A Cavitatea nazal

Cavitatea nazal este situat n centrul maxilarului superior, deasupra cavittii

bucale, sub neurocraniu, naintea portiunii nazale a faringelui si ntre cele dou
orbite comunicnd cu sinusurile paranazale situate n jurul ei.
Segmentul intern al cavittii nazale este mpartit n dou coridoare
anteroposterioare, simetrice, separate prin septul nazal, numite fosele nazale. La
partea anterioar fosele nazale comunic cu exteriorul prin narine.
Fiecare fos nazal se mparte n dou regiuni:

Vestibulul nazal cunoscut si sub numele de narin, ocup

partea cea mai anterioar a fosei nazale. El se distinge net de
restul fosei prin faptul c nvelisul lui interior este format din
piele. Limita inferioar este reprezentat de orificiul extern al
fosei nazale, iar cu cea superioar face comunicarea ntre
vestibul si fosele nazale propriu-zise; relativ stmt acest
orificiu are forma unei fante cu margine intern dreapt, iar
cu cea extern descrie o curb cu concavitatea interioar.
Perimetrul sau limen nasi are rol n dirijarea curentului de
aer respirat spre etajul superior al foselor.
Fosele nazale propriu-zise au o functie att respiratorie ct si
olfactiv. Cele dou cavittii situate n masivul facial osos
sunt separate ntre ele de septul nazal, se ntind de la
cavitatea bucal pn la orbite si baza creierului de o parte si
de alta a liniei mediane. Ele constituie cea mai nalt portiune
a cilor respiratorii, deschizndu-se nainte n atmosfer si
napoi n segmentul superior al faringelui.

Peretii foselor nazale

Peretele medial este alctuit de septul osteocartilaginos care

desparte cele dou fose nazale. Are trei portiuni: septul osos, situat
posterior, este alctuit din lama perpendicular a etmoidului si
vomer; septul cartilaginos care este situat anterior n spatiul
delimitat de cele dou oase ale septului osos este comun cu
portiunea lui anterioar a cartilajului septal, acest cartilaj avnd
forma unui patrulater neregulat marginea postero-superioar se
articuleaz cu lama perpendicular a etmoidului, marginea posteroinferioar se uneste cu vomerul, marginea antero-superioar
corespunde suturii internazale si cartilajelor laterale, marginea
antero-inferioar se ntinde de la spina nazal anterioar pn la

septul membranos; septul membranos situat ntre cele dou nri,

formeaz portiunea cea mai anterioar a septului nazal.

Peretele lateral este cel mai important. Prezint o portiune

anterioar, mai mic, denumit preturbinal si alta posterioar, mai
mare, denumit turbinal. Este alctuit din mai multe oase cu
dispozitie antero-posterioar:

Nazalul

Procesul frontal al maxilei

Lacrimalul

Fata medial a maxilei

Fata medial a labirintului etmoidal

Concha inferioar

Portiunea perpendicular a palatinului

Lama medial a procesului pterigoidian.

Pe peretele lateral se prind cele trei cornete nazale: superior, mijlociu si inferior.
Acestea sunt dispuse etajat si alungite antero-posterior. Ele prezint un cap mai
voluminos, orientat anterior si o coad orientat posterior. Sunt fixate pe peretele
lateral al fosei nazale numai prin marginea lor superioar. Delimiteaz ntre ele si
peretele lateral al fosei nazale, spatii numite meaturi nazale (superior, mijlociu si
inferior).
Concha sau cornetul superior (concha nasalis superior) este cel mai mic. El
delimiteaz mpreun cu peretele lateral meatul superior (meatus nasi superior)
n care se deschid prin intermediul unor orificii mici, celulele etmoidale
superioare.
n partea postero-superioar a peretelui lateral, ntre cornetul superior si corpul
sfenoidului se gseste un spatiu ngust, procesul sfeno-etmoidal, n care se
deschide sinusul sfenoidal. Tot aici se gseste si gaura sfeno-palatin prin care se
realizeaz legtura ntre fosa pterigo-palatin si fosa nazal.
Cornetul mijlociu (concha nasalis media) apartine mpreun cu cornetul superior
etmoidului. El este mai mic dect cornetul inferior si delimiteaz cu peretele
lateral al fosei nazale meatul mijlociu (meatus nasi medius) n meatul mijlociu se
ntlnesc mai multe formatiuni importante dispuse dinainte-napoi:

Bula etmoidal celul etmoidal voluminoas

Hiatul semilunar formatiune n care se deschide sinusul maxilar

Procesul unciat al etmoidului articulat cu procesul etmoidal al

cornetului inferior

Infundibulul etmiodal n care se deschide sinusul frontal prin

intermediul canalului fronto-nazal si celulele etmoidale anterioare.

Concha sau cornetul inferior (concha nasalis inferior) este cel mai voluminos.
Coada lui se termin lng orificiul faringian al tubei auditive. Delimiteaz
mpreun cu peretele lateral si planseul fosei nazale, meatul inferior. La
extremitatea inferioar a acestui meat se deschide canalul nazo-lacrimar care
conduce lacrimile n fosa nazal.

