Sunteți pe pagina 1din 24

Cuprins

Cuprins 2

Introducere 3

Drepturile de autor i drepturile conexe 5

Drepturile de autor n societatea informaional 8

Inveniile. Brevetul de invenie 9

Mrcile 12

Protecia indicaiilor geografice, denumirilor de origine, specialiti tradiionale garantate 15

Protecia desenelor i metodelor industrial 19

Concluzie 22

Bibliografie 22

Introducere
Proprietatea intelectual e o form de titlu legal care permite posesorului s controleze utilizarea
anumitor intangibile, cum ar fi idei sau expresii.
Formele comune de proprietate intelectual includ :

brevet de invenie - protejeaz soluii sau idei originale

drept de autor - protejeaz forma unei lucrri expresive originale (literare, artistice sau
tehnice).

mrcile inregistrate - protejeaz modul de identificare a unui productor sau a altei surse de
reputaie.

secretul industrial.

Drepturile de proprietate intelectual snt acordate de stat n scopul ncurajrii creeri de intangibile.
Aceste drepturi dau proprietarului dreptul de a aciona n justiie pe cei care le ncalc. Detinatorul
proprietatii intelectuale poate controla si trebuie rasplatit pentru uzul acesteia.
Primele patente au fost acordate n secolul 15 n Anglia i Veneia. Dreptul de autor nu a fost
inventat pn la apariia tiparului i rspndirea alfabetizrii. Regele Angliei era ngrijorat de
posibilitatea multiplicrii crilor i a promulgat Legea Licenirii n 1662 care a stabilit un registru al
crilor liceniate. Statutele reginei Ana a fost prima lege care acorda drepturi autorilor pentru o
perioad fix de timp. Pe plan internaional, Convenia de la Berna stabilea, la sfritul secolului XIX,
limitele proteciei dreptului de autor; aceast convenie e nc n vigoare. Termenul Proprietate
intelectual apare n Europa tot n secolul XIX.
Dreptul proprietii intelectuale a primit o consacrare definitiv i oficial o data cu ncheierea
conveniei instituind Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale (OMPI) care a fost semnat la
14 iulie 1967 la Stockholm, ea cuprinznd patru mari domenii :
1. Drepturi de autor pentru operele literare i artistice
2. Drepturile conexe dreptului de autor - Sunt protejate ca drepturi conexe interpretrile sau
execuiile artitilor interprei sau executani, nregistrrile sonore sau fonogramele
productorilor de astfel de nregistrri sau fonograme, emisiunile organismelor de radio i
televiziune.
3. Dreptul de proprietate industrial
4. Alte drepturi de proprietate intelectual neincluse n primele categorii.
3

Printre primele Decrete ale Presedintelui Republicii Moldova se numara si cele cu


privire la crearea Agentiei de Stat pentru Drepturile de Autor (ADA) din 25 noiembrie
1991 (nr. 238) si cu privire la instituirea Agentiei de Stat pentru Protectia Proprietatii
Industriale (AGEPI) din 25 mai 1992 (nr.120), care au constituit piatra de temelie a
sistemului national de proprietate intelectuala. Acelasi lucru putem afirma despre cele
doua Hotarari ale Guvernului Republicii Moldova:din 25 februarie 1992 prin care a fost
aprobat Regulamentul Agentiei de Stat pentru Drepturile de Autor si din 8 septembrie
1992 prin care a fost aprobat Regulamentul si Structura Agentiei de Stat pentru Protectia
Proprietatii Industriale. Anume aceasta data este considerata ziua de nastere a AGEPI, a
carei Aniversare de 20 de ani o marcam actualmente.
n baza Codului cu privire la stiinta si inovare, nr. 259-XV din 15.07.2004, a fost
efectuata unificarea institutionala a sistemului de proprietate intelectuala prin fuzionarea
celor doua agentii, astfel fiind creat un singur oficiu de specialitate - Agentia de Stat
pentru Proprietatea Intelectuala (AGEPI).
In prezent, AGEPI este unica autoritate nationala in subordinea Guvernului care
acorda protectie juridica pe teritoriul Republicii Moldova obiectelor de proprietate
intelectuala si promoveaza politica statului in domeniul proprietatii intelectuale,
elaboreaza si asigura aplicarea politicilor stabilite in conformitate cu Programul de
activitate al Guvernului, Planul de actiuni al Guvernului si strategiile nationale in
domeniul sau de competenta.

