOCITUL - apar n organism numai dup natere, - n urma contactului limfocitelor B cu diferite
antigene. - reprezint mai mult o stare funcional a limfocitelor B - secretoare de anticorpi - cresc n stri
patologice: o inflamaii, o imunitate, o alergii
Histologic, - n esuturile bogat celulare, - n corionul mucoaselor: o cilor digestive, o respiratorii, o urinare,
o genitale o esuturile limfoide. - Nu se divid, cele mai multe se distrug n cteva zile.
n MO, - rotund sau ovalar, - diametru ntre 10-20 m - mobilitate redus, - nucleu : o rotund, o excentric,
o heterocromatina dispus radiar o i n grunji mari pe faa intern a membranei nucleare, o imaginea
caracteristic unor spie de roat sau cadran de ceasornic Citoplasma : o este abundent o intens
bazofil, o cu un halou mai palid perinuclear.

53

n ME, - RER, - poliribozomi ataai, - cisternele RER se acumuleaz produi de secreie corpuri sferice
acidofile denumii corpii Russel, (imunoglobuline normale). - Perinuclear - complex Golgi foarte
dezvoltat, lizozomi i granule de secreie ce conin imunoglobuline. Funcia - aprare sintez de
imunoglobuline - imunologice de tip humoral.
MACROFAGUL sau HISTIOCITUL Origine. - mduva hematogen, linia monocitele circulamte 24-72 de ore - prin diapedez trec n esutul conjunctiv, - prin postmaturare se transform n
macrofag - Durata de via - luni sau chiar ani de zile. - n unele infecii cronice (tuberculoz, lepr),
macrofagele pot fuziona, dnd natere la celule gigante, (cu 20-50 nuclei), - n inflamaii cronice
granulomatoase, macrofagele se unesc prin jonciuni strnse, asemntor celulelor epiteliale denumite ca
atare celule epiteloide.
Macrofagul activ. n MO - este mare (30-60 m), - form neregulat, emite: o pseudopode, o vluri, o
microvili, o lamelipode, o filipode.
- Nucleul: o ovoid sau reniform, o adesea excentric, o aezat perpendicular pe axul celulei (nucleu n drapel).
o Cromatina mai grunjoas ader de membrana nuclear, organizat n iraguri paralele, ondulate (nucleu
pieptnat). - Citoplasma o abundent o eozinofil, o conine organite cointeresate fagocitoz,

54

numeroase granule i vacuole


n ME, - periferic microtubuli i microfilamente - mitocondriile, - aparat Golgi bine dezvoltat - RER
proeminent, (monokine). - ribozomi liberi sau asociai n poliribozomi, - picturi de lipide. - cel mai bine
reprezentat n formele active lizozomul primar i secundar, cu enzimele hidrolitice, hidrolaze, proteinaze
Pe suprafaa celular: - numeroi receptori pentru IgG i IgM, - receptori pentru fragmentul FC al
imunoglobulinelor i fraciunea C3 a complementului. - antigenul Ia, al complexului de histocompatibilitate.
Macrofagul inactiv : - mai mic, - rotund - fix (macrofagul fix), - nucleu mic, rotund i hipercrom, citoplasm redus, srac n organite (aparat Golgi, mitocondrii, centrosom) i cu rare granule sau vacuole.
Funciile: - mobilitatea, - fagocitoza, - secreia - imunitatea. Mobilitatea : - pseudopode i vlurile
ondulate. - activat de unii factori chemotactici : o ca factorul C5, o proteine denaturate, o toxine bacteriene inhibate de unii factori secretai de limfocitele activate n focarul de reacie.
Fagocitoza : - procesele de aprare ale organismului, - ingernd : o bacterii, o fungi sau virusuri, o complexe
imune o celule moarte, mbtrnite,

55

o resturi de fibrin, o resturi organice o gunoierul organismului.


Acest proces de aprarea mbrac dou aspecte: 1. Fagocitoz nespecific : - fr intervenia receptorilor
specifici (macrofagul alveolar) 2. Fagocitoza specific : - cu ajutorul receptorilor de suprafa specifici.
Imunitate : - induce i moduleaz reacia imun - Activarea sub influena : o limfokinelor, o factorul
chemotactic Macrofagul prezint antigenele limfocitelor competente
Funcia secretorie : - intervine n dinamica desfurrii procesului inflamator: o a. secreia enzimelor
lizozomale o b. colagenaze, elastaz, factor activator a plasminogenului, o c. sinteza fraciunilor
complementului C1-C5; o d. factorul activator limfocitar (PN) o e. factori chemotactici pentru polimorfonuclearele neutrofile o f. sinteza i secreia de factori pirogeni og. interferon (factor inhibitor al replicrii),
prostaglandine, limfokine o h. factori ce stimuleaz proliferarea fibroblastelor Macrofagele se pot ncrca cu
grsimi sau pigmeni, rezultnd histiocitul adipos sau pigmentar.

56

Cursul 4
FIBRELE CONJUNCTIVE - Particip la formarea matricei extracelulare - categorii: 1. colagene; 2.
reticulinice 3. elastice.

1.FIBRELE DE COLAGEN - denumite i fibre albe - sunt cele mai numeroase - prezente n toate
tipurile de esuturi conjuctive, - formate din proteine fibroase colagene
n MO, - Subiri (diametru cuprins ntre 1-10 m) - traiect drept sau ondulat, - nu se ramific, - nu se
anastomozeaz. Le putem gsi: - izolate (tramul) - grupate n fascicule: o fine o grosolane - Orientate n
raport cu direcia de aciune a forelor mecanice: o au o aezare ordonat o n reea (textur).
Fibrele de colagen apar : - roz-palide la col. HE, - roii la col. van Gieson (fuxin acid), - albastre, coloraia
Mallory (albastru de anilin, sau orceina) - verzi la coloraia Masson (verde lumin).
Proprieti fizice : - Sunt flexibile - foarte rezistente la traciune; - insolubile n ap - se retract la nclzire,
- prin fierbere dau gelatina. - sunt degradate de colagenaze
Fiecare fibr colagen, - format din subuniti, fibrile ,

57

o diametru de 0,3 - 0,5 microni, o dispuse paralel ntre ele o unite printr-o mucopolizaharid (hexoz), o
reacia PAS pozitiv.
n ME, - fibrila : o fascicule paralele de microfibrile (protofibrile), o diametru de 20 - 60 nm o cu aspect
striat, o alternan de benzi transversale clare i ntunecate, o cu o periodicitate de 64 nm. o aspect dat de
aranjamentul moleculelor de tropocolagen n cadrul microfibrilei: paralele i n scar
Protofibrilele, - alctuite din filamente (microfilamente), - diametru de 3 nm, - molecule de tropocolagen o
trei lanuri helicoidale de polipeptide. Fibra de colagen este format din subuniti de 3 ordine: I. fibrilele de
colagen la nivel optic, II. protofibrile la nivel electronomicroscopic III. filamente la nivel macromolecular.
Fibrele colagene au o individualitate proprie, - prezena unui spaiu perifibrilar (spaiu interstiial de
difuziune) - lichidul interstiial
Caracterele biochimice: - nu conin lipide, - glucide este sub 0,55% - proteinele o macromolecule de
tropocolagen 1-1,5 nm, lungimea 280 nm, unite prin capetele lor dispuse n iruri paralele
Tropocolagen - trei lanuri polipetidice (lanuri alfa), - rsucite helicoidal (triplu helix cu pas la dreapta) stabilizate prin puni de hidrogen i legturi bisulfidice - Dou din lanuri sunt asemntoare (lanuri alfa 1),

58

- cel de al treilea lan (lanul alfa 2) difer prin secvena aminoacizilor. - 1/3 glicin, 1/3 prolin, 1/3
hidroxiprolin i ali aminoacizi, - pentru colagen hidroxiprolina este aminoacidul caracteristic n raport cu
participarea lanurilor alfa unu i doi, se descriu mai multe tipuri de colagen.
2. FIBRELE DE RETICULIN - colagenului de tip III asociat cu glicoproteine i proteoglicani. formaiuni fibrilare fine, - se anastomozeaz - se ramific, - formnd reele cu ochiuri diferite - niciodat
fascicule. Localizare : - organele hemato- i limfopoietice (stroma), - n membranele bazale, - jurul celulei
adipoase, - jurul vaselor capilare, - n ficat (intralobular), - muchi etc.
n MO, - nu sunt vizibile n coloraie cu hematoxilin-eozin - au un diametru de 0,5 - 2 m - reacie PAS n
rou (PAS pozitive). - Tratate cu sruri de argint, se vd negre, de aceea se mai numesc i fibre argirofile
n ME, - fibrile o au o periodicitate axial identic cu a fibrelor de colagen, o cu dispoziie dezordonat, o
Fibrilele sunt asamblate de proteoglicani i glicoproteine, (au reacia PAS pozitiv).
Caracterele biochimice: - sunt scleroproteine care conin tropocolagen o cu coninut redus de
hidroxiprolin, o mult lizin, leucin, izoleucin i arginin. - Glucidele depesc 0,55%, (fr glucoz), lipidele sunt prezente 10%
Fibrele de reticulin sunt sintetizate de : - fibroblaste, - condroblaste, - osteoblaste

59

- celule endoteliale.
3. FIBRELE ELASTICE - au culoare galben, fibre galbene n MO, - fibre fine, - mai subiri ca
cele de colagen - diametru de 1-3 m, - se ramific - se anastomozeaz - realiznd reele cu ochiuri
neregulate, - lamele fenestrate - fascicule (ligamentul galben). - rotunde sau ovalare, - dac fibrele se rup,
capetele se rsucesc n form de tirbuon.
- Grosimea, lungimea i dispoziia difer funcie de localizarea lor: o n pereii unor vase, o plmni, o
cartilagiile elastice, o ligamente elastice. - Exist i elastin nefibrilar organizat sub form de lamele
elastice, (pereii vasculari).
- n col. HE se coloreaz inconstant i foarte slab - electiv cu orcein n rou brun, - rezorcin fuxin Weigert
n albastru nchis - aldehid fuxin Gmri n negru.
Proprieti fizice : - insolubile n ap, - rezistente la alcool i eter, - greu solubile n acizi i baze - sunt
digerate doar de elastaza pancreatic. - Sunt extensibile 100-120% i reven la lungimea iniial, dup
ncetarea traciunii,
Localizare n organe ce i modific forma i volumul. Cu vrsta, elasticitatea descrete treptat
Fibra distrus nu se mai regenereaz.
n ME, - mas amorf, - omogen, - dispus central - conine elastin,

60

- nconjurat la periferie (suprafa) - microfibrile cu un diametru de 14 nm - dispuse n reele sau spirale.


Caracterele biochimice - Microfibrilele o glicoproteine de structur (fibre de oxitalan) o formate din
colagen de tip VI (apar omogene), o lipsite de periodicitatea axial
- Elastina, o insolubil i amorf o glicoprotein bogat n glicin, prolin, lizin i puin hidroxiprolin,
aminoacizi specifici: desmozina izodesmozina, o format din lanuri polipeptidice spiralate legate prin
dezmozin i izodesmozin. o Unele regiuni spiralate sunt deformabile, cele care sunt legate de desmozin
sunt fixe.
Fibra elastic este sintetizat : - fibroblaste, - fibrele musculare netede din vase similare celor de colagen, sub form de precursori o proelastin o tropoelastin. n dezvoltarea fibrelor elastice : - primele apar
microfibrilele, - apoi depozitele de elastin care n final se dispune central
SUBSTANA FUNDAMENTAL - situat ntre celule, fibre, vase, nervi - se deplaseaz celulele
aflate n tranzit. n MO, - omogen, - transparent, - amorf - slab colorat cu coloranii uzuali. - are
organizare de tip coloidal,
- format din : o glicoproteine puternic hidrofile cu consisten mai vscoas (gel) semilichid (sol). o
precursori solubili ai proteinelor fibroase de colagen, reticulin, elastice, o alte molecule secretate de celule
sau filtrate din snge, sruri minerale, ioni etc.

61

Se evideniaz : - albastru de toluidin, - metacromatic cu PAS n ME, - material floconos, - puin dens o
proteinele globuloase dispuse ordonat o proteinele filamentoase (fibroase) dispuse n reea.
Poate fi asemnat cu plasma sanguin, cu coninut redus de proteine, bogat n : o glicozaminoglicani, o
proteoglicani o glicoproteine.
Glicozaminoglicanii (GAG), - mucopolizaharide - complexe polizaharidice liniare formate din : o
dizaharide repetitive, o obligatoriu exist : o hexozamin (glucozamin, galactozamin) un acid uronic
(glicuronic, iduronic).
Glicozaminoglicanii pot fi : - nesulfatai : o acidul hialuronic, o acidul condroitinic - sulfatai: o condroitinsulfaii, o dermatan-sulfaii, o keratan-sulfaii, o heparan-sulfaii o heparina.
Glicozaminoglicanii : - sunt legai covalent de o protein, - formnd molecule de proteoglicani - excepie
face acidul hialuronic. Proteoglicanii (PG) - protein liniar, - partea central la care se ataeaz lanurile de
glicozaminoglicani. - ncrcarea negativ l face puternic hidrofil, - Proteoglicanii formeaz scheletul
macromolecular al coloizilor, dispui n form de areole cu

62

spaii n care circul faza lichid.


Glicozaminoglicanii i proteoglicanii sunt sintetizai : - fibroblaste, - mastocite - celulele derivate din
mezenchim: condroblati, osteoblati, celule musculare netede. Proteinele iau natere la nivelul
poliribozomilor ataai RER, glicozilarea ncepe n RER i se continu n aparatul Golgi unde are loc i
sulfatarea lor. Sunt exocitate pericelular iar degradarea lor este realizat de ctre macrofage.
Glicoproteinele : - Au miez proteic - glucide / polizaharide - fac parte : o colagenul, o elastice, o
fibronectinele, o condronectinele o lamininele.
Fibronectina - glicoprotein multifuncional - forme : o plasmatic circulant, o tranzitorie ataat la
suprafaa celor mai multe celule, o insolubile : dimeri de fibronectin legai prin puni disulfhidrice,
constituant al matricei extracelulare. Importana funcional : - ader la diferii constituani tisulari permite aderarea la matricea extracelular. - Dintre receptori ai fibronectinelor : o integrinele - Este secretat
de fibroblaste i de celule epiteliale - asigur adeziunea celular i fibrilar.
Condronectina : - se afl n matricea cartilaginoas, - favorizeaz ataamentul condrocitelor la colagenul de
tip II. Laminina : - glicoprotein sulfatat, - constituent major al membranelor bazale. Este secretat de
majoritatea celulelor epiteliale i endoteliale.
Entactina : - glicoprotein sulfatat

63

- membranele bazale - se leag cu laminina. - Asigur legtur ntre laminin i colagen de tip IV. Tenascina
: - glicoprotein intracelular - asigur adeziunea celular, - prezent n esuturile embrionare o rol n
fenomenele de migrare celular.
n matricea conjunctiv se afl : - lichidul celular n cantitate mic, - asemntor plasmei sanguine. - Apa cu
moleculele proteice mici i cu diferii ioni trec n esutul conjunctiv : o la captul terminal al capilarelor,
presiunea hidrostatic este mai mare se rentoarce n patul vascular (parial) ctre captul venos al
capilarelor, presiunea coloid-osmotic este mai mare. o n condiii patologice apa se acumuleaz n
cantitate mai mare, n esuturile conjunctive, realizndu-se edemul.
FUNCIILE SUBSTANEI FUNDAMENTALE - particip activ la realizarea unor funcii
biologice importante, o permeabilitate, o aprare, o difuziune, o plasticitate o rezervor al organismului.
- gradul ei de vscozitate i gradul de polimerizare a GAG constituente: o permeabilitate: asigur
difuziunea substanelor nutritive i a cataboliilor celulari, permite circulaia lichidului interstiial .
particip la procesele de aprare: barier fa de ptrunderea microbilor i a unor substane toxice, n
organism. Gradul de polimerizare este controlat de unii factori : o enzimatici (hialuronidaza) o hormoni
(cortizonul, ACTH-ul, foliculina) o vitamine (vitamina C).
Are organizare plurifazic : - un pol foarte permeabil,

64

o bogat n ap o srac n coloid (format din glicozaminglicani cu lanuri macromoleculare scurte), o


formeaz o reea cu ochiuri largi, o cu mult ap - pol greu permeabil, o srac n ap o bogat n coloid,
(format din glicozaminglicani cu lanuri macromoleculare lungi), o care formeaz o reea cu ochiuri mici o
cu puin ap.
- Aceste dou faze (poli) i fazele intermediare se gsesc ntr-un echilibru labil, - permit o mare plasticitate Modificarea structurii dinamice a substanei fundamentale, explic procesele de mbtrnire, de uzur i n
cele patologice (colagenoze, inflamaii etc.). - reprezint un mijloc de transport - rezervor: - ap, - electrolii
- proteine,

65

Cursul 5
A. ESUTURILE CONJUNCTIVE EMBRIONARE - esutul mezenchimatos - esutul
mucos. 1.ESUTUL MEZENCHIMATOS - Este primul esut conjunctiv care se formeaz - slab
difereniat, - care separ i unete primordiile organelor - are caracter tranzitoriu - la adult se pstreaz sub
form de insule mici, dispuse pericapilar.
n MO, - celule mezenchimale o stelate o citoplasm relativ redus, intens bazofil o nucleu mare central
cu 2-5 nucleoli. o Au prelungiri subiri i ramificate o reea celular n ochiurile creia se gsete :
substan fundamental puine fibre de colagen de tip III
- Are o bogat activitate : o mitotic, o de sintez o metabolic, o celul cap de serie din care se vor
diferenia toate celulele conjunctive adulte Funcie. - suport i unire, - funcii citogenetice, - fibrilogenetice,
- de aprare prin fagocitoz i sintez de anticorpi, - mare capacitate de reactivitate, plasticitate i trofic.
2. ESUTUL MUCOS - cordonul ombilical, (gelatina lui Wharton), - la adult persist n pulpa
dentar tnr. - predomin substana fundamental: o semilichid, o vscoas,

66

o gelatinoas o semitransparent, o metacromatic, o bogat n acid hialuronic.


- Celulele (fibroblaste) : o relativ rare, o form stelat o cu prelungiri lungi o cu mbtrnirea cordonului
ombilical, n substana fundamental apar fibre de reticulin apoi trziu fibre de colagen. o Fibrele sunt mai
puine, mai fine i dispersate
B. ESUTURILE CONJUNCTIVE PERMANENTE, ADULTE I.ESUTURILE
CONJUNCTIVE MOI - denumite esuturi conjunctive propriu-zise A. ESUTUL CONJUNCTIV
LAX - celule, fibre, substan fundamental - sunt prezente n proporii aproximativ egale. B.
ESUTURI CONJUNCTIVE SPECIALIZATE, - predomin elementul celular, - substana
fundamental i/sau elementele fibrilare sunt mai slab reprezentate. 1. esutul conjunctiv reticulat; 2. esutul
adipos; 3. esutul conjunctiv pigmentar; 4. esutul conjunctiv seromembranos.
C. ESUTURI CONJUNCTIVE DENSE, - predomin fibrele Cnd predomin fibrele colagene,
- esuturi conjunctive dense o tipul ordonat, esutul conjunctiv tendinos, esutul conjunctiv aponevrotic,
esutul conjunctiv fibrolamelar o tipul neordonat sau semiordonat, esutul conjunctiv dermo-capsular.
Cnd predomin fibrele elastice, - esutul conjunctiv elastic.
A. ESUTUL CONJUNCTIV LAX (AREOLAR) Origine: - esutul mezenchimatos. Este
format:

67

fibre de: o colagen, o elastice, o reticulare, - cu dispoziie neregulat (n reea, care conine), substana
fundamental celulele. o fibroblaste / fibrocite o macrofage o mastocite. - dezordonat dispuse.
Are o distribuie ubiquitar n organism i fr o delimitare precis. Formeaz: - esutul interstiial situat n
jurul: o vaselor i a nervilor, o fasciilor - este ntotdeauna bogat vascularizat i inervat. - activ metabolic
(snge i lichidul interstiial), - n dermului papilar (rol de susinere, trofic), - n corionul mucoaselor (rol de
aprare) - suportul seroaselor (mezoteliilor).
Funciile: o mecanic, o metabolic, o de aprare, o trofic o regenerare, reparare. - legtur i susinere o
alctuiete stroma organelor parenchimatoase, o constituie suport pentru epiteliile o prin vascularizaie are
rol trofic. - rolul mecanic: o elasticitatea i plasticitatea componentelor sale, o permit alunecarea unor
esuturi sau organe printre structurile nvecinate.
B. ESUTURILE CONJUNCTIVE SPECIALIZATE 1. ESUTUL CONJUNCTIV
RETICULAT - origine mezenchimal, - caracterizat : prin lipsa substanei fundamentale. n MO, - reea
tridimensional de fibre de reticulin

68

- celule reticulare, o unele libere, o sau fixate pe reeaua reticulinic. Celulele reticulare : - form stelat, aspect dendritic, - prelungirilor lungi i puin numeroase. - sunt fibroblaste specializate pentru secreia
constituenilor fibrelor de reticulin
- Citoplasma : o redus, o bazofil i conine organite, ribozomi i mitocondrii. o Nucleul central,
form rotund, hipercrom cu nucleol vizibil. - Celulele secret o matrice fin, perifibrilar, de-a lungul
creia se plaseaz celulele. - Prin prelungirile citoplasmatice, stabilesc contacte joncionale ntre ele realizeaz o reea ce dubleaz reeaua fibrilar.
- formeaz stroma organelor hemato- i limfopoietice o mduv roie, o ganglion limfatic, o splin, o
corionul unor mucoase, mucoasa respiratorie, mucoasa digestiv, ficat, endometru etc.
b. esutul adipos: - este un esut conjunctiv specializat - larg rspndire n organism - Deosebim un esut
adipos: o alb o brun. esutul adipos alb, - puin substan fundamental - reea fin de fibre reticulare. "adipocitele", o izolate o n cuiburi (paniculi adipoi).
Celula adipoas:

69

- este ovalar - mare, - 120 microni, - conine o vacuol mare de grsime - nucleul i citoplasma sunt mpinse
la periferie, - realiznd la coloraia cu HE aspectul de "inel cu pecete".
esutul adipos brun, se gsete numai la nou-nscut. - este foarte bogat vascularizat, - format din celule
poligonale, - cu nucleu central, - citoplasma multivacuolar, - bogat n mitocondrii. - este implicat n
termoreglare o celulele sunt capabile s utilizeze acizii grai pentru scopuri energetice.
Funciile: protecie mecanic; de izolator termic esut de rezerv; metabolic n glicogenez, lipogenez,
lipoliz.
c. esutul seromembranos constituie seroasele - peritoneul, - pleura, - pericardul, - mezenterul - epiplonul.
Format din: - ax conjunctivo-vascular, - mezoteliu (epiteliu simplu pavimentos). ndeplinesc funcii: - de
filtrare, - absorbie si resorbie, - fagocitoz - coloidopexie.
d. esutul conjunctiv pigmentar, - este prezent n derm, - iris, coroid Format: - strom conjunctiv lax celule mari, - stelate,

70

- cu pigment melanic.
3. esuturile conjunctive dense (fibrilare), sunt esuturi n care predomin structurile fibrilare (colagene sau
elastice), pot fi ordonate sau neordonate. . esutul conjunctiv dens neordonat. Histologic, - predomin
fascicule de fibre colagene - orientate n planuri multiple, - ntretiate de un numr redus de fibre elastice i
de reticulin. - n ochiurile reelei fibrilare dense, se afl: o puin substan fundamental o rare celule
conjunctive (fibroblaste, histiocite).
Ele alctuiesc: - capsula organelor, - fasciile, - dermul, - corionul, - periostul - pericondrul, Funcie:
conferind structurilor din care fac parte, rezisten mecanic i protecie.
. esutul conjunctiv dens ordonat - este format din fascicule de fibre colagene, paralele (ordonate) asigur astfel o mare rezisten. - puin substan fundamental, fibre reticulare i fibroblaste.
esutul tendinos: - este format din fascicule de fibre colagene, - organizate n coloane paralele - ntre se
gsesc fibrocite, "tenocite" o de forme dreptunghiular, o alungite o aliniate n rnduri paralele. o Ca asiele
pe stlp o Cu nucleii gemeni o Pe seciune transversal apar stelate Particip la formarea tendonului prin
care se realizeaz inseria muchilor pe schelet.
b. esutul aponevrotic: - este format din membrane conjunctive, - dispuse pe dou sau mai multe planuri. n fiecare lam fibrele colagene sunt paralele ntre ele, - orientate perpendicular pe direcia fibrelor din
lamele nvecinate.

71

- ntre lame sunt turtite (tasate) fibroblastele.


c. esutul fibro-lamelar: - format din fascicule colagene organizate n multiple lamele conjunctive, dispuse liniar (cornee) - sau circular (teaca nervilor). - Substana fundamental este foarte redus - celulele
fibroblastice sunt turtite cu aspect endoteliform.
ESUTUL CONJUNCTIV ELASTIC - culoare galben - cu grad mare de elasticitate, - un esut conjunctiv
fibros dens n care predomin fibrele elastice - pot avea o dispoziie neordonat, o n reea : alveolele
pulmonare - dispoziie ordonat, o paralel ligamentele elastice: (ligamentele galbene) ligamentul nucal,
n pereii arterelor mari unde formeaz lame elastice i n corzile vocale.
ntotdeauna lamele sau fibrele elastice sunt solidarizate ntre ele prin fibre colagene sau elastice, foarte
fine, puin substan fundamental, i cteva fibroblaste turtite.
Funcia: elasticitatea, - proprietatea fibrelor, lamelor de a reveni uor la lungimea iniial dup ncetarea
forelor mecanice de traciune care au acionat asupra lor.
ESUTURILE CARTILAGINOASE - esuturi conjunctive n care substana fundamental este: o
elastic, o rezistent o avascular. Sunt formate: - celule, - fibre - substan fundamental Celulele
cartilaginoase: - iau natere din celule mezenchimale sau fibrocite - condroblaste (tinere) - condrocite
(adulte),

72

- aezate n lacune (condroplaste)


Dup calitatea substanei fundamentale i tipurile de fibre care predomin, deosebim trei varieti de esut
cartilaginos: 1.esut cartilaginos hialin; 2. esut cartilaginos elastic. 3. esut cartilaginos fibros.
1.Cartilagiul hialin, - transparent (semitransparent) - culoare albstruie, - flexibil i elastic. MO, predomin substana fundamental hialin (sticloas) - omogen, - celulele sunt aezate: o izolat
(condroblastele), o grupe "izogene" (condrocitele).
Condroblastele: - celule turtite, - mici, - nucleu rotund, - eucrom cu 1-2 nucleoli. Citoplasma - bazofil, bogat n organite i incluziuni
Condrocitele: - iau natere din condroblaste, - sunt mai mari - ovalare, - cu citoplasm eozinofil - 1-2
nuclei. - aezat n lacuna "condroplastic" - nconjurat de o capsul proprie, - capsul comun tuturor
celulelor dintr-o grup izogen, o care rezult din diviziunea mitotic a celulei mam.
n aceste grupe "izogene": - celulele pot fi aezate linear, formnd grupele izogene axiale, - sau n coroan,
formnd grupele izogene coronare.
Substana fundamental: - bazofil,

73

- amorf - omogen, - conine ap, - sruri minerale - substane organice - Chondrina este o
chondromucoprotein, bogat n mucopolizaharide. Fibrele cartilagiului hialin: - fibre fine colagene, condensate n jurul condroblastelor
Pericondru, - membran conjunctivo-vascular - care are un strat intern (celular) mai bogat n celule
(mezenchimale, fibroblaste) - i unul extern (fibrovascular) bogat fibre i vase care asigur nutriia
cartilagiului. Cartilagiul hialin formeaz: - scheletul embrionului - matricea n care se produce osificarea
endocondral. - cartilagiile articulare, - septul nasal, - costale, - inelele traheobronice - unele cartilagii ale
laringelui.
2. Cartilagiul elastic: - apare galben, opac - foarte flexibil. MO - predomin fibrele elastice - organizate n
reea, - n ochiurile creia se afl substan fundamental, puin, - condrocite izolate sau aezate n grupe
izogene paucicelulare. - Cartilagiul elastic apare n pavilionul urechii, epiglota i unele cartilage din laringe.
3. Cartilagiul fibros: - prezint fibre colagene care predomin, - formeaz benzi paralele ntre ele.
Condrocitele: - izolate, - sunt n numr redus. - Substana fundamental - foarte redus - pericondrul este
absent. - Discurile intervertebrale, cartilagiile din simfiza pubian.

74

Cursul 6
ESUTUL OSOS - esut adaptat funciei de susinere i protecie Morfologic - trei componente
fundamentale: - celule, - fibre - substana fundamental. Celulele sunt: Osteoblastele; Osteocitele;
Osteoclastele .
a. Osteoblastele - au o form triunghiular, - aezate liniar, - ntr-un singur rnd, - pe suprafaa osoas n
formare sau remaniere. - Citoplasma: o abundent i bazofil, o emite prelungiri prin care ia contact cu
celulele vecine. - Nucleul: o ovalar, o eucrom, o excentric, o 1-2 nucleoli.
Ultrastructural: - organitele interesate n procesul de sintez: o proteic o glicoproteic - citochimic: o
enzime: fosfataza alcalin, ATP-aza, enzime oxido-reductoare, hidrolaze acide. Funcie: - edificare
a osului, - secret oseina - tropocolagenul (din fibre); - fosfataza alcalin - Dup mineralizare osteoblastele
rmn n cavitile se transform n osteocite.

75

b. Osteocitele: - celule osoase adulte, - ovalare, - alungite, - aezate n "osteoplaste" legate prin canalicule
foarte fine. - Citoplasma: o eozinofil o prezint prelugiri, o n canaliculele ososase ce vin n raport de
continuitate cu prelungirile osteocitelor vecine. - Nucleul: o form de smbure, o hipercrom. Osteocitul este
considerat ca o celul cu rol activ n metabolismul local.
c. Osteoclastele: - sunt celule mari - form neregulat. - Sunt multinucleate (100 nuclei) - Citoplasma: o
lax, o uor bazofil la cele active o mai acidofil la celulele mbtrnite. n faza activ prezint la polul de
contact cu matricea osoas, o bordur n perie, - aspect dat de microvilozitile. - Citoplasma conine: o
numeroase vacuole i microvezicule (pinocitare) pline cu granule de calciu, o n vecintatea bordurii
numeroi lizozomi (fosfataza acid). n stare de repaus osteoclastele se gsesc m lacunele lui Howschip.
Rol: - procesele de formare - remodelare a osului, - structurile organice sunt fagocitate de macrofage.
Substana fundamental: - matrice organic amorf omogen "osein" - bogat mineralizat. - Oseina: o
scleroprotein - Componentele minerale: o reprezint 66% o microcristalelor de hidroxiapatin. - Sistemul
fibrilar - fibrele colagene, - Constituie armtura de rezisten a osului,

76

o au orientare condiionat de aciune a forelor mecanice.


Dup originea i structura sa, esutul osos poate fi clasificat: I. esut osos imatur; II. esut osos matur. A.
Nehaversian; B. Haversian: a - esutul osos compact; b - esutul osos spongios.
I. esutul osos imatur: - n oasele fetale, - cu organizare dezordonat, - cu fascicole colagene mari - aezate
n substan fundamental, slab mineralizat, mai bogat n celule. La adult: - suturi osoase, - la inseria
tendoanelor, - osul alveolar.
II. esutul osos matur: - are structur ordonat, - lamelar, - bogat n substan fundamental mineralizat cu elemente celulare mai reduse. - Organizarea sa poate fi de tip: o nehaversian o haversian.
A. esutul osos nehaversian -fibros - ia natere prin osificarea periostal (din membrane conjunctive) esut dur - cu celule puine, - aezate de-a lungul fibrelor colagene organizate n fascicole - Din el se desprind
fibrele colagene ce ptrunznd n interiorul osului haversian i constituie fibrele lui Scharpey.
B. esutul osos haversian: - are o dispoziie arhitectural ordonat - "sistemul haversian" (osteonul). El
poate fi de dou tipuri: compact i spongios. a. esutul osos compact, citoarhitectonic:

77

- sisteme haversiene - sisteme interhaversiene - sisteme lamelare.


Sistem havers sau osteon: - unitatea morfofuncional - format: o canal central "canalul lui Havers" o
diametrul de 20 - 200 , o nconjurat de 5 - 25 de lamele osoase, o dispuse concentric. o au o orientare
longitudinal, o paralele ntre ele i cu axul osului, o legate prin canale transversale o Conin: arteriol,
venul vas limfatic fibre nervoase fine fibre colagene i de reticulin,
Lamelele osoase: - grosime ntre 4 - 11 - alctuite din: o substan fundamental o fibre colagene aranjate:
paralel i spiralat n interiorul unei lamele, cu direcie perpendicular pe direcia fibrelor din lamele
nvecinate. o n grosimea lamelor osoase se gsesc osteoplastele cu osteocite o numeroase canalicule ce
comunic ntre ele.
OSTEONUL: - Canalul Havers, - lamelele osoase concentrice - toate structurile celulare i fibrilare
coninute
ntre sistemele haversiene: - se gsesc resturi din sistemele haversiene remaniate - incomplecte, - care leag
osteoanele - "sistemele intermediare" (interhaversiene).
La exteriorul diafizei oaselor lungi: - "sisteme lamelare" sau fundamentale externe,

78

- reprezint osul de origine periostal - spre cavitatea medular "sistemul lamelar sau fundamental intern"
(endostal). - sunt formate: o lamele osoase paralele, o suprapuse o orientate concentric fa de axul osului o
sunt traversate de: fibrele cu Sharpey canalele Volkman, ce conin vasele nutritive.
b. esutul osos spongios - aspectul unui burete, - alctuit din lamele, - dispuse ntr-o arhitectur specific. FORMEAZ "travee" osoase: o fibre, o substan fundamental o osteoplaste cu osteocite. o Pe suprafaa lor
sunt aezate linear (epiteloid) osteoblastele. o delimiteaz caviti "areole" pline cu mduv hematogen.
esut osos spongios se gsete n epifizele oaselor lungi i n poriunea central a oaselor late i scurte
(diploe).
Periostul: - este membrana vasculo-conjunctiv - nvelete osul - format din 2 straturi: a.extern (vasculofibros) bogat n fibre colagene, vase terminaiuni nervoase; b.intern (osteogen), bogat n fibrocite,
capabile de a se transforma n osteoblaste, asigurnd astfel creterea osului n grosime i regenerarea sa n
caz de fracturi.
Endostul: - asemntor periostului, - este ns mai puin individualizat, - format din esut conjunctiv ce
tapeaz canalul medular i spaiile areolare. - Este bogat n fibre, n osteoblaste cu rol n formarea traveelor
osoase i n osteoclaste cu rol n remanierea esutului osos.

79

HISTOFIZIOLOGIA ESUTULUI OSOS. Funcii: - mecanice, - rezisten - protecie metabolic .


OSIFICAREA - este procesul de formare a esutului osos. - Osificarea se poate realiza: o membran
conjunctiv (osificare endoconjunctiv), o structur cartilaginoas ( osificare endocondral). Se va forma
nti osul imatur, care apoi prin remaniere va da natere osului definitiv (spongios sau compact). Osificarea
endoconjunctiv (desmal), - formarea esutului osos prin nlocuirea esutului conjunctiv.
- Osificarea se petrece n 2 faze: o faza proteic: de remaniere a esutului conjunctiv multiplicarea
fibroblastelor, transformarea lor n osteoblaste formarea de osein o faza de mineralizare. n osteoid se
depun srurile minerale, constituindu-se primul nucleu de esut osos imatur, nucleu ce crete prin apoziie
succesiv ex: oasele feei, mandibula
Osificarea endocondral (endocartilaginoas) - n interiorul modelului cartilaginos - n "punctele de
osificare" o epifizare o diafizare o prin extinderea lor radiar vor cuprinde n final ntregul os.
Osificarea se desfoar dinspre centrul cartilagiului spre periferie n urmtoarea ordine: 1. Zona
cartilagiului hialin 2. Zona cartilagiului seriat - de proliferare - condrocitele vor forma grupuri izogene
"axiale"; 3. Zona cartilagiului calcificat - condrocitele se hipertrofiaz i degenereaz,

80

- apar ca celule mari, - cu citoplasma vacuolar - nucleu picnotic. - Substana fundamental sub influena
fosfatazei alcaline se va calcifica;
4. Zona de eroziune - vascularizaia - cartilajul este invadat de capilare (mugurii vasculari) - Condroclastele
(macrofagele) difereniate din celulele mezenchimale vor fagocita celulele degenerate, - Apar o serie de
tunele n matricea cartilaginoas mineralizat; 5. Zona osteoid - n care celulele osteoformatoare - din
mugurii conjunctivovasculari, - vor depune substan preosoas - pe suprafeele lamelor cartilaginoase
rmase - numite travee de direcie;
6. Zona osificat, - este format din lamele de esut osos mineralizat - coninnd osteocite, - iar pe suprafaa
lor n matricea organic, iraguri de osteoblaste.
ESUTUL SANGUIN (SISTEMUL HEMATO-IMUN) - esut cu origine mezenchimal, format dintr-o substan fundamental lichid "plasma" (55%) - celule "elemente figurate" (45%). - Sngele,
limfa i lichidul interstiial alctuiesc mediul intern al organismului. esutul sanguin care cuprinde 3
compartimente: I. Compartimentul tisular central, - organele hemato i limfopoetice, (cu celule sanguine
tinere, aflate n diferite faze de maturare). II. Compartimentul circulant - cu celule sanguine mature (adulte)
III. Compartimentul tisular periferic - celule sanguine care au prsit "patul vascular" localiate n esuturi i
organe periferice
H E M A T O P O E Z A - procesul de formare, maturare i eliberare a elementelor sanguine
Hematopoeza prenatal sau embrio-fetal: 1. Perioada prehepatic - primele 2 luni fetale, - n
mezenchimul extraembrionar somatic la nivelul insulelor lui Wolff i Pander. - Se difereniaz angioblasti

81

o Periferici: endotelioblasti o Centrali: hemoblasti A. celulele "stem" vor coloniza primordiile viitoarelor
organe hemato i limfopoetice - inducnd hematopoeza. B. Hemogoniile (megaloblastele), elemente
imature, nucleate se menin pn la elaborarea factorului antianemic (intrinsec).
2. Perioada hepato-splenic, - ncepe n sptmna a-VI-a n ficat i splin - pn n luna V-VI (n grad
redus pn la natere). o hematiile mature (anucleate) o se formeaz granulocite, megacariocite i mai puin
limfocite. 3. Perioada medulo-ganglionar, - ncepe din luna a-III-a n clavicul - se continu toat viaa. n ganglionii limfatici se menine pn (luna a-V-a) i va fi nlocuit cu limfopoeza ganglionar.
Hematopoeza postnatal Are loc n esuturile hematopoetice: a) esutul mieloid - reprezentat de mduva
roie osoas; b) esutul limfoid - reprezentat de organele i structurile limfoide. Organizarea organelor
hemato i limfopoietice: - Capsula: o esut conjunctiv fibros, o se desprind septe conjunctive bogate n vase
i nervi - Stroma: o esut conjunctiv reticular o distingem "ochiuri mici" cu elementele ale parenchimului
"ochiuri mari", tapetate de celule reticulo-endoteliale, n care circul snge sau limfa. - Parenchimul: populaie celular heterogen (cel. su, tranziie, mature).
a) ESUTUL MIELOID MDUVA ROIE HEMATOGEN Localizat: - iniial n
clavicul - ocup apoi toate oasele (pn la 7 ani) - se restrnge apoi n oase late i epifize - se transform n
mduv galben/cenuie
Histologic, Capsula:

82

- endostul - stroma (esutul conjunctiv reticulat) - elemente parenchimatoase caracteristice:


- adipocitul; - megacariocitul, I. celul gigant II.bogat n citoplasm (eozinofil) III.nucleu puternic
segmentat; - insule de celule, i.imature, (n ochiurile mici ale stromei) ii.mature (adulte) aflate n vecintatea
capilarelor.
Celulele tinere au: - dimensiunea mare, - forma rotund, - nucleu mare sferic bine nucleolat ( 2- 4) citoplasm redus, o bazofil, o lipsit de granulaiuni. Celulele mature (adulte) - dimensiune mic, - nucleu
o hipercrom o segmentat, o fr nucleoli - citoplasma, o relativ abundent o conine granulaiuni specifice.
HEMATOPOEZA MEDULAR: - hematia prin seria normoblastic, - granulocitele prin seria
granulocitar - trombocitele prin seria megacario - trombocitar.
A. SERIA NORMOBLASTIC (eritroblastic) Sectorului mitotic: 1. proeritroblastul; 2.
eritroblastul bazofil; 3. eritroblastul policromatofil;
Sector de maturare: 4. eritroblastul oxifil;

83

5. reticulocitul; 6. eritrocitul.
Hematiile: - au funcia de transport gaze respiratorii - nu prezint nucleu - nu conine organite celulare. - La
om: o forma unui disc biconcav (A/P), o din profil a unui picot. o Diametrul pe frotiu fixat este de 7,5 , o
grosimea 1,5 n centru 2 - 2,5 la periferie.
Variaiile morfologice ale hematiilor: - de forma, cnd vorbim de poikilocitoz; - de talie - "anizocitoz") numr - Normal pe 1 mm3 o4,5 -5 milioane la brbat, o4 - 4,5 milioane la femeie o6 milioane la copil. - Cnd
numrul lor crete, vorbim de poliglobulie - Nr. diminu concomitent i cu scderea hemoglobinei avem
eritropenie sau anemie. - Timp circulant: 90 - 125 de zile.
- mbtrnite sunt fagocitate de ctre macrofagele splinei i sinusoidelor ficatului. - n sngele circulant
hematiile sunt galbene (galben-verzui), - fixate i colorate (May-Grunwald-Giemsa) apar crmizii i dispuse
n "fiicuri de monede". - Sunt elastice se pot deforma trecnd uor prin capilare cu diametrul mai mic de
7. Citologic: - au membran de natur lipoproteic - strom format: o fosfolipoproteine - dispuse n
reea. o cristalele de hemoglobin
B. GRANULOCITELE - 5-8 mii /1mm3. Dup caracterele morfologice i funcionale distingem:
1. Granulocitele neutrofile: - sunt cele mai numeroase, - 60 - 70 % din leucocite

84

- au un diametru ntre 10-12 , - nucleu format din 3-6 lobi unii prin puni de cromatin fin. - n
citoplasm se afl numeroase granulaii specifice "neutrofile" ofoarte fine ( 0,1-0,2 ). osunt lizozomi ce
conin enzime hidrolazice.
- Emit pseudopodelor o migreaz (prin diapedez) o n esuturi periferice o intervin n aprare prin
fagocitoz (microfage). - Numrul lor: ocrete neutrofilie n inflamaii acute oscade - neutropenie n
intoxicaiile cu plumb, arsen, raze X i dup ingerare de medicamente (piramidon, aspirina).
2. Granulocitele eozinofile: - 2- 4% din leucocitele sngelui periferic, - sunt mai mari - 12-14 ) nucleul: o2 lobi rotunzi oaspect de desag. - Citoplasma: ogranulaii cu afinitate pentru coloranii acizi.
ogranule egale ca form, mrime i egal repartizate ogranulaiile sunt lizozomi.
- Eozinofilele sunt celule: o mobile o fagocitare - Cresterea nr. eozinofilelor circulante eozinofilie: o boli
alergice o infeciile parazitare - Scad in tifos (eozinopenie)
3. Granulocitele bazofile: - cele mai puine - 0,5 - 1%, - nucleul parial segmentat (n trefl). - Citoplasma
o Cu granulaii puternic bazofile, o ce conin:

85

heparin, histamin serotonin. o Granulaii inegale ca form, mrime i inegal repartizate n


citoplasm. - Au capacitatea de fagocitoz i mobilitate este redus.
C. SERIA MEGACARIOCITO-TROMBOCITAR - celul final megacariocitul
trombocitar, o celul matur, o gigant o cu citoplasm bogat, o eozinofil, o plin cu insule de granulaii
azurofile. o Nucleul: mare, n form de inel sau mure o Celula emite numeroase pseudopode care ptrund
n capilare unde se frmieaz dnd natere trombocitelor.
Trombocitele: - nu sunt celule, (fragmente) - provin din citoplasma megacariocitelor, - au diametre de 1-4
. - form neregulat pe frotiu. MO - prezint o zon central "cromomerul" (granulomerul), o puternic
colorat, o bazofil, o plin cu granulaii diferite, o microvezicule, o microfilamente
- o zon periferic "hialomerul" o slab bazofil, o nconjurat la exterior de o membran plasmic. - Sunt n
numr de 300.000 /1 mm3 - au durata de via de 8-11 zile. - Rolul lor este multiplu: o n coagularea sngelui
o conin serotonin; o au structura antigenic.