Peretele inferior sau planseul fosei nazale este format din lamele
palatine ale maxilarelor si din lamele orizontale ale oaselor palatine.

Are forma unui jgheab lung de circa 6cm si ntins orizontal cu o directie anteroposterioar. n partea inferioar, peretele inferior al foselor nazale are raport cu
marginea alveolar a maxilarului, iar n partea posterioar cu vlul palatin.

Peretele superior denumit si bolta foselor nazale, are aspectul unui

sant ngust orientat antero-posterior. n constructia lui intr:
o

Nazalul

Spina nazal a frontalului

Lama orizontal a etmoidului

Lama anterioar a corpului sfenoidului

Fata inferioar a corpului sfenoidului

n sens antero-posterior bolta este neregulat: este ascendent la nivelul foselor

nazale, orientate n portiunea fronto-etmoidal si descendent n portiunea
sfenoidal. La nivelul frontalului bolta are raport cu baza sinusului frontal. La
nivelul lamei ciuruite a etmoidului tunica mucoas a cavittii nazale nchide toate
orificiile acestei lame, permitnd astfel trecerea filetelor nrvoase.

Tunica mucoas sau mucoasa pituitar are o grosime de 1-3mm iar cavitsile
nazale fiind sub 1mm n interiorul sinusurilor fetei. Cptuseste cavitatea nazal
continundu-se si n sinusuri. Ea ader intim la periost si pericondru. Tunica
mucoas din regiunea inferioar a fosei nazale are o serie de particularitsi care
o deosebesc de cea din regiunea superioar.

Din punct de vedere topografic prezint o regiune inferioar numit regiune

respiratorie si o regiune superioar numit regiune olfactiv. Regiunea
respiratorie corespunde cornetului inferior, mijlociu si celor trei meaturi.
Tunica mucoas din aceast regiune este format din:
-

Corion este de natur conjunctiv, bogat infiltrat cu tesutul limfoid

Epiteliu este pseudostratificat si alctiut din celule cilindrice ciliate.

Tunica mucoas din regiunea respiratorie are un rol deosebit n determinarea

calittii aerului respirat: curt, umecteaz, optimizeaz temperatura aerului
inspirat care trebuie s se mentin ntre 32-34 grade. Acest ultim rol este
ndeplinit de numeroasele vase sangvine din tunica mucoas, mai ales de ctre
plexurile venoase de fat convex (medial) a cornetelor.

REGIUNEA OLFACTIV
Tunica mucoas din aceast regiune are urmtoarel caracteristici:

Se ntinde pe o suprafat relativ mic

Este o mucoas glbuie care contine celule neurosenzoriale

specializate pentru receptia stimulilor olfactivi. Aceste celule au
valoarea unor neuroni senzitivi primari (protoneuroni) bipolari.

Tunica mucoas are grosimea de 1,3mm si ader la scheletul foselor nazale.

Contine numeroase glande seroase, mucoase, calciforme. Glandele mucoase si
calciforme secret mucusul nazal care lubrifiaz epiteliul, iar mpreun cu
glandele seroase si mixte umecteaz aerul inspirat. Mucusul secretat se
deplaseaz n mod obisnuit n directia portiunii nazale a faringelui datorit
curentului inspirat si datorit miscrii cililor. Cilii si mucusul au rolul de a retine
impurittile din aerul inspirat.

VASCULARIZAIA

Arterele foselor nazale vin din sistemul carotidian intern si extern.

Portiunea antero-superioar a foselor este vascularizat de artera
etmoidal anterioar si artera etmoidal provenit din artera
oftalmic, iar portiunea postero-inferioar de arterele nazale
posterioar, lateral si septal (provenit din artera sfeno-palatin).
Vestibulul nazal este irigat de ramuri ale arterei faciale.

Venele : din plexurile venoase ale portiunii superioare ale foselor

nazale, sngele este drenat de venele etmoidale, din portiunea
posterioar sngele se dreneaz prin venele sfeno-palatine n plexul

venos pterigoidian, iar n portiunea anterioar se dreneaz n vena

facial.

Limfaticele sunt alctuite pe de-o parte dintr-o retea intramural, iar

pe de alt parte din ci de drenaj si releuri ganglionare. Limfaticele
superioare se vars n nodurile retrofaringiene, iar cele inferioare n
grupul superior al nodurilor cervicale profunde.

INERVAIA
Nervii senzitivi si vegetativi sunt numerosi si de aceea mucoasa nazal
reprezint o zon reflexogen important.

Portiunea postero-superioar primeste numeroase ramuri senzitive

o

Ramurile nazale postero-superioare mediale

Ramurile postero-superioare laterale

Portiunea latero-superioar a foselor nazale este inervat de

numeroase ramuri nazale ale nervului etmoidal anterior.

Inervatia vegetativ este asigurat de fibre simpatice si parasimpatice. Fibrele

nervoase vegetative ajung la mucoasa nazal nsotind arterele. Tunica mucoas
olfactorie cotine filetele nervului olfactiv.