86

Cursul 7
ESUTUL LIMFOID Cuprinde dou compartimente: I. Compartimentul central, - timusul, o cu
origine endodermal, apare precoce (embrio-fetal) involueaz la adult; o are important activitate
mitotic: independent de stimularea antigenic i endocrin. II. Compartimentul periferic, reprezentat de:
- splin - ganglionii limfatici, - amigdale o organe secundar limfoide, o cu origine mezenchimal, o apar
tardiv.
esutul limfoid: Funcia de limfopoez, - se desfoar n esutul limfatic dens (foliculilor limfatici);
Funcia de filtrare: - a sngelui, - limfei - lichidului interstiial, - desfurat la nivelul esutului limfoid lax,
(capilare sinusoide), - nconjurate de celule cu mare capacitate fagocitar i coloidopexic
Limfocitele - proprieti: - "recirculaie" olimfocitul stimulat antigenic se rentoarce prin circulaie n
organele limfatice periferice - "transformare blastic" olimfocitele adulte stimulate antigenic, redevin tinere
i se transforma n celule imunocompetente. Limfopoeza - are loc n esutul limfoid dens, - seria limfocitar:
o 1. limfoblastul; o 2. prolimfocitul; o 3. limfocitul (mic).

87

Limfocitul mic - celul tisular, - circulant, - reprezint 89% din ntreaga populaie de elemente limfatice, principala celul imuno-competent. MO: - celul mic, - de 6-8 m, - citoplasm : o foarte redus, o
bazofil, o aezat perinuclear, o sub form de inel sau semilun, o cu cteva granulaiuni azurofile.
- Nucleul : o mare, o rotund, o cu cromatina dens, o condensat puternic, formnd practic un bloc compact,
o fr nucleol vizibil, (nucleu tahicrom). - raportul nucleo-citoplasmatic este foarte mare (0,8-0,9) ME : nucleu cu heterocromatin compact - un nucleol mascat.
- Citoplasma osrac n organite, aparat Golgi mic, RE neted, mai rar granular, cteva mitocondrii
lizozomii prezeni sub form de granulaii azurofile, corpi multiveziculari, numeroi microtubuli i
microfilamente. - Membrana celular : oacoperit cu un strat redus de glicocalix, oprezint microvili
ovezicule de micropinocitoz
Aspectul MO i ME par s indice o celul mai puin activ - celul adormit. Limfocitul mic : - nu este o
celul adult terminal - se poate reactiva (transformare blastic), prin recirculaie la stimulare antigenic
Circuit :

88

- Se formeaz n organele limfoide, - ajung n circulaie - apoi n esuturi. - vine n contact cu un antigen, - l
recunosc graie receptorilor de suprafa - sufer un proces de recirculaie - apoi transformare blastic, devin limfocite imuno-competente. - n organele limfopoetice periferice, o n zonele timus- (limfocitele T) o
burso-dependente (limfocitele B).
- sufer procese de reorganizare ultrastructural i citologic, o devine celul activ, celul tnr
capabil : de diviziune, citodifereniere. o Aceste limfocite transformate blastic, imunoblaste, sunt celule
mari ( 12-15 m), au un nucleu : mare, rotund, eucrom, unul sau mai muli nucleoli. Citoplasma
bazofil : organitele mai ales cele de sintez (RER, aparat Golgi, mitocondrii
Citofiziologia. Limfocitele : - populaie heterogen, - caracteristici imunologice diferite, - nu pot fi
difereniate cu certitudine nici la MO i nici la ME, - doar prin anticorpi monoclonali. a.limfocite B bursodependente (timus independente); b.limfocite T timus-dependente c.limfocite ?O? sau nule
GANGLIONUL LIMFATIC - organ limfoid, - rol de filtrare, - plasat pe traiectul cilor limfatice.
Localizai : - pe traiectul vaselor limfatice

89

- solitari sau in grupuri ganglionare - Au mrimea unui bob de piper - form reniform sau turtit, - cu o
margine convex - ptrund vasele limfatice aferente - un hil cu dou vase limfatice eferente, arter, ven i
nervi.
- Dimensiunea : o variaz n funcie de localizare o starea de stimulare imunologic, o de la civa milimetrii
la centimetrii. MO : - ganglionul limfatic o capsul, o strom o parenchim.
Capsula - acoper organul - esut conjunctiv dens, o cu fibre colagene, o puine fibre elastice o rare fibre
musculare netede. o Pe faa convex este perforat de orificiile limfaticelor aferente. o Lng hil se ngroa
- con fibro-adipos. - emite septe conjunctive incomplete - divid zona cortical n loji larg deschise spre
medular (septe interfoliculare).
Stroma : - esut conjunctiv reticulat, o reea de fibre de reticulin i celule reticulare o Celulele : mari,
stelate cu prelungiri, secret fibrele de reticulin o Fibrele : o dispuse pe suprafaa celulelor o formeaz o
reea tridimensional o Reeaua prezint : ochiuri mai mari lax, sau mai mici dens,
Parenchimul : - esut limfoid organizat o noduli limfoizi, o infiltraii limfoide

90

- adaptate pentru limfopoiez, - sinusoide limfatice : o adapate pentru filtrarea limfei. n seciune histologic
- o zon cortical - o zon medular - ntre cele dou zone se nterpune zona paracortical (corticala
profund).
Corticala (corticala superficial sau corticala folicular) - esut limfoid dens - organizat n foliculi (noduli),
o cu limfocite dispuse sub form de aglomerri nodulare o esut limfoid lax (sinusuri limfatice). sinusul
marginal sau subcapsular, Foliculi limfatici: - foliculi primari, areactivi - foliculi secundari, reactivi.
a.Foliculii primari : - o aglomerare uniform de limfocite mici (limfocite B) - n repaus.
b.Foliculii secundari, - sunt predominani n viaa postnatal - zon central omai clar opalid la col. HE
onumit centrul germinativ sau centrul clar, conine limfocite B activate celule tinere limfoide
(limfoblaste sau imunoblaste). macrofage i celule dendritice foliculare. toate sunt celule mari,
citoplasm bogat, palid colorat nuclei eucromi
Periferic : - o zon ntunecat - dispus sub form inelar - format din limfocite B mici, - coroana
limfocitar. - celule dendritice foliculare, o depozitare i prezentatoare de antigene Foliculii secundari se
dezvolt : - stimul antigenic prelungit,

91

- formarea i proliferarea limfocitelor B imunocompetente


Paracorticala, cortexul profund sau teriar - o structur celular mai dens (esut limfoid difuz), - limfocite
T, - uneori stimulate (imunoblaste); - celule interdigitate prezentatoare de antigene - macrofage - venulele
postcapilare ale lui Schultze, ocu endoteliul cubic sau cilindric oabsena stratului muscular. oEndoteliul:
prezint receptori speciali de ghidaj rol de a controla ptrunderea limfocitelor
Medulara, - este format din esut limfoid dens, oorganizat n cordoane medulare, ose ramific ose
anastomozeaz -esut limfoid lax o sinusuri medulare, dispuse printre cordoane a. Sinusurile medulare : sunt o continuare a celor din cortical - nsoite de celule dendritice i macrofage o cu prelungiri ptrund n
lumen,
b. Cordoanele medulare - conin limfocite T i B, - numeroase plasmocite : o mature i active o secret
imunoglobuline o devin complect mature
Histofiziologia: 1. Limfopoieza i n mod secundar plasmocitogeneza. 2. Funcia de filtru n circulaia
limfatic. 3. Funcia de aprare prin fagocitoz i elaborare de anticorpi; 4. Funcia metabolic: ca rezervor
de proteine;
SPLINA - este un organ limfoid aezat pe calea circulaiei sanguine. - nvelit de o capsul fibromuscular o bogat n celule musculare netede.

92

- Din capsul: o pornesc de-a lungul vaselor trabeculele conjunctivo-musculo-vasculare o compartimenteaz


splina n loji piramidale cu vrful spre hil. - Stroma: o o reea de esut conjunctiv- reticular. - parenchimul
splinei este alctuit din: o pulpa alb o pulpa roie.
a. Pulpa alb: - esut limfatic dens - structuralizat n jurul sistemului arterial - tecilor perivasculare foliculilor limfatici numii "corpusculii lui Malpighi". - Foliculul splenic, o corespunde foliculului limfatic
ganglionar, centru clar, coroana limfocitar o central sau excentric are o arteriol,
o la periferie prezint: o zon marginal, o ntreptrundere a pulpei albe cu cea roie zon perifolicular,
care conine: o macrofage, o celule reticulare, o hemocitoblaste o plasmocite.
b. Pulpa roie: - esut limfatic lax o sinusuri venoase i capilare, o interstiiul intercapilaro-sinusal, cu o
populaie celular heterogen, hematii, limfocite, plasmocite, macrofage, granulocite.
Vascularizaia splinei: - determin histoarhitectura sa - artera splenic o se mparte n 7 - 9 arterele
intratrabeculare, cu pereii lipsii de adventiie,

93

ptrund n parenchim "artere goale". se nconjur cu teaca de esut limfoid, la nivelul bifurcaiilor
vasculare un nodul folicular splenic sau corpusculul Malpighi. la periferia corpusculului se ramific ntrun buchet de arteriole "penicilate"
n zona terminal fibrele musculare netede se aeaz epiteloid se continu cu capilarele postelipsoidale
de tip comun, care se vor continua o direct cu sinusurile venoase splenice (circulaia sanguin nchis din
splina contractat), o se deschid n spaiile interstiiale, (circulaia deschis din splina destins). Din
sinusurile venoase sngele se adun n venele trabeculare, se deschid ntr-o ramur a venei splenice.
Sinusurile venoase splenice: - au structura unui "butoi", - cu peretele alctuit din celule reticulo-endoteliale
(macrofagice) alungite - aezate paralel ntre ele (ca doagele butoiului), - la exterior de fibre reticulinice
dispuse n spiral - ntre celule rmn spaii prin care sngele poate veni n contact cu spaiile perisinusale.
FUNCIILE SPLINEI. - este "cimitirul globulelor roii" o macrofagelor care fagociteaz hematiile
mbtrnite. o fierul eliberat este depozitat de celulele reticulare i reticulo-endoteliale "funcia marial". organ limfopoetic, monocitopoetic i elaborator de anticorpi (funcia hematopoetic). - Splina este i un
rezervor sanguin - intervine n metabolismul potasiului, calciului, sulfului, apei, lipidelor, colesterolului, a
proteinelor i a glucidelor. - aprare o realizeaz o celulele stromale o limfocite ele elaboreaz i anticorpi.
ORGANELE LIMFOIDE CENTRALE Timusul - organ limfo-epitelial, - nepereche - situat n
mediastin Este nvelit: - conjunctiv fibroas, - bogat n adipocite. - Cu septele conjunctivo-vasculonervoase - mpart organul complet n lobi, lobuli.

94

Stroma: - celule reticulo-epiteliale Parenchimul - limfocite timice " timocite ". Lobul timic: - o zon
periferic o cortical o cu timocite numeroase o cu nucleii hipercromi, o determin o bazofilie marcat
- o zon central omedular ocu timocitele mai rare ozona apare mai clar (slab colorat). Citologic, celulele reticulare stromale (reticulo-epiteliale) o sunt mari, o stelate, o nucleu oval o expansiuni
citoploasmatice orealizeaz o reea
- Timocitele: o celule mici, o identice citologic limfocitelor. n medular "corpusculii lui Hassall": - celule
reticulo-epiteliale, - aplatizate, - cu nuclei picnotici, - dispuse n lamele concentrice, - ca un bulb de ceap. n centru conin mas eozinofil, ocelule degenerate, ouneori cu pigment osruri de calcar.
Timusul: - apare n timpul vieii embrionare, - se dezvolt la pubertate (30 50 g) - involueaz treptat. o sub
influena steroizilor sexuali
FUNCIILE TIMUSULUI - gland endocrin

95

o stroma reticulo-endotelial - organ imunolimfopoetic o limfocitele T.

SISTEMUL MACROFAGIC - MONONUCLEAR MONOCITELE - este un esut


"ubicuitar" - celule de forme i aspecte citologice variate, - dispersate n organism. TOATE celulele acestui
sistem au capacitatea de fagocitoz: - pigmeni, - substane organice, - medicamente, - de coloidopexie
(captarea particulelor coloidale electronegative) - poart numele generic de MACROFAGE.
Celula "STEM", monocitul. - prsete prin diapedez capilarele, - sufer un procese de maturare
(postmaturare) Monocitopoieza: - monoblastul, - promonocitul - monocitul.
1. MONOCITUL - cea mai mare celul din sngele periferic (15- 25), - n procent de 6-8 %. Citoplasma: o abundent, o uor bazofil, albastr-cenuie (ca fumul de igar) o granulaii azurofile
(lizozomi), o vacuole o bogat echipament enzimatic "specific": oxidaze, peroxidaze lipaze esteraze
specifice,
- Nucleul: o mare o reniform, o cu cromatina fin granular (lax) o nucleol greu vizibil.

96

2. MACROFAGUL - este o celul mare (90-120), - cu suprafaa cu numeroase expansiuni: o


pseudopode, o vluri, o lamelipode, o filipode. - nucleu: o excentric, o reniform o bogat n heterocromatin.
- n activitate citoplasma este bogat: o vacuole, o mitocondrii o lizozomi. Sunt rspndite n tot organismul:
1. histiocitul - macrofagul esutului conjunctiv; 2. celula Kupffer - macrofagul din ficat; 3. macrofagele
splenice; 4. macrofagele ganglionului limfatic; 5. macrofagele pulmonare; 6. osteoclastul - macrofagul
esutului osos; 7. Microglia - macrofagul esutului nervos.
Funciile macrofagelor - aprare nespecific i specific (imunitatea). - n procesul imunologic macrofagul
o "iniiaz" o "moduleaz". "Iniierea": - recunoaterea antigenelor, - fagocitarea lor - prelucrarea
materialului fagocitat. - transmite informaia preluat limfocitelor B "Modularea": - monokinelor, substane sintetizate - stimuleaz proliferarea limfocitelor i a altor macrofage, Funcie metabolic.

S N G E LE I LI M FA

97

Sngele - contituie compartimentul "circulant" al esutului sanguin, - rezultat din activitatea organelor i
esuturilor limfoide i mieloide. - Cantitatea de snge - reprezint 6 - 8 % din greutatea corporal - Culoarea
roie este datorat hemoglobinei, - Format: o elemente figurate o substan fundamental lichid "plasma".
Intervine n: - termoreglare, - transportor gaze respiratorii, - substane rezultate din digestia celular, substane de dezasimilaie; - hormoni; - anticorpi.
PLASMA SANGUIN: - este un lichid glbui, - omogen, - puin vscos, - cu gust srat - pH 7,3 - 7,4.
- Plasma sanguin: o conine ap (90%) o reziduuri uscate (10%) dintre care 9% sunt substane organice
azotate i neazotate 1% substane anorganice (Na, K, cloruri, carbonai).
LIMFA: - este produsul biologic (coloidal) - rezultat prin trasudarea plasmei la nivelul spaiilor interstiiale este mai srac n proteine (fibrinogen) - mai bogat n grsimi i cloruri. - vehiculeaz limfocite mici, puine celule limfo-reticulare, - elemente macrofagice - accidental, granulocite.

98

Cursul 8
ESUTURILE MUSCULARE - origine mezenchimal - sunt alctuite din celule caracterizate: o
funcional prin "contractibilitate i conductibilitate", omorfologic prin forme celulare alungite ("fibre"). - mai
conin i un esut conjunctiv bogat vascularizat i inervat Dup caracterele morfo-funcionale sunt: a. netede,
b. striate: scheletal cardiac
ESUTUL MUSCULAR NETED - formeaz musculatura viscerelor - media arterelor Caracterele
morfologice. Fibra muscular neted este: - fuziform, - o poriune central mai groas si capetele ascuite. lungimea ntre 15 200 m, - grosimea ntre 3 8 m - uterul gravid pot atinge 500m lungime
Structur i ultrastructur. Fibra muscular neted este nvelit de trei structuri: - sarcolema, - glicocalixul
- teac conjunctiv. Sarcolema: - prezint numeroase invaginri (cca. 7000 / celul) - sub forma unor
buzunrae numite "caveole" - vezicule pinocitare.
Glicocalixul: - mucopolizaharide - fibre de reticulin.
Teaca conjunctiv, - structura cea mai exterioar - format din fibre colagene, reticulare si elastice Nucleul:
- unic,

99

- hipocrom - central, - bastona cu axul lung orientat paralel cu cel al celulei.


Sarcoplasma - o zon perinuclear granulat, odatorit organitelor localizate la cele dou capete ale
nucleului, o ribozomi liberi, o mitocondrii o RER o REN, o aparatul Golgi o centru celular sunt slab
dezvoltai. - S-au descris i structuri particulare: o"corpi deni" ("leizomi"), formaiuni ovalare, aezate n
sarcoplasm o"cmpuri dense", ataate de sarcolem.
Citochimic - mioglobina - d culoare roie caracteristic, - incluziuni: o glicogen, o lipide, o pigmeni o
proteine: contractile (actina, miozina) proteine reglatoare (troponina i tropomiozina). S-au evideniat trei
tipuri de filamente: a. actin; b. miozin; c. intermediare.
a. Filamentele de actin: - suprafa neted, - sunt subiri (50), - orientate n axul lung al celulei, - paralele
ntre ele - cu o extremitate penetrant n corpii deni. b. Filamentele de miozin: - sunt mai groase (150),
- au suprafaa neregulat o brae laterale, - aezate printre miofilamentele de actin, - dispuse cu ambele
capete libere n sarcoplasm.

100

c. Filamentele intermediare (100), - de natur proteic, - leag corpii deni i cmpurile dense ntre ele, fr a penetra n aceste formaiuni, - ele realizeaz un schelet de rezisten intracitoplasmatic. Ca organizare,
ntr-o tunic muscular, - fibrele musculare netede sunt structuralizate n straturi (pturi), - celulele au o
dispoziie ordonat, - paralele ntre ele - aezate n aa fel nct poriunea cea mai ngroat a unei fibre vine
n raport cu extremitile ngustate ale fibrelor vecine.
HISTOFIZIOLOGIE. - transform energia chimic n energie mecanic - realizeaz o contracie
involuntar lent i prelungit, - mentin tonusul pereilor, - regleaz calibrul structurilor tubulare - asigur
deplasarea coninutului lor.
ESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL - reprezint cca. 40 % din greutatea corpului,
- localizare: o majoritate muchii scheletali o muchii limbii, o faringelui, o 1 / 2 superioar a esofagului
Caractere morfologice. Fibrele musculare striate se prezint sub forma: - cordoane, - cu extremiti rotunjite,
- rar ramificate (limb). - Lungimea lor variaz: 1 40 mm 120 mm n muchiul croitor, - diametrul 10 100m.
STRUCTURA I ULTRASTRUCTURA. - nveliul celular este alctuit: osarcolem, oglicocalix
oteaca conjunctiv. Membrana plasmic - "caveole"

101

- reele tubulare cu direcie transversal, o"sistemele tubulare transversale" sau "T". - Nucleii: o foarte
numeroi, o ovalari o cu axul paralel cu cel al fibrei, o aezai imediat sub membrana celular. o hipercromi
o cu 1 - 3 nucleoli.
- Sarcoplasma: o acidofil, o abundent i mai dens periferic, o conine organite mitocondrii, aparatul
Golgi paranuclear, lizozomi o incluziuni glicogen, lipide, pigment de uzur
- Ribozomii lipsesc, - RENeste bine dezvoltat, orealiznd n jurul miofibrilelor un "sistem tubular
longitudinal" onumit sistemul "L" DECI fibra striat conine 2 sisteme tubulare: - sistemul "L" orealizat de
REN - sistemul "T" aferent sarcolemei. - ntre cele 2 sisteme se stabilesc relaii de contact, - compelxe
structurale numite "triade": o formate dintr-un tub central ("T") oflancat de ambele pri de saci terminali,
provenii din sistemul L.
- La aceste nivele de contiguitate, are loc procesul de CUPLARE a "excitaiei" (ajuns aici prin sistemul T al
sarcplemei) cu "contracia" (transmis miofibrilei prin sistemul L - depozitul de Ca ++).
MIOFIBRILELE: - sunt elemente contractile - aspect heterogen ( 2 - 5m) - alternare regulat de
discuri clare i discuri ntunecate.

102

- Discurile aezate alternativ "n registru" - confer aspectul striat al celulei.


- Coloraia cu hematoxilin feric o discului clar: n 2 segmente egale membran ntunecat - membrana
"Z". o discul ntunecat submprit n dou o band clar "stria H" (Hensen) conine n centrul ei o
linie mai ntunecat - membrana M.
SARCOMERUL, (csua lui Krause) - considerat unitatea de contracie - cuprins ntre 2 membrane Z
succesive - lung de 2,5 3 m - format dintr-un disc ntunecat central, flancat de o 1/2 de disc clar. ME
sarcomerul este alctuit din: - miofilamente - dispuse paralel Miofilamente MIOZINICE: - groase - 100 150, - lungi de 1,5 m, - dispuse paralel n banda ntunecat. - miofilamentele miozinice emit "puni
radiare" spre filamentele de actin.
Miofilamentele ACTINICE: - lungi 2 m , - sunt mai subiri 50, - fixate cu un capt pe membrana Z, traverseaz n lung semidiscul clar - ptrund n periferia discurilor ntunecate, oprintre filamentele de
miozin o6 filamente de actin aezate n colurile unui hexagon onconjoar un filament miozinic central,
odin care pornesc punile radiare spre filamentele de actin.
Banda H: - reprezint banda central a discului ntunecat - lipsit de miofilamente actinice.
HISTOFIZIOLOGIE.

103

- Fibra scheletal este organizat pentru producerea unui lucru mecanic - n cursul procesului de contracie
ovoluntar, orapid ode scurt durat, ope seama energiei chimice depozitat n ATP
Teoria GLISRII: - explic mecanismul contraciei - schimbare n poziia intersarcomeric a celor 2 seturi
de miofilamente (actina i miozina). - n timpul contraciei: o filamentele de actin alunec printre cele
miozinice, o ptrunznd mai adnc n banda ntunecat. o discul clar devine mai ngust, o sarcomerul se
scurteaz. MUCHIUL SCHELETAL, - modul de structuralizare a fibrelor striate, - dispuse paralel - legate
ntre ele print-un esut fibroconjunctiv.
Muchiul ca organ: - este nvelit ntr-o teac conjunctiv (vase, nervi) - epimisium, - din care pornesc septe
conjunctive numite " perimisium" o ce vor compartimenta muchiul n fascicole de fibre primare,
secundare, teriare - fibra striat este mbrcat ntr-o teac fin conjunctiv "endomisium".
JONCIUNEA dintre muchi i tendon, - transformare progresiv a fibrelor musculare n fibre tendinoase aderare reciproc dintre sarcolem i fibrele tendinoase Vascularizaia: - arteriolele ptrunse transversal prin
epimisium - capilarizeaz la nivelul endomisiumului. - Capilarele se dispun longitudinal de-a lungul fibrelor,
- cu anastomoze transversale frecvente.
- Inervaia motorie a fibrelor striate este asigurat: - de fibrele motorii ale nervilor spinali i cranieni. sinaps neuromuscular, - o "unitate motorie" Inervaia senzitiv este realizat prin:

104

- fibre care pornesc de la receptorii musculari: o fusul neuro-muscular, o fusul neuro-tendinos o fibre
nervoase libere.
ESUTUL MUSCULAR STRIAT DE TIP CARDIAC - celule musculare striate "lucrtoare"
- formeaz "miocardul comun" - celule musculare de tip embrionar -"sistemul excito-conductor".
MIOCARDUL COMUN, - formeaz mpreun cu atmosfera fibro- vasculo-nervoas, peretele contractil al
inimii. Caractere morfologice. Celula miocardic - forma cilindric, - cu extremiti bifurcate, - lungime
de 50 100 m, - diametrul variaz o funcie de vrst o starea funcional a inimii
STRUCTURA I ULTRASTRUCTURA nveliul: - sarcolem, - glicocalix, - teaca conjunctiv. La
nivelul extremiti sarcolema prezint: - realizeaz strii "n scar"
STRIAIUNILE SCALARIFORME ale lui EBERTH. - sunt zone joncionale specializate, - un contact
intercelular, alctuit din apropierea celor 2 plasmaleme - ngroate i cu numeroase: o interdigitaii o
desmozomi.
- Pe faa lor sarcoplasmic exist o substan mai dens pe care se inser miofibrilele. - Pe pereii laterali sau descris complexe joncionale ("nexus"). Nucleul: - unic, - central, - form alungit

105

- cu capetele drepte, - bogat n granule grosolane de cromatin (hipercrom) i nucleol.


Sarcoplasma: - perinuclear: o organite comune multe mitocondrii, aparat Golgi mic incluziuni (lipide,
glicogen, lipofucsin). - O fibr miocardic conine aprox. 100 de miofibrile - dispuse n fascicole paralele nconjurate de sarcoplasm.
- Microfibrilele prezint striaiuni transversale cu benzile A, I, Z, M i H, - similare ca structur i
ultrastructur celor descrise la fibra scheletal - sistemele tubulare "T" i "L" au aceiai origine o sunt mai
slab organizate, o realiznd n zonele de contact diade o un tub T i o cistern L.
MIOCARDUL SPECIFIC - esutul nodal: - nodul sinoatrial - nodul atrioventricular - 3 fascicole
internodale - fascicolul Hiss i ramurile sale (stng i drept) - reeaua lui Purkinje Sistemul
excitoconductor: - heterogenitate celular - celule mici, - bogate n sarcoplasm, - conin puine miofibrile,
o aezate periferic i dezordonat, o cu striaiuni transversale slab vizibile.
Celulele esutului nodal se difereniaz prin funcia lor: - celulele P care particip la "realizare ritmic a
impulsului bioelectric", - celulele Purkinje conducerea impulsurilor
INIMA A. Endocardul, - cptuete cavitile inimii - este format dintr-un endoteliu ocontinuarea celui
vascular, ostratul subendotelial,

106

ngust, bogat n fibre colagene fine, n profunzime un strat fibro-musculo-elastic (fibre musculare
netede). - strat subendocardiac, oun esut conjunctiv lax conine limfatice, vase, nervi, esutul excitoconductor, se continu cu endomisiul fibrelor miocardice.
B. Miocardul, - fibre musculare cardiace "lucrtoare" odispuse n coloane paralele, ontre celule stabilinduse raporturi de contiguitate oprin extremitile lor ramificate (miocardul comun). o Miocardul atrial: este
mai subire, o Miocardul ventricular: este mai gros. o celulele esutului nodal care formeaz sistemul
excito-conductor al inimii.
C. Pericardul, - capsul fibroas - seroas (foia visceral) ocare mpreun cu epicardul o delimiteaz
cavitatea pericardic o un mezoteliu o strat conjunctiv, fibro-elastic, o sub care se afl stratul subepicardic
fibro-conjunctiv ce leag epicardul de miocard.
Inervaia inimii: - origine extrinsec, o vagului (inhibitoare), o simpaticul cervical - origine intrinsec: o
esutului nodal - ambele realiznd plexuri intracardiace o subpericardic, o miocardic, o subendocardic Fibrele nervoase aferente o pornesc din receptori arboriformi sau n form de ghem.

VASELE SANGUINE

107

o Arterele, o venele o capilarele - au o structur caracteristic adaptate dup localizare i cerinele


funcionale. SISTEMUL CAPILAR - tuburi endoteliale, - intercalate ntre sistemul arterial i venos, cu diametre ntre 6 - 30 m, - lungimea pn la 1 mm, - realiznd reele
STRUCTURA I ULTRASTRUCTURA a. peretele capilar b. esutul conjunctiv pericapilar.
a. Peretele capilar: - un endoteliu, - membran bazal, - spaiu endotelial. Endoteliul: - epiteliu simplu
pavimentos, - cu celule de form romboid, - alungit n sensul axului capilar - contur festonat. - proemin n
poriunea central a capilarului
- Nucleul: ounic, ocentral ovoid obogat n cromatin. - Citoplasma: osrac n organite comune REN,
aparat Golgi, mitocondrii, lizozomii i ribozomii ocelulele solidarizate prin complexe joncionale.
Marginile pot fi adiacente sau suprapuse. Endoteliul poate prezenta pori intra i intercelulari "deschii"
"nchii" printr-o diafragm

108

MEMBRANA BAZAL, - lam bazal amorf, de natur polizaharidic (PAS pozitiv), o fin
fibrilar - o lam reticular (fibre de reticulin). - n grosimea lamei mucopolizaharidice se gsesc: o rare
celule mari numite pericite, Membrana bazal este: - structur dinamic, - adaptabil morfo-funcional
rolului ei mecanic (de suport i rezisten) - selectiv pentru ap i molecule mici.
SPAIUL SUBENDOTELIAL: - situat ntre endoteliu i membrana bazal - ocupat de un material amorf poate conine microvilozitile celulelor endoteliale i pseudopodele histiocitelor pericapilare. b. esutul
conjunctiv pericapilar, - nconjoar capilarul ca o adventiie - format din fibre colagene i reticulare fine fibroblaste i macrofage. - Macrofagele trimit prelungiri citoplasmatice ce plutesc n lumenul capilar,
facilitnd procesele de pinocitoz i fagocitoz.
CLASIFICAREA CAPILARELOR - TIPURI DE CAPILARE a. sanguine; b. limfatice; c.
sinusoidale. a. CAPILARELE SANGUINE sunt de 2 tipuri: 1. capilarele arterio-venoase - vase
prefereniale - leag direct arteriolele cu venulele - au fibre musculare netede de-a lungul peretelui lor inervaie - circulaie activ la nivelul lor;
2. capilarele adevrate, - interpus ntre segmentele arteriolare i venoase ale vaselor prefereniale. - Au
structura tipic a capilarului, - fr componentele musculare i nervoase, - circulaia este de tip "pasiv". Capilarele adevrate pot avea: oun perete continuu ocu endoteliu i membran bazal nentrerupt
o"capilarele comune": retin, muschi, plaman, tegument - un perete cu endoteliu discontinuu

109

- capilare fenestrate o glomerulul renal, o glande endocrine, o mucoasa digestiv.


b. CAPILARELE LIMFATICE - au o structur similar capilarelor sanguine - diametrul este mai mare, peretele mai subire i mai slab structuralizat. c) CAPILARELE SINUSOIDE - sunt vase particulare, adaptate unei circulaii lente, - care favorizeaz contactul intim i schimburile dintre snge i esuturile foarte
active metabolic o glande endocrine, o organe hematopoietice, o ficat. - lumen cu calibru mai mare anfractuos, - delimitat de un endoteliu i membrana bazal discontinue.
Sistemul arterial - endartera (intima), - media - adventiia. n raport cu structura mediei i cu calibrul lor a.
artere de tip elastic (mari); b. arterele de tip muscular (mrime medie) c. artere mici, arteriole.
a. ARTERELE DE TIP ELASTIC - peretele este relativ subire fa de calibrul vasului. INTIMA (10%)
sau endartera - endoteliu cu celule: o plate, o poligonale; o strat subendotelial: srac n fibre colagene, cu
fibre elastice dispuse longitudinal cteva fibroblaste, macrofage, fibre musculare netede; limitanta
elastic intern, compus din 2-3 lame elastice fenestrate.
MEDIA (80%) sau tunica elastic - este cea mai bine reprezentat, - format din 40-80 lame elastice
fenestrate dispuse concentric.

110

- Spaiile interlamelare sunt ocupate de substan fundamental mucopolizaharidic, - n care sunt incluse
fibrocite i fibre musculare netede cu traiect spiralat. ADVENTIIA (10%) - este subire, - slab
structuralizat, - esut conjunctiv, fibre colagene i elastice cu un traiect dezordonat (spiralat).
b. ARTERELE DE TIP MUSCULAR - Peretele lor este relativ gros, - datorit mediei n care predomin
esut muscular neted. INTIMA (5-10 %) - este alctuit din cele trei straturi: oendoteliu, osubendoteliu
olimitanta elastic intern - foarte evident, groas i format din fibre (lame) elastice cu traiect ondulat.
MEDIA (50%) sau tunica muscular - fibre musculare netede, - dispuse n 10-40 straturi circulare. - esut
conjunctiv redus. ADVENTIIA (40-45%) - relativ groas, - fr s depeasc grosimea mediei, - este
format dintr-un esut conjunctiv lax - limitant elastic extern.
c. ARTERIOLELE - sunt artere musculare mici - peretele de 2-3 ori mai gros dect lumenul. INTIMA endoteliu - membrana limitant intern. MEDIA - 1-5 straturi de fibre musculare netede, - fibre elastice fine
i fibre reticulinice. - Limitanta elastic extern o slab structuralizat o lipsete la cele mici. ADVENTIIA de aceeai grosime cu media, - esut conjunctiv lax
SISTEMUL VENOS -tunici similare cu cele ale arterelor,

111

-prezint un lumen mai larg -perete mai subire, slab structuralizat, -prin reducerea elementelor musculare i
elastice din medie. -Stratul subendotelial i limitantele elastice sunt slab reprezentate sau chiar absente, adventiia este mai dezvoltat dect la artere. Clasificarea venelor se face n raport cu calibrul i structura
peretelui lor n: 1. venule; 2. vene de mrime mic; 3.vene de mrime medie; 4.vene mari.
VENELE de mrime MEDIE: - Intima lor este subire (5%), ostratul subendotelial i limitanta elastic
intern slab reprezentat. - Media (15%) este format din fibre musculare netede dispuse circular, fibre
colagene i elastice. - Adventiia (80%) esut conjunctiv lax VENELE MARI: - intima oendoteliu i
subendoteliu constant, - media subire preponderent din fibre colagene circulare i rare fibre musculare. adventiia bine dezvoltat este format din esut conjunctiv lax, cu fascicule de fibre musculare i fibre
elastice abundente.

112

Cursul 9

ESUTUL NERVOS - are origine ectodermic, - este alctuit din celule nalt difereniate: o
neuroni pentru funcia de excitabilitate i conductibilitate o celule gliale elemente auxiliare o elemente
tisulare nespecifice mezenchimale esut conjunctiv, vase, nervi - mpreun formeaz organele
sistemului nervos central i periferic.
NEURONUL Neuronul - este unitatea specific: o embriologic, o genetic, o anatomic, o trofic, o
funcional o patologic a esutului nervos. - Este format din: o corpul celulei "pericarionul" o 2 tipuri de
prelungiri: axon dendrite.
Mrime: variabil - 135 (n. radiculari somatomotori medulari) - 4 - 9 (cel. granulare cerebelare). Localizat: substana cenuie a sistemului nervos central - ganglioni spinali / vegetativi - organelor de sim.

113

Forma: - sferic ocel. pseudounipolare, - fuziform ocel. bipolare, - piriform ocel.Purkinje, - piramidal
ocel. piramidale ale creierului, - poliedric i stelat ocel.radicular
PERICARIONUL: - nucleul, - masa citoplasmatic "neuroplasma" oorganitele nespecifice specifice membrana celular "neurolema". Membrana plasmatic: - este foarte fin ( 75 ), o structur trilaminar,
o lipoproteic, o dublat la exterior de membranele celulelor gliale (satelite). o Neurilema se continu la
nivelul prelungirilor celulare, axon, dendrite.
Nucleul: - voluminos, - unic - de obicei central - aspect veziculos, - srac n cromatin, - 1 - 2 nucleoli
Citoplasma: - vscoas, - abundent, - slab colorabil - organite celulare comune: o aparat Golgi

114

o mitocondrii mici o lizozomi. o Centrozomul este prezent doar n celulele nervoase tinere (neuroblaste). o
Celulele adulte fiind de tip "permanent" nu se multiplic astfel c centrul celular fie c lipsete, are un
aspect rudimentar.
Organitele SPECIFICE: a. granulaiile lui Nissl; b.neurofibrile; c. neurotubuli. a. Corpusculii Nissl substana tigroid, - aspectul granular - dispoziia i numrul lor variaz o cu capacitatea funcional a
neuronilor o Pot fi mari i dispuse n toat citoplasma (cel. motoare somatocrome), o ajung n prelungirile
dendritice o lipsesc n: - axon (conul de emergen)
ME - formai din reticul endoplasmic rugos, - cu numeroi poliribozomi ataai, - cu bogat coninut de ARN,
odenot o sintez intens de proteine. b. Neurofibrilele - filamente, - o reea complicat n jurul nucleului cu extindere n ambele tipuri de prelungiri ounde sunt ns ornduite n fascicole longitudinale. ME neurofilamente - 60 - 100 - proteine cu o componen fosfolipidic.
Rol: - mecanic ode susinere schelet celular ofuncional

115

metabolic
c. Neurotubulii, - evideniai n ME - formaiuni cilindrice, - prezente n: o neuroplasm, o prelungiri o
numeroi n conul de emergen al axonului
- Prin micrile pulsatile pe care le execut o rol n circulaia intracitoplasmatic a proteinelor sintetizate n
granulaiile Nissl o modificrile de potenial electric la nivelul membranei. - Incluziuni: - pigmentul galben o
granule de lipocrom o crete cu vrsta, - pigmentul melanic i de fier, - incluziunile de lipide i glicogen
PRELUNGIRILE NEURONULUI, a. dendritele b.axonul.
a. Dendritele - expansiuni citoplasmatice, - unice / multiple, - groase la origine, - care se divid dictomic, n
numeroase ramuri fine. - Acoperite de o membran plasmic (dendrolema) o numeroase asperiti, o
varicoziti la suprafa denumite "spini" (sinapse). - conin o corpi Nissl, o neurofibrile, o mitocondrii o
microtubuli.
- Funcional ele conduc impulsul nervos: o spre celul "celulipet", o realizeaz legturi sinaptice cu celulele
vecine b. Axonul:

116

- prelungire unic, - lung, - subire, - neted - la origine prezint o dilatare conic: olipsit de corpi Nissl o
bogat n neurotubuli o "con de emergen". - Nu se ramific - emite colaterale, - se termin prin ramificaii
fine i butonate (telodendru).
- Axonul: o este nconjurat de o plasmalem (axolem), o conine axoplasm mitocondrii, microtubuli
neurofibrile. Funcional axonul: - conduce influxul nervos de la celul spre periferie (celulipet).
CLASIFICAREA NEURONILOR se face dup: 1. form, talie i numrul prelungirilor; 2. funcie.
Dup primul criteriu sunt: a. neuroni unipolari - cu o singur prelungire (axonic) ocel. amacrine din retin;
b.neuroni pseudounipolari - celule iniial bipolare, - axonul i dendrita s-au alipit pe o mic poriune, - ca o
unic prelungire ocare apoi se bifurc n 2 ramuri: o dendrit un axon;
c. neuroni bipolari - au form ovalar, - prezentnd o dendrit i un axon la polii opui

117

o retin, o mucoasa olfactiv d. neuroni multipolari - form stelat o dat de numeroasele prelungiri
dendritice o 1 axon o cel. Radicular
Dup funcii neuronii pot fi: a. motori, b.senzitivi, c.de asociaie, d.neurosecretori
FIBRELE NERVOASE Localizate n: - sistemul nervos: o central o periferic, - sunt prelungirile
pericarionului onvelite n teci Dup originea lor aceste fibre nervoase pot fi: - centrale - periferice,
Dup structura: - mielinice - amielinice. Fibra nervoas periferic mielinic - structura cea mai
complex, - conine n interior neuritul o axonul o dendrita, - acoperit de 3 teci: 1. teaca de mielin; 2. teaca
Schwann; 3. teaca Henle.
1. Teaca de mielin - structur tubular - de natur lipoproteic ocolorat cu hematoxilin feric

118

o tetraoxid de osmiu apare neagr. - Lipsete n poriunea iniial i terminal a fibrei. - Teaca este
discontinu, o format din segmente cilindrice o aezate moniliform, o desprite prin "strangulaiile lui
Ranvier" la nivelul lor iau natere colateralele axonului.
ME - teaca de mielin prezint o structur lamelar. - Lamelele rezult din rsucirea n jurul neuritului - a
celulei Schwann (membrana celular). - Strangulaiile lui Ranvier o zona de "angrenare" dintre 2 celule
Schwann nvecinate. Rol: - de protecie, - trofic - asigur conducerea influxului nervos, - formnd o barier
pentru ionii necesari acestui proces.
2. Teaca glial a lui Schwann: - un strat ce reprezint restul celulei Schwann o nucleu, citoplasm o rmas
dup ce a format teaca de mielin. 3. Teaca conjunctiv endoneural (Henle), - este singura nvelitoare
continu, - format din fibre de o reticulin, o elastice o substan fundamental o rare celule conjunctive.
Are rol: - mecanic o de rezisten - de reglare a proceselor de permeabilitate. Fibra nervoas periferic
amielinic, - fibrele Remak - caracteristic nervilor vegetativi, - este fibra lipsit de teaca de mielin, nvelit numai de teaca glial i endoneural (cenuie).

119

Fibra nervoas central - este lipsit de teaca glial, - o ligodendroglia (satelit) care a format teaca de
mielin rmne la distan, - numai n contact cu neuritul (nu-l acoper)
Fibra central poate fi: a. cu mielin b. amielinic, " fibrele goale" din substana cenuie.
TERMINAIILE NERVOASE PERIFERICE 1. terminaii senzitive 2. terminaii motorii. I. Terminaiile
nervoase senzitive - aferente - sunt asociate cu unele epitelii / diferii receptori. Expansiunile dendritice pot
fi: a. "libere" - stele sau butoni o reeaua lui Langerhans, o expansiunile iederiforme - adaptate pentru
excitaiile dureroase;
b. "ncapsulate" realiznd: - corpusculi senzitivi, - fibra nervoas receptoare este protejat de o capsul
conjunctiv o corpusculul Vater - Pacini, o corpusculul Meissner, o corpusculul Golgi - Mazzoni, o
corpusculul Kraus, o corpusculul Ruffini o corpuscul termoreceptor. II. Terminaiile nervoase motorii sunt
terminaiile nervilor motori (axoni) care pot fi somatice cnd intr n constituia sinapsei neuromusculare
(placa motoare), sau vegetative, asigurnd inervaia viscerelor.
SINAPSELE - Raporturile de contiguitate dintre: o 2 celule nervoase, o dintre neuroni i organele efectoare
sau receptoare, o se realizeaz prin intermediul unor structuri speciale numite sinapse Raporturile nervoase
pot fi de tip terminal

120

o axon - muchi, o axon glande - intercalare, o dintre 2 sau mai muli neuroni.
Sinaps interneuronal este format - component presinaptic, - component postsinaptic, - spaiu sinaptic
(fanta sinaptic). a. Componenta presinaptic, - expansiunea terminal axonic o butonul presinaptic o
0,3 - 5m, odelimitat de o axolem omembrana celulei gliale.
Conine cteva mitocondrii, numeroase microvezicule ( 200 - 650m), pline cu mediatori chimici
acetilcolina noradrenalina neurofibrile care se termin la baza butonului. b. Componenta postsinaptic
(membrana postsinaptic) - are aspect variabil, - reprezentnd o dendrit, - corp celular. Membrana
postsinaptic - prezint cteva cisterne, - mitocondrii - rare agregate ribozomale.
c. Fanta sinaptic - plasmalema butonului terminal, - plasmalema componentei postsinaptice, - ngroate , lipsite de dublura glial, - cu interdigitaii ntre care exist un spaiu fin: o cu material proteic, electrodens o
desmozomi.
Mecanismul de transmitere a influxului nervos este de natur:

121

o electric o chimic. - Const n eliberarea mediatorului n spaiul sinaptic - captarea de receptorii


"specifici" de pe membrana postsinaptic, - modificnd permeabilitatea membranei (postsinaptice) o pentru
ionii de K+ i Na+ - depolarizarea membranei postsinaptice, o cu apariia unui potenial de aciune (influxul
nervos) o ce se va transmite apoi de-a lungul membranei efectorilor.
NEVROGLIILE Celule "satelite", nconjur - pericarionul - prelungirile sale rol: - protecie - susinere, trofic, - metabolic, - aprare - reparare a esutului nervos (cicatrice), - sintez a mielinei. Interpuse ntre
neuroni i spaiile intercelulare,
forma : - stelat - numeroase prelungiri, citoplasma conine un nucleu vizibil, - gliofibrile - organite care le
asigur o mare capacitate mitotic i proliferativ. CLASIFICAREA NEVROGLIILOR A. macroglia, origine neuroectodermic B. microglia - origine mezenchimal, - face parte din sistemul macrofagic.
A. Macroglia, 1. macroglia de tip central, reprezentat prin: - astroglia protoplasmatic o substana
cenuie,

122

- astroglia fibrilar o din substana alb, - oligodendroglia o sinteza tecii de mielin a fibrei nervoase
centrale 2. macroglia de tip periferic - celula Schwann o sinteza tecii de mielin a fibrelor nervoase periferice
- celula satelit 3. glia ependimar - sinteza lichidului cefalo-rahidian.
B. Microglia (Hortega) - se afl n ambele substane, - corp mic - cu 2 - 3 prelungiri subiri, - puternic
ramificate - cu suprafaa presrat cu nodoziti - Nuclei: o hipercromi, o foarte mobile, o capabile de
fagocitoz i ultrafagocitoz "Barierei hemato-encefalice" - Astrocitele emit prelungiri n form de plnie nconjoar capilarele, - nvelesc complet pericarionii i prelungirile lor

123

O R G A N E L E - format din 2 sau mai multe esuturi, - asociate n vederea ndeplinirii unei anumite
funciuni. S I S T E M U L N E R V O S SISTEMUL NERVOS PERIFERIC: Format: - nervii periferici,
- expansiuni ale neuronilor motori i senzitivi - din ganglionii nervoi o cranieni, o spinali, o vegetativi
A. NERVII PERIFERICI, Sunt formaiuni anatomice, - fibre nervoase - organizate n fascicule paralele.
La exterior este nconjurat - capsul conjunctiv - esut conjunctiv lax - epinerv, o structuri colagene,
reticulinice i elastice, o cteva celule adipoase, o vase i nervi. - travee conjunctive care separ fasciculele
mai mici (nervii elementari), constituind perinervul, o format din lamele conjunctive,
o tapetate pe ambele fee cu celule turtite (aspect endoteliform), o rolul barierei de protecie. - Fiecare fibr
nervoas este mbrcat ntr-o teac endoneural, desprins din perinerv.
B. GANGLIONII NERVOI. 1. Ganglionul spinal - aezat de-a lungul rdcinii posterioare a nervilor
rachidieni. - nvelii ntr-o capsul conjunctiv - conin cuiburi de celule nervoase o aezate periferic fascicule de fibre nervoase o central. - Neuronii pseudounipolari

124

o au talie mare o rotunzi sau ovalari, o nucleu mare, central veziculos.


o n jurul pericarionului capsul conjunctiv celule turtite de natur glial numite satelite. - Fibrele o
situate central o mielinice, o de origine: endogen, exogen. 2. Ganglionii cranieni, au structur similar
cu a ganglionilor spinali. 3. Ganglionii vegetativi o simpatici o parasimpatici - organizai identic cu
ganglionul spinal
o neuronii multipolari motori talie mic cu un nucleu (rar doi) situat excentric. o Capsula perineuronal
este subire i tapetat de celule gliale satelite. oExist i un numr mic de neuroni bipolari. oFibrele
nervoase: amielinice mielinice, aezate central, aferente eferente.
SISTEMUL NERVOS CENTRAL A. MDUVA SPINRII STRUCTURA HISTOLOGIC a mduvei
spinrii.

125

I. SUBSTANA CENUIE format din: - pericarioni, - prelungirile acestora, - amielinice (culoarea


cenuie); - celule gliale opredominena gliei protoplasmatice - reea vascular. - Canalul ependimar este
cptuit cu celule gliale ependimare.
Coarnele anterioare: 1. neuroni somatomotori, - multipolari, - mari - n care corpii Nissl i neurofibrilele
sunt foarte bine reprezentate.
2. neuronii de asociaie, - cordonali sau celule funiculare a. multipolare mici, o cu puine neurofibrile i
corpi Nissl. o Axonul lor trece n substana alb i se bifurc n ramuri ascendente i descendente, o realiznd
legturi modulare intersegmentare b.celule Golgi II, o mici, o cu prelungiri scurte, o nu prsesc substana
cenuie o realizeaz legturi ntre diferii neuroni somatomotori.
COARNELE POSTERIOARE - neuroni de asociaie o senzitivi, o celule mici, o cu substan tigroid
pulverulent. COARNELE LATERALE - neuroni vegetativi o bipolari sau multipolar, o dimensiuni medii,
o cu nucleu mare, o substan Nissl pulverulent perinuclear i n blocuri periferic.
II.SUBSTANA ALB - fibre mielinice

126

- puine amielinice, - organizate n cordoane: cu origine: o exogen o endogen - Septuri conjunctive fine: o
separ cordoanele medulare o conin capilare o numeroase celule gliale.
D. CEREBELUL I SCOARA CEREBELOAS HISTOLOGIC, - nucleii o neuroni mari,
multipolari bogai n pigment galben de uzur, o neuroni mici. o se termin axonii celulelor Purkinje cu rol
inhibitor o Axonii lor formeaz cile cerebeloase.
SCOARA CEREBELOAS - neuroni - prelungirile lor, - celule gliale - elemente conjunctivo-vasculare.
Stratul superficial STRATUL MOLECULAR, o predominent fibrilar, o puini neuroni stelai mici situai
superficial, o sau mari, stelai, localizai profund o Ambele celule au rol de asociaie, o prelungirile
celulelor stelate mici orientate orizontal rmn n stratul molecular,
o celulele mari prin axonii coboar i nconjoar corpul celulei Purkinje alctuind un "coule" (panera).
rol inhibitor asupra celulelor ganglionare.

127

Stratul intermediar STRATUL CELULELOR PURKINJE, - celule mari - form de par, - baza
ndreptat n jos. - Ramificaiile dendritice, o arborescente, o dispuse n spalier, o ptrund n stratul
molecular, o stabilesc contacte cu celulele de aici o prelungirile axonice ascendente ale celulelor glanulare
(ajunse aici). o Axonii ajung pn n nucleii cerebeloi o n jurul dendritelor celulelor Purkinje se termin
fibre nervoase "agtoare" cu efect de stimulare asupra neuronilor Purkinje.
Stratul profund - STRATUL GRANULAR, - mai gros - bogat n celule. - celule de asociaie: a. neuroni de
tip Golgi I i II; b. celule granulare, o numeroase, o mici o multipolare, o nucleu rotund, o cromatin n reea
o 1-2 nucleoli.
o Au axon lung, urc pn n stratul molecular, unde se ramific n T sinapse cu dendritele celulelor
Purkinje, efect excitator. Dendritele lor fac sinaps cu fibrele "musciforme" ascendente (aferente).
SCOARA CEREBRAL (CORTEXUL). - substan cenuie situat periferic (scoara cerebral) - mase
neuronale situate paraventricular, o alctuind nucleii bazali - Substana alb, o dispus la interior

128

fibre mielinice i amielinice. - Grosimea ei este cuprins ntre 2 - 4 mm, - conine mediu 14 milioane de
neuroni - bogat reea glial (6 celule gliale pentru un neuron).
Neuronii sunt de dou categorii, - motori o celulele piramidale o fusiforme), - de asociaie i recepie o
celulele Cajal, o celulele granulare mici, o celulele Martinotti, o implicai n activitatea nervoas superioar:
analiz, sintez memoriei.
CITOARHITECTONICA 6 straturi: I. stratul molecular - de asociaie, - dispus sub meninge, - bogat n
structuri fibrilare, - puinele elemente celulare ocelule stelate ale lui Cajal axoni orizontali, dendritele
ramificate n acelai strat. o stabilesc contacte cu axonii celulelor Martinotti dendritele celulelor motorii;
II. stratul granular extern, - alctuit din celule: omici, oglobuloase (asociaie) octeva celule piramidale
mici, a cror dendrite ajung n stratul molecular, axonul n straturile profunde (V - VI);
III. stratul piramidal extern,

129

- bogat n celule piramidale: omici superficial omijlocii profund, - realizeaz conexiuni cu alte arii
cerebrale;
IV. stratul granular intern, - "staia major de recepie" - "platform de descrcare" (cile aferente). Conine: ocelulele Martinotti, ocelule stelate Cajal oelemente piramidale;
V. stratul piramidal intern - celule piramidale mari, o celule gigante (60 - 80 m) o aezate n cuiburi
(cuiburile Betz) - celule Martinotti. - Axonii - cile piramidale;
VI. stratul polimorf, - este adiacent substanei albe, - populaie celular heterogen, - neuroni motori o
piramidale, o fusiformi, - celule de asociaie o granulare, o Martinotti, o Cajal - fibre care prsesc sau
ptrund n scoar. - unde predomin neuroni motori o straturile III, V, VI o se elaboreaz i se transmit
influxurile nervoase descendente.
- Straturile I i II sunt predominant de asociaie, o stabilind conexiuni intercorticale. - Stratul granular intern
(IV) o reprezentnd staia major de recepie

130

Legat de origine filogenetic i adaptrile funcionale, - scoara primitiv (alocortexul, paleocortexul) o este
incomplet structuralizat, o format din 2 - 4 straturi, - izocortexul (neocortexul) o structuralizat n 6 straturi,
Substana alb: - fibre mielinice: o de proiecie aferente eferente; o de asociaie scurte lungi; o
comisurale corpul calos. esutul glial cuprinde toate tipurile de macroglii i microglia.

131

Cursul 10
GLANDELE ENDOCRINE 1. glande permanente - bine individualizate anatomic (tiroida,
suprarenala, hipofiza, epifiza, paratiroidele); 2. glande endocrine mici, - dispersat n alte organe (insulele lui
Langerhans, celulele foliculino i luteinosecretoare); 3. glande endocrine tranzitorii (placenta, corpul
galben). Produsul de secreie al glandelor endocrine hormon Sunt substane biologice active acioneaz n
cantiti foarte mici i la distan de locul lor de formare, moduleaz desfurarea unor procese fiziologice
Prin aciunea lor controleaz procesele biologice generale - creterea, - diferenierea, - maturarea, - nutriia, metabolismul, - reproducerea au o aciune specific asupra unor esuturi sau glande "int".
PLANUL GENERAL DE ORGANIZARE - organe mici - puternic vascularizate i inervate, fr canal excretor, Formate: - capsul, - strom (ntotdeauna de origine mezodermal) - parenchim. ecto-,
mezo-, endoderm
1. CAPSULA - nvelete glandele, - de natur conjunctiv-fibroas, - emite septuri conjunctive, o ce
compartimenteaz organul n lobi (loji). 2. STROMA - conjunctiv, - format dintr-o substan
fundamental, - fibre colagene, de reticulin i celule conjunctive.

132

3. PARENCHIMUL - cuiburi / cordoane de celule epiteliale glandulare, - ntre ele o reea bogat de
capilare o sinusoide, o comune. - citoplasm cu organite implicate n procesele de sintez i secreie o
mitocondrii, o aparat Golgi, o ergastoplasm o incluziuni (vacuole, granule).
Hipofiza - glanda pituitar, - situat intracranian, - aua turceasc a sfenoidului - este legat de hipotalamus
prin tija hipofizar.
- greutate 1 g, - mai mic la brbat dect la femeie, o mai mare n timpul gestaiei. Prezint: a. lobul anterior
- origine epitelial b. lobul posterior - cu origine neuro-ectodermic c. lobul intermediar; d. poriune
tuberal - de-a lungul tijei hipofizare, - prelungire epitelial a lobului anterior
ADENOHIPOFIZA - Lobul anterior, - lobul intermediar - poriunea tuberal NEUROHIPOFIZA - lobul
posterior - tija hipofizar
I. ADENOHIPOFIZA. - 75% - nvelit ntr-o capsul fibroas o din duramater, o din care se desprind
septuri,

133

o mpart parenchimul n loji. o celulele endocrine, o nconjurate de fibre de reticulin i vase capilare
sinusoide (stroma). o Populaia celular, heterogen: organizat n cordoane celulare anastomozate A.
celule cromofobe B. celule cromofile.
A. CELULELE CROMOFOBE - mici ( 7 m) - reprezentate prin nuclei nconjurai de o citoplasm o
redus, o incolor, o ru delimitat, o apar sub forma unor "ngrmdiri nucleare". - Semnificaia lor este
discutat, o considerate ca celule: degranulate, celule de rezerv, celule foliculare, cu rol de susinere.
B. CELULELE CROMOFILE - 48% - celule relativ mari, - cu limite distincte - dispuse pericapilar. Exist
dou subpopulaii: 1. CELULELE ACIDOFILE (alfa), - reprezint 75% din populaia celular cromofil, conin granulaiuni: o mari, o acidofile, o de natur proteic (PAS negative).
oDup hormonul sintetizat aceste celule se mpart n: celule S.T.H. cele mai numeroase secret
somatotropul L.T.H., puine, care secret prolactina. 2. CELULELE BAZOFILE, - 25% - Sunt celule: o
mari, o poligonale o cu granulaii bazofile, (PAS pozitive) Elaboreaz un numr mare de hormoni:

134

a. celulele T.S.H. - cu granulaiile cele mai mici, - ecret hormonul tireotrop;


b. celulele A.C.T.H. - secret adenocorticotrop hormonul; c. celulele M.S.H. - secret hormonul
melanostimulator; d. celulele gonadotrope, - unele secret FSH ocare la femeie regleaz ovogeneza
osecreia de foliculin ola brbat regleaz spermatogeneza; - celule sintetizeaz LH-ul o la femeie determin:
ovulaia, formarea corpului galben sinteza luteinei, o la brbai sinteza testoteronului.
II. PORIUNEA TUBERAL - format din celule mari III. LOBUL INTERMEDIAR, - celule bazofile
migrate din lobul anterior, - mici foliculi care conin coloid. - Hormonul melanocitostimulator, este secretat
de ctre celulele bazofile din aceast regiune. NEUROHIPOFIZA este format din lobul posterior i
infundibul. Lobul posterior - bogat n fibre nervoase amielinice, odin tractul hipotalamo-hipofizar, - 2
categorii de celule: onevrogliile (pituicitele) ocelule bazofile (puine).
o De-a lungul FIBRELOR amielinice ct i mai ales n poriunile lor terminale apar formaiuni tumefiate,
aspect eozinofil, cu coninut de mucopolizaharide. neurosecreia din nucleii supraoptici i
paraventriculari din hipotalamus, "corpii lui Herring".
PITUICITELE form neregulat

135

cu prelungiri fibroase lungi i ramificate sau scurte protoplasmatice. se termin pe pereii vaselor corpii
lui Herring, rol n eliberarea hormonilor secretai n neuronii hipotalamici. o ocitocina o vasopresina.
Conexiunile glandei cu hipotalamusul a. sistemul hipotalamo-neurohipofizar b. sistemul hipotalamoadenohipofizar. a. Sistemul hipotalamo-neurohipofizar - 2 nuclei din hipotalamus, - axonii lor formeaz
tulpina infundibular, - ajung n lobul posterior hipofizar. - Hormonii sunt transportai de-a lungul axonilor n
neurohipofiz - eliberai n circulaie.
b. Sistemul hipotalamo-adenohipofizar - neuronii secretori din hipotalamus oelibereaz factorii de
stimulare cu rol de eliberare i inhibare a secreiei adenohipofizare. - Aceti mediatori sunt transportai
printr-un sistem vascular de tip port la adenohipofiz. Vascularizaia hipofizei - Lobul anterior oarterele
hipofizare anterioare, - cel posterior oarterele hipofizare posterioare. - Sistemul port hipofizar o reea
venoas, care leag capilarele din hipotalamus, cu capilarele sinusoide ale lobului anterior.
EPIFIZA - glanda pineal, - organ mic, - origine neuro-ectodermic Capsul - origine pineal, - trimite
septe conjunctive. Stroma: - conine numeroase fibre de reticulin, - celule gliale, - mastocite

136

- celule pigmentare. Parenchimul - celule principale, PINEALOCITE - celule gliale interstiiale.


Pinealocitele - celule cu numeroase prelungiri. - Nuclei: o mari, o reniformi, - citoplasm oslab colorat,
bazofil, obogat n granule fie argentafine, fie de lipofuscin. oExpansiuni care se termin butonat sau n
coulee, la nivelul altor celule, la nivelul capilarelor.
Pinealina este un hormon cu aciune hipoglicemiat, identic cu a insulinei. Melatonina La pubertate epifiza
involueaz, - n parechimul glandular apar structuri lamelare circulare, calcificate - calcosferii sau nisip
cerebral i adipocite.
TIROIDA - cea mai mare gland endocrin (20-40 gr) - origine endodermic, - aezat n regiunea
omohiodian, - mai voluminoas la copii, la tineri i la femeile gravide. STRUCTURA I
ULTRASTRUCTURA. - doi lobi laterali, - unii printr-un istm. Capsul - nvelete organul - puternic
aderent - eman septuri conjunctivo-vasculare, - delimiteaz lobulii glandulari.
Stroma - stroma conjunctiv perilobular o interlobular, o interlobar, - stroma intralobular, perifolicular
oo reea de reticulin fin,

137

onglobat n substana fundamental, omembrana bazal a foliculilor Parenchimul - foliculi tiroidieni


oaflai n diferite stadii de activitate - insule de celule tiroidiene, o aezate printre foliculi.
FOLICULUL TIROIDIAN - celule epiteliale - cavitate plin de coloid. a. Epiteliul folicular simplu cubic: 1. Celulele FOLICULARE (principale) - sunt polarizate, - polul apical n contact cu coloidul
- polul bazal ndreptat spre strom.
- Nucleul o forme dependente de cele ale celulei, ovalar (celule cilindrice), rotund (celule cubice sau
turtite), poziia sa este legat de funcie celulei apical n momentul elaborrii coloidului bazal n
momentul eliberrii acestuia - Citoplasma o bazofil o bogat n organitele angajate n sinteza proteic - La
polul apical plasmalema organizeaz microvili, - polul bazal numeroase pliuri (labirint) sau falduri.
2. Celulele PARAFOLICULARE - intercalate ntre membrana bazal i celulele foliculare - sau aglomerate
n insule interfoliculare - sunt mari, - citoplasma o slab colorat o celule clare, foarte bogat n mitocondrii
cu sau fr granulaiuni calcitonina
b. Coloidul tiroidian - mas omogene

138

- intens acidofil cnd se gsete n stare vscoas - bazofil n stare diluat. - Conine: o nucleoproteine o
tireoglobulin glicoproteina iodat - Fiecare folicul i insul este nconjurat de o reea de fibre reticulinice
cu funcie de membran bazal.
HISTOFIZIOLOGIA - doi hormoni oconin iod TIROXINA TRIIODOTIRONINA. - care sunt
depozitai n coloidul folicular - sub influena hormonului tireotrop o coloidul sufer modificri chimice, o
absorbit n celulele foliculare (microvilozitile polului apical), o se elibereaz hormonii tiroidieni, o prin
micropinocitoz invers traverseaz polul bazal al celulei o ajung n snge.
GLANDELE PARATIROIDE - patru glande mici - greutate total 120 mg - incluse cte dou n
fiecare lob tiroidian. Capsul: - subire, - de natur conjunctiv. Stroma: - reticulino-capilar Celulele : a.
PRINCIPALE, - celule mici - izodiametrice - nucleu osferic, ocentral
- citoplasm o clar celule inactive o ntunecat, bazofil

139

cu granule de secreie celule active. b.OXIFILE - mai numeroase la adult i la btrni, - citoplasm
abundent eozinofil - nucleu picnotic; - ele reprezint forme de mbtrnire ale celulelor principale.
HISTOFIZIOLOGIA - elaborarea parathormonului
GLANDELE SUPRARENALE - organe epitelio-nervoase, - dou glande endocrine o deosebite ca
origine, o structur o funcie: CORTICOSUPRARENALA MEDULOSUPRARENALA.
Corticosuprarenala - origine mezodermic - absolut indispensabil vieii Medulosuprarenala - origine neuroectodermic - nu este absolut indispensabil vieii.
CORTICOSUPRARENALA - dispus superficial - delimitat de o capsul oemite septuri ompart parial
parenchimul. Stroma: - capilaro-reticulinic - delimiteaz cordoane celulare ocu dispoziie i aspect citologic
specific formnd zonele: glomerular, fasciculat reticulat.
a. ZONA GLOMERULAR - 10 % - n vecintatea capsulei, - format din celule: omici,

140

o bazofile, o grupate n cordoane dispuse n form de anse sau glomeruli. - Citoplasma o bogat n organite,
REN oelaboreaz mineralocorticoizii.
b. ZONA FASCICULAT - 75 % - format din cordoane celulare - dispuse aproximativ paralel, nconjurate de capilare. Celulele - mari, poligonale, - adesea binucleate, o nuclei veziculoi, o hipocromi. Citoplasma o aspect spongios, (spongiocite) bogat n mitocondrii, REN vacuole lipidice. - elaboreaz
glucocorticoizii
c. ZONA RETICULAT - 15 % - aezat perimedular, - prezint celule relativ mari, - grupate n cordoane
anastomozate (reea) - structura citologic n raport cu activitatea lor metabolic. - elaboreaz hormonii
sexuali
MEDULOSUPRA RENALA - celule mari poliedrice - dispuse n cordoane, - desprite prin capilare. fiecare celul vine n contact cu ocapilarul arterial ocapilarul venos.
- Nucleul: o veziculos o spre polul arterial
- citoplasm:

141

o granule mici, o refringente o afinitate fa de srurile de crom catecolamine (adrenalin, noradrenalin).


celule cu granule de noradrenalin care prezint o fluorescen natural; celule cu granule de adrenalin
care nu prezint fluorescen natural. Mai ntlnim: - celule nervoase simpatice, o izolat o grupe mici, fibrele postganglionare n jurul celulelor cromafine i a vaselor capilare arteriale.
P A R A G A N G L I O N I I - aglomerri de celule cromafine mici, - care secret adrenalin. Conin: ofibre nervoase mielinice i amielinice, ocelule ganglionare onumeroase vase sanguine. - Sunt
localizai: oesutul conjunctiv retroperitoneal, oovarului, o uterului, o veziculelor seminale o vezicii urinare.
Paraganglionul aortic abdominal Zuckerkandl este prezent la copil, se micoreaz la adolescent iar la adult
involueaz.

142

Cursul 11
Aparatul urinar
Rinichiul:
Format din: -stroma
-parenchim
Se dispun diferentiat in corticala si medulara.
Corticala
Localizata superficial, culoare brun, galbuie in care se gasesc numeroase formatiuni granulare numite
corpusculi piramidali Malpighi.
Medulara
Culoarea brun roscata cu striatii longitudinale datorita unor structuri canaliculare, componente si a vaselor
corespunzatoare. Este discontinua si reprezentata de piramidele Malpighi. Fiecare piramida orientata cu
varful spre tub, carice, baza spre periferie si sunt limitate pe coloane de corticala numite coloanele Soertin.
Medulara la randul ei la nivelul bazelor piramidale Malpighi se prelungeste in corticala sub forma de spatii
conice denumite piramidele Ferrein.
Lobulul renal
Este format dintr-o piramida Malpighi cu toata corticala din jurul ei
Un tub renal este format de un tub colector localizat in medulara si tubii uriniferi ai nefronului localizati in
corticala.
Nefronul este unitate morfofunctionala format din corpusculul renal Malpighi cu rol in formarea urinei
primare si tubul urinifer cu rol in formarea urinei definitive
Corpusculul Malpighi este situat in corticala, structura epitelio-capilara, de forma sferica, talie mare 200,
contine in centru un ghem capilar denumit glomerul renal, este componenta vasculara continut intr-o
structura epitelial in forma de cupa si rezulta Capsula Bowman intre componentele vasculare gasim un tesut
mesanghinal
Capsula Bowman, este o cupa cu pereti dubli, proximala a tubului urinifer intre peretele intern si capilare
Corpusculul Marpighi prezinta:
-pol vascular
-patrunde arteriola aferenta si iese arteriola eferenta
-pol urinar
-nivel la care capsula lui Bawman se continua cu tubul urinifer.
Capsula lui bawman
Prezinta 2 foite:
Foita parietala este situata extern, formata din epiteliu simplu cubic situat pe o membrana bazala intarite la
exterior de condensarea stromala ( fibre de reticulina ) se continua la polul vascular cu foita viscerala ce se
muleaza pe capilarele glomerulare.
Foita viscerala este formata de un rand de celule specializate in filtrarea plasmei denumite podocite ce
formeaza bariera epitelio-capilara cu rol in filtrarea urinei primale.

143

Podocitul prezinta prelungiri membrano-citoplasmatice de ordinul I ce sunt dispuse paralel cu axul capolar
denimite prelungiri primare. Din prelungirile primare se desprind prelungiri perpendiculare pe membrana
bazala denumite prelungiri secundare.
Din prelungirile secundare pornesc prelungiri tertiale cu traiect oblic spre membrana bazala denumite
pedicele. Pedicelele umple spatiul situat intre membrana bazala penetrala podocit denumit spatiu
subpodocitar sau spatiu de filtrare.
Gromerulul renal sau sistem post-arterial sau retea admirabila
Format din arteriola aferenta, capilare, arteriola aferenta. Arteriola aferenta patrunde prin polul vascular.
Fiecare trunchi principal se ramifica pana la 50 vase preferentiale care fuzioneaza in arteriola aferenta care
paraseste corpusculul. Intre vasele preferentiale se gasesc capilare fenestrate pe care se alipeste foita
viscerala a capsulei bawman.
Tesut mesangial
Dupa spatiul dintre spatiu si glomerul, format din substanta fundamentala mucopolizaharidica, celule
mesangiale, celula de forma neregulata, bogate in organite, nucleu hipercrom, numeroase microfilamente
similare miofilamentelor.
Pot fi localizate in matricea mesangiala, peretele capilarelor ele trimit expansiuni spre lumenul vascular si cu
rol de a curata filtrul podocitar.
Bariera epitelio-capilara formata din foita visceral Bawman, endoteliu capilar fenestrat, mambrana bazala
comuna pentru cele 2 epiteli.
Tubul urinifer continua capsula Bawman de la nivelul polului urinifer prezinta mai multe segmente:
proximal, intermediar si distal.
Segmentul proximal este portiunea initiala lunga de 14mm. Primi9 mm sunt sinuosi si formeaza segmentul
contort proximal localizat in corticala, ultimi 5mm au traiect drept si formeaza segmentul drept proximal
situat in medulara.
Este tapetat de un epiteliu cilindric simplu situata pe o membrana bazala. Celulele poarta denulirea de
nefrocite, sunt inalte cu citoplasma acidofila, granulara, cu nucleul ovalar, situat central, nucleolat.
Polul apical prezinta platou striat sau microvilice ce apar PAS pozitiv datorita enzimelor oxidative prezente
reprezentate de fosfataza alcalina si enzime exitative.
La polul proximal predomina procesul de reabsorbtie-prin mecanism masiv 35% din apa urinei primare:
-glucoza
-o parte din aminoacizi prin mecanisme active.
-ionilor de Na
Excretia tubulara este redusa si este prezenta pentru Ca, substanta toxica sau coloranti.
Segmentul intermediar este subtire, localizate in medulara, poarta numele de ansa lui Henle, are un perete
subtire cu celule turtite pavimentoase sarace in enzime, nucleu hipercrom.
La nivelul lui au loc procesele de dilutie si concentrare.
Segmentul distal are tot 14mm, incepe cu un tub drept dictal de 9 mm ce se continua cu un tub contort de
5mm. Jonctiunea dontre ei vine in raport de vecinatate ci arteriola aferenta si formeaza macula densa.

144

Nefrocitele care captusesc tubul sunt cubice citoplasma palida, usor acidofila, bogata in mitocondri cu
nucleu rotund hipercrom.
functional servesc pentru:
-reabsorbtia si apei si a Na
-excretia amoniacului.
Complexul juxtaglomerular cu rol de eleborare a urinei, reprezentata de 3 componente:
-macula densa
-aparatul juxtaglomerular
-pernita polara
Macula densa
Este strict epiteliala, situata la limita intre portiunea dreapta si contorta a segmentului distal in contact direct
cu arteriola aferenta
Celulele epiteliare inalte, inguste cu nucleu hipercrom forma de bastonas, asezata pe o membrana bazala
foarte subtire.
Aparatul juxtaglomerular
Localizat in peretele arteriolei aferente in dreptul maculei densa, apare prin modificariile peretelui arteriolar.
Limitanta elastica interna si adventitia lipsesc.
Celulele musculare sunt inlocuite cu celule ovoidale de aspect epitelial ce sunt celule mioepiteliale
inconjurate de terminatii nervoase amielinice.
Perinita polara este formata de un grup de celule cu citoplasma clara saraca in organite, cu sau fara granule
de secretie localizate intre arteriola aferenta si eferenta.
Tubii colectori dreneaza mai multu tubi uriniferi ii gasim in medilara, se deschid prin papile la varful
piramidelor Malpighi.
Tubul colector prezinta o piesa intermediara tubi colectori si tubi excretor.
Piesa intermediara continua segmentul distal contort are lungimea de 1mm, se gaseste in labirinturile renal
sau piramidale ferrein.
Tubul colector dreneaza mai multi nefroni, lung de 10mm este tapetet de celule cubo-cilindrice, citoplasma
intunecata ( celule active ), citoplasma clara ( celule in repaus ).
Tubi excretori Belini lung de 10-12mm,lumen mare delimitat de celule cilindrice clare se deschid la nivelul
papilelor renale.
Stroma rinichi
Slab reprezentata, formata din fibre de reticulina mai abundent peritubular si perivascular.
Mai evidenta si cu aspect lax in medulara, in jurul tubilor excretori.
Vascularizatia.
Artera renala intra in hil, se ramifica in ramuri segmentare sunt 4 ramuri, din care se desprind arterele
interlobare:
-ce strabat c
oloanele lui Bertin

145

-pana la baza piramidelor Malpighi


-aici se bifurca
-i-au un traiect arcuat
-formand arterele arcuate
-ce sunt singurele structuri ce despart membrana de corticala.
Din arterele arcuate se ridica spre corticala arteriolele interlobulare intre piramidele ferein.
Arteriolele interlobulare dau arteriola aferenta, urmeaza glomerulul renal, arteriola eferenta si vase
peritubulare ce poarta denumirea de vase in ploaie false.
Coboara in medulara cu sange postglomerular.
Medulara contine si ramuri directe din arterele arcuate ce poarta denumirea de vase in ploaie adevarate, ce au
sange preglomerular
In arteriola aferenta mai mare si arteriola aferenta mai mica rezulta tubul urinifer.
Sangele are presiune arteriala hidrostatica in arteriola aferenta.
Presiunea coloid osmotica in arteriola aferenta este mai mica deoarece este diluata.
In arteriola aferenta presiunea hidrostatica e mare, presiunea coloid osmotica e mica, in arteriola eferenta
presiunea hidrostatica e mica si presiunea coloid osmotica e mare.
Vasele in ploaie false sunt in postglomerlrale iar adevarate in prima rezulta hidrostaticul mai mare, osmotica
mai mica.
Caile urinare
Pot fi intrarenale reprezentate de calice mici si mari, bazinet, si extrarenale: uretere, vezica urinara si uretra.
Toate caile au atructura comuna: reprezinta 3 tunici.
-mucoasa: -epiteliu ( uroteliu )
-curion
-tunica musculara: -3 straturi :intern si extern longitudinal.
-unul mijlociu plexform dispus in toate directiile.
-tunica externa ce este sau seroasa peritoniala sau tesut conjunctiv laxce apartine vasului sub peritonial

146

Cursul 12
Aparatul respirator
Aparatul respirator este format din:
a) segment de conducere si organe parenchimantoase.
- cai extrapulmonare: cavitatea nazala, laringe faringe, trahee, bronhii
- cai intrapulmonare: bronhii,bronhiole.
b) segmentul respirator: -bronhiole respiratorii
-canale alveolare
-saci alveolari
-alveola pulmonara.
Caile de conducere au rol de transport, de a incalzii si a-mi modifica aerul inspirat.
Cavitatea nazala prezinta 2 regiuni: vestibului cavitatii nazale pana la lumenul nazal si fosele nazale
propriu-zise care se deschid in faringe.
In vestibul fosele nazale sun tapetate de piele, glande sudoripare, fire de par, glande sebacee.
Fosele nazale: sunt tapetate cea mai mare parte din mucoasa de tip respirator ce are un corion bogat in fibre
colagene si elastice, numeroase fibroblaste si celule migrate din sange ( limfocite, lasmocite, macrofage,
leucocite, euzinofile si bazofile.
Gasim numeroase glande mucoase.seroase si glande cu granulatii de zimogen ca si cele din glanda lacrimala.
Adera puternic pe straturiile profunde pericontrale si periostal si sunt vascularizate si inervate un tip
particular de mucoasa ce se gaseste deasupra fetei superioare a cornetului superior ( deasupra meatului
superior.
Sinusurile paranazale tapetate cu mucaoase de tip respirator, adera strans de periost, au ceva celule
caliciforme si mucoase.
Nasofaringele
Etaj superior al faringelui deasupra palatului moale in jurul caruia se formeaza regiunea capului este tapetat
de un epiteliu de tip respirator.
Are corion bogat in fibre elastice si numeroase glande mucuase de tip tubulo-acinoase.
Numeroase structuri limfoide ce formeaza amigdala faringiana situata pe peretele superior, dezvoltarea ei
dau polipii si amigdala tubulara langa orificiul tubeiauditive.
Traheea este un organ tubular de 10-12cm. Format dintr-o mucoasa, tunica mijlocie ( musculo-fibro
cartilagimoasa) adventitie.
Tunica mucoasa ( interna ) este epiteliu de tip respirator ( pseudostratificat, cilindric aliat ) situat pe un
corion,.
Format din celule cu inaltimi diferite: celule plismatice calciforme, celule cu margini in perie celule
endocrine si regenerative.
Celulele ciliate.

147

Sunt inalte cu nucleu alungit sub forma de bastonas localizat in jumatat celulei
Citoplasma contine lizozozomi si sitocondri.
La polul apical sunt numerosi cili intercalati cu microcili. Cilii bat tot timpul spre exterior si antreneaza
mucusul si particulele de praf spre exterior.
Celulele cu marginile din piele
-celule plismatice
-au microvili la polul apical
-reflecta functia lor de absorbtie
Celule endocrine-mici
-nu ajung la suprafata epitelului
-rotunde
-secreta hormoni ( urotonina )
Celule regenerative- talie mica
-citoplasma intens bazofila
Stratul fibro-cartilaginos este format de pana la 20 semineele in cartilaj hialin, deschise in partea posterioara
pe care se insera fibre musculare netede cu dispozitie transversala. Suma lor formand muschiul braheal.
Adventitia formata din tesut conjunctiv lax are adupocite ce leaga sau fixeaza traheea in mediastin. Inferior
traheea se bifurca in 2 bronhii principale ce au aceeasi structura.

Plamanul
Este format din caile respiratorii intrapulmonare si parenchimul pulmonar.
Bronhiile intrapulmonare situate extralobulare, au structura similara traheei, prezinta intern mucoasa,
epiteliu de tip respirator, celule calciforme mai putine, fibrele musculare netede cresc numeric si se dispun
spiralat.
Tunica musculo-fobro-cartilaginoasa
Are cartilaj hialin, incomplet prinse cu tesut conjunctiv dens. Ultimele raman la bifurcatia bronhiilor.
In adventitie gasim vase sanguine si limfatice.
Bronhiolele
Sunt cai aeriene cu lumen mai mic de 1mm , delimitate de un perete, format de un epiteliu simplu cilindric
cu celule ciliate putine, rare celule caliciforme si celule mai inalte ,,on dome sau celule clara.
Ele proemina la suprafata epiteliului au citoplasma bogata in mitocondri, REN situate subnuclear, vacuole
situate apical. Contin glicoxaminoglicani si hipoproteine implicate in producerea surfactantului.
Corionul bogat in fibre colagene si elastice contine si fibre musculare netede dispuse circular.
Tunica fibro-cartilaginoasa inlocuita cu muschiul neted, adventitia se subteaza si bronhiolele mici dispar.

148

Segmentul respirator.
-Format sin acin pulmonar
-ducte alveolara
-saci alveolar
-alveolele pulmonare
Toate sunt aferente unei bronhiole respiratorii
Bronhiola respiratorie
-ultimul segment de conducere si primul de schimb de gaze respiratorii
-lumen de 0,5mm
-dispus pe un perete format dintr-un tesut conjunctiv cu putine fibre musculare netede.
-adventitia lipseste.
-din loc in loc este intrerupt prin intercalarea unei alveole pulmonare.
Ductele alveolare
-structuri cavitale cu perete discontinu tapetate de un epiteliu pavilamentos singur.
-situat pe o tunica fina fibroelastica subtire
-rare fibre musculare netede
-fibrele musculare mai evidente la locul de deschidere a sacilor alveolari.
Sacii alveolari sunt agregate de alveole pulmonare ce se deschid intr-un spatiu comun denumit centru.
Alveolele pulmonare sunt spatii aeriene mici, hexagonale tapetate de un epiteliu pavilamentos simplu.
Sunt despartite prin septuri intraalveolare si rezulta septurile care = cu spatiul dintre cele doua alveole format
din substanta fundamentala conjunctiva in care gasim capilare, fibre de reticulina si elastice, numeroase
celule fibroblaste macrofage alveolare denumite celule cu praf sau macrofage cu hematina.
Epiteliul alveolar de o parte si de alta a axului conjunctiv
Epiteliul alveolar este format dintr-un rand de celule, o membrana bazala si surfactantul
Celulele sunt:
-pneumocitul I sau membranos reprezinta 90% din celulele epiteliului alveolar corp celular mic, nucleu
rotund hipercrom, sarate in organite, cu enzime putine. Are rol in schimbul de gaze respiratorii se face pasiv
in sensul gradientului de concentratie.
-pneumocitul II sau granulos este o forma rotunda cu nucleu mare hipercrom situat central. In citoplasma
gasim organite implicate in sinteza: mitocondri, RER, aparat Golgi, corpi granulari multilamerali
( citozomi ). In citozomi gasim fosfolipide, mucopolizaharide inhibate in producere insulatantului
-celule cu margine in perie
-macrofage alveolare ce pot fi peste tot.

Bariera aer-sange

149

-este o structura situata intre aerul alveolar si sangele capilar, asigura schimburile gazoase.
-formata din endoteliu capilar membrana bazala a capilarului, spatiul tisular conjunctiv membrana bazala
almolaza, celulele pavilamentoase si pelicula de sulfactant.
Stroma
-slab reprezentata, tesut conjunctiv situat sub foita viscerala a pleurei inveleste tot plamanul, lob pulmonari
patrunde in jurul vaselor si bronhiilor. O gasim in septuri intersegmentarea si interlobale.
Prin stroma plamanul este impartit in lobi segmente lobuli, acili.
Lobulul pulmonar reprezinta totalitatea structuriilor pulmonare care provin dintr-o bronhie lobara.
Segmentul pulmonar reprezinta totalitatea lobuliilor si rezulta dintr-o bronhie segmentara ( 10 la fiecare
plaman ) si segmentele formeaza lobi.
Acinul pulmonar rezulta din ramificarea unei bronhi pulmonare si reprezinta unitatea functionala a
plamanului.

150

Cursul 13
Sistemul reproducator
Aparatul genital masculin - gonada masculin testicolul, o funcia exocrin o funcia endocrin; sistem de canalicule excretoare intra i extratesticulare o epididim, o canal deferent, o canal ejaculator, o
uretr - glande accesorii o veziculele seminale, o prostata, o glandele bulbo-uretrale.
TESTICOLUL - organ pereche - hormono-dependente, - form ovoid (4 3 2 cm) - greutate de 11-17
grame. Histologic - acoperit de o membran poroas numit vaginala - capsul fibroas, o inextensibil, o
format din esut conjunctiv dens, o bogat n fibre colagene, srac n celularitate, fibre elastice i cteva fibre
musculare netede, numit albuginee.
- n partea postero-superiaor se ngroa, se nfund n parenchim sub forma unui ic omediastinul
testiculului o se detaeaz septuri conjunctive, cu traiect radiar, septe interlobulare, o ce mpart testiculul n
250-300 lobuli. - Fiecare lobul conine 1-3 tubi seminiferi, foarte sinuoi separai prin esut interstiial. esutul interstiial: o esut conjunctiv lax, bogat vascularizat i inervat o celulele Leydig, izolat sau n
cuiburi.

151

GLANDA INTERSTIIAL - totalitatea celulelor Leydig, - celule rotunde sau poligonale - nucleu
eucrom, rotund, central - citoplasm eozinofil, cu numeroase enclave (lipide, proteine, pigmeni), un bogat
REN i mitocondrii cu rol n sinteza testosteronului. TUBII SEMINIFERI - lungime ntre 70-175 cm. perete delimitat de o teac conjunctiv cptuit de epiteliul seminal. Epiteliul seminal, - celule germinale celule de susinere Sertoli.
Celulele Sertoli - celule piramidale, - nalte, - aezate pe membrana bazal, - prin polul apical delimiteaz
lumenul tubului seminifer. - Limitele celulare laterale sunt slab distincte onumeroaselor adncituri i
expansiuni citoplasmatice, ramificate, o vin n contact cu expansiunile celulelor Sertoli nvecinate, o
realiznd o reea o n ochiurile creia se dispun celulele seriei spermatogenetice.
Funcia - de susinere a celulelor liniei germinative, - protecie imunologic, - de nutriie, - asigur
deplasarea celulelor germinative dinspre baz spre lumen, - eliberarea i transportul spermatozoizilor, elaboreaz o parte a lichidului seminal, - sintetizeaz hormonii steroizii i estrogeni.
LINIA GERMINAL - spermatogonii, - spermatocite de ordinul I i II; - spermatide - spermatozoizi.
Spermatozoidul: - celula matur, - haploid,

152

- mobil, flagelat - lungime de 60-70 , - constituit din o cap, o gt, o corp o coad.
- Capul oconine un nucleu cu cromatin foarte dens, oacrozom opuin citoplasm - Colul oleag capul de
corp oconine un centriol. - Corpul oconine un filament axial orezultat din njumtirea centriolului distal o
n jurul filamentului axial se dispun n cerc 9 filamente de miozin, si teaca mitocondrial o Citoplasma
bogat n glicogen - Coada are dou piese (principal, terminal) ce conin un filament axial acoperit de
puin citoplasm i plasmalem sau numai de plasmalem n partea terminal.
CILE GENITALE EXCRETOARE a. Ci spermatice intratesticulare - Tubii drepi o canale scurte o
unirea tubilor seminiferi dintr-un lobul. o perete format dintr-un epiteliu simplu cubic i membran bazal. Rete testis o continu tubii drepi o o reea de canalicule spate n esutul conjunctiv al mediastinului. o
Tapetate de epiteliu simplu cubic cu microvili apicali
b. Ci spermatice extratesticulare - Conurile eferente i canalul epididimar aflat n epididim.
Epididimul: - form de virgul, - dispus de-a lungul marginii posterioare a testicolului - prezint un cap,
corp i coad nvelite ntr-o capsul conjunctiv.

153

Conurile eferente: - 10 12 canale, - continu rete testis - aezate n poriunea cefalic a epididimului. traiect spiralat, - cu spire din ce n ce mai mari - perete format dintr-un epiteliu dispus pe o membran bazal.
- Epiteliu conine o celule cubice secretoare cu microvili, o prismatice cu cili vibratili o celule aplatizate, pe
alocuri suprapuse, o fapt ce d lumenului un aspect festonat. Canalul ependimar - continu conurile
eferente unificate, - lung (5-6 m) - tapetat de un epiteliu prismatic, cu microvili lungi - tunic conjunctivomuscular, o fibre musculare netede, Canalul deferent - continu canalul ependimar, - are o lungime de 4550 cm, - un perete gros i un lumen mic, festonat.
Peretele prezint trei tunici: - mucoas o epiteliu nestratificat (pseudostratificat) - tunic muscular, o cu
fibre netede dispuse n 3 straturi: intern i extern cu celule musculare longitudinale strat mijlociu foarte
gros, cu fibre circulare; - adventiia o esut conjunctiv lax bogat n vase sangvine mai ales venoase (plexul
pampiniform). Canalul ejaculator: - continuarea canalului deferent dup ce se unete cu canalele veziculei
seminale, - se deschide n uretra prostatic. - Are o mucoas puternic cutat, o epiteliu pseudostratificat cu
celule prismatice nalte i celule mici bazale o corion fibro-elastic. - lipsete tunica muscular.

154

GLANDELE ANEXE veziculele seminale, prostat glandele bulbo-uretrale Cowper. Veziculele seminale organe hormono-dependente, - formate dintr-un tub (5-6 cm) - puternic plisat - au un corp de 1,5 cm
lungime. Mucoasa - formeaz numeroase repliuri - epiteliu pseudostratificat cilindric, neciliat - corion lax,
bogat n fibre elastice.
Tunica muscular, - subire, - dou straturi de fibre musculare netede: intern circular; extern
longitudinal. Adventiia - esut conjunctiv lax, bogat vascularizat i inervat. Prostata - gland hormonodependent nepereche, - situat n loja prostatic Histologic - nvelit ntr-o capsul fibro-muscular, oemite
septe care compartimenteaz organul.
Stroma - conjunctivo-muscular ntre componenetele parenchimului glandular. Glande tubulo-alveore epiteliu secretor - lumen neregulat - poate conine nisip prostatic (simpexionii lui Robin). Glandele bulbouretrale (Cowper) - situate de o pare i de alta a uretrei membranoase, n care se i deschid. - glande tubuloalveolare - celule secretoare de mucus, care lubrefiaz mucoasa uretral.

APARATUL GENITAL FEMININ Gonadele feminine ovarele, Cile genitale

155

- interne o trompa uterin, o uter, o vagin - externe o vulva - glanda mamar,


OVARUL - sediul de dezvoltare i maturare a ovulelor i producere a hormonilor ovarieni: foliculina i
luteina - localizate n loja ovarian. HISTOLOGIC - este acoperit de un epiteliu simplu cubic sau
pavimentos numit epiteliu germinativ. - Sub epiteliu germinativ - dou zone: corticala i medulara.
Medulara - n vecintatea hilului ovarian, - este format dintr-un esut germinativ lax bogat vascularizat cu
o bogat reea de vene dilatate.
Corticala, - imediat sub epiteliul germinativ - o strom conjunctiv-reticular, foliculi ovarieni; corpul
galben corpul albicios. Foliculii ovarieni - conin ovogonii / ovocite, o formate n perioada embrionar din
celule germinative. o La natere ovulul conine aproximativ un milion de astfel de celule, din care o parte
degenereaz, pentru ca la pubertate s rmn un sfert de milion n fiecare ovar. La pubertate, sub influena
gonadotrofilor hipofizari (FSH) vor evolua.
FOLICULUL PRIMORDIAL - Format viaa intrauterin - aezat n corticala superficial, - ntr-un numr
foarte mare. - conine o ovogonie dau un ovocit de ordinul I - nconjurat discontinuu de un rnd de celule
foliculare aplatizate - separate de strom printr-o membran bazal. - Celulele germinale sunt mari (20 40
), ovalare, cu un nucleu central diploid, eucrom bine

156

nucleolat i o citoplasm cu aparat Golgi, mitocondrii i centrul celular.


FOLICULUL PRIMAR - faza inactiv o ovocit de ordin I, o nconjurat de un rnd de celule foliculare
cubo-cilindrice. o FSH, foliculul devine activ, creterea ovocitului, multiplicarea celulelor foliculare n
mai multe straturi; apariia zonei pellucida organizarea tecilor la suprafaa foliculului.
FOLICULUL SECUNDAR - ovocitul continu s creasc rmne n profaza meiozei - printre celulele
foliculare apar mici caviti cu lichid folicular. - celulele stromale se difereniaz progresiv:
- oteac intern cu celule cu funcii endocrine secretoare de foliculin - oteac extern bogat n fibre i
celule fusiforme, dens dispuse cu rol de protecie. FOLICULUL MATUR (de Graaf) - formaiune
vezicular (2,5 cm) - ocup grosimea corticalei - proiemin la suprafaa ovarului (stigm). - prezint o
cavitate plin cu lichid folicular,-antru,
- membrana granuloas, - teaca intern de o membran bazal - cumulus oophorus sau discul proliger,
nconjoar ovocitul alctuind coroana radiat. - zona pellucida, translucid, PAS pozitiv, - teaca
intern: o esut conjunctiv bogat n fibre de reticulin, capilare o celule ovalare, de natur endocrin
secretoare de estrogeni. - Teaca extern: o celule stromale fuziforme, o dispuse circular ntr-un strat bogat n
fibre i capilare. - Lichidul folicular o transudat al plasmei, o produsul de secreie al celulelor foliculare
ATREZIA FOLICULAR - intereseaz foliculii ovarieni care nu ajung la maturaie - ovocitul degenereaz
opicnoz nuclear,

157

oncrcare cu lipide a citoplasmei ose dezintegreaz, - celulele foliculare sufer proces de involuie. - Toate
componentele foliculului treptat sunt nlocuite printr-o cicatrice fibro-hialin o corpul fibros.
CORPUL GALBEN - Antrul conine un cheag de snge amestecat cu lichid folicular. - Din teaca intern
ptrund n granuloas, capilarele nou format oinvadeaz cheagul ofavorizeaz reorganizarea sa. ocelulele
stratului granulos plicaturat, prolifereaz i primesc caracterele celulelor secretoare de steroizi, secretoare
de progesteron. o la periferia corpului galben rmn cordoane de celule tecale interne secrete estrogeni. dac fecundaia nu a avut loc, degenereaz i las o cicatrice o corpul albicans menstrual sau negestativ. Dac fecundaia a avut loc, se organizeaz corpul galben gestativ - va avea aceeai structur i un diametru
ce poate ajunge la 5 cm.
CORPUL ALBICANS - rezultatul involuiei corpului galben o degenerescena celulelor luteinice i a
celulelor tecale. o Fibroblastele din septe i din tecile perifoliculare prolifereaz, invadeaz corpul galben,
realizeaz numeroase fibre colagene cicatrice fibroas, se hialinizeaz cicatrici alb-sidefie corpul
albicans.
A. TROMPA UTERIN - organ pereche musculo-membranos, - hormono-dependent MUCOASA puternic cutat o epiteliu simplu prismatic celule ciliate, a cror cili prin micare faciliteaz transportul
gameilor i zigotului; celule secretoare, cu microvili la polul apical i granule de secreie la polul apical,
celule bazale cu rol regenerativ. TUNICA MUSCULAR

158

- fibre musculare netede, - dou straturi bogat vascularizate: o intern circular, o extern longitudinal.
b. UTERUL HISTOLOGIC - Mucoasa, numit endometru; - Tunica muscular, numit miometru; Seroasa numit perimetru. 1. ENDOMETRUL - mucoasa nalt specializat, puternic hormonodependent, - epiteliu simplu prismatic, - corion Corionul - esut conjunctiv reticular o fibroblati, cu nuclei
mai ovoizi, o plasmocite, mastocite, limfocitei i macrofage o fibre de reticulin, o glande tubulare provenite
din invaginarea epiteliului de acoperire o vase sangvine
Structur : - zona funcional, care sufer modificri ciclice n timpul menstruaiei i se va elimina. - zona
bazal, hormono-independent, o cu rol n regenerarea endometrului.
MODIFICRILE CICLICE ALE ENDOMETRULUI 1. Faza menstrual sau hemoragic - zilele 1 4 scderea estrogenilor determin eliberarea local de PGF2 alfa - induc o vasoconstricie a arterelor
helicoidale din zona funcional a endometrului. - are loc ischemie, - modificri degenerative i necrotice a
structurilor epiteliale glandulare i a corionului. - Are loc o scurgere hemoragic n care sngele este
amestecat cu componentele biologice necrozate, ale endometrului, ce caracterizeaz menstruaia propriu
zis. Se manifest timid o tendin de regenerare a mucoasei care ajunge la o grosime de 0,5 1 mm.
2. Faza proliferativ sau foliculinic - zilele 5 13 - coincide cu dezvoltarea foliculilor ovarieni i
creterea treptat a estrogenilor.

159

- regenerarea i proliferarea endometrului funcional (glande, epitelii, corion) - va atinge grosimea de 2 3


mm. - Glandele cresc i se alungesc, lund un traiect sinuos. - Celulele glandulare devin prismatice nalte, o
citoplasm bazofil o apar organitele cointeresate n procesul de secreie. o Lumenul glandelor este gol
glande inactive secretor. o Arterele helicoidale se alungesc i se dispun n grosimea corionului.
3. Faza secretorie - zilele 15 26 ale ciclului, - corpul galben se organizeaz i secret progesteron, - ce va
stimula funcia celulelor glandulare. - glandele devin puternic sinuoase, o cu un lumen neregulat, ru
delimitat de un epiteliu zdrenuit o consecutiv proceselor de exocitoz a produilor sintetizai n acest
stadiu (glicogen, proteine, lipide). - n corion fibroblastele se tumefiaz o citoplasma eozinofil, o clar, cu
glicogen, o imitnd n mare, celulele deciduale - celule pseudodeciduale, dispuse strns n straturi, ca n
epitelii. Endometrul funcional atinge o grosime de 5 mm:
- edemului extins n tot corionul, - acumulrii secreiei - creterii excesive a vaselor sangvine funcionale
devenite spiralate sau cu traiect helicoidal. 4. Faza ischemic - ultimele dou zile ale ciclului - numai
dac fecundaia nu a avut loc. - Involuia corpului galben i scderea hormonului luteinic, - induce micri
pulsatile ale arterelor helicoidale, o cu perioade de congestie (vasodilataie) o ichemie (vasoconstricie), o
necroza endometrului funcional i nceperea unui nou ciclu menstrual.
COLUL UTERIN HISTOLOGIC: - tunic fibro-muscular, o acoperit nspre canalul endocervical de
o mucoas,

160

o spre vagin, de mucoasa vaginal. Tunica fibro-muscular: - esut conjunctiv bogat n fibre elastice - mai
puine fibre musculare netede dispuse circular formeaz un sfincter uterin a lui Ebner. Mucoasa
endocervical: - mai puin hormono-dependent
- epiteliu simplu prismatic, o celule secretoare o rare celule ciliate dispuse pe membrana bazal. o Celulele
secretoare nalte, cu polul bazal ngustat nucleu rotund, central i granule de mucus spre polul apical.
glande tubulare ramificate glande racemoase secretoare. - n caz de obliterare a canalului glandular, secreia reinut determin dilatarea chistic a glandei (oule lui Naboth)
Corionul - esut conjunctiv bogat n fibre elastice, colagene i fibroblaste fusiforme. Mucoasa exocolului continuare a mucoasei vaginale o epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat o corion de esut conjunctiv
relativ dens.
C. VAGINUL MUCOASA, - epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat - corion. n epiteliu se descriu 5
zone celulare: 1. Zona bazal germinativ; 2. Zona parabazal cu celule poligonale, bazofile, cu
tonofilamente i rare diviziuni celulare; 3. Zona intermedian cu 3 5 rnduri de celule fusiforme, cu
citoplasma clar, numeroase tonofilamente i granule de glicogen dispus subnuclear; 4. Zona superficial cu
2 3 straturi de celule poligonale, turtite, bine delimitate, cu nucleu picnotic i granule de glicogen i
granule de cheratohialin; 5. Zona funcional descuamativ, format din cteva rnduri de celule aplatizate,
dispuse cu axul lung paralel cu suprafaa epiteliului.
Corionul - esut conjunctivo-elastic dens, - partea profund devine mai lax,
- bogat n plexuri venoase i infiltrat sau foliculi limfatici. MUSCULARA, - fibre musculare netede dispuse lax - esut
conjunctiv cu numeroase fibre elastice. ADVENTIIA, - esut conjunctivo-elastic.
- tiina biologic ce abordeaz microscopic, infra i submicroscopic structura celulelor i esuturilor,
aparatele i sistemele n cadrul organismului vzut ca un tot unitar.
- Noiuni de histologie au fost formulate din antichitate
- Termenul de histologie este definit n sec. XIX de Meyer
- La noi n ar nvmntul histologic a fost nceput de:
o Prof. Dr. L. Scully 1873 - Iai
o Prof. Dr. Petrini Galati 1881 Bucureti
E S U T U R I L E - sisteme organizate de materie vie, - formaiuni morfologice supracelulare, - formate
din celule similare ca structur i form - asociate - ndeplinesc aceeai funcie comun, nou, pe care
celulele individuale nu o posed. Celulele sunt unite ntre ele printr-o substan intercelular - substan de
ciment, - substan fundamental. Mai multe esuturi la un loc, structuralizeaz un organ. - unul este
dominant i determin funcionalitatea acestuia; - celelalte esuturi asigur funcionalitatea ntr-un organ
esuturile formeaz att parenchimul ct i stroma:
Parenchimul: - este structura specializat - asigur funcionalitatea sa specific - alctuit esenial din
elemente celulare, mai puin substan intercelular (exemplu: acinii secretori din glandele salivare).
Stroma: - componenta indispensabil, - rol trofic (vase i nervi) - asigur susinere a parenchimului, asigur funcionalitatea (exemplu: esutul conjunctiv reticulino-vascular periacinos i septele conjunctivovasculare interlobare i interlobulare din glandele salivare).
Pe baza caracterelor morfofuncionale: 1. esutul epitelial; 2. esutul conjunctiv; 3. esutul muscular; 4.
esutul nervos. Primele dou sunt esuturi labile i stabile, mai puin specializate, n timp ce ultimele dou
sunt esuturi mai puternic specializate.
ESUTUL EPITELIAL

161

Denumirea de epitheliu aparine lui Ruysch (secolul XVIII) pentru a sublinia aezarea lui peste un alt
esut (n l. greac epi = peste, thele = mamelon).
- ansamblu de epitelii cu structur i histogenez diferit,
- specializate pentru funcia :
- de acoperire,
- de cptuire,
- formeaz parenchimul glandular
- epiteliilor sensoriale.
CARACTERELE GENERALE ALE EPITELIILOR
esutul epitelial este format:
- ansamblu de celule,
- strns alturate, solidarizate prin:
- substan intercelular (de ciment)
- structuri joncionale
Histogenetic: a. din ectoderm: a. epidermul cu anexe b. poriunea iniial i terminal al epiteliului tractului
digestiv, precum c. epiteliul sensorial; b. din endoderm a. epiteliului digestiv i parenchimul glandelor
anexate acestui tub; b. epiteliul aparatului respirator; c. din mezoderm a. epiteliul vaselor sanguine i
limfatice, b. epiteliul germinativ c. seroaselor, d. epiteliul conductelor urinare i genitale.
Funcional : - celule, mai mult sau mai puin difereniate, - cu rol de: - aprare - secreie - absorbie recepie - Separ mediul intern de cel extern Histologic : sunt esuturi relativ pure, - celulele sunt de
acelai fel, - excepie celulelor mobile de origine sanguin. Epiteliile sunt: - bogat inervate, - lipsite de
vascularizaie proprie,

162

- nutriia este asigurat de un esut conjunctiv, abundent vascularizat - corion - derm ntre epiteliu i esutul
conjunctiv se interpune o membran bazal.
Citologic, celulele iniial: - sunt rotunde, - apoi devin poliedrice, - forme geometrice variate, determinate de
topografia i funcia pe care o ndeplinesc. Ele pot fi : - poligonale turtite (pavimentoase), - cubice, prismatice etc.
Celulele esutului epitelial au : - nucleu - n general unic, - bogat n eucromatin, - imit forma celulei.
- Citoplasma conine : - Organite : - Nespecifice : Granulare : - Microzomi - Centrozomi Vacuolare : Condriozomul - Complex Golgi - Reticul endoplasmatic : - Neted - Rugos - Lizozomi
- Speifice : Fibrilare : - Emisiuni membranocitoplasmatice de suprafa : - Cili - Flageli - Platou striat Margine n perie - Tonofilamente - Filamente intracitoplasmatice : - Miofibrile

163

- Nerofibile - Gliofibrile
Granulare : - Corpii tigroizi - Granule specifice polilobate : - Neutrofile - Bazofile - Acidofile - Incluziuni :
- Substane de rezerv : Incluziuni de grsime Inluziuni de glicogen Incluziuni de vitamine Incluziuni
de minerale Incluziuni cristaloide
- Produi de elaborare : Granule de zimogen Granule de mucus Granule de pigment Hormoni - Produi
de dezasimilare : Lipofucsina
Celulele au polaritate morfofuncional specific : - Polul bazal este n contact cu mediul intern prin
intermediul membranei bazale. - Zona de mijloc conine nucleul, organitele, - Polul apical, celula i exercit
funciile proprii.
MEMBRANA BAZAL : - structur acelular - permanent - leag i separ celulele epiteliale de esutul
conjunctiv subjacent. - Forma : - rectilinie n epiteliile simple - sinuas n epiteliile stratificate, - papile
dermale, - greu de observat n coloraiile de rutin (col. hematoxilin-eozin), ea se distinge mai bine n
coloraiile cu : - hematoxilin feric (n negru), - coloraia PAS (rou-viiniu) - impregnaii argentice (n
negru-brun).
- Grosimea - mic, sub limita de rezoluie a microscopului optic;

164

- apropape de limita de rezoluie 3 m, - mare de 7-10 m. Membran bazal gsim la : - fibra muscular,
- adipocit, - celula Schwann.
n MO, - strat PAS pozitiv format din glicozaminglicani - strat subiacent format din fibre de reticulin
evidente prin impregnaii argentice. n ME, matrice fin granular i o estur de fibrile foarte fine, dispuse
n trei straturi suprapuse:
a. lamina lucida (lamina rara) a. 10 nm, b. electronotransparent, omogen i clar. c. Este traversat de
fine fibre de colagen tip IV, i de fibronectin i laminine, cu rol de legare a celulelor epiteliale de lamina
bazal; b. lamina bazalis (lamina densa), a. de 20-30 nm, b. matrice omogen, amorf de natur proteic i
mucopolizaharidic (acid hialuronic, heparansulfat), n care sunt incluse rare filamente fine de reticulin; c.
lamina reticularis (fibroreticularis) a. fibre de reticulin, incluse ntr-o redus substan fundamental i
fibre de ancorare (colagen tip VII), care marcheaz trecerea la matricea esutului conjunctiv subiacent.
Compoziia membranei bazale variaz n funcie de esut. Biochimic : - proteoglicani, bogai n heparan
sulfai, - fibronectine - entactin. Scheletul membranei bazale - colagenul de tip IV - laminin
Funcional : - rol de susinere i suport, - asigur ancorarea epiteliului - filtru biologic - are permeabilitate
este selectiv, - asigur: - localizarea, - micarea, - diferenierea

165

- proliferarea celulelor epiteliale


- Este o component permanent dinamic influenat de factori : - endogeni - nervoi, - hormonali, umorali - exogeni - microbi, - ageni chimici, - fizici
- Este o barier impermeabil pentru celulele conjuctivului subjacent, penetrat ns de limfocite i fibre
nervoase. - poate cpta proprieti antigenice cu apariia de anticorpi ce determin apariia unor boli
autoimune. Originea : - modificare local a substanei fundamentale a conjunctivului subjacent epiteliului, Elementele componenete ale laminei bazale sunt secretate de celulele epiteliale, iar fibrele de reticulin de
ctre fibroblastele conjunctivului subiacent.
CLASIFICAREA EPITELIILOR : I. Epiteliile de acoperire (nveli i cptuire) II. Epiteliile glandulare
(exocrine i endocrine) III. Epiteliile sensoriale, compuse din celule difereniate pentru a recepta excitani
din mediul extern sau intern.
I. EPITELIILE DE ACOPERIRE I CPTUIRE : esuturile epiteliale de acoperire sunt : - alctuite
din celule de form variat - strns unite ntre ele, - aezate n unul sau mai multe straturi - deasupra unui
esut conjunctiv Localizare : - la suprafaa corpului - tapeteaz organe cavitare - rol de : - protecie, absorbie sau de secreie.
Clasificarea: a. numrul straturilor celulare: a. epitelii simple sau unistratificate,

166

b. epitelii pseudostratificate sau speciale c. epitelii stratificate sau multistratificate; b. forma celulelor de la
suprafa: a. pavimentoase (poligonale-turtite), b. cubice c. prismatice.
A. EPITELIILE SIMPLE (mono sau unistratificate) 1.EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS - un
singur rnd de celule plate, turtite, - cu un contur neregulat sau poligonal, - ce ader strns ntre ele desprite de esutul conjunctiv subiacent printr-o membran bazal - Limitele celulare sunt greu vizibile n
coloraiile uzuale (col. HE), dar devin evidente prin impregnri cu nitrat de argint, - pietrelor de pavaj, de
aici denumirea de epiteliu pavimentos.
- celulele sunt turtite apicalo-bazal, - mai bombate n zona nucleului, 4-6 m, i foarte subiri spre periferie
0,1 - 0,3 m. - Citoplasma acidofil conine : - un nucleu - central, - aplatizat.
Localizare: -mezotelii : - peritoneu, - pleur, - pericard, - endotelii : - alveolele pulmonare, - labirintul
membranos, - cavitatea timpanic, - foia parietal a capsulei Bowman i segmentul intermediar al tubului
urinifer din rinichi.
Funcia - acoperire - difuziunea lichidelor n capilare, a gazelor n alveole.
2. EPITELIUL SIMPLU CUBIC - un singur rnd celule - laturile izodiametrice, - dispuse pe membran
bazal - cu un nucleu rotund i central.

167

- Localizare : - suprafaa ovarului, - epiteliul tiroidian din foliculii normofuncionali, - plexurile coroide, ductele mici ale glandelor exocrine, - tubii contori distali i colectori
Funciile : - acoperire sau cptuire, - secreie sau absorbie
3. EPITELIUL SIMPLU PRISMATIC (cilindric sau columnar) - un rnd de celule nalte, - dispuse
perpendicular pe membrana bazal, - similare unor crmizi, - cu feele laterale verticale, - iar capetele
reprezint: - polul apical (de suprafa) i - bazal (spre membrana bazal). - Nucleii: - form de bastona, dispui n treimea mijlocie sau inferioar a celulelor, - paralel cu axul lung al acestora
- La polul apical celulele pot prezenta diferenieri n raport cu localizarea i funcia lor (kinocili, stereocili,
microvili).
Localizare: - canalele excreto-secretoare din glandele salivare, - stomacului - epiteliul intestinal - epiteliul
segmentului proximal al tubului urinifer - Epiteliul mucoasei uterine i al trompei uterine Funcia acoperire, - secreie, - absorbie - de mobilizare a coninutului aflat n cavitatea pe care o delimiteaz.
B. EPITELIILE STRATIFICATE (multi - sau pluristratificate) 1. EPITELIUL STRATIFICAT
PAVIMENTOS n principal sunt descrise 3 straturi celulare: a. stratul bazal, b. stratul mijlociu, c. stratul
superficial,

168

Epiteliile pavimentoase stratificate pot fi keratinizate (cornificate) sau nekeratinizate.


Epiteliul stratificat pavimentos keratinizat - n regiunile care vin n contact cu mediul extern uscat, expus
la aer, cum este epiderma. - Aici stratificarea este mai variat: - bazal, - spinos, - granulos, - lucid - cornos.
Celulele superficiale, din stratul cornos, sufer un proces de cornificare, prin ncrcarea citoplasmei cu
cheratin care va determina dispariia nucleului i descuamarea celulei.
Epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat se organizeaz n regiuni unde se menine o umiditate
constant, cum este : - cavitatea bucal, - esofagian, - vaginal, - epiteliul cornean anterior. Aici stratul
superficial nu sufer procesul de keratinizare, nucleul lor devine picnotic dar persist chiar i n celulele
descuamate. Organizarea celulelor se face numai n cele trei straturi: - bazal, - mijlociu - superficial
Funcia - acoperire, - protecie, - termoreglare, - asigur impermeabilitatea fa de agenii chimici (substane
toxice, medicamente), fa de agenii fizici (radiaii) i biologici (microbi) etc.
2. EPITELIUL STRATIFICAT CUBIC - dou rnduri de celule, - cele bazale sunt mai nalte - cele
superficiale au o form cubic. Se gsesc mai mult n perioada embrionar, formnd baza de difereniere a
epiteliilor stratificate pavimentoase. Postnatal se ntlnete n canalele glandelor sudoripare i n canalele
mici a glandelor salivare. Funcia lor este n primul rnd de cptuire, de absorbie sau secreie.
3. EPITELIUL STRATIFICAT PRISMATIC (cilindric sau columnar) Este mai frecvent ntlnit n viaa
embrionar i mai rar la adult. Schematic este format din trei straturi celulare: a. bazal cu celule cubocilindrice; b. mijlociu cu cteva rnduri de celule poliedrice;

169

c. superficial, format dintr-un singur rnd de celule prismatice, ce pot prezenta la polul lor apical o cuticul,
un platou striat sau cili vibratili. Acest epiteliu l ntlnim n conjunctiva palpebral, n faringe, n laringe, n
uretra membranoas i n ductele mari ale glandelor exocrine
C. EPITELII SPECIALE 1. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT PRISMATIC - este unistratificat, format dintr-un singur rnd de celule, - dispuse toate pe membrana bazal, - de nlimi diferite, - nucleii
celulelor fiind situai la deferite nivele, dau aspectul de fals stratificare. - Celulele prismatice pot fi
- ciliate: - n epiteliul mucoasei nasale - trahee - broniile mari, sau - neciliate n uretra masculin. - Printre
celule putem gsi celule caliciforme izolate
Funcia acestor epitelii este cea de tapetare, de secreie (muco-seroas), absorbie dar i de protecie sau
aprare.
2. UROTELIUL Este un epiteliu stratificat de tip particular, morfologic i funcional, ce tapeteaz cile
urinare ca: bazinet, ureter, vezica urinar, uretra prostatic Morfologic, este constituit din trei tipuri diferite
de celule, organizate n straturi false: a. stratul bazal,
- format dintr-un singur rnd de celule cubice, - n contact foarte strns cu esutul conjunctiv subjacent,
deoarece membrana bazal este slab organizat;
b. stratul mijlociu, - mai multe rnduri de celule n rachet, - celule alungite, - cu o extremitate apical
ovalar, - nucleu rotund, central. - Elementele de jonciune sunt slab organizate, ceea ce confer celulelor, o
oarecare mobilitate n sens longitudinal;
c. stratul superficial, - un rnd de celule n umbrel, - mari - ce acoper 3-4 celule subjacente, - cu polul
apical rotunjit, - citoplasm bogat, eozinofil cu 1-2 nuclei

170

- expansiuni celulare ce coboar printre celulele subiacente, conferind celulei un aspect de umbrel. - prin
prelungirile lor citoplasmatice, toate celulele sunt ancorate la membrana bazal, Uroteliul prezint o mare
plasticitate. Funcia uroteliului este de cptuire, plasticitate i de a asigura impermeabilitatea fa de
substanele strine din urin.

Cursul 2
EPITELIILE GLANDULARE - alctuite din celule specializate pentru funciile de secreie i
excreie. - Celulele glandulare au form : - cubic, - prismatic etc. - dispuse : - izolat, - grupat, - totdeauna
n strnse legturi cu esutul conjunctiv, vase sanguine i terminaiuni nervoase, alctuind glande.
Prin secreie : - procesele intracelulare, - celula preia prin polul bazal substanele necesare, - sintetizeaz o
nou substan, - o depoziteaz n citoplasm sub form de: - enclave, - granule secretorii - vezicule. Produsul sintetizat poate fi de natur: - proteic, - glicoproteic - lipidic.
Prin excreie: - procesele implicate n descrcarea (eliminarea) materialelor sintetizate. Dac eliminarea se
face n mediul estern - glande cu secreie extern. Dac elimarea se face n snge (capilar) sau limf, glande
cu secreie intern sau glande endocrine.
Histogenetic, - provin din ecto sau endoderm - printr-un proces de nmugurire n mezenchimul subiacent
- se formeazz partea secretorie adenomer.

171

- Acesta ptreaz legtura cu epiteliul de origine n cazul glandelor endocrine prin canal excretor. - Glandele
endocrine: - se pierde legtura cu epiteliul de origine, - se stabilesc legturi intime cu capilarele sangvine, produii elaborai, denumii hormoni trec direct n snge.
Morfologic: - celule cubice, prismatice etc., - strns legate prin complexe joncionale: - interdigitaii, desmozomi, - bare de nchidere etc. - realizeaz raporturi strnse cu membrana bazal i elementele capilare
din corionul subjacent. - Au nuclei activi, eucromi cu 1-2 nucleoli mari. - Au organitele implicate n sinteza
produsului de secreie: - aparat Golgi, - mitocondrii, - reticul endoplasmatic neted i/sau rugos
- organite specilizate pentru depozitarea i eliminarea acestui produs sintetizat: - vacuole, - granule, picturi, - microfilamente i microtubuli. Dup natura substanei secretate i locul secreiei: a. epitelii
glandulare exocrine b. epitelii glandulare endocrine.
A. EPITELIILE GLANDULARE EXOCRINE - formeaz parenchimul glandelor exocrine - au
polaritate morfologic i funcional Polaritatea morfologic: - aezarea intracelular a organitelor
cointeresate n procesul de secreie, - ce determin: locul i dinamica procesului secreto-excretor; - celulele
excretoare: - nucleul: - eucrom, - bine nucleolat - plasat n mijlocul celulei (celula cubic) sau n treimea sa
bazal (celulele prismatice).
- Subnuclear: - mitocondriile

172

- reticulul endoplasmatic rugos (RER) - Zona aceasta este bazofil, datorit bogiei n ARN (ribozomi). Supranuclear: - cisternele golgiene - produsul de secreie, (macrovezicule). - Mitocondriile puine, - Zona
aceasta este eozinofil, vacuolar sau granular mai srac n organite celulare.
Polaritatea morfologic : - dou compartimente distincte ale suprafeei celulare: a. compartimentul apical
b. compartimentul laterobazal. Comapartimentul apical, - Organizat la polul luminal (apical) al celulei Prezint numeroi microvili, - Enzime implicate n transportul i eliminarea produsului de secreie (ATPaz). Compartimentul latero-bazal, - labirintul organizat la polul bazal, (crete suprafaa de endocitoz) structurile de jonciune (interdigitaii, desmozomi, gap etc.) - receptori pentru mesageri chimici (hormoni,
neurotransmitori)
Polaritatea funcional - pol bazal - celula preia din snge substanele necesare procesului de sintez - pol
apical - elimin materialul elaborat. Procesul de secreie. Se realizezaz dup ciclu secretor. Ciclul secretor
- timpul de la captarea precursorilor necesari secreiei, - pn la eliminarea produsului elaborat. - Procesul de
secreie comport mai multe faze: absorbie, elaborare i excreie. - Secreia un proces de prelucrare complex
ghidat dup polaritatea morfologic celular.
- Faza de absorbie: - ingestia de substane aduse de snge - polul bazal al celulei devine permeabil pentru
ap i substanele necesare, materia prim sintezei. - celulele devin turgescente, - nucleul devine mai
voluminos, - organitele celulare devin mai abundente. - Absorbia materialelor se poate face: - difuziune, osmoz,

173

- endocitoz mediat de receptori. - aminoacizii se absorb prin mecanism activ


- Faza de elaborare : - impermeabilizarea tuturor compartimentelor celulare (pol apical, latero-bazal) activarea organitelor celulare implicate n procesul de sintez. - sinteza materialului proteic se face pentru :
- a nlocui structurile proteice uzate ale celulei (proteine de structur), - sintez de proteine ce vor fi
eliminate (proteine de export), - absorbia aminoacizilor prin polul bazal, graie unui mecanism de transport
activ. Sinteza proteic la nivelul RER prin intervenia poliribozomilor i a celor trei tipuri de ARN: mesager,
ribozomal i de transfer.
Microvezicule de transfer n cisternele n aparatul Golgi aezat supranuclear. Macrovezicule desprinse
din ap Golgi cu produsul secretat sub form de granule denumite granule de secreie (zimogen dac au
enzime digestive). Granulele se acumuleaz la polul apical, vehiculate prin intermediul microtubulilor i
microfilamentelor, de unde sunt eliminate prin proces de exocitoz,
- sinteza materialului glicoproteic (model celula caliciform) : - sinteza proteic, are loc n RER Monozaharidele sunt adiionate la miezul proteic de ctre enzime reprezentate prin glicoziltransferaze
localizate n RER i membranele golgiene. - sulfatarea polizaharidelor are lor n ap. Golgi. - Materialul
sintetizat se depoziteaz n granule de secreie ce se acumuleaz nspre polul apical al celulei (granule de
mucus) - eliminate la polul apical prin procesul de exocitoz. - secreia poate fi facilitat de existena unor
celule cu proprieti contractile celule mioepiteliale.
Celule epiteliale transportoare de ioni. (canalele glandelor salivare cele parietale din stomac care
transport ioni de H+ - pompe ionice membranare, -polul bazal prezint repliuri (labirint bazal), -numeroase
mitocondrii -jonciuni occludens ntre celule care mpiedic difuziunea retrograd a ionilor.
c. Faza de excreie (exocitoz) : a. micarea granulelor de secreie de la locul de formare spre polul apical;
b. recunoaterea specific de ctre plasmalem a citomembranelor granulelor de secreie; c. fuzionarea celor
dou membrane, urmat de eliminarea coninutului n exteriorul celulei. - Excreia se poate face spontan sau
dup stimularea neuro-hormonal.

174

CLASIFICAREA GLANDELOR DUP MODALITATEA DE EXCREIE 1. glande


merocrine : a. produsul sintetizat eliminat prin exocitoz, b. cu pstrarea integritii morfologice a polului
apical. c. caracteristic glandelor de tip seros (salivare, lacrimale, sudoripare etc.).
2. glandele holocrine : - la care produsul de secreie este reprezentat de celulele proprii, dezintegrate printrun proces de degenerescen (glanda sebacee).
3. glandele apocrine (holo-merocrine) : a. la care materialul sintetizat acumulat la polul apical, ntr-o
vacuol voluminoas, este eliminat prin dezintegrarea parial a segmentului apical al celulei. b. Polul apical
decapitat se reface imediat dup excreie i astfel ncepe un nou ciclu secretor, c. glanda mamar n lactaie.
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE - unitate secretorie
- adenomer: o celul sau un grup de celule secretoare ce delimiteaz un lumen - canal de excreie: transport
produsul de secreie de la adenomer la exteriorul glandei. - glandele exocrine se clasific n: I. Glande
exocrine fr canal excretor; II. Glande exocrine cu canal excretor.
GLANDE EXOCRINE FR CANAL EXCRETOR a. Glanda unicelular sau caliciform,
- o celul mucoas, - dispus n grosimea unui epiteliu de cptuire (mucoasa intestinal, respiratorie). n
MO, - are forma unui caliciu de floare (pahar de ampanie), - prezint o parte bazal mai ngust, o intens
bazofil, o se inser pe membrana bazal o un corp globulos n form de caliciu, cup, plnie. (cu granule
secretorii (mucus))
o nucleu : hipecrom ovoid turtit n partea bazal a celulei o citoplasm : supranuclear cu aspect
granular (coloraia PAS n rou) cu aspect spumos, vacuolar, necolorat, clar n coloraie cu HE.
n ME,

175

- n citoplasma peri- i subnuclear : o RER bogat, o mitocondrii i o ribozomi. - Citoplasma supranuclear :


o conine aparat Golgi voluminos cu numeroase cisterne, o macrovezicule i granule de secreie o Mucusul
de natur glicoproteic se acumuleaz sub form de granule de secreie, delimitate de citomembrane i
vehiculate dinspre complexul Golgi nspre plasmalema polului apical i exocitate.
b. Glanda intraepitelial : - mici grupri de celule secretoare de mucus - dispuse n grosimea unui epiteliu
pseudostratificat sau stratificat (mucoasa nazal, mucoasa laringian, uretra feminina). - Produsul de secreie
este eliminat ntr-o mic cavitate ce comunic cu suprafaa epiteliului
a. Glanda membraniform : - este format dintr-un singur rnd de celule prismatice, - au funcia de
tapetare i pe cea de secreie a unui produs mucos. - Epiteliul mucoasei gastrice
II. GLANDE EXOCRINE CU CANAL EXCRETOR - Sunt glande exoepiteliale - formate din o
adenomer o duct sau canal excretor. Clasificarea morfologic Dup forma canalului excretor, pot fi: glande simple cu un singur duct drept - glande compuse sau ramificate, Dup forma adenomerului, - glande
tubulare, - glande acinoase, - glande alveolare, - glande tubulo-acinoase - glande tubulo-alveolare.
1. Glanda tubular simpl - forma unui tub a crui perete delimiteaz un lumen ngust, - format dintr-un
rnd de celule diferite: o enterocite, o caliciforme, o endocrine,

176

o dispuse pe o membran bazal, denumit glandilem - glanda Lieberkhn din intestin


2. Glanda tubular compus: - canal excretor ramificat, - n care se deschid adenomere de form tubular
- glanda piloric din stomac
3. Glanda acinoas simpl : - adenomerul de form globuloas cu un perete alctuit dintr-un rnd de celule
cubice sau prismatice, ce delimiteaz un lumen ngust, - lumenul se continu printr-un canal excretor deschis la suprafaa epiteliului de acoperire
4. Glanda acinoas compus : - un canal excretor ramificat - n care se deschid numeroi acini - glanda
lacrimal
5. Glanda tubulo-acinoas compus : - duct excretor ramificat - segment secretor tubular, - terminat
printr-o poriune dilatat sub form de acin - glande salivare mari, pancreasul exocrin
6. Glanda alveolar simpl : - adenomer sacciform - canal excretor. glanda sebacee
7. Glanda alveolar compus : - structuri secretoare alveolare - canal comun de excreie - glandele tarsului
8. Glanda tubulo-alveolar compus : - canale excretoare ramificate - adenomere sacciforme cu un lumen
foarte larg. - prostat, glanda mamar i glandele lui Cowper din uretra masculin
Dup natura produsului de secreie elaborat, acinii pot fi de tip : - seros, - mucos - mixt
Acinul seros : - elaboreaz un produs de secreie apos, - cu un coninut proteic bogat n enzime sau n
precursori n MO : - mici,

177

- formai dintr-un rnd de celule prismatice - dispuse pe membrana bazal, - polii apicali delimiteaz un
lumen foarte ngust. - Nucleul : o rotund, o eucrom, o nucleol mare, o localizat n treimea bazal. Citoplasma : o subnuclear este intens bazofil, o supranuclear este palid i cu aspect granular, slab
eozinofil.
n ME : - citoplasma este bogat subnuclear n RER i mitocondrii; - supranuclear prezint un compelx
Golgi dezvoltat, numeroase macrovezicule i granule de secreie electronodense, denumite granule de
zimogen. - La polul apical prezint civa microvili neregulai. - Celulele sunt solidarizate prin complexe
joncionale mai mult nspre polul bazal. Acini seroi gsim : - n glanda parotid, - pancreasul exocrin parial n glandele salivare mixte (glanda submaxilar i sublingual).
Acinul mucos : - mucusul, bogat n glicoproteine n MO : - acinul este mai voluminos, - un rnd de celule
mai mari - trunchi de piramid, - lumen mai larg dect la acinul seros. - Nucleii : o turtii, o hipercromi, o
mpini bazal. - Citoplasma este slab colorat cu aspect spumos, vacuolar n zona supranuclear, (granule de
mucus)
n ME - celula mucoas este mai srac n RER i mitocondrii, - prezint un aparat Golgi foarte dezvoltat,
(supranuclear i granule de secreie) limitate de membrane ce pot fuziona cu plasmalema

178

- sunt eliminate individual i lent, tipul mucos nchis. - ntre glandilem i celulele mucoase se dispun rare
celule mioepiteliale, care asigur expulzarea produsului secretat. - glandele salivare mixte i n glandele
mucoase pure (esofagiene i linguale (glandele Weber)).
Acinul mixt, muco-seros, - cel mai voluminos, - form sferic, alungit sau neregulat - format din dou
tipuri de celule secretoare: o celule mucoase : mai numeroase, delimiteaz un lumen larg o celule
seroase : ntre celulele mucoase i glandilem. semilunele lui Gianuzzi. comunic printr-un canal
intercelular cu lumenul acinului. o ntre celulele secretoare i membrana bazal se interpun i aici celule
mioepiteliale o glandele salivare mixte: submaxilar, sublingual.
Celulele mioepiteliale : - localizate la periferia acinului, - ntre glandilem i polul bazal al celulei secretoare
i ductale. n MO, - au o form stelat, - aplatizat, - cu numeroase prelungiri citoplasmatice efilate ce
mbrieaz adenomerul. - prelungirile sunt conectate ntre ele prin structuri joncionale de tip gap,
desmozomi, - formeaz o reea contractil ce nconjoar unitatea secretorie. - Au o citoplasm clar n
coloraie uzual, - nucleu ovalar hipercrom situat central.
ORGANIZAREA MORFOLOGIC GENERAL A GLANDELOR EXOCRINE La exterior sunt delimitate de o capsul conjunctiv - sunt formate din : o strom o parenchim. - din capsul
pornesc spre interior septe conjuntivo-vasculare, - compartimenteaz glanda n lobi i lobuli. Stroma : - este
conjunctiv,

179

- bogat n fibre colagene - fibre de reticulin, - cu numeroase capilare Adenomerul (unitatea morfofuncional) De regul de tip acinos, iar dup natura produsului secretat ele pot fi de tip seros, mucos sau
muco-seros, Canalele excretorii: - canale intralobulare, - canale interlobulare, - canale interlobare, canalul principal colector.
B. EPITELIILE GLANDULARE ENDOCRINE - constituie parenchimul glandelor cu secreie
intern, - lipsite de canale excretoare. - sunt n strnse relaii cu capilarele sanguine, n care i vars produsul
de secreie, denumit hormon. - pot fi de natur diferit: o proteic, o glicoproteic o lipidic (steroidic), acioneaz asupra unor celule, esuturi sau organe considerate inte,
Citologic, - celulele endocrine nu prezint dubl polaritate - Organitele citoplasmatice i granulele de
secreie sunt rspndite n toat celula sau mai ales n vecintatea polului vascular. - Excepie face glanda
tiroid, n care celulele foliculare prezint o dubl polaritate (apical, bazal)
Dup natura chimic a produsului sintetizat ntlnim : a. Celule secretoare de polipeptide mari, - prezint
un nucleu : o activ (eucrom), o bine nucleolat, - citoplasm : o bazofilie moderat, (RER) o Granulele de
secreie sunt aproximativ uniform rspndite diferite n raport cu : dimensiunea, forma, colorabilitatea
(microscopic), densitatea (electronomicroscopic) caracteristicile citochimice (PAS negative),

180

specifice pentru fiecare hormon sintetizat.


- Localizare : o hipofiz, o tiroid, o glandele paratiroide, o celulele alfa din insulele Langerhans - celule
sintetizeaz i o protein cu rol de cru secific legatp labil de hormon care se desface n momentul sau
ulterior exocitozei.
b. Celulele secretoare de polipeptide mici, - concentreaz n citoplasma lor amine biogene - precursorii
aminici - contin amino-acid-decarboxilaz - capteaz precursori aminici i i decarboxileaz, - sistemul
APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation). - au fost descrise numai la nivelul tubului digestiv le ntlnim i n o sistemului nervos, o glandele endocrine, o glande exocrine, o aparat urogenital, o aparat
respirator, o piele etc.
- Toate aceste celule rspndite discontinuu, n interiorul i n afara tractului gastrointestinal, printr-un
concept mai larg, sunt incluse n SED (Sistemul endocrin difuz). n MO, celulele SED : - apar localizate
difuz, - printre celulele autohtone, - au form de par, - aezat pe membrana bazal, - polul apical mai efilat,
- atinge sau nu suprafaa epiteliului.
- Nucleul: o unic, o rotund sau ovalar, o central, o hipocrom, o veziculos. - citoplasma: o clar, o acidofil,
granulele de secreie rspndite subnuclear

181

n ME - mitocondrii n zona paranuclear superioar, - complex Golgi proeminent, localizat supra- sau
perinuclear, - ribozomi liberi, - reticul endoplasmatic rugos variabil rspndit, - lizozomi i microvezicule
pinocitare. - Marginea n perie organizat la polul apical cu microvili mai fini, mai lungi i mai dei dect n
celulele epiteliale, - Granulele de secreie n regiunea bazal i/sau paranuclear, o rotund, mai rar ovalar o
diametru ntre limite destul de largi (50-250 nm). - Exocitoza : o la polul bazal o fuziunea membranei
granulare cu a membranei celulare eliminarea coninutului extracelular n capilarul sanguin
Celulele secretoare de steroizi - specializate pentru sinteza hormonilor de natur lipidic (steroizi) - le
gsim: o testiculi, o ovare, o glanda corticosuprarenal La MO - celule de form rotund sau poligonal, citoplasma: o acidofil, o bogat n picturi de lipide, - nucleu: o central o bogat n cromatin. n ME, picturi de lipide - numeroase mitocondrii, - reticul endoplasmatic neted bogat (sintetizeaz colesterolul)
apoi n hormoni androgeni, estrogeni i progesteron.
Histologic, n raport cu citoarhitectonia celulelor endocrine n parenchimul glandular, putem deosebi trei
modaliti de organizare morfologic: a. Organizare de tip veziculos, - sub forma de foliculi delimitai de
celulele cubice, prismatice sau turtite. - Veziculele conin o substan vscoas, denumit coloid - ex. glanda
tiroid. - Celulelor foliculare prezint:

182

o pol apical o pol bazal sau vascular - n citoplasm, o organitele au polaritate morfologic, subnuclear:
reticul endoplasmatic rugos i neted, supranuclear: aparatul Golgi, lizozomi i granule de secreie
b. Organizare de tip cordonal-reticular, - structuralizat n form de cordoane celulare, - mai scurte sau mai
lungi, - uneori anastomozate ntre ele, - delimitate de capilarele sanguine - suprarenal, - paratiroid, hipofiz - Celulele prezint frecvent aparatul Golgi, nucleul, aezate excentric, frecvent spre polul vascular
c. Organizarea n cuiburi celulare, - celulele sunt aezate sub form de insule, - delimitate la periferie de
capilare sanguine - insulele Langerhans, - insulele Pfflger din tiroid
C. EPITELIILE GLANDULARE MIXTE - categorie de glande reduse numeric, - au o dubl
secreie, exocrin i endocrin. - Cele dou tipuri de secreie pot fi realizate : o de aceeai celul
(hepatocitul) o de celule distincte ale aceluiai organ (pancreasul). Morfologic, Prezint caracteristicile
specifice celor dou funcii ndeplinite, att din punct de vedere histologic, ct i din punct de vedere
citologic.

183

Cursul 3
ESUTURILE CONJUNCTIVE - ele mai bine reprezentate esuturi - cuprind structuri histologice
heterogene ca morfologie i funcie 1. Origine mezodermo-mezenchimal. 2. Sunt constituite din trei
componente fundamentale: a. celule; b. fibre; c. substan fundamental. 3. Au capacitate plastic i
regenerativ. 4. Sunt structuri ubiquitare, - nu vin niciodat n contact cu mediul extern sau cu lumenul
organelor, sunt ntotdeauna tapetate sau cptuite de celule epiteliale
5.Funcional, - sunt esuturi de susinere i legtur, - formeaz stroma organelor. - sunt bogat vascularizate,
- active metabolic. 6. Histogeneza: a. iniial se difereniaz elementele celulare, (celula mezenchimal); b.
celulele sintetizeaz substana fundamental i fibre. - Aceste secvene de histogenez se desfoar i n
leziunile reparatorii sau patologice, caracterizate printr-o neoformare de esut conjuntiv. 7. Raporturile dintre
cele trei componente se modific filogenetic : - perioada embrionar , predomin elementele celulare, perioada fetal i la copii, predomin substana fundamental, - la adult i vrstnic predomin elementele
fibrilare.
CLASIFICAREA ESUTURILOR CONJUNCTIVE Filogenetic : A.ESUTURI
CONJUNCTIVE DE TRANZIIE SAU EMBRIONARE, 1.esutul mezenchimatos; 2. esutul mucos;
B.ESUTURI CONJUNCTIVE PERMANENTE SAU ADULTE, care dup consistena substanei
fundamentale se mpart n patru grupe: I.esuturi conjunctive moi II.esuturi conjunctive semidure sau
cartilaginoase, III.esuturile conjunctive dure sau osoase, IV.esutul sanguin.

184

CELULELE a. celulele proprii - celule autohtone b. celule strine, alohtone care "migreaz".
CELULE AUTOHTONE nedifereniate: - celula mezenchimal, - celula reticular; difereniate: fibroblastul, - mastocitul - adipocitul.
CELULA MEZENCHIMAL Provin mezoderm, - celula cap de serie, - prin metaplazie formeaza: o
fibroblast, o condroblast, o osteoblast, o adipocit o elemente hemato- i limfopietice, o celule endoteliale o
fibre musculare. - la embrion celula mezenchimal particip la formarea esutului mezenchimatos - la adult
este prezent n mduva osoassau n insule pericapilare.
CELULA RETICULAR - deriv din celula mezenchimale - cu rol mecanic de support - stelat, citoplasm puin, clar, - cu expansiuni ce se anastomozeaz. - Nucleul este: o mic, o rotund, o central, o
eucrom, o 1-2 nucleoli
FIBROBLASTUL I FIBROCITUL - cele mai rspndite n esutul conjunctiv, o fibroblastul
reprezentnd forma tnr i foarte activ metabolic,

185

o fibrocitul, forma adult, n repaos funcional i mai puin activ - provin din : o celula mezenchimal o
fibrocitele preexistente la adult, prin diviziune mitotic. - Se pot diferenia n celule : o adipoase celule
endoteliale
Fibroblastul - cea mai rspndit, - puin mobil, - cu rol n formarea matricei extracelulare (fibre i
substan fundamental). n MO - celul ovalar, - alungit, - stelat, - 20-30 m lungime - 12-20 m
diametru, - cu prelungiri scurte efilate.
Nucleul : - central, - ovalar sau n bastona, - eucromatina fin granulat, - heterocromatina dispus la
periferic sub form de band - 1-2 nucleoli. Citoplasma : - abundent - bazofil.
n ME - organite numerosae cointeresate n procesele de sintez proteic: o reticul endoplasmic rugos, o
ribozomi, o mitocondrii o aparat Golgi. o civa lizozomi, o incluziuni granulare PAS pozitive
(mucopolizaharide acide), o agregate de microfilamente de : precolagen, preelastin
n coloraia cu HE - limitele celulare greu vizibile, - recunoatem fibroblastul dup forma de bastonae a
nucleului, cu limitele bine conturate de

186

ctre heterocromatin. - Membrana fibroblastului prezint receptori specifici: o insulin, o lipoproteine cu


densitate mic, o pentru factorul de cretere a epidermului. Funcia - fibrilogenez prin sinteza i excreia
macromoleculelor de precolagen i de preelastin - sintez a complexelor glicoproteice (glicozaminglicani,
proteoglicani), a glicoproteinelor structurale din substana fundamental
COLAGENUL - constituent proteic extracelular, - reprezint 60-70% din masa total a esutului
conjunctiv. - sintetizat i secretat de fibroblaste, - i de alte celule : o condroblaste, o osteoblaste, o celule
musculare, o endoteliale o epiteliale.
n fibroblast colagenogeneza (fibrinogeneza) se desfoar n trei etape: a.ribozomal, b.postribozomal
c.extracelular.
a. Etapa ribozomal - este comun sintezei proteinelor celulare de export, - se deruleaz la nivelul
poliribozomilor ataai RER. - aminoacizii vor fi legai n lanuri pro-alfa : o cu telopeptide la capete, o
conform codului transmis prin m-ARN Ribozomii asambleaz aminoacizii n secvena caracteristic fiecrui
tip de colagen.
b. Etapa postribozomal - ncepe n RER : o hidroxilarea prolinei i lizinei de ctre prolyl- i
lisylhidroxilaze, urmat o glicozilarea de ctre galactosyl- i glicosyltransferaze - n aparatul Golgi : o se
termin procesul de glicozilare sub influena unei transglicozilaze. o eliberarea lanurilor polipeptidice i
asamblarea lor n cte trei lanuri polipeptidice dispuse helicoidal. o Cu ajutorul legturilor disulfidice, se va
forma, printr-un triplu helix, molecula de

187

protropocolagen care este mpachetat n vacuole. - Prin microtubuli, vacuole golgiene migreaz spre periferie
n vederea eliminrii.
c. Etapa extracelular - excreia protropocolagenului pericelular - n timpul exocitozei,
precolagenpeptidaza, elimin telopeptidele cu scurtarea moleculei i formarea de tropocolagen. - asamblarea
n iraguri longitudinale a moleculelor de tropocolagen, ntre care rmn ns mici spaii libere de
aproximativ 37 nm. - Colagenul de tip IV nu formeaz fibrile, deoarece nu acioneaz precolagenpeptidaza. Asamblarea lateral a moleculelor n fibre se face la 37 grade, la pH=7. - Orientarea fibrelor este controlat
de fibroblaste, care se deplaseaz n timpul secreiei, prin intermediul fibronectinei.
ELASTINA : - este sintetizat de fibroblast - RER - molecule proteice precursoare: protoelastina, - cu
acelai traseu intracelular ca i procolagenul. - este exocitat extracelular n substana fundamental i
transformat n elastin. - Legarea lanurilor polipeptidice se deruleaz extracelular, - Sub influena
liziloxidazei. Sinteza de elastin este maxim la sfritul vieii intrauterine i n primul an de dezvoltare i
limitat n timpul vieii.
GLICOAZAMINOGLICANII, PROTEOGLICANII sunt constitueni majori ai matricei
esutului conjunctiv, localizai n vecintatea fibroblastelor, care le i sintetizeaz. GLICOPROTEINELE
STRUCTURALE : - se afl tot n matricea intercelular. - sunt sintetizate de fibroblaste, o RER, o aparat
Golgi, o apoi extracelular. - fibronectina, o determina adezivitatea celular la matricea extracelular o
organizarea structural a matricei secretate de fibroblaste.
- Fibroblastul mai secret interferon de tip I, o o glicoprotein asemntoare interferonului leucocitar, o are
activitate antitumoral i antiviral, o cu rspunsuri diferite, deoarece acioneaz asupra altor tipuri de celule
int. Activitatea fibroblastelor poate fi influenat de o serie de factori: a. Vrsta - la tineri, funcia este
activ

188

- la varstnic, acest proces diminu, (substanei fundamentale).


b. Hormonii - hidrocortizonul i ACTH-ul inhib sinteza mpiedicnd procesele de cicatrizare. - STH-ul
stimuleaz proliferarea fibroblastelor i sinteza de colagen. - Tiroxina are o aciune invers STH-ului. Hormonii sexuali stimuleaz proliferarea fibroblastelor (testosteronul) i activitatea de sintez a precursorilor
din substana fundamental (estrogeni). c. Vitaminele - lipsa vitaminei C, fibroblastele nu sintetizeaz
moleculele de precolagen, prin blocarea formrii prolinei (din molecula de precolagen), iar fibrele
mbtrnite sau uzate ca atare, nu mai pot fi nlocuite.
FIBROCITUL - este forma matur, - mai puin activ - greu de difereniat de fibroblast. - mai mic, - cu
prelungiri mai scurte, - cu un nucleu mai mic, hipercrom - citoplasma acidofil ce conine organite mai
puine. - Stimulat, se poate transforma n fibroblast.
MASTOCITUL Prezint granulaiuni bazofile ce se coloreaz metacromatic datorit coninutului n
glicozaminglicani, cu rol preponderent n hipersensibilitatea imediat i n mecanismele de aprare
antitumoral. Originea - Din leucocite bazofile (polimorfonucleare), migrate din vase n esutul conjunctiv, din celula mezenchimal, dup difereniere Se localizeaz aproape n toate esuturile conjunctive, - adiacent
vaselor,
- mai abundent : o derm, o tractul digestiv, o aparatul respirator o seroase. n MO, - celul mobil, - rotund,
ovalar sau neregulat, - diametru variaz ntre 15-30 m. - Nucleul

189

o clar, o rotund, o central, o 1-2 nucleoli


- Citoplasma : o granule inegale ca mrime, o mascheaz prezena nucleului. o 0,1-0,4 m sunt bazofile i
metacromatice. o granule fr metacromazie (sunt ortocromatice) intens PAS pozitive
n ME, - prezint expansiuni citoplasmatice digitiforme, - citoplasma o relativ srac n organite: cteva
mitocondrii, RER de talie mic, ribozomi puini numr redus de microtubuli. Aparatul Golgi i
microfilamentele sunt mai bine reprezentate. Granulaiile delimitate de citomembrane cu heparin i
enzime proteolitice - Pe suprafaa celular sunt prezeni receptori specifici pentru fragmentul Fc al IgE.
Funcia Dat de constitunii granulaiilor : - heparina, - histamina, - factorul chemotactic pentru eozinofile, substana reactiv n ocul anafilactic - serotonina - enzime hidrolitice, - fosfataz alcalin, - proteaze
nespecifice, - prostaglandine - acid hialuronic. - Intervine n sinteza unor constitueni ai MPZ din substana
fundamental.
Heparina, - glicozaminoglican sulfatat, - rol anticoagulant i antilipemic (activarea lipoproteinlipazei).
Histamina, - vasodilatator, - crete permeabilitatea venulelor i a capilarelor, - determin contracia celulelor
endoteliale : o cu desfacerea jonciunilor intercelulare

190

o formarea de spaii mai largi intraendoteliale, o ce faciliteaz accesul apei, a microfagelor la locul unor
leziuni. - Modific tensiunea arterial.
Factorul chemotactic pentru eozinofile - atrage leucocitele eozinofile n zona degranulrii mastocitelor. Eozinofilele fagociteaz complexul antigen-IgE. Mastocitele mai sintetizeaz produi cu rol n reaciile de
hipersensibilitate imediat: - leucotriena C - care crete permeabilitatea vascular - prostaglandine ce
stimuleaz adenociclaza; - factor activitar al plachetelor Toate substanele sunt eliberate odat cu procesul
de degranulare al mastocitelor prin exocitoz. Degranularea este favorizat: a.contactul dintre Ig.E i
antigen,
b.factori fizici - razele ultraviolete, - cldura, - radiaiile ionizante c.factori chimici - morfina, - cofeina, substane tensioactive; d.factori mecanici
n strile de oc anafilactic: - se produce o masiv degranulare, urmat de eliberarea substanelor active,
cresc permeabilitatea vascular modific coagulabilitatea sanguin, modific contracia musculaturii netede
din cile respiratorii
Degranularea mastocitului: - limfocitele B sufer un proces de transformare blastic, - devin plasmocite secret anticorpi (Ig.E). - Ataarea acestor anticorpi pe receptorii Ig.E, - complexe antigen-anticorpi la
suprafaa membranei mastocitelor, - degranularea i eliberarea produilor din granule n matricea
extracelular
5. ADIPOCITUL Este o celul a esutului conjunctiv specializat pentru depozitarea lipidelor 6.
MELANOCITUL Este o celul a esutului conjunctiv specializat, ncrcat cu granule de pigment
melanic
CELULE ALOGENE - polimorfonuclearele neutrofile i eozinofile,

191

- limfocitele, - plasmocitele - macrofagele tisulare sau histiocitele. Numr variabil n condiii deosebite: - n
inflamaiile acute predomin polimorfonuclearele neutrofile, - n inflamaiile cronice predomin limfocitele.
- Inflamaiile alergice i bolile parazitare cresc eozinofilele circulante i a tisulare. - n procesele de aprare
specific (imunitar) sau nespecific, un rol important vor juca plasmocitele i macrofagele tisulare care vor
crete numeric.
PLASMOCITUL - apar n organism numai dup natere, - n urma contactului limfocitelor B cu diferite
antigene. - reprezint mai mult o stare funcional a limfocitelor B - secretoare de anticorpi - cresc n stri
patologice: o inflamaii, o imunitate, o alergii
Histologic, - n esuturile bogat celulare, - n corionul mucoaselor: o cilor digestive, o respiratorii, o urinare,
o genitale o esuturile limfoide. - Nu se divid, cele mai multe se distrug n cteva zile.
n MO, - rotund sau ovalar, - diametru ntre 10-20 m - mobilitate redus, - nucleu : o rotund, o excentric,
o heterocromatina dispus radiar o i n grunji mari pe faa intern a membranei nucleare, o imaginea
caracteristic unor spie de roat sau cadran de ceasornic Citoplasma : o este abundent o intens
bazofil, o cu un halou mai palid perinuclear.

192

n ME, - RER, - poliribozomi ataai, - cisternele RER se acumuleaz produi de secreie corpuri sferice
acidofile denumii corpii Russel, (imunoglobuline normale). - Perinuclear - complex Golgi foarte
dezvoltat, lizozomi i granule de secreie ce conin imunoglobuline. Funcia - aprare sintez de
imunoglobuline - imunologice de tip humoral.
MACROFAGUL sau HISTIOCITUL Origine. - mduva hematogen, linia monocitele circulamte 24-72 de ore - prin diapedez trec n esutul conjunctiv, - prin postmaturare se transform n
macrofag - Durata de via - luni sau chiar ani de zile. - n unele infecii cronice (tuberculoz, lepr),
macrofagele pot fuziona, dnd natere la celule gigante, (cu 20-50 nuclei), - n inflamaii cronice
granulomatoase, macrofagele se unesc prin jonciuni strnse, asemntor celulelor epiteliale denumite ca
atare celule epiteloide.
Macrofagul activ. n MO - este mare (30-60 m), - form neregulat, emite: o pseudopode, o vluri, o
microvili, o lamelipode, o filipode.
- Nucleul: o ovoid sau reniform, o adesea excentric, o aezat perpendicular pe axul celulei (nucleu n drapel).
o Cromatina mai grunjoas ader de membrana nuclear, organizat n iraguri paralele, ondulate (nucleu
pieptnat). - Citoplasma o abundent o eozinofil, o conine organite cointeresate fagocitoz,

193

numeroase granule i vacuole


n ME, - periferic microtubuli i microfilamente - mitocondriile, - aparat Golgi bine dezvoltat - RER
proeminent, (monokine). - ribozomi liberi sau asociai n poliribozomi, - picturi de lipide. - cel mai bine
reprezentat n formele active lizozomul primar i secundar, cu enzimele hidrolitice, hidrolaze, proteinaze
Pe suprafaa celular: - numeroi receptori pentru IgG i IgM, - receptori pentru fragmentul FC al
imunoglobulinelor i fraciunea C3 a complementului. - antigenul Ia, al complexului de histocompatibilitate.
Macrofagul inactiv : - mai mic, - rotund - fix (macrofagul fix), - nucleu mic, rotund i hipercrom, citoplasm redus, srac n organite (aparat Golgi, mitocondrii, centrosom) i cu rare granule sau vacuole.
Funciile: - mobilitatea, - fagocitoza, - secreia - imunitatea. Mobilitatea : - pseudopode i vlurile
ondulate. - activat de unii factori chemotactici : o ca factorul C5, o proteine denaturate, o toxine bacteriene inhibate de unii factori secretai de limfocitele activate n focarul de reacie.
Fagocitoza : - procesele de aprare ale organismului, - ingernd : o bacterii, o fungi sau virusuri, o complexe
imune o celule moarte, mbtrnite,

194

o resturi de fibrin, o resturi organice o gunoierul organismului.


Acest proces de aprarea mbrac dou aspecte: 1. Fagocitoz nespecific : - fr intervenia receptorilor
specifici (macrofagul alveolar) 2. Fagocitoza specific : - cu ajutorul receptorilor de suprafa specifici.
Imunitate : - induce i moduleaz reacia imun - Activarea sub influena : o limfokinelor, o factorul
chemotactic Macrofagul prezint antigenele limfocitelor competente
Funcia secretorie : - intervine n dinamica desfurrii procesului inflamator: o a. secreia enzimelor
lizozomale o b. colagenaze, elastaz, factor activator a plasminogenului, o c. sinteza fraciunilor
complementului C1-C5; o d. factorul activator limfocitar (PN) o e. factori chemotactici pentru polimorfonuclearele neutrofile o f. sinteza i secreia de factori pirogeni og. interferon (factor inhibitor al replicrii),
prostaglandine, limfokine o h. factori ce stimuleaz proliferarea fibroblastelor Macrofagele se pot ncrca cu
grsimi sau pigmeni, rezultnd histiocitul adipos sau pigmentar.

195

Cursul 4
FIBRELE CONJUNCTIVE - Particip la formarea matricei extracelulare - categorii: 1. colagene; 2.
reticulinice 3. elastice.

1.FIBRELE DE COLAGEN - denumite i fibre albe - sunt cele mai numeroase - prezente n toate
tipurile de esuturi conjuctive, - formate din proteine fibroase colagene
n MO, - Subiri (diametru cuprins ntre 1-10 m) - traiect drept sau ondulat, - nu se ramific, - nu se
anastomozeaz. Le putem gsi: - izolate (tramul) - grupate n fascicule: o fine o grosolane - Orientate n
raport cu direcia de aciune a forelor mecanice: o au o aezare ordonat o n reea (textur).
Fibrele de colagen apar : - roz-palide la col. HE, - roii la col. van Gieson (fuxin acid), - albastre, coloraia
Mallory (albastru de anilin, sau orceina) - verzi la coloraia Masson (verde lumin).
Proprieti fizice : - Sunt flexibile - foarte rezistente la traciune; - insolubile n ap - se retract la nclzire,
- prin fierbere dau gelatina. - sunt degradate de colagenaze
Fiecare fibr colagen, - format din subuniti, fibrile ,

196

o diametru de 0,3 - 0,5 microni, o dispuse paralel ntre ele o unite printr-o mucopolizaharid (hexoz), o
reacia PAS pozitiv.
n ME, - fibrila : o fascicule paralele de microfibrile (protofibrile), o diametru de 20 - 60 nm o cu aspect
striat, o alternan de benzi transversale clare i ntunecate, o cu o periodicitate de 64 nm. o aspect dat de
aranjamentul moleculelor de tropocolagen n cadrul microfibrilei: paralele i n scar
Protofibrilele, - alctuite din filamente (microfilamente), - diametru de 3 nm, - molecule de tropocolagen o
trei lanuri helicoidale de polipeptide. Fibra de colagen este format din subuniti de 3 ordine: I. fibrilele de
colagen la nivel optic, II. protofibrile la nivel electronomicroscopic III. filamente la nivel macromolecular.
Fibrele colagene au o individualitate proprie, - prezena unui spaiu perifibrilar (spaiu interstiial de
difuziune) - lichidul interstiial
Caracterele biochimice: - nu conin lipide, - glucide este sub 0,55% - proteinele o macromolecule de
tropocolagen 1-1,5 nm, lungimea 280 nm, unite prin capetele lor dispuse n iruri paralele
Tropocolagen - trei lanuri polipetidice (lanuri alfa), - rsucite helicoidal (triplu helix cu pas la dreapta) stabilizate prin puni de hidrogen i legturi bisulfidice - Dou din lanuri sunt asemntoare (lanuri alfa 1),

197

- cel de al treilea lan (lanul alfa 2) difer prin secvena aminoacizilor. - 1/3 glicin, 1/3 prolin, 1/3
hidroxiprolin i ali aminoacizi, - pentru colagen hidroxiprolina este aminoacidul caracteristic n raport cu
participarea lanurilor alfa unu i doi, se descriu mai multe tipuri de colagen.
2. FIBRELE DE RETICULIN - colagenului de tip III asociat cu glicoproteine i proteoglicani. formaiuni fibrilare fine, - se anastomozeaz - se ramific, - formnd reele cu ochiuri diferite - niciodat
fascicule. Localizare : - organele hemato- i limfopoietice (stroma), - n membranele bazale, - jurul celulei
adipoase, - jurul vaselor capilare, - n ficat (intralobular), - muchi etc.
n MO, - nu sunt vizibile n coloraie cu hematoxilin-eozin - au un diametru de 0,5 - 2 m - reacie PAS n
rou (PAS pozitive). - Tratate cu sruri de argint, se vd negre, de aceea se mai numesc i fibre argirofile
n ME, - fibrile o au o periodicitate axial identic cu a fibrelor de colagen, o cu dispoziie dezordonat, o
Fibrilele sunt asamblate de proteoglicani i glicoproteine, (au reacia PAS pozitiv).
Caracterele biochimice: - sunt scleroproteine care conin tropocolagen o cu coninut redus de
hidroxiprolin, o mult lizin, leucin, izoleucin i arginin. - Glucidele depesc 0,55%, (fr glucoz), lipidele sunt prezente 10%
Fibrele de reticulin sunt sintetizate de : - fibroblaste, - condroblaste, - osteoblaste

198

- celule endoteliale.
3. FIBRELE ELASTICE - au culoare galben, fibre galbene n MO, - fibre fine, - mai subiri ca
cele de colagen - diametru de 1-3 m, - se ramific - se anastomozeaz - realiznd reele cu ochiuri
neregulate, - lamele fenestrate - fascicule (ligamentul galben). - rotunde sau ovalare, - dac fibrele se rup,
capetele se rsucesc n form de tirbuon.
- Grosimea, lungimea i dispoziia difer funcie de localizarea lor: o n pereii unor vase, o plmni, o
cartilagiile elastice, o ligamente elastice. - Exist i elastin nefibrilar organizat sub form de lamele
elastice, (pereii vasculari).
- n col. HE se coloreaz inconstant i foarte slab - electiv cu orcein n rou brun, - rezorcin fuxin Weigert
n albastru nchis - aldehid fuxin Gmri n negru.
Proprieti fizice : - insolubile n ap, - rezistente la alcool i eter, - greu solubile n acizi i baze - sunt
digerate doar de elastaza pancreatic. - Sunt extensibile 100-120% i reven la lungimea iniial, dup
ncetarea traciunii,
Localizare n organe ce i modific forma i volumul. Cu vrsta, elasticitatea descrete treptat
Fibra distrus nu se mai regenereaz.
n ME, - mas amorf, - omogen, - dispus central - conine elastin,

199

- nconjurat la periferie (suprafa) - microfibrile cu un diametru de 14 nm - dispuse n reele sau spirale.


Caracterele biochimice - Microfibrilele o glicoproteine de structur (fibre de oxitalan) o formate din
colagen de tip VI (apar omogene), o lipsite de periodicitatea axial
- Elastina, o insolubil i amorf o glicoprotein bogat n glicin, prolin, lizin i puin hidroxiprolin,
aminoacizi specifici: desmozina izodesmozina, o format din lanuri polipeptidice spiralate legate prin
dezmozin i izodesmozin. o Unele regiuni spiralate sunt deformabile, cele care sunt legate de desmozin
sunt fixe.
Fibra elastic este sintetizat : - fibroblaste, - fibrele musculare netede din vase similare celor de colagen, sub form de precursori o proelastin o tropoelastin. n dezvoltarea fibrelor elastice : - primele apar
microfibrilele, - apoi depozitele de elastin care n final se dispune central
SUBSTANA FUNDAMENTAL - situat ntre celule, fibre, vase, nervi - se deplaseaz celulele
aflate n tranzit. n MO, - omogen, - transparent, - amorf - slab colorat cu coloranii uzuali. - are
organizare de tip coloidal,
- format din : o glicoproteine puternic hidrofile cu consisten mai vscoas (gel) semilichid (sol). o
precursori solubili ai proteinelor fibroase de colagen, reticulin, elastice, o alte molecule secretate de celule
sau filtrate din snge, sruri minerale, ioni etc.

200

Se evideniaz : - albastru de toluidin, - metacromatic cu PAS n ME, - material floconos, - puin dens o
proteinele globuloase dispuse ordonat o proteinele filamentoase (fibroase) dispuse n reea.
Poate fi asemnat cu plasma sanguin, cu coninut redus de proteine, bogat n : o glicozaminoglicani, o
proteoglicani o glicoproteine.
Glicozaminoglicanii (GAG), - mucopolizaharide - complexe polizaharidice liniare formate din : o
dizaharide repetitive, o obligatoriu exist : o hexozamin (glucozamin, galactozamin) un acid uronic
(glicuronic, iduronic).
Glicozaminoglicanii pot fi : - nesulfatai : o acidul hialuronic, o acidul condroitinic - sulfatai: o condroitinsulfaii, o dermatan-sulfaii, o keratan-sulfaii, o heparan-sulfaii o heparina.
Glicozaminoglicanii : - sunt legai covalent de o protein, - formnd molecule de proteoglicani - excepie
face acidul hialuronic. Proteoglicanii (PG) - protein liniar, - partea central la care se ataeaz lanurile de
glicozaminoglicani. - ncrcarea negativ l face puternic hidrofil, - Proteoglicanii formeaz scheletul
macromolecular al coloizilor, dispui n form de areole cu

201

spaii n care circul faza lichid.


Glicozaminoglicanii i proteoglicanii sunt sintetizai : - fibroblaste, - mastocite - celulele derivate din
mezenchim: condroblati, osteoblati, celule musculare netede. Proteinele iau natere la nivelul
poliribozomilor ataai RER, glicozilarea ncepe n RER i se continu n aparatul Golgi unde are loc i
sulfatarea lor. Sunt exocitate pericelular iar degradarea lor este realizat de ctre macrofage.
Glicoproteinele : - Au miez proteic - glucide / polizaharide - fac parte : o colagenul, o elastice, o
fibronectinele, o condronectinele o lamininele.
Fibronectina - glicoprotein multifuncional - forme : o plasmatic circulant, o tranzitorie ataat la
suprafaa celor mai multe celule, o insolubile : dimeri de fibronectin legai prin puni disulfhidrice,
constituant al matricei extracelulare. Importana funcional : - ader la diferii constituani tisulari permite aderarea la matricea extracelular. - Dintre receptori ai fibronectinelor : o integrinele - Este secretat
de fibroblaste i de celule epiteliale - asigur adeziunea celular i fibrilar.
Condronectina : - se afl n matricea cartilaginoas, - favorizeaz ataamentul condrocitelor la colagenul de
tip II. Laminina : - glicoprotein sulfatat, - constituent major al membranelor bazale. Este secretat de
majoritatea celulelor epiteliale i endoteliale.
Entactina : - glicoprotein sulfatat

202

- membranele bazale - se leag cu laminina. - Asigur legtur ntre laminin i colagen de tip IV. Tenascina
: - glicoprotein intracelular - asigur adeziunea celular, - prezent n esuturile embrionare o rol n
fenomenele de migrare celular.
n matricea conjunctiv se afl : - lichidul celular n cantitate mic, - asemntor plasmei sanguine. - Apa cu
moleculele proteice mici i cu diferii ioni trec n esutul conjunctiv : o la captul terminal al capilarelor,
presiunea hidrostatic este mai mare se rentoarce n patul vascular (parial) ctre captul venos al
capilarelor, presiunea coloid-osmotic este mai mare. o n condiii patologice apa se acumuleaz n
cantitate mai mare, n esuturile conjunctive, realizndu-se edemul.
FUNCIILE SUBSTANEI FUNDAMENTALE - particip activ la realizarea unor funcii
biologice importante, o permeabilitate, o aprare, o difuziune, o plasticitate o rezervor al organismului.
- gradul ei de vscozitate i gradul de polimerizare a GAG constituente: o permeabilitate: asigur
difuziunea substanelor nutritive i a cataboliilor celulari, permite circulaia lichidului interstiial .
particip la procesele de aprare: barier fa de ptrunderea microbilor i a unor substane toxice, n
organism. Gradul de polimerizare este controlat de unii factori : o enzimatici (hialuronidaza) o hormoni
(cortizonul, ACTH-ul, foliculina) o vitamine (vitamina C).
Are organizare plurifazic : - un pol foarte permeabil,

203

o bogat n ap o srac n coloid (format din glicozaminglicani cu lanuri macromoleculare scurte), o


formeaz o reea cu ochiuri largi, o cu mult ap - pol greu permeabil, o srac n ap o bogat n coloid,
(format din glicozaminglicani cu lanuri macromoleculare lungi), o care formeaz o reea cu ochiuri mici o
cu puin ap.
- Aceste dou faze (poli) i fazele intermediare se gsesc ntr-un echilibru labil, - permit o mare plasticitate Modificarea structurii dinamice a substanei fundamentale, explic procesele de mbtrnire, de uzur i n
cele patologice (colagenoze, inflamaii etc.). - reprezint un mijloc de transport - rezervor: - ap, - electrolii
- proteine,

204

Cursul 5
A. ESUTURILE CONJUNCTIVE EMBRIONARE - esutul mezenchimatos - esutul
mucos. 1.ESUTUL MEZENCHIMATOS - Este primul esut conjunctiv care se formeaz - slab
difereniat, - care separ i unete primordiile organelor - are caracter tranzitoriu - la adult se pstreaz sub
form de insule mici, dispuse pericapilar.
n MO, - celule mezenchimale o stelate o citoplasm relativ redus, intens bazofil o nucleu mare central
cu 2-5 nucleoli. o Au prelungiri subiri i ramificate o reea celular n ochiurile creia se gsete :
substan fundamental puine fibre de colagen de tip III
- Are o bogat activitate : o mitotic, o de sintez o metabolic, o celul cap de serie din care se vor
diferenia toate celulele conjunctive adulte Funcie. - suport i unire, - funcii citogenetice, - fibrilogenetice,
- de aprare prin fagocitoz i sintez de anticorpi, - mare capacitate de reactivitate, plasticitate i trofic.
2. ESUTUL MUCOS - cordonul ombilical, (gelatina lui Wharton), - la adult persist n pulpa
dentar tnr. - predomin substana fundamental: o semilichid, o vscoas,

205

o gelatinoas o semitransparent, o metacromatic, o bogat n acid hialuronic.


- Celulele (fibroblaste) : o relativ rare, o form stelat o cu prelungiri lungi o cu mbtrnirea cordonului
ombilical, n substana fundamental apar fibre de reticulin apoi trziu fibre de colagen. o Fibrele sunt mai
puine, mai fine i dispersate
B. ESUTURILE CONJUNCTIVE PERMANENTE, ADULTE I.ESUTURILE
CONJUNCTIVE MOI - denumite esuturi conjunctive propriu-zise A. ESUTUL CONJUNCTIV
LAX - celule, fibre, substan fundamental - sunt prezente n proporii aproximativ egale. B.
ESUTURI CONJUNCTIVE SPECIALIZATE, - predomin elementul celular, - substana
fundamental i/sau elementele fibrilare sunt mai slab reprezentate. 1. esutul conjunctiv reticulat; 2. esutul
adipos; 3. esutul conjunctiv pigmentar; 4. esutul conjunctiv seromembranos.
C. ESUTURI CONJUNCTIVE DENSE, - predomin fibrele Cnd predomin fibrele colagene,
- esuturi conjunctive dense o tipul ordonat, esutul conjunctiv tendinos, esutul conjunctiv aponevrotic,
esutul conjunctiv fibrolamelar o tipul neordonat sau semiordonat, esutul conjunctiv dermo-capsular.
Cnd predomin fibrele elastice, - esutul conjunctiv elastic.
A. ESUTUL CONJUNCTIV LAX (AREOLAR) Origine: - esutul mezenchimatos. Este
format:

206

fibre de: o colagen, o elastice, o reticulare, - cu dispoziie neregulat (n reea, care conine), substana
fundamental celulele. o fibroblaste / fibrocite o macrofage o mastocite. - dezordonat dispuse.
Are o distribuie ubiquitar n organism i fr o delimitare precis. Formeaz: - esutul interstiial situat n
jurul: o vaselor i a nervilor, o fasciilor - este ntotdeauna bogat vascularizat i inervat. - activ metabolic
(snge i lichidul interstiial), - n dermului papilar (rol de susinere, trofic), - n corionul mucoaselor (rol de
aprare) - suportul seroaselor (mezoteliilor).
Funciile: o mecanic, o metabolic, o de aprare, o trofic o regenerare, reparare. - legtur i susinere o
alctuiete stroma organelor parenchimatoase, o constituie suport pentru epiteliile o prin vascularizaie are
rol trofic. - rolul mecanic: o elasticitatea i plasticitatea componentelor sale, o permit alunecarea unor
esuturi sau organe printre structurile nvecinate.
B. ESUTURILE CONJUNCTIVE SPECIALIZATE 1. ESUTUL CONJUNCTIV
RETICULAT - origine mezenchimal, - caracterizat : prin lipsa substanei fundamentale. n MO, - reea
tridimensional de fibre de reticulin

207

- celule reticulare, o unele libere, o sau fixate pe reeaua reticulinic. Celulele reticulare : - form stelat, aspect dendritic, - prelungirilor lungi i puin numeroase. - sunt fibroblaste specializate pentru secreia
constituenilor fibrelor de reticulin
- Citoplasma : o redus, o bazofil i conine organite, ribozomi i mitocondrii. o Nucleul central,
form rotund, hipercrom cu nucleol vizibil. - Celulele secret o matrice fin, perifibrilar, de-a lungul
creia se plaseaz celulele. - Prin prelungirile citoplasmatice, stabilesc contacte joncionale ntre ele realizeaz o reea ce dubleaz reeaua fibrilar.
- formeaz stroma organelor hemato- i limfopoietice o mduv roie, o ganglion limfatic, o splin, o
corionul unor mucoase, mucoasa respiratorie, mucoasa digestiv, ficat, endometru etc.
b. esutul adipos: - este un esut conjunctiv specializat - larg rspndire n organism - Deosebim un esut
adipos: o alb o brun. esutul adipos alb, - puin substan fundamental - reea fin de fibre reticulare. "adipocitele", o izolate o n cuiburi (paniculi adipoi).
Celula adipoas:

208

- este ovalar - mare, - 120 microni, - conine o vacuol mare de grsime - nucleul i citoplasma sunt mpinse
la periferie, - realiznd la coloraia cu HE aspectul de "inel cu pecete".
esutul adipos brun, se gsete numai la nou-nscut. - este foarte bogat vascularizat, - format din celule
poligonale, - cu nucleu central, - citoplasma multivacuolar, - bogat n mitocondrii. - este implicat n
termoreglare o celulele sunt capabile s utilizeze acizii grai pentru scopuri energetice.
Funciile: protecie mecanic; de izolator termic esut de rezerv; metabolic n glicogenez, lipogenez,
lipoliz.
c. esutul seromembranos constituie seroasele - peritoneul, - pleura, - pericardul, - mezenterul - epiplonul.
Format din: - ax conjunctivo-vascular, - mezoteliu (epiteliu simplu pavimentos). ndeplinesc funcii: - de
filtrare, - absorbie si resorbie, - fagocitoz - coloidopexie.
d. esutul conjunctiv pigmentar, - este prezent n derm, - iris, coroid Format: - strom conjunctiv lax celule mari, - stelate,

209

- cu pigment melanic.
3. esuturile conjunctive dense (fibrilare), sunt esuturi n care predomin structurile fibrilare (colagene sau
elastice), pot fi ordonate sau neordonate. . esutul conjunctiv dens neordonat. Histologic, - predomin
fascicule de fibre colagene - orientate n planuri multiple, - ntretiate de un numr redus de fibre elastice i
de reticulin. - n ochiurile reelei fibrilare dense, se afl: o puin substan fundamental o rare celule
conjunctive (fibroblaste, histiocite).
Ele alctuiesc: - capsula organelor, - fasciile, - dermul, - corionul, - periostul - pericondrul, Funcie:
conferind structurilor din care fac parte, rezisten mecanic i protecie.
. esutul conjunctiv dens ordonat - este format din fascicule de fibre colagene, paralele (ordonate) asigur astfel o mare rezisten. - puin substan fundamental, fibre reticulare i fibroblaste.
esutul tendinos: - este format din fascicule de fibre colagene, - organizate n coloane paralele - ntre se
gsesc fibrocite, "tenocite" o de forme dreptunghiular, o alungite o aliniate n rnduri paralele. o Ca asiele
pe stlp o Cu nucleii gemeni o Pe seciune transversal apar stelate Particip la formarea tendonului prin
care se realizeaz inseria muchilor pe schelet.
b. esutul aponevrotic: - este format din membrane conjunctive, - dispuse pe dou sau mai multe planuri. n fiecare lam fibrele colagene sunt paralele ntre ele, - orientate perpendicular pe direcia fibrelor din
lamele nvecinate.

210

- ntre lame sunt turtite (tasate) fibroblastele.


c. esutul fibro-lamelar: - format din fascicule colagene organizate n multiple lamele conjunctive, dispuse liniar (cornee) - sau circular (teaca nervilor). - Substana fundamental este foarte redus - celulele
fibroblastice sunt turtite cu aspect endoteliform.
ESUTUL CONJUNCTIV ELASTIC - culoare galben - cu grad mare de elasticitate, - un esut conjunctiv
fibros dens n care predomin fibrele elastice - pot avea o dispoziie neordonat, o n reea : alveolele
pulmonare - dispoziie ordonat, o paralel ligamentele elastice: (ligamentele galbene) ligamentul nucal,
n pereii arterelor mari unde formeaz lame elastice i n corzile vocale.
ntotdeauna lamele sau fibrele elastice sunt solidarizate ntre ele prin fibre colagene sau elastice, foarte
fine, puin substan fundamental, i cteva fibroblaste turtite.
Funcia: elasticitatea, - proprietatea fibrelor, lamelor de a reveni uor la lungimea iniial dup ncetarea
forelor mecanice de traciune care au acionat asupra lor.
ESUTURILE CARTILAGINOASE - esuturi conjunctive n care substana fundamental este: o
elastic, o rezistent o avascular. Sunt formate: - celule, - fibre - substan fundamental Celulele
cartilaginoase: - iau natere din celule mezenchimale sau fibrocite - condroblaste (tinere) - condrocite
(adulte),

211

- aezate n lacune (condroplaste)


Dup calitatea substanei fundamentale i tipurile de fibre care predomin, deosebim trei varieti de esut
cartilaginos: 1.esut cartilaginos hialin; 2. esut cartilaginos elastic. 3. esut cartilaginos fibros.
1.Cartilagiul hialin, - transparent (semitransparent) - culoare albstruie, - flexibil i elastic. MO, predomin substana fundamental hialin (sticloas) - omogen, - celulele sunt aezate: o izolat
(condroblastele), o grupe "izogene" (condrocitele).
Condroblastele: - celule turtite, - mici, - nucleu rotund, - eucrom cu 1-2 nucleoli. Citoplasma - bazofil, bogat n organite i incluziuni
Condrocitele: - iau natere din condroblaste, - sunt mai mari - ovalare, - cu citoplasm eozinofil - 1-2
nuclei. - aezat n lacuna "condroplastic" - nconjurat de o capsul proprie, - capsul comun tuturor
celulelor dintr-o grup izogen, o care rezult din diviziunea mitotic a celulei mam.
n aceste grupe "izogene": - celulele pot fi aezate linear, formnd grupele izogene axiale, - sau n coroan,
formnd grupele izogene coronare.
Substana fundamental: - bazofil,

212

- amorf - omogen, - conine ap, - sruri minerale - substane organice - Chondrina este o
chondromucoprotein, bogat n mucopolizaharide. Fibrele cartilagiului hialin: - fibre fine colagene, condensate n jurul condroblastelor
Pericondru, - membran conjunctivo-vascular - care are un strat intern (celular) mai bogat n celule
(mezenchimale, fibroblaste) - i unul extern (fibrovascular) bogat fibre i vase care asigur nutriia
cartilagiului. Cartilagiul hialin formeaz: - scheletul embrionului - matricea n care se produce osificarea
endocondral. - cartilagiile articulare, - septul nasal, - costale, - inelele traheobronice - unele cartilagii ale
laringelui.
2. Cartilagiul elastic: - apare galben, opac - foarte flexibil. MO - predomin fibrele elastice - organizate n
reea, - n ochiurile creia se afl substan fundamental, puin, - condrocite izolate sau aezate n grupe
izogene paucicelulare. - Cartilagiul elastic apare n pavilionul urechii, epiglota i unele cartilage din laringe.
3. Cartilagiul fibros: - prezint fibre colagene care predomin, - formeaz benzi paralele ntre ele.
Condrocitele: - izolate, - sunt n numr redus. - Substana fundamental - foarte redus - pericondrul este
absent. - Discurile intervertebrale, cartilagiile din simfiza pubian.

213

Cursul 6
ESUTUL OSOS - esut adaptat funciei de susinere i protecie Morfologic - trei componente
fundamentale: - celule, - fibre - substana fundamental. Celulele sunt: Osteoblastele; Osteocitele;
Osteoclastele .
a. Osteoblastele - au o form triunghiular, - aezate liniar, - ntr-un singur rnd, - pe suprafaa osoas n
formare sau remaniere. - Citoplasma: o abundent i bazofil, o emite prelungiri prin care ia contact cu
celulele vecine. - Nucleul: o ovalar, o eucrom, o excentric, o 1-2 nucleoli.
Ultrastructural: - organitele interesate n procesul de sintez: o proteic o glicoproteic - citochimic: o
enzime: fosfataza alcalin, ATP-aza, enzime oxido-reductoare, hidrolaze acide. Funcie: - edificare
a osului, - secret oseina - tropocolagenul (din fibre); - fosfataza alcalin - Dup mineralizare osteoblastele
rmn n cavitile se transform n osteocite.

214

b. Osteocitele: - celule osoase adulte, - ovalare, - alungite, - aezate n "osteoplaste" legate prin canalicule
foarte fine. - Citoplasma: o eozinofil o prezint prelugiri, o n canaliculele ososase ce vin n raport de
continuitate cu prelungirile osteocitelor vecine. - Nucleul: o form de smbure, o hipercrom. Osteocitul este
considerat ca o celul cu rol activ n metabolismul local.
c. Osteoclastele: - sunt celule mari - form neregulat. - Sunt multinucleate (100 nuclei) - Citoplasma: o
lax, o uor bazofil la cele active o mai acidofil la celulele mbtrnite. n faza activ prezint la polul de
contact cu matricea osoas, o bordur n perie, - aspect dat de microvilozitile. - Citoplasma conine: o
numeroase vacuole i microvezicule (pinocitare) pline cu granule de calciu, o n vecintatea bordurii
numeroi lizozomi (fosfataza acid). n stare de repaus osteoclastele se gsesc m lacunele lui Howschip.
Rol: - procesele de formare - remodelare a osului, - structurile organice sunt fagocitate de macrofage.
Substana fundamental: - matrice organic amorf omogen "osein" - bogat mineralizat. - Oseina: o
scleroprotein - Componentele minerale: o reprezint 66% o microcristalelor de hidroxiapatin. - Sistemul
fibrilar - fibrele colagene, - Constituie armtura de rezisten a osului,

215

o au orientare condiionat de aciune a forelor mecanice.


Dup originea i structura sa, esutul osos poate fi clasificat: I. esut osos imatur; II. esut osos matur. A.
Nehaversian; B. Haversian: a - esutul osos compact; b - esutul osos spongios.
I. esutul osos imatur: - n oasele fetale, - cu organizare dezordonat, - cu fascicole colagene mari - aezate
n substan fundamental, slab mineralizat, mai bogat n celule. La adult: - suturi osoase, - la inseria
tendoanelor, - osul alveolar.
II. esutul osos matur: - are structur ordonat, - lamelar, - bogat n substan fundamental mineralizat cu elemente celulare mai reduse. - Organizarea sa poate fi de tip: o nehaversian o haversian.
A. esutul osos nehaversian -fibros - ia natere prin osificarea periostal (din membrane conjunctive) esut dur - cu celule puine, - aezate de-a lungul fibrelor colagene organizate n fascicole - Din el se desprind
fibrele colagene ce ptrunznd n interiorul osului haversian i constituie fibrele lui Scharpey.
B. esutul osos haversian: - are o dispoziie arhitectural ordonat - "sistemul haversian" (osteonul). El
poate fi de dou tipuri: compact i spongios. a. esutul osos compact, citoarhitectonic:

216

- sisteme haversiene - sisteme interhaversiene - sisteme lamelare.


Sistem havers sau osteon: - unitatea morfofuncional - format: o canal central "canalul lui Havers" o
diametrul de 20 - 200 , o nconjurat de 5 - 25 de lamele osoase, o dispuse concentric. o au o orientare
longitudinal, o paralele ntre ele i cu axul osului, o legate prin canale transversale o Conin: arteriol,
venul vas limfatic fibre nervoase fine fibre colagene i de reticulin,
Lamelele osoase: - grosime ntre 4 - 11 - alctuite din: o substan fundamental o fibre colagene aranjate:
paralel i spiralat n interiorul unei lamele, cu direcie perpendicular pe direcia fibrelor din lamele
nvecinate. o n grosimea lamelor osoase se gsesc osteoplastele cu osteocite o numeroase canalicule ce
comunic ntre ele.
OSTEONUL: - Canalul Havers, - lamelele osoase concentrice - toate structurile celulare i fibrilare
coninute
ntre sistemele haversiene: - se gsesc resturi din sistemele haversiene remaniate - incomplecte, - care leag
osteoanele - "sistemele intermediare" (interhaversiene).
La exteriorul diafizei oaselor lungi: - "sisteme lamelare" sau fundamentale externe,

217

- reprezint osul de origine periostal - spre cavitatea medular "sistemul lamelar sau fundamental intern"
(endostal). - sunt formate: o lamele osoase paralele, o suprapuse o orientate concentric fa de axul osului o
sunt traversate de: fibrele cu Sharpey canalele Volkman, ce conin vasele nutritive.
b. esutul osos spongios - aspectul unui burete, - alctuit din lamele, - dispuse ntr-o arhitectur specific. FORMEAZ "travee" osoase: o fibre, o substan fundamental o osteoplaste cu osteocite. o Pe suprafaa lor
sunt aezate linear (epiteloid) osteoblastele. o delimiteaz caviti "areole" pline cu mduv hematogen.
esut osos spongios se gsete n epifizele oaselor lungi i n poriunea central a oaselor late i scurte
(diploe).
Periostul: - este membrana vasculo-conjunctiv - nvelete osul - format din 2 straturi: a.extern (vasculofibros) bogat n fibre colagene, vase terminaiuni nervoase; b.intern (osteogen), bogat n fibrocite,
capabile de a se transforma n osteoblaste, asigurnd astfel creterea osului n grosime i regenerarea sa n
caz de fracturi.
Endostul: - asemntor periostului, - este ns mai puin individualizat, - format din esut conjunctiv ce
tapeaz canalul medular i spaiile areolare. - Este bogat n fibre, n osteoblaste cu rol n formarea traveelor
osoase i n osteoclaste cu rol n remanierea esutului osos.

218

HISTOFIZIOLOGIA ESUTULUI OSOS. Funcii: - mecanice, - rezisten - protecie metabolic .


OSIFICAREA - este procesul de formare a esutului osos. - Osificarea se poate realiza: o membran
conjunctiv (osificare endoconjunctiv), o structur cartilaginoas ( osificare endocondral). Se va forma
nti osul imatur, care apoi prin remaniere va da natere osului definitiv (spongios sau compact). Osificarea
endoconjunctiv (desmal), - formarea esutului osos prin nlocuirea esutului conjunctiv.
- Osificarea se petrece n 2 faze: o faza proteic: de remaniere a esutului conjunctiv multiplicarea
fibroblastelor, transformarea lor n osteoblaste formarea de osein o faza de mineralizare. n osteoid se
depun srurile minerale, constituindu-se primul nucleu de esut osos imatur, nucleu ce crete prin apoziie
succesiv ex: oasele feei, mandibula
Osificarea endocondral (endocartilaginoas) - n interiorul modelului cartilaginos - n "punctele de
osificare" o epifizare o diafizare o prin extinderea lor radiar vor cuprinde n final ntregul os.
Osificarea se desfoar dinspre centrul cartilagiului spre periferie n urmtoarea ordine: 1. Zona
cartilagiului hialin 2. Zona cartilagiului seriat - de proliferare - condrocitele vor forma grupuri izogene
"axiale"; 3. Zona cartilagiului calcificat - condrocitele se hipertrofiaz i degenereaz,

219

- apar ca celule mari, - cu citoplasma vacuolar - nucleu picnotic. - Substana fundamental sub influena
fosfatazei alcaline se va calcifica;
4. Zona de eroziune - vascularizaia - cartilajul este invadat de capilare (mugurii vasculari) - Condroclastele
(macrofagele) difereniate din celulele mezenchimale vor fagocita celulele degenerate, - Apar o serie de
tunele n matricea cartilaginoas mineralizat; 5. Zona osteoid - n care celulele osteoformatoare - din
mugurii conjunctivovasculari, - vor depune substan preosoas - pe suprafeele lamelor cartilaginoase
rmase - numite travee de direcie;
6. Zona osificat, - este format din lamele de esut osos mineralizat - coninnd osteocite, - iar pe suprafaa
lor n matricea organic, iraguri de osteoblaste.
ESUTUL SANGUIN (SISTEMUL HEMATO-IMUN) - esut cu origine mezenchimal, format dintr-o substan fundamental lichid "plasma" (55%) - celule "elemente figurate" (45%). - Sngele,
limfa i lichidul interstiial alctuiesc mediul intern al organismului. esutul sanguin care cuprinde 3
compartimente: I. Compartimentul tisular central, - organele hemato i limfopoetice, (cu celule sanguine
tinere, aflate n diferite faze de maturare). II. Compartimentul circulant - cu celule sanguine mature (adulte)
III. Compartimentul tisular periferic - celule sanguine care au prsit "patul vascular" localiate n esuturi i
organe periferice
H E M A T O P O E Z A - procesul de formare, maturare i eliberare a elementelor sanguine
Hematopoeza prenatal sau embrio-fetal: 1. Perioada prehepatic - primele 2 luni fetale, - n
mezenchimul extraembrionar somatic la nivelul insulelor lui Wolff i Pander. - Se difereniaz angioblasti

220

o Periferici: endotelioblasti o Centrali: hemoblasti A. celulele "stem" vor coloniza primordiile viitoarelor
organe hemato i limfopoetice - inducnd hematopoeza. B. Hemogoniile (megaloblastele), elemente
imature, nucleate se menin pn la elaborarea factorului antianemic (intrinsec).
2. Perioada hepato-splenic, - ncepe n sptmna a-VI-a n ficat i splin - pn n luna V-VI (n grad
redus pn la natere). o hematiile mature (anucleate) o se formeaz granulocite, megacariocite i mai puin
limfocite. 3. Perioada medulo-ganglionar, - ncepe din luna a-III-a n clavicul - se continu toat viaa. n ganglionii limfatici se menine pn (luna a-V-a) i va fi nlocuit cu limfopoeza ganglionar.
Hematopoeza postnatal Are loc n esuturile hematopoetice: a) esutul mieloid - reprezentat de mduva
roie osoas; b) esutul limfoid - reprezentat de organele i structurile limfoide. Organizarea organelor
hemato i limfopoietice: - Capsula: o esut conjunctiv fibros, o se desprind septe conjunctive bogate n vase
i nervi - Stroma: o esut conjunctiv reticular o distingem "ochiuri mici" cu elementele ale parenchimului
"ochiuri mari", tapetate de celule reticulo-endoteliale, n care circul snge sau limfa. - Parenchimul: populaie celular heterogen (cel. su, tranziie, mature).
a) ESUTUL MIELOID MDUVA ROIE HEMATOGEN Localizat: - iniial n
clavicul - ocup apoi toate oasele (pn la 7 ani) - se restrnge apoi n oase late i epifize - se transform n
mduv galben/cenuie
Histologic, Capsula:

221

- endostul - stroma (esutul conjunctiv reticulat) - elemente parenchimatoase caracteristice:


- adipocitul; - megacariocitul, I. celul gigant II.bogat n citoplasm (eozinofil) III.nucleu puternic
segmentat; - insule de celule, i.imature, (n ochiurile mici ale stromei) ii.mature (adulte) aflate n vecintatea
capilarelor.
Celulele tinere au: - dimensiunea mare, - forma rotund, - nucleu mare sferic bine nucleolat ( 2- 4) citoplasm redus, o bazofil, o lipsit de granulaiuni. Celulele mature (adulte) - dimensiune mic, - nucleu
o hipercrom o segmentat, o fr nucleoli - citoplasma, o relativ abundent o conine granulaiuni specifice.
HEMATOPOEZA MEDULAR: - hematia prin seria normoblastic, - granulocitele prin seria
granulocitar - trombocitele prin seria megacario - trombocitar.
A. SERIA NORMOBLASTIC (eritroblastic) Sectorului mitotic: 1. proeritroblastul; 2.
eritroblastul bazofil; 3. eritroblastul policromatofil;
Sector de maturare: 4. eritroblastul oxifil;

222

5. reticulocitul; 6. eritrocitul.
Hematiile: - au funcia de transport gaze respiratorii - nu prezint nucleu - nu conine organite celulare. - La
om: o forma unui disc biconcav (A/P), o din profil a unui picot. o Diametrul pe frotiu fixat este de 7,5 , o
grosimea 1,5 n centru 2 - 2,5 la periferie.
Variaiile morfologice ale hematiilor: - de forma, cnd vorbim de poikilocitoz; - de talie - "anizocitoz") numr - Normal pe 1 mm3 o4,5 -5 milioane la brbat, o4 - 4,5 milioane la femeie o6 milioane la copil. - Cnd
numrul lor crete, vorbim de poliglobulie - Nr. diminu concomitent i cu scderea hemoglobinei avem
eritropenie sau anemie. - Timp circulant: 90 - 125 de zile.
- mbtrnite sunt fagocitate de ctre macrofagele splinei i sinusoidelor ficatului. - n sngele circulant
hematiile sunt galbene (galben-verzui), - fixate i colorate (May-Grunwald-Giemsa) apar crmizii i dispuse
n "fiicuri de monede". - Sunt elastice se pot deforma trecnd uor prin capilare cu diametrul mai mic de
7. Citologic: - au membran de natur lipoproteic - strom format: o fosfolipoproteine - dispuse n
reea. o cristalele de hemoglobin
B. GRANULOCITELE - 5-8 mii /1mm3. Dup caracterele morfologice i funcionale distingem:
1. Granulocitele neutrofile: - sunt cele mai numeroase, - 60 - 70 % din leucocite

223

- au un diametru ntre 10-12 , - nucleu format din 3-6 lobi unii prin puni de cromatin fin. - n
citoplasm se afl numeroase granulaii specifice "neutrofile" ofoarte fine ( 0,1-0,2 ). osunt lizozomi ce
conin enzime hidrolazice.
- Emit pseudopodelor o migreaz (prin diapedez) o n esuturi periferice o intervin n aprare prin
fagocitoz (microfage). - Numrul lor: ocrete neutrofilie n inflamaii acute oscade - neutropenie n
intoxicaiile cu plumb, arsen, raze X i dup ingerare de medicamente (piramidon, aspirina).
2. Granulocitele eozinofile: - 2- 4% din leucocitele sngelui periferic, - sunt mai mari - 12-14 ) nucleul: o2 lobi rotunzi oaspect de desag. - Citoplasma: ogranulaii cu afinitate pentru coloranii acizi.
ogranule egale ca form, mrime i egal repartizate ogranulaiile sunt lizozomi.
- Eozinofilele sunt celule: o mobile o fagocitare - Cresterea nr. eozinofilelor circulante eozinofilie: o boli
alergice o infeciile parazitare - Scad in tifos (eozinopenie)
3. Granulocitele bazofile: - cele mai puine - 0,5 - 1%, - nucleul parial segmentat (n trefl). - Citoplasma
o Cu granulaii puternic bazofile, o ce conin:

224

heparin, histamin serotonin. o Granulaii inegale ca form, mrime i inegal repartizate n


citoplasm. - Au capacitatea de fagocitoz i mobilitate este redus.
C. SERIA MEGACARIOCITO-TROMBOCITAR - celul final megacariocitul
trombocitar, o celul matur, o gigant o cu citoplasm bogat, o eozinofil, o plin cu insule de granulaii
azurofile. o Nucleul: mare, n form de inel sau mure o Celula emite numeroase pseudopode care ptrund
n capilare unde se frmieaz dnd natere trombocitelor.
Trombocitele: - nu sunt celule, (fragmente) - provin din citoplasma megacariocitelor, - au diametre de 1-4
. - form neregulat pe frotiu. MO - prezint o zon central "cromomerul" (granulomerul), o puternic
colorat, o bazofil, o plin cu granulaii diferite, o microvezicule, o microfilamente
- o zon periferic "hialomerul" o slab bazofil, o nconjurat la exterior de o membran plasmic. - Sunt n
numr de 300.000 /1 mm3 - au durata de via de 8-11 zile. - Rolul lor este multiplu: o n coagularea sngelui
o conin serotonin; o au structura antigenic.

225

Cursul 7
ESUTUL LIMFOID Cuprinde dou compartimente: I. Compartimentul central, - timusul, o cu
origine endodermal, apare precoce (embrio-fetal) involueaz la adult; o are important activitate
mitotic: independent de stimularea antigenic i endocrin. II. Compartimentul periferic, reprezentat de:
- splin - ganglionii limfatici, - amigdale o organe secundar limfoide, o cu origine mezenchimal, o apar
tardiv.
esutul limfoid: Funcia de limfopoez, - se desfoar n esutul limfatic dens (foliculilor limfatici);
Funcia de filtrare: - a sngelui, - limfei - lichidului interstiial, - desfurat la nivelul esutului limfoid lax,
(capilare sinusoide), - nconjurate de celule cu mare capacitate fagocitar i coloidopexic
Limfocitele - proprieti: - "recirculaie" olimfocitul stimulat antigenic se rentoarce prin circulaie n
organele limfatice periferice - "transformare blastic" olimfocitele adulte stimulate antigenic, redevin tinere
i se transforma n celule imunocompetente. Limfopoeza - are loc n esutul limfoid dens, - seria limfocitar:
o 1. limfoblastul; o 2. prolimfocitul; o 3. limfocitul (mic).

226

Limfocitul mic - celul tisular, - circulant, - reprezint 89% din ntreaga populaie de elemente limfatice, principala celul imuno-competent. MO: - celul mic, - de 6-8 m, - citoplasm : o foarte redus, o
bazofil, o aezat perinuclear, o sub form de inel sau semilun, o cu cteva granulaiuni azurofile.
- Nucleul : o mare, o rotund, o cu cromatina dens, o condensat puternic, formnd practic un bloc compact,
o fr nucleol vizibil, (nucleu tahicrom). - raportul nucleo-citoplasmatic este foarte mare (0,8-0,9) ME : nucleu cu heterocromatin compact - un nucleol mascat.
- Citoplasma osrac n organite, aparat Golgi mic, RE neted, mai rar granular, cteva mitocondrii
lizozomii prezeni sub form de granulaii azurofile, corpi multiveziculari, numeroi microtubuli i
microfilamente. - Membrana celular : oacoperit cu un strat redus de glicocalix, oprezint microvili
ovezicule de micropinocitoz
Aspectul MO i ME par s indice o celul mai puin activ - celul adormit. Limfocitul mic : - nu este o
celul adult terminal - se poate reactiva (transformare blastic), prin recirculaie la stimulare antigenic
Circuit :

227

- Se formeaz n organele limfoide, - ajung n circulaie - apoi n esuturi. - vine n contact cu un antigen, - l
recunosc graie receptorilor de suprafa - sufer un proces de recirculaie - apoi transformare blastic, devin limfocite imuno-competente. - n organele limfopoetice periferice, o n zonele timus- (limfocitele T) o
burso-dependente (limfocitele B).
- sufer procese de reorganizare ultrastructural i citologic, o devine celul activ, celul tnr
capabil : de diviziune, citodifereniere. o Aceste limfocite transformate blastic, imunoblaste, sunt celule
mari ( 12-15 m), au un nucleu : mare, rotund, eucrom, unul sau mai muli nucleoli. Citoplasma
bazofil : organitele mai ales cele de sintez (RER, aparat Golgi, mitocondrii
Citofiziologia. Limfocitele : - populaie heterogen, - caracteristici imunologice diferite, - nu pot fi
difereniate cu certitudine nici la MO i nici la ME, - doar prin anticorpi monoclonali. a.limfocite B bursodependente (timus independente); b.limfocite T timus-dependente c.limfocite ?O? sau nule
GANGLIONUL LIMFATIC - organ limfoid, - rol de filtrare, - plasat pe traiectul cilor limfatice.
Localizai : - pe traiectul vaselor limfatice

228

- solitari sau in grupuri ganglionare - Au mrimea unui bob de piper - form reniform sau turtit, - cu o
margine convex - ptrund vasele limfatice aferente - un hil cu dou vase limfatice eferente, arter, ven i
nervi.
- Dimensiunea : o variaz n funcie de localizare o starea de stimulare imunologic, o de la civa milimetrii
la centimetrii. MO : - ganglionul limfatic o capsul, o strom o parenchim.
Capsula - acoper organul - esut conjunctiv dens, o cu fibre colagene, o puine fibre elastice o rare fibre
musculare netede. o Pe faa convex este perforat de orificiile limfaticelor aferente. o Lng hil se ngroa
- con fibro-adipos. - emite septe conjunctive incomplete - divid zona cortical n loji larg deschise spre
medular (septe interfoliculare).
Stroma : - esut conjunctiv reticulat, o reea de fibre de reticulin i celule reticulare o Celulele : mari,
stelate cu prelungiri, secret fibrele de reticulin o Fibrele : o dispuse pe suprafaa celulelor o formeaz o
reea tridimensional o Reeaua prezint : ochiuri mai mari lax, sau mai mici dens,
Parenchimul : - esut limfoid organizat o noduli limfoizi, o infiltraii limfoide

229

- adaptate pentru limfopoiez, - sinusoide limfatice : o adapate pentru filtrarea limfei. n seciune histologic
- o zon cortical - o zon medular - ntre cele dou zone se nterpune zona paracortical (corticala
profund).
Corticala (corticala superficial sau corticala folicular) - esut limfoid dens - organizat n foliculi (noduli),
o cu limfocite dispuse sub form de aglomerri nodulare o esut limfoid lax (sinusuri limfatice). sinusul
marginal sau subcapsular, Foliculi limfatici: - foliculi primari, areactivi - foliculi secundari, reactivi.
a.Foliculii primari : - o aglomerare uniform de limfocite mici (limfocite B) - n repaus.
b.Foliculii secundari, - sunt predominani n viaa postnatal - zon central omai clar opalid la col. HE
onumit centrul germinativ sau centrul clar, conine limfocite B activate celule tinere limfoide
(limfoblaste sau imunoblaste). macrofage i celule dendritice foliculare. toate sunt celule mari,
citoplasm bogat, palid colorat nuclei eucromi
Periferic : - o zon ntunecat - dispus sub form inelar - format din limfocite B mici, - coroana
limfocitar. - celule dendritice foliculare, o depozitare i prezentatoare de antigene Foliculii secundari se
dezvolt : - stimul antigenic prelungit,

230

- formarea i proliferarea limfocitelor B imunocompetente


Paracorticala, cortexul profund sau teriar - o structur celular mai dens (esut limfoid difuz), - limfocite
T, - uneori stimulate (imunoblaste); - celule interdigitate prezentatoare de antigene - macrofage - venulele
postcapilare ale lui Schultze, ocu endoteliul cubic sau cilindric oabsena stratului muscular. oEndoteliul:
prezint receptori speciali de ghidaj rol de a controla ptrunderea limfocitelor
Medulara, - este format din esut limfoid dens, oorganizat n cordoane medulare, ose ramific ose
anastomozeaz -esut limfoid lax o sinusuri medulare, dispuse printre cordoane a. Sinusurile medulare : sunt o continuare a celor din cortical - nsoite de celule dendritice i macrofage o cu prelungiri ptrund n
lumen,
b. Cordoanele medulare - conin limfocite T i B, - numeroase plasmocite : o mature i active o secret
imunoglobuline o devin complect mature
Histofiziologia: 1. Limfopoieza i n mod secundar plasmocitogeneza. 2. Funcia de filtru n circulaia
limfatic. 3. Funcia de aprare prin fagocitoz i elaborare de anticorpi; 4. Funcia metabolic: ca rezervor
de proteine;
SPLINA - este un organ limfoid aezat pe calea circulaiei sanguine. - nvelit de o capsul fibromuscular o bogat n celule musculare netede.

231

- Din capsul: o pornesc de-a lungul vaselor trabeculele conjunctivo-musculo-vasculare o compartimenteaz


splina n loji piramidale cu vrful spre hil. - Stroma: o o reea de esut conjunctiv- reticular. - parenchimul
splinei este alctuit din: o pulpa alb o pulpa roie.
a. Pulpa alb: - esut limfatic dens - structuralizat n jurul sistemului arterial - tecilor perivasculare foliculilor limfatici numii "corpusculii lui Malpighi". - Foliculul splenic, o corespunde foliculului limfatic
ganglionar, centru clar, coroana limfocitar o central sau excentric are o arteriol,
o la periferie prezint: o zon marginal, o ntreptrundere a pulpei albe cu cea roie zon perifolicular,
care conine: o macrofage, o celule reticulare, o hemocitoblaste o plasmocite.
b. Pulpa roie: - esut limfatic lax o sinusuri venoase i capilare, o interstiiul intercapilaro-sinusal, cu o
populaie celular heterogen, hematii, limfocite, plasmocite, macrofage, granulocite.
Vascularizaia splinei: - determin histoarhitectura sa - artera splenic o se mparte n 7 - 9 arterele
intratrabeculare, cu pereii lipsii de adventiie,

232

ptrund n parenchim "artere goale". se nconjur cu teaca de esut limfoid, la nivelul bifurcaiilor
vasculare un nodul folicular splenic sau corpusculul Malpighi. la periferia corpusculului se ramific ntrun buchet de arteriole "penicilate"
n zona terminal fibrele musculare netede se aeaz epiteloid se continu cu capilarele postelipsoidale
de tip comun, care se vor continua o direct cu sinusurile venoase splenice (circulaia sanguin nchis din
splina contractat), o se deschid n spaiile interstiiale, (circulaia deschis din splina destins). Din
sinusurile venoase sngele se adun n venele trabeculare, se deschid ntr-o ramur a venei splenice.
Sinusurile venoase splenice: - au structura unui "butoi", - cu peretele alctuit din celule reticulo-endoteliale
(macrofagice) alungite - aezate paralel ntre ele (ca doagele butoiului), - la exterior de fibre reticulinice
dispuse n spiral - ntre celule rmn spaii prin care sngele poate veni n contact cu spaiile perisinusale.
FUNCIILE SPLINEI. - este "cimitirul globulelor roii" o macrofagelor care fagociteaz hematiile
mbtrnite. o fierul eliberat este depozitat de celulele reticulare i reticulo-endoteliale "funcia marial". organ limfopoetic, monocitopoetic i elaborator de anticorpi (funcia hematopoetic). - Splina este i un
rezervor sanguin - intervine n metabolismul potasiului, calciului, sulfului, apei, lipidelor, colesterolului, a
proteinelor i a glucidelor. - aprare o realizeaz o celulele stromale o limfocite ele elaboreaz i anticorpi.
ORGANELE LIMFOIDE CENTRALE Timusul - organ limfo-epitelial, - nepereche - situat n
mediastin Este nvelit: - conjunctiv fibroas, - bogat n adipocite. - Cu septele conjunctivo-vasculonervoase - mpart organul complet n lobi, lobuli.

233

Stroma: - celule reticulo-epiteliale Parenchimul - limfocite timice " timocite ". Lobul timic: - o zon
periferic o cortical o cu timocite numeroase o cu nucleii hipercromi, o determin o bazofilie marcat
- o zon central omedular ocu timocitele mai rare ozona apare mai clar (slab colorat). Citologic, celulele reticulare stromale (reticulo-epiteliale) o sunt mari, o stelate, o nucleu oval o expansiuni
citoploasmatice orealizeaz o reea
- Timocitele: o celule mici, o identice citologic limfocitelor. n medular "corpusculii lui Hassall": - celule
reticulo-epiteliale, - aplatizate, - cu nuclei picnotici, - dispuse n lamele concentrice, - ca un bulb de ceap. n centru conin mas eozinofil, ocelule degenerate, ouneori cu pigment osruri de calcar.
Timusul: - apare n timpul vieii embrionare, - se dezvolt la pubertate (30 50 g) - involueaz treptat. o sub
influena steroizilor sexuali
FUNCIILE TIMUSULUI - gland endocrin

234

o stroma reticulo-endotelial - organ imunolimfopoetic o limfocitele T.

SISTEMUL MACROFAGIC - MONONUCLEAR MONOCITELE - este un esut


"ubicuitar" - celule de forme i aspecte citologice variate, - dispersate n organism. TOATE celulele acestui
sistem au capacitatea de fagocitoz: - pigmeni, - substane organice, - medicamente, - de coloidopexie
(captarea particulelor coloidale electronegative) - poart numele generic de MACROFAGE.
Celula "STEM", monocitul. - prsete prin diapedez capilarele, - sufer un procese de maturare
(postmaturare) Monocitopoieza: - monoblastul, - promonocitul - monocitul.
1. MONOCITUL - cea mai mare celul din sngele periferic (15- 25), - n procent de 6-8 %. Citoplasma: o abundent, o uor bazofil, albastr-cenuie (ca fumul de igar) o granulaii azurofile
(lizozomi), o vacuole o bogat echipament enzimatic "specific": oxidaze, peroxidaze lipaze esteraze
specifice,
- Nucleul: o mare o reniform, o cu cromatina fin granular (lax) o nucleol greu vizibil.

235

2. MACROFAGUL - este o celul mare (90-120), - cu suprafaa cu numeroase expansiuni: o


pseudopode, o vluri, o lamelipode, o filipode. - nucleu: o excentric, o reniform o bogat n heterocromatin.
- n activitate citoplasma este bogat: o vacuole, o mitocondrii o lizozomi. Sunt rspndite n tot organismul:
1. histiocitul - macrofagul esutului conjunctiv; 2. celula Kupffer - macrofagul din ficat; 3. macrofagele
splenice; 4. macrofagele ganglionului limfatic; 5. macrofagele pulmonare; 6. osteoclastul - macrofagul
esutului osos; 7. Microglia - macrofagul esutului nervos.
Funciile macrofagelor - aprare nespecific i specific (imunitatea). - n procesul imunologic macrofagul
o "iniiaz" o "moduleaz". "Iniierea": - recunoaterea antigenelor, - fagocitarea lor - prelucrarea
materialului fagocitat. - transmite informaia preluat limfocitelor B "Modularea": - monokinelor, substane sintetizate - stimuleaz proliferarea limfocitelor i a altor macrofage, Funcie metabolic.

S N G E LE I LI M FA

236

Sngele - contituie compartimentul "circulant" al esutului sanguin, - rezultat din activitatea organelor i
esuturilor limfoide i mieloide. - Cantitatea de snge - reprezint 6 - 8 % din greutatea corporal - Culoarea
roie este datorat hemoglobinei, - Format: o elemente figurate o substan fundamental lichid "plasma".
Intervine n: - termoreglare, - transportor gaze respiratorii, - substane rezultate din digestia celular, substane de dezasimilaie; - hormoni; - anticorpi.
PLASMA SANGUIN: - este un lichid glbui, - omogen, - puin vscos, - cu gust srat - pH 7,3 - 7,4.
- Plasma sanguin: o conine ap (90%) o reziduuri uscate (10%) dintre care 9% sunt substane organice
azotate i neazotate 1% substane anorganice (Na, K, cloruri, carbonai).
LIMFA: - este produsul biologic (coloidal) - rezultat prin trasudarea plasmei la nivelul spaiilor interstiiale este mai srac n proteine (fibrinogen) - mai bogat n grsimi i cloruri. - vehiculeaz limfocite mici, puine celule limfo-reticulare, - elemente macrofagice - accidental, granulocite.

237

Cursul 8
ESUTURILE MUSCULARE - origine mezenchimal - sunt alctuite din celule caracterizate: o
funcional prin "contractibilitate i conductibilitate", omorfologic prin forme celulare alungite ("fibre"). - mai
conin i un esut conjunctiv bogat vascularizat i inervat Dup caracterele morfo-funcionale sunt: a. netede,
b. striate: scheletal cardiac
ESUTUL MUSCULAR NETED - formeaz musculatura viscerelor - media arterelor Caracterele
morfologice. Fibra muscular neted este: - fuziform, - o poriune central mai groas si capetele ascuite. lungimea ntre 15 200 m, - grosimea ntre 3 8 m - uterul gravid pot atinge 500m lungime
Structur i ultrastructur. Fibra muscular neted este nvelit de trei structuri: - sarcolema, - glicocalixul
- teac conjunctiv. Sarcolema: - prezint numeroase invaginri (cca. 7000 / celul) - sub forma unor
buzunrae numite "caveole" - vezicule pinocitare.
Glicocalixul: - mucopolizaharide - fibre de reticulin.
Teaca conjunctiv, - structura cea mai exterioar - format din fibre colagene, reticulare si elastice Nucleul:
- unic,

238

- hipocrom - central, - bastona cu axul lung orientat paralel cu cel al celulei.


Sarcoplasma - o zon perinuclear granulat, odatorit organitelor localizate la cele dou capete ale
nucleului, o ribozomi liberi, o mitocondrii o RER o REN, o aparatul Golgi o centru celular sunt slab
dezvoltai. - S-au descris i structuri particulare: o"corpi deni" ("leizomi"), formaiuni ovalare, aezate n
sarcoplasm o"cmpuri dense", ataate de sarcolem.
Citochimic - mioglobina - d culoare roie caracteristic, - incluziuni: o glicogen, o lipide, o pigmeni o
proteine: contractile (actina, miozina) proteine reglatoare (troponina i tropomiozina). S-au evideniat trei
tipuri de filamente: a. actin; b. miozin; c. intermediare.
a. Filamentele de actin: - suprafa neted, - sunt subiri (50), - orientate n axul lung al celulei, - paralele
ntre ele - cu o extremitate penetrant n corpii deni. b. Filamentele de miozin: - sunt mai groase (150),
- au suprafaa neregulat o brae laterale, - aezate printre miofilamentele de actin, - dispuse cu ambele
capete libere n sarcoplasm.

239

c. Filamentele intermediare (100), - de natur proteic, - leag corpii deni i cmpurile dense ntre ele, fr a penetra n aceste formaiuni, - ele realizeaz un schelet de rezisten intracitoplasmatic. Ca organizare,
ntr-o tunic muscular, - fibrele musculare netede sunt structuralizate n straturi (pturi), - celulele au o
dispoziie ordonat, - paralele ntre ele - aezate n aa fel nct poriunea cea mai ngroat a unei fibre vine
n raport cu extremitile ngustate ale fibrelor vecine.
HISTOFIZIOLOGIE. - transform energia chimic n energie mecanic - realizeaz o contracie
involuntar lent i prelungit, - mentin tonusul pereilor, - regleaz calibrul structurilor tubulare - asigur
deplasarea coninutului lor.
ESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL - reprezint cca. 40 % din greutatea corpului,
- localizare: o majoritate muchii scheletali o muchii limbii, o faringelui, o 1 / 2 superioar a esofagului
Caractere morfologice. Fibrele musculare striate se prezint sub forma: - cordoane, - cu extremiti rotunjite,
- rar ramificate (limb). - Lungimea lor variaz: 1 40 mm 120 mm n muchiul croitor, - diametrul 10 100m.
STRUCTURA I ULTRASTRUCTURA. - nveliul celular este alctuit: osarcolem, oglicocalix
oteaca conjunctiv. Membrana plasmic - "caveole"

240

- reele tubulare cu direcie transversal, o"sistemele tubulare transversale" sau "T". - Nucleii: o foarte
numeroi, o ovalari o cu axul paralel cu cel al fibrei, o aezai imediat sub membrana celular. o hipercromi
o cu 1 - 3 nucleoli.
- Sarcoplasma: o acidofil, o abundent i mai dens periferic, o conine organite mitocondrii, aparatul
Golgi paranuclear, lizozomi o incluziuni glicogen, lipide, pigment de uzur
- Ribozomii lipsesc, - RENeste bine dezvoltat, orealiznd n jurul miofibrilelor un "sistem tubular
longitudinal" onumit sistemul "L" DECI fibra striat conine 2 sisteme tubulare: - sistemul "L" orealizat de
REN - sistemul "T" aferent sarcolemei. - ntre cele 2 sisteme se stabilesc relaii de contact, - compelxe
structurale numite "triade": o formate dintr-un tub central ("T") oflancat de ambele pri de saci terminali,
provenii din sistemul L.
- La aceste nivele de contiguitate, are loc procesul de CUPLARE a "excitaiei" (ajuns aici prin sistemul T al
sarcplemei) cu "contracia" (transmis miofibrilei prin sistemul L - depozitul de Ca ++).
MIOFIBRILELE: - sunt elemente contractile - aspect heterogen ( 2 - 5m) - alternare regulat de
discuri clare i discuri ntunecate.

241

- Discurile aezate alternativ "n registru" - confer aspectul striat al celulei.


- Coloraia cu hematoxilin feric o discului clar: n 2 segmente egale membran ntunecat - membrana
"Z". o discul ntunecat submprit n dou o band clar "stria H" (Hensen) conine n centrul ei o
linie mai ntunecat - membrana M.
SARCOMERUL, (csua lui Krause) - considerat unitatea de contracie - cuprins ntre 2 membrane Z
succesive - lung de 2,5 3 m - format dintr-un disc ntunecat central, flancat de o 1/2 de disc clar. ME
sarcomerul este alctuit din: - miofilamente - dispuse paralel Miofilamente MIOZINICE: - groase - 100 150, - lungi de 1,5 m, - dispuse paralel n banda ntunecat. - miofilamentele miozinice emit "puni
radiare" spre filamentele de actin.
Miofilamentele ACTINICE: - lungi 2 m , - sunt mai subiri 50, - fixate cu un capt pe membrana Z, traverseaz n lung semidiscul clar - ptrund n periferia discurilor ntunecate, oprintre filamentele de
miozin o6 filamente de actin aezate n colurile unui hexagon onconjoar un filament miozinic central,
odin care pornesc punile radiare spre filamentele de actin.
Banda H: - reprezint banda central a discului ntunecat - lipsit de miofilamente actinice.
HISTOFIZIOLOGIE.

242

- Fibra scheletal este organizat pentru producerea unui lucru mecanic - n cursul procesului de contracie
ovoluntar, orapid ode scurt durat, ope seama energiei chimice depozitat n ATP
Teoria GLISRII: - explic mecanismul contraciei - schimbare n poziia intersarcomeric a celor 2 seturi
de miofilamente (actina i miozina). - n timpul contraciei: o filamentele de actin alunec printre cele
miozinice, o ptrunznd mai adnc n banda ntunecat. o discul clar devine mai ngust, o sarcomerul se
scurteaz. MUCHIUL SCHELETAL, - modul de structuralizare a fibrelor striate, - dispuse paralel - legate
ntre ele print-un esut fibroconjunctiv.
Muchiul ca organ: - este nvelit ntr-o teac conjunctiv (vase, nervi) - epimisium, - din care pornesc septe
conjunctive numite " perimisium" o ce vor compartimenta muchiul n fascicole de fibre primare,
secundare, teriare - fibra striat este mbrcat ntr-o teac fin conjunctiv "endomisium".
JONCIUNEA dintre muchi i tendon, - transformare progresiv a fibrelor musculare n fibre tendinoase aderare reciproc dintre sarcolem i fibrele tendinoase Vascularizaia: - arteriolele ptrunse transversal prin
epimisium - capilarizeaz la nivelul endomisiumului. - Capilarele se dispun longitudinal de-a lungul fibrelor,
- cu anastomoze transversale frecvente.
- Inervaia motorie a fibrelor striate este asigurat: - de fibrele motorii ale nervilor spinali i cranieni. sinaps neuromuscular, - o "unitate motorie" Inervaia senzitiv este realizat prin:

243

- fibre care pornesc de la receptorii musculari: o fusul neuro-muscular, o fusul neuro-tendinos o fibre
nervoase libere.
ESUTUL MUSCULAR STRIAT DE TIP CARDIAC - celule musculare striate "lucrtoare"
- formeaz "miocardul comun" - celule musculare de tip embrionar -"sistemul excito-conductor".
MIOCARDUL COMUN, - formeaz mpreun cu atmosfera fibro- vasculo-nervoas, peretele contractil al
inimii. Caractere morfologice. Celula miocardic - forma cilindric, - cu extremiti bifurcate, - lungime
de 50 100 m, - diametrul variaz o funcie de vrst o starea funcional a inimii
STRUCTURA I ULTRASTRUCTURA nveliul: - sarcolem, - glicocalix, - teaca conjunctiv. La
nivelul extremiti sarcolema prezint: - realizeaz strii "n scar"
STRIAIUNILE SCALARIFORME ale lui EBERTH. - sunt zone joncionale specializate, - un contact
intercelular, alctuit din apropierea celor 2 plasmaleme - ngroate i cu numeroase: o interdigitaii o
desmozomi.
- Pe faa lor sarcoplasmic exist o substan mai dens pe care se inser miofibrilele. - Pe pereii laterali sau descris complexe joncionale ("nexus"). Nucleul: - unic, - central, - form alungit

244

- cu capetele drepte, - bogat n granule grosolane de cromatin (hipercrom) i nucleol.


Sarcoplasma: - perinuclear: o organite comune multe mitocondrii, aparat Golgi mic incluziuni (lipide,
glicogen, lipofucsin). - O fibr miocardic conine aprox. 100 de miofibrile - dispuse n fascicole paralele nconjurate de sarcoplasm.
- Microfibrilele prezint striaiuni transversale cu benzile A, I, Z, M i H, - similare ca structur i
ultrastructur celor descrise la fibra scheletal - sistemele tubulare "T" i "L" au aceiai origine o sunt mai
slab organizate, o realiznd n zonele de contact diade o un tub T i o cistern L.
MIOCARDUL SPECIFIC - esutul nodal: - nodul sinoatrial - nodul atrioventricular - 3 fascicole
internodale - fascicolul Hiss i ramurile sale (stng i drept) - reeaua lui Purkinje Sistemul
excitoconductor: - heterogenitate celular - celule mici, - bogate n sarcoplasm, - conin puine miofibrile,
o aezate periferic i dezordonat, o cu striaiuni transversale slab vizibile.
Celulele esutului nodal se difereniaz prin funcia lor: - celulele P care particip la "realizare ritmic a
impulsului bioelectric", - celulele Purkinje conducerea impulsurilor
INIMA A. Endocardul, - cptuete cavitile inimii - este format dintr-un endoteliu ocontinuarea celui
vascular, ostratul subendotelial,

245

ngust, bogat n fibre colagene fine, n profunzime un strat fibro-musculo-elastic (fibre musculare
netede). - strat subendocardiac, oun esut conjunctiv lax conine limfatice, vase, nervi, esutul excitoconductor, se continu cu endomisiul fibrelor miocardice.
B. Miocardul, - fibre musculare cardiace "lucrtoare" odispuse n coloane paralele, ontre celule stabilinduse raporturi de contiguitate oprin extremitile lor ramificate (miocardul comun). o Miocardul atrial: este
mai subire, o Miocardul ventricular: este mai gros. o celulele esutului nodal care formeaz sistemul
excito-conductor al inimii.
C. Pericardul, - capsul fibroas - seroas (foia visceral) ocare mpreun cu epicardul o delimiteaz
cavitatea pericardic o un mezoteliu o strat conjunctiv, fibro-elastic, o sub care se afl stratul subepicardic
fibro-conjunctiv ce leag epicardul de miocard.
Inervaia inimii: - origine extrinsec, o vagului (inhibitoare), o simpaticul cervical - origine intrinsec: o
esutului nodal - ambele realiznd plexuri intracardiace o subpericardic, o miocardic, o subendocardic Fibrele nervoase aferente o pornesc din receptori arboriformi sau n form de ghem.

VASELE SANGUINE

246

o Arterele, o venele o capilarele - au o structur caracteristic adaptate dup localizare i cerinele


funcionale. SISTEMUL CAPILAR - tuburi endoteliale, - intercalate ntre sistemul arterial i venos, cu diametre ntre 6 - 30 m, - lungimea pn la 1 mm, - realiznd reele
STRUCTURA I ULTRASTRUCTURA a. peretele capilar b. esutul conjunctiv pericapilar.
a. Peretele capilar: - un endoteliu, - membran bazal, - spaiu endotelial. Endoteliul: - epiteliu simplu
pavimentos, - cu celule de form romboid, - alungit n sensul axului capilar - contur festonat. - proemin n
poriunea central a capilarului
- Nucleul: ounic, ocentral ovoid obogat n cromatin. - Citoplasma: osrac n organite comune REN,
aparat Golgi, mitocondrii, lizozomii i ribozomii ocelulele solidarizate prin complexe joncionale.
Marginile pot fi adiacente sau suprapuse. Endoteliul poate prezenta pori intra i intercelulari "deschii"
"nchii" printr-o diafragm

247

MEMBRANA BAZAL, - lam bazal amorf, de natur polizaharidic (PAS pozitiv), o fin
fibrilar - o lam reticular (fibre de reticulin). - n grosimea lamei mucopolizaharidice se gsesc: o rare
celule mari numite pericite, Membrana bazal este: - structur dinamic, - adaptabil morfo-funcional
rolului ei mecanic (de suport i rezisten) - selectiv pentru ap i molecule mici.
SPAIUL SUBENDOTELIAL: - situat ntre endoteliu i membrana bazal - ocupat de un material amorf poate conine microvilozitile celulelor endoteliale i pseudopodele histiocitelor pericapilare. b. esutul
conjunctiv pericapilar, - nconjoar capilarul ca o adventiie - format din fibre colagene i reticulare fine fibroblaste i macrofage. - Macrofagele trimit prelungiri citoplasmatice ce plutesc n lumenul capilar,
facilitnd procesele de pinocitoz i fagocitoz.
CLASIFICAREA CAPILARELOR - TIPURI DE CAPILARE a. sanguine; b. limfatice; c.
sinusoidale. a. CAPILARELE SANGUINE sunt de 2 tipuri: 1. capilarele arterio-venoase - vase
prefereniale - leag direct arteriolele cu venulele - au fibre musculare netede de-a lungul peretelui lor inervaie - circulaie activ la nivelul lor;
2. capilarele adevrate, - interpus ntre segmentele arteriolare i venoase ale vaselor prefereniale. - Au
structura tipic a capilarului, - fr componentele musculare i nervoase, - circulaia este de tip "pasiv". Capilarele adevrate pot avea: oun perete continuu ocu endoteliu i membran bazal nentrerupt
o"capilarele comune": retin, muschi, plaman, tegument - un perete cu endoteliu discontinuu

248

- capilare fenestrate o glomerulul renal, o glande endocrine, o mucoasa digestiv.


b. CAPILARELE LIMFATICE - au o structur similar capilarelor sanguine - diametrul este mai mare, peretele mai subire i mai slab structuralizat. c) CAPILARELE SINUSOIDE - sunt vase particulare, adaptate unei circulaii lente, - care favorizeaz contactul intim i schimburile dintre snge i esuturile foarte
active metabolic o glande endocrine, o organe hematopoietice, o ficat. - lumen cu calibru mai mare anfractuos, - delimitat de un endoteliu i membrana bazal discontinue.
Sistemul arterial - endartera (intima), - media - adventiia. n raport cu structura mediei i cu calibrul lor a.
artere de tip elastic (mari); b. arterele de tip muscular (mrime medie) c. artere mici, arteriole.
a. ARTERELE DE TIP ELASTIC - peretele este relativ subire fa de calibrul vasului. INTIMA (10%)
sau endartera - endoteliu cu celule: o plate, o poligonale; o strat subendotelial: srac n fibre colagene, cu
fibre elastice dispuse longitudinal cteva fibroblaste, macrofage, fibre musculare netede; limitanta
elastic intern, compus din 2-3 lame elastice fenestrate.
MEDIA (80%) sau tunica elastic - este cea mai bine reprezentat, - format din 40-80 lame elastice
fenestrate dispuse concentric.

249

- Spaiile interlamelare sunt ocupate de substan fundamental mucopolizaharidic, - n care sunt incluse
fibrocite i fibre musculare netede cu traiect spiralat. ADVENTIIA (10%) - este subire, - slab
structuralizat, - esut conjunctiv, fibre colagene i elastice cu un traiect dezordonat (spiralat).
b. ARTERELE DE TIP MUSCULAR - Peretele lor este relativ gros, - datorit mediei n care predomin
esut muscular neted. INTIMA (5-10 %) - este alctuit din cele trei straturi: oendoteliu, osubendoteliu
olimitanta elastic intern - foarte evident, groas i format din fibre (lame) elastice cu traiect ondulat.
MEDIA (50%) sau tunica muscular - fibre musculare netede, - dispuse n 10-40 straturi circulare. - esut
conjunctiv redus. ADVENTIIA (40-45%) - relativ groas, - fr s depeasc grosimea mediei, - este
format dintr-un esut conjunctiv lax - limitant elastic extern.
c. ARTERIOLELE - sunt artere musculare mici - peretele de 2-3 ori mai gros dect lumenul. INTIMA endoteliu - membrana limitant intern. MEDIA - 1-5 straturi de fibre musculare netede, - fibre elastice fine
i fibre reticulinice. - Limitanta elastic extern o slab structuralizat o lipsete la cele mici. ADVENTIIA de aceeai grosime cu media, - esut conjunctiv lax
SISTEMUL VENOS -tunici similare cu cele ale arterelor,

250

-prezint un lumen mai larg -perete mai subire, slab structuralizat, -prin reducerea elementelor musculare i
elastice din medie. -Stratul subendotelial i limitantele elastice sunt slab reprezentate sau chiar absente, adventiia este mai dezvoltat dect la artere. Clasificarea venelor se face n raport cu calibrul i structura
peretelui lor n: 1. venule; 2. vene de mrime mic; 3.vene de mrime medie; 4.vene mari.
VENELE de mrime MEDIE: - Intima lor este subire (5%), ostratul subendotelial i limitanta elastic
intern slab reprezentat. - Media (15%) este format din fibre musculare netede dispuse circular, fibre
colagene i elastice. - Adventiia (80%) esut conjunctiv lax VENELE MARI: - intima oendoteliu i
subendoteliu constant, - media subire preponderent din fibre colagene circulare i rare fibre musculare. adventiia bine dezvoltat este format din esut conjunctiv lax, cu fascicule de fibre musculare i fibre
elastice abundente.

251

Cursul 9

ESUTUL NERVOS - are origine ectodermic, - este alctuit din celule nalt difereniate: o
neuroni pentru funcia de excitabilitate i conductibilitate o celule gliale elemente auxiliare o elemente
tisulare nespecifice mezenchimale esut conjunctiv, vase, nervi - mpreun formeaz organele
sistemului nervos central i periferic.
NEURONUL Neuronul - este unitatea specific: o embriologic, o genetic, o anatomic, o trofic, o
funcional o patologic a esutului nervos. - Este format din: o corpul celulei "pericarionul" o 2 tipuri de
prelungiri: axon dendrite.
Mrime: variabil - 135 (n. radiculari somatomotori medulari) - 4 - 9 (cel. granulare cerebelare). Localizat: substana cenuie a sistemului nervos central - ganglioni spinali / vegetativi - organelor de sim.

252

Forma: - sferic ocel. pseudounipolare, - fuziform ocel. bipolare, - piriform ocel.Purkinje, - piramidal
ocel. piramidale ale creierului, - poliedric i stelat ocel.radicular
PERICARIONUL: - nucleul, - masa citoplasmatic "neuroplasma" oorganitele nespecifice specifice membrana celular "neurolema". Membrana plasmatic: - este foarte fin ( 75 ), o structur trilaminar,
o lipoproteic, o dublat la exterior de membranele celulelor gliale (satelite). o Neurilema se continu la
nivelul prelungirilor celulare, axon, dendrite.
Nucleul: - voluminos, - unic - de obicei central - aspect veziculos, - srac n cromatin, - 1 - 2 nucleoli
Citoplasma: - vscoas, - abundent, - slab colorabil - organite celulare comune: o aparat Golgi

253

o mitocondrii mici o lizozomi. o Centrozomul este prezent doar n celulele nervoase tinere (neuroblaste). o
Celulele adulte fiind de tip "permanent" nu se multiplic astfel c centrul celular fie c lipsete, are un
aspect rudimentar.
Organitele SPECIFICE: a. granulaiile lui Nissl; b.neurofibrile; c. neurotubuli. a. Corpusculii Nissl substana tigroid, - aspectul granular - dispoziia i numrul lor variaz o cu capacitatea funcional a
neuronilor o Pot fi mari i dispuse n toat citoplasma (cel. motoare somatocrome), o ajung n prelungirile
dendritice o lipsesc n: - axon (conul de emergen)
ME - formai din reticul endoplasmic rugos, - cu numeroi poliribozomi ataai, - cu bogat coninut de ARN,
odenot o sintez intens de proteine. b. Neurofibrilele - filamente, - o reea complicat n jurul nucleului cu extindere n ambele tipuri de prelungiri ounde sunt ns ornduite n fascicole longitudinale. ME neurofilamente - 60 - 100 - proteine cu o componen fosfolipidic.
Rol: - mecanic ode susinere schelet celular ofuncional

254

metabolic
c. Neurotubulii, - evideniai n ME - formaiuni cilindrice, - prezente n: o neuroplasm, o prelungiri o
numeroi n conul de emergen al axonului
- Prin micrile pulsatile pe care le execut o rol n circulaia intracitoplasmatic a proteinelor sintetizate n
granulaiile Nissl o modificrile de potenial electric la nivelul membranei. - Incluziuni: - pigmentul galben o
granule de lipocrom o crete cu vrsta, - pigmentul melanic i de fier, - incluziunile de lipide i glicogen
PRELUNGIRILE NEURONULUI, a. dendritele b.axonul.
a. Dendritele - expansiuni citoplasmatice, - unice / multiple, - groase la origine, - care se divid dictomic, n
numeroase ramuri fine. - Acoperite de o membran plasmic (dendrolema) o numeroase asperiti, o
varicoziti la suprafa denumite "spini" (sinapse). - conin o corpi Nissl, o neurofibrile, o mitocondrii o
microtubuli.
- Funcional ele conduc impulsul nervos: o spre celul "celulipet", o realizeaz legturi sinaptice cu celulele
vecine b. Axonul:

255

- prelungire unic, - lung, - subire, - neted - la origine prezint o dilatare conic: olipsit de corpi Nissl o
bogat n neurotubuli o "con de emergen". - Nu se ramific - emite colaterale, - se termin prin ramificaii
fine i butonate (telodendru).
- Axonul: o este nconjurat de o plasmalem (axolem), o conine axoplasm mitocondrii, microtubuli
neurofibrile. Funcional axonul: - conduce influxul nervos de la celul spre periferie (celulipet).
CLASIFICAREA NEURONILOR se face dup: 1. form, talie i numrul prelungirilor; 2. funcie.
Dup primul criteriu sunt: a. neuroni unipolari - cu o singur prelungire (axonic) ocel. amacrine din retin;
b.neuroni pseudounipolari - celule iniial bipolare, - axonul i dendrita s-au alipit pe o mic poriune, - ca o
unic prelungire ocare apoi se bifurc n 2 ramuri: o dendrit un axon;
c. neuroni bipolari - au form ovalar, - prezentnd o dendrit i un axon la polii opui

256

o retin, o mucoasa olfactiv d. neuroni multipolari - form stelat o dat de numeroasele prelungiri
dendritice o 1 axon o cel. Radicular
Dup funcii neuronii pot fi: a. motori, b.senzitivi, c.de asociaie, d.neurosecretori
FIBRELE NERVOASE Localizate n: - sistemul nervos: o central o periferic, - sunt prelungirile
pericarionului onvelite n teci Dup originea lor aceste fibre nervoase pot fi: - centrale - periferice,
Dup structura: - mielinice - amielinice. Fibra nervoas periferic mielinic - structura cea mai
complex, - conine n interior neuritul o axonul o dendrita, - acoperit de 3 teci: 1. teaca de mielin; 2. teaca
Schwann; 3. teaca Henle.
1. Teaca de mielin - structur tubular - de natur lipoproteic ocolorat cu hematoxilin feric

257

o tetraoxid de osmiu apare neagr. - Lipsete n poriunea iniial i terminal a fibrei. - Teaca este
discontinu, o format din segmente cilindrice o aezate moniliform, o desprite prin "strangulaiile lui
Ranvier" la nivelul lor iau natere colateralele axonului.
ME - teaca de mielin prezint o structur lamelar. - Lamelele rezult din rsucirea n jurul neuritului - a
celulei Schwann (membrana celular). - Strangulaiile lui Ranvier o zona de "angrenare" dintre 2 celule
Schwann nvecinate. Rol: - de protecie, - trofic - asigur conducerea influxului nervos, - formnd o barier
pentru ionii necesari acestui proces.
2. Teaca glial a lui Schwann: - un strat ce reprezint restul celulei Schwann o nucleu, citoplasm o rmas
dup ce a format teaca de mielin. 3. Teaca conjunctiv endoneural (Henle), - este singura nvelitoare
continu, - format din fibre de o reticulin, o elastice o substan fundamental o rare celule conjunctive.
Are rol: - mecanic o de rezisten - de reglare a proceselor de permeabilitate. Fibra nervoas periferic
amielinic, - fibrele Remak - caracteristic nervilor vegetativi, - este fibra lipsit de teaca de mielin, nvelit numai de teaca glial i endoneural (cenuie).

258

Fibra nervoas central - este lipsit de teaca glial, - o ligodendroglia (satelit) care a format teaca de
mielin rmne la distan, - numai n contact cu neuritul (nu-l acoper)
Fibra central poate fi: a. cu mielin b. amielinic, " fibrele goale" din substana cenuie.
TERMINAIILE NERVOASE PERIFERICE 1. terminaii senzitive 2. terminaii motorii. I. Terminaiile
nervoase senzitive - aferente - sunt asociate cu unele epitelii / diferii receptori. Expansiunile dendritice pot
fi: a. "libere" - stele sau butoni o reeaua lui Langerhans, o expansiunile iederiforme - adaptate pentru
excitaiile dureroase;
b. "ncapsulate" realiznd: - corpusculi senzitivi, - fibra nervoas receptoare este protejat de o capsul
conjunctiv o corpusculul Vater - Pacini, o corpusculul Meissner, o corpusculul Golgi - Mazzoni, o
corpusculul Kraus, o corpusculul Ruffini o corpuscul termoreceptor. II. Terminaiile nervoase motorii sunt
terminaiile nervilor motori (axoni) care pot fi somatice cnd intr n constituia sinapsei neuromusculare
(placa motoare), sau vegetative, asigurnd inervaia viscerelor.
SINAPSELE - Raporturile de contiguitate dintre: o 2 celule nervoase, o dintre neuroni i organele efectoare
sau receptoare, o se realizeaz prin intermediul unor structuri speciale numite sinapse Raporturile nervoase
pot fi de tip terminal

259

o axon - muchi, o axon glande - intercalare, o dintre 2 sau mai muli neuroni.
Sinaps interneuronal este format - component presinaptic, - component postsinaptic, - spaiu sinaptic
(fanta sinaptic). a. Componenta presinaptic, - expansiunea terminal axonic o butonul presinaptic o
0,3 - 5m, odelimitat de o axolem omembrana celulei gliale.
Conine cteva mitocondrii, numeroase microvezicule ( 200 - 650m), pline cu mediatori chimici
acetilcolina noradrenalina neurofibrile care se termin la baza butonului. b. Componenta postsinaptic
(membrana postsinaptic) - are aspect variabil, - reprezentnd o dendrit, - corp celular. Membrana
postsinaptic - prezint cteva cisterne, - mitocondrii - rare agregate ribozomale.
c. Fanta sinaptic - plasmalema butonului terminal, - plasmalema componentei postsinaptice, - ngroate , lipsite de dublura glial, - cu interdigitaii ntre care exist un spaiu fin: o cu material proteic, electrodens o
desmozomi.
Mecanismul de transmitere a influxului nervos este de natur:

260

o electric o chimic. - Const n eliberarea mediatorului n spaiul sinaptic - captarea de receptorii


"specifici" de pe membrana postsinaptic, - modificnd permeabilitatea membranei (postsinaptice) o pentru
ionii de K+ i Na+ - depolarizarea membranei postsinaptice, o cu apariia unui potenial de aciune (influxul
nervos) o ce se va transmite apoi de-a lungul membranei efectorilor.
NEVROGLIILE Celule "satelite", nconjur - pericarionul - prelungirile sale rol: - protecie - susinere, trofic, - metabolic, - aprare - reparare a esutului nervos (cicatrice), - sintez a mielinei. Interpuse ntre
neuroni i spaiile intercelulare,
forma : - stelat - numeroase prelungiri, citoplasma conine un nucleu vizibil, - gliofibrile - organite care le
asigur o mare capacitate mitotic i proliferativ. CLASIFICAREA NEVROGLIILOR A. macroglia, origine neuroectodermic B. microglia - origine mezenchimal, - face parte din sistemul macrofagic.
A. Macroglia, 1. macroglia de tip central, reprezentat prin: - astroglia protoplasmatic o substana
cenuie,

261

- astroglia fibrilar o din substana alb, - oligodendroglia o sinteza tecii de mielin a fibrei nervoase
centrale 2. macroglia de tip periferic - celula Schwann o sinteza tecii de mielin a fibrelor nervoase periferice
- celula satelit 3. glia ependimar - sinteza lichidului cefalo-rahidian.
B. Microglia (Hortega) - se afl n ambele substane, - corp mic - cu 2 - 3 prelungiri subiri, - puternic
ramificate - cu suprafaa presrat cu nodoziti - Nuclei: o hipercromi, o foarte mobile, o capabile de
fagocitoz i ultrafagocitoz "Barierei hemato-encefalice" - Astrocitele emit prelungiri n form de plnie nconjoar capilarele, - nvelesc complet pericarionii i prelungirile lor

262

O R G A N E L E - format din 2 sau mai multe esuturi, - asociate n vederea ndeplinirii unei anumite
funciuni. S I S T E M U L N E R V O S SISTEMUL NERVOS PERIFERIC: Format: - nervii periferici,
- expansiuni ale neuronilor motori i senzitivi - din ganglionii nervoi o cranieni, o spinali, o vegetativi
A. NERVII PERIFERICI, Sunt formaiuni anatomice, - fibre nervoase - organizate n fascicule paralele.
La exterior este nconjurat - capsul conjunctiv - esut conjunctiv lax - epinerv, o structuri colagene,
reticulinice i elastice, o cteva celule adipoase, o vase i nervi. - travee conjunctive care separ fasciculele
mai mici (nervii elementari), constituind perinervul, o format din lamele conjunctive,
o tapetate pe ambele fee cu celule turtite (aspect endoteliform), o rolul barierei de protecie. - Fiecare fibr
nervoas este mbrcat ntr-o teac endoneural, desprins din perinerv.
B. GANGLIONII NERVOI. 1. Ganglionul spinal - aezat de-a lungul rdcinii posterioare a nervilor
rachidieni. - nvelii ntr-o capsul conjunctiv - conin cuiburi de celule nervoase o aezate periferic fascicule de fibre nervoase o central. - Neuronii pseudounipolari

263

o au talie mare o rotunzi sau ovalari, o nucleu mare, central veziculos.


o n jurul pericarionului capsul conjunctiv celule turtite de natur glial numite satelite. - Fibrele o
situate central o mielinice, o de origine: endogen, exogen. 2. Ganglionii cranieni, au structur similar
cu a ganglionilor spinali. 3. Ganglionii vegetativi o simpatici o parasimpatici - organizai identic cu
ganglionul spinal
o neuronii multipolari motori talie mic cu un nucleu (rar doi) situat excentric. o Capsula perineuronal
este subire i tapetat de celule gliale satelite. oExist i un numr mic de neuroni bipolari. oFibrele
nervoase: amielinice mielinice, aezate central, aferente eferente.
SISTEMUL NERVOS CENTRAL A. MDUVA SPINRII STRUCTURA HISTOLOGIC a mduvei
spinrii.

264

I. SUBSTANA CENUIE format din: - pericarioni, - prelungirile acestora, - amielinice (culoarea


cenuie); - celule gliale opredominena gliei protoplasmatice - reea vascular. - Canalul ependimar este
cptuit cu celule gliale ependimare.
Coarnele anterioare: 1. neuroni somatomotori, - multipolari, - mari - n care corpii Nissl i neurofibrilele
sunt foarte bine reprezentate.
2. neuronii de asociaie, - cordonali sau celule funiculare a. multipolare mici, o cu puine neurofibrile i
corpi Nissl. o Axonul lor trece n substana alb i se bifurc n ramuri ascendente i descendente, o realiznd
legturi modulare intersegmentare b.celule Golgi II, o mici, o cu prelungiri scurte, o nu prsesc substana
cenuie o realizeaz legturi ntre diferii neuroni somatomotori.
COARNELE POSTERIOARE - neuroni de asociaie o senzitivi, o celule mici, o cu substan tigroid
pulverulent. COARNELE LATERALE - neuroni vegetativi o bipolari sau multipolar, o dimensiuni medii,
o cu nucleu mare, o substan Nissl pulverulent perinuclear i n blocuri periferic.
II.SUBSTANA ALB - fibre mielinice

265

- puine amielinice, - organizate n cordoane: cu origine: o exogen o endogen - Septuri conjunctive fine: o
separ cordoanele medulare o conin capilare o numeroase celule gliale.
D. CEREBELUL I SCOARA CEREBELOAS HISTOLOGIC, - nucleii o neuroni mari,
multipolari bogai n pigment galben de uzur, o neuroni mici. o se termin axonii celulelor Purkinje cu rol
inhibitor o Axonii lor formeaz cile cerebeloase.
SCOARA CEREBELOAS - neuroni - prelungirile lor, - celule gliale - elemente conjunctivo-vasculare.
Stratul superficial STRATUL MOLECULAR, o predominent fibrilar, o puini neuroni stelai mici situai
superficial, o sau mari, stelai, localizai profund o Ambele celule au rol de asociaie, o prelungirile
celulelor stelate mici orientate orizontal rmn n stratul molecular,
o celulele mari prin axonii coboar i nconjoar corpul celulei Purkinje alctuind un "coule" (panera).
rol inhibitor asupra celulelor ganglionare.

266

Stratul intermediar STRATUL CELULELOR PURKINJE, - celule mari - form de par, - baza
ndreptat n jos. - Ramificaiile dendritice, o arborescente, o dispuse n spalier, o ptrund n stratul
molecular, o stabilesc contacte cu celulele de aici o prelungirile axonice ascendente ale celulelor glanulare
(ajunse aici). o Axonii ajung pn n nucleii cerebeloi o n jurul dendritelor celulelor Purkinje se termin
fibre nervoase "agtoare" cu efect de stimulare asupra neuronilor Purkinje.
Stratul profund - STRATUL GRANULAR, - mai gros - bogat n celule. - celule de asociaie: a. neuroni de
tip Golgi I i II; b. celule granulare, o numeroase, o mici o multipolare, o nucleu rotund, o cromatin n reea
o 1-2 nucleoli.
o Au axon lung, urc pn n stratul molecular, unde se ramific n T sinapse cu dendritele celulelor
Purkinje, efect excitator. Dendritele lor fac sinaps cu fibrele "musciforme" ascendente (aferente).
SCOARA CEREBRAL (CORTEXUL). - substan cenuie situat periferic (scoara cerebral) - mase
neuronale situate paraventricular, o alctuind nucleii bazali - Substana alb, o dispus la interior

267

fibre mielinice i amielinice. - Grosimea ei este cuprins ntre 2 - 4 mm, - conine mediu 14 milioane de
neuroni - bogat reea glial (6 celule gliale pentru un neuron).
Neuronii sunt de dou categorii, - motori o celulele piramidale o fusiforme), - de asociaie i recepie o
celulele Cajal, o celulele granulare mici, o celulele Martinotti, o implicai n activitatea nervoas superioar:
analiz, sintez memoriei.
CITOARHITECTONICA 6 straturi: I. stratul molecular - de asociaie, - dispus sub meninge, - bogat n
structuri fibrilare, - puinele elemente celulare ocelule stelate ale lui Cajal axoni orizontali, dendritele
ramificate n acelai strat. o stabilesc contacte cu axonii celulelor Martinotti dendritele celulelor motorii;
II. stratul granular extern, - alctuit din celule: omici, oglobuloase (asociaie) octeva celule piramidale
mici, a cror dendrite ajung n stratul molecular, axonul n straturile profunde (V - VI);
III. stratul piramidal extern,

268

- bogat n celule piramidale: omici superficial omijlocii profund, - realizeaz conexiuni cu alte arii
cerebrale;
IV. stratul granular intern, - "staia major de recepie" - "platform de descrcare" (cile aferente). Conine: ocelulele Martinotti, ocelule stelate Cajal oelemente piramidale;
V. stratul piramidal intern - celule piramidale mari, o celule gigante (60 - 80 m) o aezate n cuiburi
(cuiburile Betz) - celule Martinotti. - Axonii - cile piramidale;
VI. stratul polimorf, - este adiacent substanei albe, - populaie celular heterogen, - neuroni motori o
piramidale, o fusiformi, - celule de asociaie o granulare, o Martinotti, o Cajal - fibre care prsesc sau
ptrund n scoar. - unde predomin neuroni motori o straturile III, V, VI o se elaboreaz i se transmit
influxurile nervoase descendente.
- Straturile I i II sunt predominant de asociaie, o stabilind conexiuni intercorticale. - Stratul granular intern
(IV) o reprezentnd staia major de recepie

269

Legat de origine filogenetic i adaptrile funcionale, - scoara primitiv (alocortexul, paleocortexul) o este
incomplet structuralizat, o format din 2 - 4 straturi, - izocortexul (neocortexul) o structuralizat n 6 straturi,
Substana alb: - fibre mielinice: o de proiecie aferente eferente; o de asociaie scurte lungi; o
comisurale corpul calos. esutul glial cuprinde toate tipurile de macroglii i microglia.

270

Cursul 10
GLANDELE ENDOCRINE 1. glande permanente - bine individualizate anatomic (tiroida,
suprarenala, hipofiza, epifiza, paratiroidele); 2. glande endocrine mici, - dispersat n alte organe (insulele lui
Langerhans, celulele foliculino i luteinosecretoare); 3. glande endocrine tranzitorii (placenta, corpul
galben). Produsul de secreie al glandelor endocrine hormon Sunt substane biologice active acioneaz n
cantiti foarte mici i la distan de locul lor de formare, moduleaz desfurarea unor procese fiziologice
Prin aciunea lor controleaz procesele biologice generale - creterea, - diferenierea, - maturarea, - nutriia, metabolismul, - reproducerea au o aciune specific asupra unor esuturi sau glande "int".
PLANUL GENERAL DE ORGANIZARE - organe mici - puternic vascularizate i inervate, fr canal excretor, Formate: - capsul, - strom (ntotdeauna de origine mezodermal) - parenchim. ecto-,
mezo-, endoderm
1. CAPSULA - nvelete glandele, - de natur conjunctiv-fibroas, - emite septuri conjunctive, o ce
compartimenteaz organul n lobi (loji). 2. STROMA - conjunctiv, - format dintr-o substan
fundamental, - fibre colagene, de reticulin i celule conjunctive.

271

3. PARENCHIMUL - cuiburi / cordoane de celule epiteliale glandulare, - ntre ele o reea bogat de
capilare o sinusoide, o comune. - citoplasm cu organite implicate n procesele de sintez i secreie o
mitocondrii, o aparat Golgi, o ergastoplasm o incluziuni (vacuole, granule).
Hipofiza - glanda pituitar, - situat intracranian, - aua turceasc a sfenoidului - este legat de hipotalamus
prin tija hipofizar.
- greutate 1 g, - mai mic la brbat dect la femeie, o mai mare n timpul gestaiei. Prezint: a. lobul anterior
- origine epitelial b. lobul posterior - cu origine neuro-ectodermic c. lobul intermediar; d. poriune
tuberal - de-a lungul tijei hipofizare, - prelungire epitelial a lobului anterior
ADENOHIPOFIZA - Lobul anterior, - lobul intermediar - poriunea tuberal NEUROHIPOFIZA - lobul
posterior - tija hipofizar
I. ADENOHIPOFIZA. - 75% - nvelit ntr-o capsul fibroas o din duramater, o din care se desprind
septuri,

272

o mpart parenchimul n loji. o celulele endocrine, o nconjurate de fibre de reticulin i vase capilare
sinusoide (stroma). o Populaia celular, heterogen: organizat n cordoane celulare anastomozate A.
celule cromofobe B. celule cromofile.
A. CELULELE CROMOFOBE - mici ( 7 m) - reprezentate prin nuclei nconjurai de o citoplasm o
redus, o incolor, o ru delimitat, o apar sub forma unor "ngrmdiri nucleare". - Semnificaia lor este
discutat, o considerate ca celule: degranulate, celule de rezerv, celule foliculare, cu rol de susinere.
B. CELULELE CROMOFILE - 48% - celule relativ mari, - cu limite distincte - dispuse pericapilar. Exist
dou subpopulaii: 1. CELULELE ACIDOFILE (alfa), - reprezint 75% din populaia celular cromofil, conin granulaiuni: o mari, o acidofile, o de natur proteic (PAS negative).
oDup hormonul sintetizat aceste celule se mpart n: celule S.T.H. cele mai numeroase secret
somatotropul L.T.H., puine, care secret prolactina. 2. CELULELE BAZOFILE, - 25% - Sunt celule: o
mari, o poligonale o cu granulaii bazofile, (PAS pozitive) Elaboreaz un numr mare de hormoni:

273

a. celulele T.S.H. - cu granulaiile cele mai mici, - ecret hormonul tireotrop;


b. celulele A.C.T.H. - secret adenocorticotrop hormonul; c. celulele M.S.H. - secret hormonul
melanostimulator; d. celulele gonadotrope, - unele secret FSH ocare la femeie regleaz ovogeneza
osecreia de foliculin ola brbat regleaz spermatogeneza; - celule sintetizeaz LH-ul o la femeie determin:
ovulaia, formarea corpului galben sinteza luteinei, o la brbai sinteza testoteronului.
II. PORIUNEA TUBERAL - format din celule mari III. LOBUL INTERMEDIAR, - celule bazofile
migrate din lobul anterior, - mici foliculi care conin coloid. - Hormonul melanocitostimulator, este secretat
de ctre celulele bazofile din aceast regiune. NEUROHIPOFIZA este format din lobul posterior i
infundibul. Lobul posterior - bogat n fibre nervoase amielinice, odin tractul hipotalamo-hipofizar, - 2
categorii de celule: onevrogliile (pituicitele) ocelule bazofile (puine).
o De-a lungul FIBRELOR amielinice ct i mai ales n poriunile lor terminale apar formaiuni tumefiate,
aspect eozinofil, cu coninut de mucopolizaharide. neurosecreia din nucleii supraoptici i
paraventriculari din hipotalamus, "corpii lui Herring".
PITUICITELE form neregulat

274

cu prelungiri fibroase lungi i ramificate sau scurte protoplasmatice. se termin pe pereii vaselor corpii
lui Herring, rol n eliberarea hormonilor secretai n neuronii hipotalamici. o ocitocina o vasopresina.
Conexiunile glandei cu hipotalamusul a. sistemul hipotalamo-neurohipofizar b. sistemul hipotalamoadenohipofizar. a. Sistemul hipotalamo-neurohipofizar - 2 nuclei din hipotalamus, - axonii lor formeaz
tulpina infundibular, - ajung n lobul posterior hipofizar. - Hormonii sunt transportai de-a lungul axonilor n
neurohipofiz - eliberai n circulaie.
b. Sistemul hipotalamo-adenohipofizar - neuronii secretori din hipotalamus oelibereaz factorii de
stimulare cu rol de eliberare i inhibare a secreiei adenohipofizare. - Aceti mediatori sunt transportai
printr-un sistem vascular de tip port la adenohipofiz. Vascularizaia hipofizei - Lobul anterior oarterele
hipofizare anterioare, - cel posterior oarterele hipofizare posterioare. - Sistemul port hipofizar o reea
venoas, care leag capilarele din hipotalamus, cu capilarele sinusoide ale lobului anterior.
EPIFIZA - glanda pineal, - organ mic, - origine neuro-ectodermic Capsul - origine pineal, - trimite
septe conjunctive. Stroma: - conine numeroase fibre de reticulin, - celule gliale, - mastocite

275

- celule pigmentare. Parenchimul - celule principale, PINEALOCITE - celule gliale interstiiale.


Pinealocitele - celule cu numeroase prelungiri. - Nuclei: o mari, o reniformi, - citoplasm oslab colorat,
bazofil, obogat n granule fie argentafine, fie de lipofuscin. oExpansiuni care se termin butonat sau n
coulee, la nivelul altor celule, la nivelul capilarelor.
Pinealina este un hormon cu aciune hipoglicemiat, identic cu a insulinei. Melatonina La pubertate epifiza
involueaz, - n parechimul glandular apar structuri lamelare circulare, calcificate - calcosferii sau nisip
cerebral i adipocite.
TIROIDA - cea mai mare gland endocrin (20-40 gr) - origine endodermic, - aezat n regiunea
omohiodian, - mai voluminoas la copii, la tineri i la femeile gravide. STRUCTURA I
ULTRASTRUCTURA. - doi lobi laterali, - unii printr-un istm. Capsul - nvelete organul - puternic
aderent - eman septuri conjunctivo-vasculare, - delimiteaz lobulii glandulari.
Stroma - stroma conjunctiv perilobular o interlobular, o interlobar, - stroma intralobular, perifolicular
oo reea de reticulin fin,

276

onglobat n substana fundamental, omembrana bazal a foliculilor Parenchimul - foliculi tiroidieni


oaflai n diferite stadii de activitate - insule de celule tiroidiene, o aezate printre foliculi.
FOLICULUL TIROIDIAN - celule epiteliale - cavitate plin de coloid. a. Epiteliul folicular simplu cubic: 1. Celulele FOLICULARE (principale) - sunt polarizate, - polul apical n contact cu coloidul
- polul bazal ndreptat spre strom.
- Nucleul o forme dependente de cele ale celulei, ovalar (celule cilindrice), rotund (celule cubice sau
turtite), poziia sa este legat de funcie celulei apical n momentul elaborrii coloidului bazal n
momentul eliberrii acestuia - Citoplasma o bazofil o bogat n organitele angajate n sinteza proteic - La
polul apical plasmalema organizeaz microvili, - polul bazal numeroase pliuri (labirint) sau falduri.
2. Celulele PARAFOLICULARE - intercalate ntre membrana bazal i celulele foliculare - sau aglomerate
n insule interfoliculare - sunt mari, - citoplasma o slab colorat o celule clare, foarte bogat n mitocondrii
cu sau fr granulaiuni calcitonina
b. Coloidul tiroidian - mas omogene

277

- intens acidofil cnd se gsete n stare vscoas - bazofil n stare diluat. - Conine: o nucleoproteine o
tireoglobulin glicoproteina iodat - Fiecare folicul i insul este nconjurat de o reea de fibre reticulinice
cu funcie de membran bazal.
HISTOFIZIOLOGIA - doi hormoni oconin iod TIROXINA TRIIODOTIRONINA. - care sunt
depozitai n coloidul folicular - sub influena hormonului tireotrop o coloidul sufer modificri chimice, o
absorbit n celulele foliculare (microvilozitile polului apical), o se elibereaz hormonii tiroidieni, o prin
micropinocitoz invers traverseaz polul bazal al celulei o ajung n snge.
GLANDELE PARATIROIDE - patru glande mici - greutate total 120 mg - incluse cte dou n
fiecare lob tiroidian. Capsul: - subire, - de natur conjunctiv. Stroma: - reticulino-capilar Celulele : a.
PRINCIPALE, - celule mici - izodiametrice - nucleu osferic, ocentral
- citoplasm o clar celule inactive o ntunecat, bazofil

278

cu granule de secreie celule active. b.OXIFILE - mai numeroase la adult i la btrni, - citoplasm
abundent eozinofil - nucleu picnotic; - ele reprezint forme de mbtrnire ale celulelor principale.
HISTOFIZIOLOGIA - elaborarea parathormonului
GLANDELE SUPRARENALE - organe epitelio-nervoase, - dou glande endocrine o deosebite ca
origine, o structur o funcie: CORTICOSUPRARENALA MEDULOSUPRARENALA.
Corticosuprarenala - origine mezodermic - absolut indispensabil vieii Medulosuprarenala - origine neuroectodermic - nu este absolut indispensabil vieii.
CORTICOSUPRARENALA - dispus superficial - delimitat de o capsul oemite septuri ompart parial
parenchimul. Stroma: - capilaro-reticulinic - delimiteaz cordoane celulare ocu dispoziie i aspect citologic
specific formnd zonele: glomerular, fasciculat reticulat.
a. ZONA GLOMERULAR - 10 % - n vecintatea capsulei, - format din celule: omici,

279

o bazofile, o grupate n cordoane dispuse n form de anse sau glomeruli. - Citoplasma o bogat n organite,
REN oelaboreaz mineralocorticoizii.
b. ZONA FASCICULAT - 75 % - format din cordoane celulare - dispuse aproximativ paralel, nconjurate de capilare. Celulele - mari, poligonale, - adesea binucleate, o nuclei veziculoi, o hipocromi. Citoplasma o aspect spongios, (spongiocite) bogat n mitocondrii, REN vacuole lipidice. - elaboreaz
glucocorticoizii
c. ZONA RETICULAT - 15 % - aezat perimedular, - prezint celule relativ mari, - grupate n cordoane
anastomozate (reea) - structura citologic n raport cu activitatea lor metabolic. - elaboreaz hormonii
sexuali
MEDULOSUPRA RENALA - celule mari poliedrice - dispuse n cordoane, - desprite prin capilare. fiecare celul vine n contact cu ocapilarul arterial ocapilarul venos.
- Nucleul: o veziculos o spre polul arterial
- citoplasm:

280

o granule mici, o refringente o afinitate fa de srurile de crom catecolamine (adrenalin, noradrenalin).


celule cu granule de noradrenalin care prezint o fluorescen natural; celule cu granule de adrenalin
care nu prezint fluorescen natural. Mai ntlnim: - celule nervoase simpatice, o izolat o grupe mici, fibrele postganglionare n jurul celulelor cromafine i a vaselor capilare arteriale.
P A R A G A N G L I O N I I - aglomerri de celule cromafine mici, - care secret adrenalin. Conin: ofibre nervoase mielinice i amielinice, ocelule ganglionare onumeroase vase sanguine. - Sunt
localizai: oesutul conjunctiv retroperitoneal, oovarului, o uterului, o veziculelor seminale o vezicii urinare.
Paraganglionul aortic abdominal Zuckerkandl este prezent la copil, se micoreaz la adolescent iar la adult
involueaz.

281

Cursul 11
Aparatul urinar
Rinichiul:
Format din: -stroma
-parenchim
Se dispun diferentiat in corticala si medulara.
Corticala
Localizata superficial, culoare brun, galbuie in care se gasesc numeroase formatiuni granulare numite
corpusculi piramidali Malpighi.
Medulara
Culoarea brun roscata cu striatii longitudinale datorita unor structuri canaliculare, componente si a vaselor
corespunzatoare. Este discontinua si reprezentata de piramidele Malpighi. Fiecare piramida orientata cu
varful spre tub, carice, baza spre periferie si sunt limitate pe coloane de corticala numite coloanele Soertin.
Medulara la randul ei la nivelul bazelor piramidale Malpighi se prelungeste in corticala sub forma de spatii
conice denumite piramidele Ferrein.
Lobulul renal
Este format dintr-o piramida Malpighi cu toata corticala din jurul ei
Un tub renal este format de un tub colector localizat in medulara si tubii uriniferi ai nefronului localizati in
corticala.
Nefronul este unitate morfofunctionala format din corpusculul renal Malpighi cu rol in formarea urinei
primare si tubul urinifer cu rol in formarea urinei definitive
Corpusculul Malpighi este situat in corticala, structura epitelio-capilara, de forma sferica, talie mare 200,
contine in centru un ghem capilar denumit glomerul renal, este componenta vasculara continut intr-o
structura epitelial in forma de cupa si rezulta Capsula Bowman intre componentele vasculare gasim un tesut
mesanghinal
Capsula Bowman, este o cupa cu pereti dubli, proximala a tubului urinifer intre peretele intern si capilare
Corpusculul Marpighi prezinta:
-pol vascular
-patrunde arteriola aferenta si iese arteriola eferenta
-pol urinar
-nivel la care capsula lui Bawman se continua cu tubul urinifer.
Capsula lui bawman
Prezinta 2 foite:
Foita parietala este situata extern, formata din epiteliu simplu cubic situat pe o membrana bazala intarite la
exterior de condensarea stromala ( fibre de reticulina ) se continua la polul vascular cu foita viscerala ce se
muleaza pe capilarele glomerulare.
Foita viscerala este formata de un rand de celule specializate in filtrarea plasmei denumite podocite ce
formeaza bariera epitelio-capilara cu rol in filtrarea urinei primale.

282

Podocitul prezinta prelungiri membrano-citoplasmatice de ordinul I ce sunt dispuse paralel cu axul capolar
denimite prelungiri primare. Din prelungirile primare se desprind prelungiri perpendiculare pe membrana
bazala denumite prelungiri secundare.
Din prelungirile secundare pornesc prelungiri tertiale cu traiect oblic spre membrana bazala denumite
pedicele. Pedicelele umple spatiul situat intre membrana bazala penetrala podocit denumit spatiu
subpodocitar sau spatiu de filtrare.
Gromerulul renal sau sistem post-arterial sau retea admirabila
Format din arteriola aferenta, capilare, arteriola aferenta. Arteriola aferenta patrunde prin polul vascular.
Fiecare trunchi principal se ramifica pana la 50 vase preferentiale care fuzioneaza in arteriola aferenta care
paraseste corpusculul. Intre vasele preferentiale se gasesc capilare fenestrate pe care se alipeste foita
viscerala a capsulei bawman.
Tesut mesangial
Dupa spatiul dintre spatiu si glomerul, format din substanta fundamentala mucopolizaharidica, celule
mesangiale, celula de forma neregulata, bogate in organite, nucleu hipercrom, numeroase microfilamente
similare miofilamentelor.
Pot fi localizate in matricea mesangiala, peretele capilarelor ele trimit expansiuni spre lumenul vascular si cu
rol de a curata filtrul podocitar.
Bariera epitelio-capilara formata din foita visceral Bawman, endoteliu capilar fenestrat, mambrana bazala
comuna pentru cele 2 epiteli.
Tubul urinifer continua capsula Bawman de la nivelul polului urinifer prezinta mai multe segmente:
proximal, intermediar si distal.
Segmentul proximal este portiunea initiala lunga de 14mm. Primi9 mm sunt sinuosi si formeaza segmentul
contort proximal localizat in corticala, ultimi 5mm au traiect drept si formeaza segmentul drept proximal
situat in medulara.
Este tapetat de un epiteliu cilindric simplu situata pe o membrana bazala. Celulele poarta denulirea de
nefrocite, sunt inalte cu citoplasma acidofila, granulara, cu nucleul ovalar, situat central, nucleolat.
Polul apical prezinta platou striat sau microvilice ce apar PAS pozitiv datorita enzimelor oxidative prezente
reprezentate de fosfataza alcalina si enzime exitative.
La polul proximal predomina procesul de reabsorbtie-prin mecanism masiv 35% din apa urinei primare:
-glucoza
-o parte din aminoacizi prin mecanisme active.
-ionilor de Na
Excretia tubulara este redusa si este prezenta pentru Ca, substanta toxica sau coloranti.
Segmentul intermediar este subtire, localizate in medulara, poarta numele de ansa lui Henle, are un perete
subtire cu celule turtite pavimentoase sarace in enzime, nucleu hipercrom.
La nivelul lui au loc procesele de dilutie si concentrare.
Segmentul distal are tot 14mm, incepe cu un tub drept dictal de 9 mm ce se continua cu un tub contort de
5mm. Jonctiunea dontre ei vine in raport de vecinatate ci arteriola aferenta si formeaza macula densa.

283

Nefrocitele care captusesc tubul sunt cubice citoplasma palida, usor acidofila, bogata in mitocondri cu
nucleu rotund hipercrom.
functional servesc pentru:
-reabsorbtia si apei si a Na
-excretia amoniacului.
Complexul juxtaglomerular cu rol de eleborare a urinei, reprezentata de 3 componente:
-macula densa
-aparatul juxtaglomerular
-pernita polara
Macula densa
Este strict epiteliala, situata la limita intre portiunea dreapta si contorta a segmentului distal in contact direct
cu arteriola aferenta
Celulele epiteliare inalte, inguste cu nucleu hipercrom forma de bastonas, asezata pe o membrana bazala
foarte subtire.
Aparatul juxtaglomerular
Localizat in peretele arteriolei aferente in dreptul maculei densa, apare prin modificariile peretelui arteriolar.
Limitanta elastica interna si adventitia lipsesc.
Celulele musculare sunt inlocuite cu celule ovoidale de aspect epitelial ce sunt celule mioepiteliale
inconjurate de terminatii nervoase amielinice.
Perinita polara este formata de un grup de celule cu citoplasma clara saraca in organite, cu sau fara granule
de secretie localizate intre arteriola aferenta si eferenta.
Tubii colectori dreneaza mai multu tubi uriniferi ii gasim in medilara, se deschid prin papile la varful
piramidelor Malpighi.
Tubul colector prezinta o piesa intermediara tubi colectori si tubi excretor.
Piesa intermediara continua segmentul distal contort are lungimea de 1mm, se gaseste in labirinturile renal
sau piramidale ferrein.
Tubul colector dreneaza mai multi nefroni, lung de 10mm este tapetet de celule cubo-cilindrice, citoplasma
intunecata ( celule active ), citoplasma clara ( celule in repaus ).
Tubi excretori Belini lung de 10-12mm,lumen mare delimitat de celule cilindrice clare se deschid la nivelul
papilelor renale.
Stroma rinichi
Slab reprezentata, formata din fibre de reticulina mai abundent peritubular si perivascular.
Mai evidenta si cu aspect lax in medulara, in jurul tubilor excretori.
Vascularizatia.
Artera renala intra in hil, se ramifica in ramuri segmentare sunt 4 ramuri, din care se desprind arterele
interlobare:
-ce strabat c
oloanele lui Bertin

284

-pana la baza piramidelor Malpighi


-aici se bifurca
-i-au un traiect arcuat
-formand arterele arcuate
-ce sunt singurele structuri ce despart membrana de corticala.
Din arterele arcuate se ridica spre corticala arteriolele interlobulare intre piramidele ferein.
Arteriolele interlobulare dau arteriola aferenta, urmeaza glomerulul renal, arteriola eferenta si vase
peritubulare ce poarta denumirea de vase in ploaie false.
Coboara in medulara cu sange postglomerular.
Medulara contine si ramuri directe din arterele arcuate ce poarta denumirea de vase in ploaie adevarate, ce au
sange preglomerular
In arteriola aferenta mai mare si arteriola aferenta mai mica rezulta tubul urinifer.
Sangele are presiune arteriala hidrostatica in arteriola aferenta.
Presiunea coloid osmotica in arteriola aferenta este mai mica deoarece este diluata.
In arteriola aferenta presiunea hidrostatica e mare, presiunea coloid osmotica e mica, in arteriola eferenta
presiunea hidrostatica e mica si presiunea coloid osmotica e mare.
Vasele in ploaie false sunt in postglomerlrale iar adevarate in prima rezulta hidrostaticul mai mare, osmotica
mai mica.
Caile urinare
Pot fi intrarenale reprezentate de calice mici si mari, bazinet, si extrarenale: uretere, vezica urinara si uretra.
Toate caile au atructura comuna: reprezinta 3 tunici.
-mucoasa: -epiteliu ( uroteliu )
-curion
-tunica musculara: -3 straturi :intern si extern longitudinal.
-unul mijlociu plexform dispus in toate directiile.
-tunica externa ce este sau seroasa peritoniala sau tesut conjunctiv laxce apartine vasului sub peritonial

285

Cursul 12
Aparatul respirator
Aparatul respirator este format din:
a) segment de conducere si organe parenchimantoase.
- cai extrapulmonare: cavitatea nazala, laringe faringe, trahee, bronhii
- cai intrapulmonare: bronhii,bronhiole.
b) segmentul respirator: -bronhiole respiratorii
-canale alveolare
-saci alveolari
-alveola pulmonara.
Caile de conducere au rol de transport, de a incalzii si a-mi modifica aerul inspirat.
Cavitatea nazala prezinta 2 regiuni: vestibului cavitatii nazale pana la lumenul nazal si fosele nazale
propriu-zise care se deschid in faringe.
In vestibul fosele nazale sun tapetate de piele, glande sudoripare, fire de par, glande sebacee.
Fosele nazale: sunt tapetate cea mai mare parte din mucoasa de tip respirator ce are un corion bogat in fibre
colagene si elastice, numeroase fibroblaste si celule migrate din sange ( limfocite, lasmocite, macrofage,
leucocite, euzinofile si bazofile.
Gasim numeroase glande mucoase.seroase si glande cu granulatii de zimogen ca si cele din glanda lacrimala.
Adera puternic pe straturiile profunde pericontrale si periostal si sunt vascularizate si inervate un tip
particular de mucoasa ce se gaseste deasupra fetei superioare a cornetului superior ( deasupra meatului
superior.
Sinusurile paranazale tapetate cu mucaoase de tip respirator, adera strans de periost, au ceva celule
caliciforme si mucoase.
Nasofaringele
Etaj superior al faringelui deasupra palatului moale in jurul caruia se formeaza regiunea capului este tapetat
de un epiteliu de tip respirator.
Are corion bogat in fibre elastice si numeroase glande mucuase de tip tubulo-acinoase.
Numeroase structuri limfoide ce formeaza amigdala faringiana situata pe peretele superior, dezvoltarea ei
dau polipii si amigdala tubulara langa orificiul tubeiauditive.
Traheea este un organ tubular de 10-12cm. Format dintr-o mucoasa, tunica mijlocie ( musculo-fibro
cartilagimoasa) adventitie.
Tunica mucoasa ( interna ) este epiteliu de tip respirator ( pseudostratificat, cilindric aliat ) situat pe un
corion,.
Format din celule cu inaltimi diferite: celule plismatice calciforme, celule cu margini in perie celule
endocrine si regenerative.
Celulele ciliate.

286

Sunt inalte cu nucleu alungit sub forma de bastonas localizat in jumatat celulei
Citoplasma contine lizozozomi si sitocondri.
La polul apical sunt numerosi cili intercalati cu microcili. Cilii bat tot timpul spre exterior si antreneaza
mucusul si particulele de praf spre exterior.
Celulele cu marginile din piele
-celule plismatice
-au microvili la polul apical
-reflecta functia lor de absorbtie
Celule endocrine-mici
-nu ajung la suprafata epitelului
-rotunde
-secreta hormoni ( urotonina )
Celule regenerative- talie mica
-citoplasma intens bazofila
Stratul fibro-cartilaginos este format de pana la 20 semineele in cartilaj hialin, deschise in partea posterioara
pe care se insera fibre musculare netede cu dispozitie transversala. Suma lor formand muschiul braheal.
Adventitia formata din tesut conjunctiv lax are adupocite ce leaga sau fixeaza traheea in mediastin. Inferior
traheea se bifurca in 2 bronhii principale ce au aceeasi structura.

Plamanul
Este format din caile respiratorii intrapulmonare si parenchimul pulmonar.
Bronhiile intrapulmonare situate extralobulare, au structura similara traheei, prezinta intern mucoasa,
epiteliu de tip respirator, celule calciforme mai putine, fibrele musculare netede cresc numeric si se dispun
spiralat.
Tunica musculo-fobro-cartilaginoasa
Are cartilaj hialin, incomplet prinse cu tesut conjunctiv dens. Ultimele raman la bifurcatia bronhiilor.
In adventitie gasim vase sanguine si limfatice.
Bronhiolele
Sunt cai aeriene cu lumen mai mic de 1mm , delimitate de un perete, format de un epiteliu simplu cilindric
cu celule ciliate putine, rare celule caliciforme si celule mai inalte ,,on dome sau celule clara.
Ele proemina la suprafata epiteliului au citoplasma bogata in mitocondri, REN situate subnuclear, vacuole
situate apical. Contin glicoxaminoglicani si hipoproteine implicate in producerea surfactantului.
Corionul bogat in fibre colagene si elastice contine si fibre musculare netede dispuse circular.
Tunica fibro-cartilaginoasa inlocuita cu muschiul neted, adventitia se subteaza si bronhiolele mici dispar.

287

Segmentul respirator.
-Format sin acin pulmonar
-ducte alveolara
-saci alveolar
-alveolele pulmonare
Toate sunt aferente unei bronhiole respiratorii
Bronhiola respiratorie
-ultimul segment de conducere si primul de schimb de gaze respiratorii
-lumen de 0,5mm
-dispus pe un perete format dintr-un tesut conjunctiv cu putine fibre musculare netede.
-adventitia lipseste.
-din loc in loc este intrerupt prin intercalarea unei alveole pulmonare.
Ductele alveolare
-structuri cavitale cu perete discontinu tapetate de un epiteliu pavilamentos singur.
-situat pe o tunica fina fibroelastica subtire
-rare fibre musculare netede
-fibrele musculare mai evidente la locul de deschidere a sacilor alveolari.
Sacii alveolari sunt agregate de alveole pulmonare ce se deschid intr-un spatiu comun denumit centru.
Alveolele pulmonare sunt spatii aeriene mici, hexagonale tapetate de un epiteliu pavilamentos simplu.
Sunt despartite prin septuri intraalveolare si rezulta septurile care = cu spatiul dintre cele doua alveole format
din substanta fundamentala conjunctiva in care gasim capilare, fibre de reticulina si elastice, numeroase
celule fibroblaste macrofage alveolare denumite celule cu praf sau macrofage cu hematina.
Epiteliul alveolar de o parte si de alta a axului conjunctiv
Epiteliul alveolar este format dintr-un rand de celule, o membrana bazala si surfactantul
Celulele sunt:
-pneumocitul I sau membranos reprezinta 90% din celulele epiteliului alveolar corp celular mic, nucleu
rotund hipercrom, sarate in organite, cu enzime putine. Are rol in schimbul de gaze respiratorii se face pasiv
in sensul gradientului de concentratie.
-pneumocitul II sau granulos este o forma rotunda cu nucleu mare hipercrom situat central. In citoplasma
gasim organite implicate in sinteza: mitocondri, RER, aparat Golgi, corpi granulari multilamerali
( citozomi ). In citozomi gasim fosfolipide, mucopolizaharide inhibate in producere insulatantului
-celule cu margine in perie
-macrofage alveolare ce pot fi peste tot.

Bariera aer-sange

288

-este o structura situata intre aerul alveolar si sangele capilar, asigura schimburile gazoase.
-formata din endoteliu capilar membrana bazala a capilarului, spatiul tisular conjunctiv membrana bazala
almolaza, celulele pavilamentoase si pelicula de sulfactant.
Stroma
-slab reprezentata, tesut conjunctiv situat sub foita viscerala a pleurei inveleste tot plamanul, lob pulmonari
patrunde in jurul vaselor si bronhiilor. O gasim in septuri intersegmentarea si interlobale.
Prin stroma plamanul este impartit in lobi segmente lobuli, acili.
Lobulul pulmonar reprezinta totalitatea structuriilor pulmonare care provin dintr-o bronhie lobara.
Segmentul pulmonar reprezinta totalitatea lobuliilor si rezulta dintr-o bronhie segmentara ( 10 la fiecare
plaman ) si segmentele formeaza lobi.
Acinul pulmonar rezulta din ramificarea unei bronhi pulmonare si reprezinta unitatea functionala a
plamanului.

289

Cursul 13
Sistemul reproducator
Aparatul genital masculin - gonada masculin testicolul, o funcia exocrin o funcia endocrin; sistem de canalicule excretoare intra i extratesticulare o epididim, o canal deferent, o canal ejaculator, o
uretr - glande accesorii o veziculele seminale, o prostata, o glandele bulbo-uretrale.
TESTICOLUL - organ pereche - hormono-dependente, - form ovoid (4 3 2 cm) - greutate de 11-17
grame. Histologic - acoperit de o membran poroas numit vaginala - capsul fibroas, o inextensibil, o
format din esut conjunctiv dens, o bogat n fibre colagene, srac n celularitate, fibre elastice i cteva fibre
musculare netede, numit albuginee.
- n partea postero-superiaor se ngroa, se nfund n parenchim sub forma unui ic omediastinul
testiculului o se detaeaz septuri conjunctive, cu traiect radiar, septe interlobulare, o ce mpart testiculul n
250-300 lobuli. - Fiecare lobul conine 1-3 tubi seminiferi, foarte sinuoi separai prin esut interstiial. esutul interstiial: o esut conjunctiv lax, bogat vascularizat i inervat o celulele Leydig, izolat sau n
cuiburi.

290

GLANDA INTERSTIIAL - totalitatea celulelor Leydig, - celule rotunde sau poligonale - nucleu
eucrom, rotund, central - citoplasm eozinofil, cu numeroase enclave (lipide, proteine, pigmeni), un bogat
REN i mitocondrii cu rol n sinteza testosteronului. TUBII SEMINIFERI - lungime ntre 70-175 cm. perete delimitat de o teac conjunctiv cptuit de epiteliul seminal. Epiteliul seminal, - celule germinale celule de susinere Sertoli.
Celulele Sertoli - celule piramidale, - nalte, - aezate pe membrana bazal, - prin polul apical delimiteaz
lumenul tubului seminifer. - Limitele celulare laterale sunt slab distincte onumeroaselor adncituri i
expansiuni citoplasmatice, ramificate, o vin n contact cu expansiunile celulelor Sertoli nvecinate, o
realiznd o reea o n ochiurile creia se dispun celulele seriei spermatogenetice.
Funcia - de susinere a celulelor liniei germinative, - protecie imunologic, - de nutriie, - asigur
deplasarea celulelor germinative dinspre baz spre lumen, - eliberarea i transportul spermatozoizilor, elaboreaz o parte a lichidului seminal, - sintetizeaz hormonii steroizii i estrogeni.
LINIA GERMINAL - spermatogonii, - spermatocite de ordinul I i II; - spermatide - spermatozoizi.
Spermatozoidul: - celula matur, - haploid,

291

- mobil, flagelat - lungime de 60-70 , - constituit din o cap, o gt, o corp o coad.
- Capul oconine un nucleu cu cromatin foarte dens, oacrozom opuin citoplasm - Colul oleag capul de
corp oconine un centriol. - Corpul oconine un filament axial orezultat din njumtirea centriolului distal o
n jurul filamentului axial se dispun n cerc 9 filamente de miozin, si teaca mitocondrial o Citoplasma
bogat n glicogen - Coada are dou piese (principal, terminal) ce conin un filament axial acoperit de
puin citoplasm i plasmalem sau numai de plasmalem n partea terminal.
CILE GENITALE EXCRETOARE a. Ci spermatice intratesticulare - Tubii drepi o canale scurte o
unirea tubilor seminiferi dintr-un lobul. o perete format dintr-un epiteliu simplu cubic i membran bazal. Rete testis o continu tubii drepi o o reea de canalicule spate n esutul conjunctiv al mediastinului. o
Tapetate de epiteliu simplu cubic cu microvili apicali
b. Ci spermatice extratesticulare - Conurile eferente i canalul epididimar aflat n epididim.
Epididimul: - form de virgul, - dispus de-a lungul marginii posterioare a testicolului - prezint un cap,
corp i coad nvelite ntr-o capsul conjunctiv.

292

Conurile eferente: - 10 12 canale, - continu rete testis - aezate n poriunea cefalic a epididimului. traiect spiralat, - cu spire din ce n ce mai mari - perete format dintr-un epiteliu dispus pe o membran bazal.
- Epiteliu conine o celule cubice secretoare cu microvili, o prismatice cu cili vibratili o celule aplatizate, pe
alocuri suprapuse, o fapt ce d lumenului un aspect festonat. Canalul ependimar - continu conurile
eferente unificate, - lung (5-6 m) - tapetat de un epiteliu prismatic, cu microvili lungi - tunic conjunctivomuscular, o fibre musculare netede, Canalul deferent - continu canalul ependimar, - are o lungime de 4550 cm, - un perete gros i un lumen mic, festonat.
Peretele prezint trei tunici: - mucoas o epiteliu nestratificat (pseudostratificat) - tunic muscular, o cu
fibre netede dispuse n 3 straturi: intern i extern cu celule musculare longitudinale strat mijlociu foarte
gros, cu fibre circulare; - adventiia o esut conjunctiv lax bogat n vase sangvine mai ales venoase (plexul
pampiniform). Canalul ejaculator: - continuarea canalului deferent dup ce se unete cu canalele veziculei
seminale, - se deschide n uretra prostatic. - Are o mucoas puternic cutat, o epiteliu pseudostratificat cu
celule prismatice nalte i celule mici bazale o corion fibro-elastic. - lipsete tunica muscular.

293

GLANDELE ANEXE veziculele seminale, prostat glandele bulbo-uretrale Cowper. Veziculele seminale organe hormono-dependente, - formate dintr-un tub (5-6 cm) - puternic plisat - au un corp de 1,5 cm
lungime. Mucoasa - formeaz numeroase repliuri - epiteliu pseudostratificat cilindric, neciliat - corion lax,
bogat n fibre elastice.
Tunica muscular, - subire, - dou straturi de fibre musculare netede: intern circular; extern
longitudinal. Adventiia - esut conjunctiv lax, bogat vascularizat i inervat. Prostata - gland hormonodependent nepereche, - situat n loja prostatic Histologic - nvelit ntr-o capsul fibro-muscular, oemite
septe care compartimenteaz organul.
Stroma - conjunctivo-muscular ntre componenetele parenchimului glandular. Glande tubulo-alveore epiteliu secretor - lumen neregulat - poate conine nisip prostatic (simpexionii lui Robin). Glandele bulbouretrale (Cowper) - situate de o pare i de alta a uretrei membranoase, n care se i deschid. - glande tubuloalveolare - celule secretoare de mucus, care lubrefiaz mucoasa uretral.

APARATUL GENITAL FEMININ Gonadele feminine ovarele, Cile genitale

294

- interne o trompa uterin, o uter, o vagin - externe o vulva - glanda mamar,


OVARUL - sediul de dezvoltare i maturare a ovulelor i producere a hormonilor ovarieni: foliculina i
luteina - localizate n loja ovarian. HISTOLOGIC - este acoperit de un epiteliu simplu cubic sau
pavimentos numit epiteliu germinativ. - Sub epiteliu germinativ - dou zone: corticala i medulara.
Medulara - n vecintatea hilului ovarian, - este format dintr-un esut germinativ lax bogat vascularizat cu
o bogat reea de vene dilatate.
Corticala, - imediat sub epiteliul germinativ - o strom conjunctiv-reticular, foliculi ovarieni; corpul
galben corpul albicios. Foliculii ovarieni - conin ovogonii / ovocite, o formate n perioada embrionar din
celule germinative. o La natere ovulul conine aproximativ un milion de astfel de celule, din care o parte
degenereaz, pentru ca la pubertate s rmn un sfert de milion n fiecare ovar. La pubertate, sub influena
gonadotrofilor hipofizari (FSH) vor evolua.
FOLICULUL PRIMORDIAL - Format viaa intrauterin - aezat n corticala superficial, - ntr-un numr
foarte mare. - conine o ovogonie dau un ovocit de ordinul I - nconjurat discontinuu de un rnd de celule
foliculare aplatizate - separate de strom printr-o membran bazal. - Celulele germinale sunt mari (20 40
), ovalare, cu un nucleu central diploid, eucrom bine

295

nucleolat i o citoplasm cu aparat Golgi, mitocondrii i centrul celular.


FOLICULUL PRIMAR - faza inactiv o ovocit de ordin I, o nconjurat de un rnd de celule foliculare
cubo-cilindrice. o FSH, foliculul devine activ, creterea ovocitului, multiplicarea celulelor foliculare n
mai multe straturi; apariia zonei pellucida organizarea tecilor la suprafaa foliculului.
FOLICULUL SECUNDAR - ovocitul continu s creasc rmne n profaza meiozei - printre celulele
foliculare apar mici caviti cu lichid folicular. - celulele stromale se difereniaz progresiv:
- oteac intern cu celule cu funcii endocrine secretoare de foliculin - oteac extern bogat n fibre i
celule fusiforme, dens dispuse cu rol de protecie. FOLICULUL MATUR (de Graaf) - formaiune
vezicular (2,5 cm) - ocup grosimea corticalei - proiemin la suprafaa ovarului (stigm). - prezint o
cavitate plin cu lichid folicular,-antru,
- membrana granuloas, - teaca intern de o membran bazal - cumulus oophorus sau discul proliger,
nconjoar ovocitul alctuind coroana radiat. - zona pellucida, translucid, PAS pozitiv, - teaca
intern: o esut conjunctiv bogat n fibre de reticulin, capilare o celule ovalare, de natur endocrin
secretoare de estrogeni. - Teaca extern: o celule stromale fuziforme, o dispuse circular ntr-un strat bogat n
fibre i capilare. - Lichidul folicular o transudat al plasmei, o produsul de secreie al celulelor foliculare
ATREZIA FOLICULAR - intereseaz foliculii ovarieni care nu ajung la maturaie - ovocitul degenereaz
opicnoz nuclear,

296

oncrcare cu lipide a citoplasmei ose dezintegreaz, - celulele foliculare sufer proces de involuie. - Toate
componentele foliculului treptat sunt nlocuite printr-o cicatrice fibro-hialin o corpul fibros.
CORPUL GALBEN - Antrul conine un cheag de snge amestecat cu lichid folicular. - Din teaca intern
ptrund n granuloas, capilarele nou format oinvadeaz cheagul ofavorizeaz reorganizarea sa. ocelulele
stratului granulos plicaturat, prolifereaz i primesc caracterele celulelor secretoare de steroizi, secretoare
de progesteron. o la periferia corpului galben rmn cordoane de celule tecale interne secrete estrogeni. dac fecundaia nu a avut loc, degenereaz i las o cicatrice o corpul albicans menstrual sau negestativ. Dac fecundaia a avut loc, se organizeaz corpul galben gestativ - va avea aceeai structur i un diametru
ce poate ajunge la 5 cm.
CORPUL ALBICANS - rezultatul involuiei corpului galben o degenerescena celulelor luteinice i a
celulelor tecale. o Fibroblastele din septe i din tecile perifoliculare prolifereaz, invadeaz corpul galben,
realizeaz numeroase fibre colagene cicatrice fibroas, se hialinizeaz cicatrici alb-sidefie corpul
albicans.
A. TROMPA UTERIN - organ pereche musculo-membranos, - hormono-dependent MUCOASA puternic cutat o epiteliu simplu prismatic celule ciliate, a cror cili prin micare faciliteaz transportul
gameilor i zigotului; celule secretoare, cu microvili la polul apical i granule de secreie la polul apical,
celule bazale cu rol regenerativ. TUNICA MUSCULAR

297

- fibre musculare netede, - dou straturi bogat vascularizate: o intern circular, o extern longitudinal.
b. UTERUL HISTOLOGIC - Mucoasa, numit endometru; - Tunica muscular, numit miometru; Seroasa numit perimetru. 1. ENDOMETRUL - mucoasa nalt specializat, puternic hormonodependent, - epiteliu simplu prismatic, - corion Corionul - esut conjunctiv reticular o fibroblati, cu nuclei
mai ovoizi, o plasmocite, mastocite, limfocitei i macrofage o fibre de reticulin, o glande tubulare provenite
din invaginarea epiteliului de acoperire o vase sangvine
Structur : - zona funcional, care sufer modificri ciclice n timpul menstruaiei i se va elimina. - zona
bazal, hormono-independent, o cu rol n regenerarea endometrului.
MODIFICRILE CICLICE ALE ENDOMETRULUI 1. Faza menstrual sau hemoragic - zilele 1 4 scderea estrogenilor determin eliberarea local de PGF2 alfa - induc o vasoconstricie a arterelor
helicoidale din zona funcional a endometrului. - are loc ischemie, - modificri degenerative i necrotice a
structurilor epiteliale glandulare i a corionului. - Are loc o scurgere hemoragic n care sngele este
amestecat cu componentele biologice necrozate, ale endometrului, ce caracterizeaz menstruaia propriu
zis. Se manifest timid o tendin de regenerare a mucoasei care ajunge la o grosime de 0,5 1 mm.
2. Faza proliferativ sau foliculinic - zilele 5 13 - coincide cu dezvoltarea foliculilor ovarieni i
creterea treptat a estrogenilor.

298

- regenerarea i proliferarea endometrului funcional (glande, epitelii, corion) - va atinge grosimea de 2 3


mm. - Glandele cresc i se alungesc, lund un traiect sinuos. - Celulele glandulare devin prismatice nalte, o
citoplasm bazofil o apar organitele cointeresate n procesul de secreie. o Lumenul glandelor este gol
glande inactive secretor. o Arterele helicoidale se alungesc i se dispun n grosimea corionului.
3. Faza secretorie - zilele 15 26 ale ciclului, - corpul galben se organizeaz i secret progesteron, - ce va
stimula funcia celulelor glandulare. - glandele devin puternic sinuoase, o cu un lumen neregulat, ru
delimitat de un epiteliu zdrenuit o consecutiv proceselor de exocitoz a produilor sintetizai n acest
stadiu (glicogen, proteine, lipide). - n corion fibroblastele se tumefiaz o citoplasma eozinofil, o clar, cu
glicogen, o imitnd n mare, celulele deciduale - celule pseudodeciduale, dispuse strns n straturi, ca n
epitelii. Endometrul funcional atinge o grosime de 5 mm:
- edemului extins n tot corionul, - acumulrii secreiei - creterii excesive a vaselor sangvine funcionale
devenite spiralate sau cu traiect helicoidal. 4. Faza ischemic - ultimele dou zile ale ciclului - numai
dac fecundaia nu a avut loc. - Involuia corpului galben i scderea hormonului luteinic, - induce micri
pulsatile ale arterelor helicoidale, o cu perioade de congestie (vasodilataie) o ichemie (vasoconstricie), o
necroza endometrului funcional i nceperea unui nou ciclu menstrual.
COLUL UTERIN HISTOLOGIC: - tunic fibro-muscular, o acoperit nspre canalul endocervical de
o mucoas,

299

o spre vagin, de mucoasa vaginal. Tunica fibro-muscular: - esut conjunctiv bogat n fibre elastice - mai
puine fibre musculare netede dispuse circular formeaz un sfincter uterin a lui Ebner. Mucoasa
endocervical: - mai puin hormono-dependent
- epiteliu simplu prismatic, o celule secretoare o rare celule ciliate dispuse pe membrana bazal. o Celulele
secretoare nalte, cu polul bazal ngustat nucleu rotund, central i granule de mucus spre polul apical.
glande tubulare ramificate glande racemoase secretoare. - n caz de obliterare a canalului glandular, secreia reinut determin dilatarea chistic a glandei (oule lui Naboth)
Corionul - esut conjunctiv bogat n fibre elastice, colagene i fibroblaste fusiforme. Mucoasa exocolului continuare a mucoasei vaginale o epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat o corion de esut conjunctiv
relativ dens.
C. VAGINUL MUCOASA, - epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat - corion. n epiteliu se descriu 5
zone celulare: 1. Zona bazal germinativ; 2. Zona parabazal cu celule poligonale, bazofile, cu
tonofilamente i rare diviziuni celulare; 3. Zona intermedian cu 3 5 rnduri de celule fusiforme, cu
citoplasma clar, numeroase tonofilamente i granule de glicogen dispus subnuclear; 4. Zona superficial cu
2 3 straturi de celule poligonale, turtite, bine delimitate, cu nucleu picnotic i granule de glicogen i
granule de cheratohialin; 5. Zona funcional descuamativ, format din cteva rnduri de celule aplatizate,
dispuse cu axul lung paralel cu suprafaa epiteliului.
Corionul - esut conjunctivo-elastic dens, - partea profund devine mai lax,
- bogat n plexuri venoase i infiltrat sau foliculi limfatici. MUSCULARA, - fibre musculare netede dispuse lax - esut
conjunctiv cu numeroase fibre elastice. ADVENTIIA, - esut conjunctivo-elastic.

300