Proprietatea intelectuala este impartita in doua categorii principale:

Dreptul de autor (Copyright), care include lucrari literare si artistice precum romane, poeme,
piese de teatru, jocuri, filme, opere muzicale, situri web, picturi, fotografii, sculpturi, design
arhitectural, etc. Drepturile conexe includ drepturile artistilor aparute ca urmare a interpretarii ,
drepturile legate de inregistrarile efectuate de producatorii de fonograme si drepturile aparute
urmare a emisiei programelor de radio si televiziune.

Proprietatea industriala, care include brevete de inventie (patente), marci si indicatii


geografice, desene si modele industriale, si topografii pentru produse semiconductoare.

I.

Drepturile de autor i drepturile conexe

Dreptul de autor si drepturile conexe reprezinta instrumente si concepte legale care respecta si
protejeaza drepturile autorilor legate de creatiile lor contribuind, de asemenea, la dezvoltarea
economica si culturala a natiunilor. Dreptul de autor este un termen legal ce descrie drepturile date
creatorilor pentru lucrarile lor artistice si literare. Legea dreptului de autor are un rol decisiv in
desavarsirea drepturilor si contributiei sociale a detinatorilor.
Obiecte ale dreptului de autor

operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii etc.);

programele pentru calculator care se protejeaza ca si operele literare;

operele stiintifice;

operele dramatice si dramatico-muzicale, scenariile si proiectele de scenarii, libretele,


sinopsisul filmului;

operele muzicale cu sau fara text;

operele coregrafice si pantomimele;

operele audiovizuale;

operele de pictura, sculptura, grafica si alte opere de arta plastica;

operele de arhitectura, urbanistica si de arta horticola;

operele de arta aplicata;

operele fotografice si operele obtinute printr-un procedeu analog fotografiei;

hartile, plansele, schitele si lucrarile tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei,


arhitecturii si din alte domenii ale stiintei;

bazele de date;

alte opere

Subiectii dreptului de autor


Subiecti ai dreptului de autor sint autorii si titularii de drepturi.
Autorul este persoana fizica prin a carei munca creatoare a fost creata opera.
Titularul de drepturi este persoana fizica (autorul sau alta persoana fizica imputernicita de autor) sau
juridica care detine, in mod legal, drepturile patrimoniale.
Subiectii drepturilor conexe
Subiecti ai drepturilor conexe sint interpretii, producatorii de fonograme, producatorii de
videograme si organizatiile de difuziune prin eter sau prin cablu. Drepturile conexe se exercita fara
a prejudicia dreptul de autor.
6

Pentru aparitia si exercitarea drepturilor conexe nu este necesara respectarea vreunei formalitati. In
absenta unei probe contrare, persoana fizica sau juridica, a carei nume sau denumire apare in mod
obisnuit pe o imprimare a interpretarii, pe o fonograma, o videograma sau pe imprimarea unei
emisiuni, se considera interpret, producator de fonograma sau videograma, respectiv, organizatie de
difuziune prin eter sau prin cablu.
Prezumtia paternitatii si simbolul protectiei dreptului de autor si a drepturilor conexe
Se considera autor persoana fizica sub al carei nume pentru prima data este publicata opera, in
absenta unor probe contrare. Nu se consideca autor, persoana care a contribuit la crearea operei printrun aport financiar sau organizatoric.
Autorul este in drept sa inregistreze la Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala opera sa.
Paternitatea apartine persoanei, sub al carei nume a fost publicata opera, daca nu exista alte dovezi sau
pina la proba contrarie.

Continutul dreptului de autor


Dreptul de autor se constituie din drepturi morale (personale) sidrepturi patrimoniale.
Drepturile morale (personale) ale autorului nu pot face obiectul vreunei renuntari sau cesiuni si sint
imprescriptibile, chiar si in cazul in care autorul cedeaza drepturile sale patrimoniale:

dreptul la paternitate;

dreptul la nume;

dreptul la respectarea integritatii operei;

dreptul la divulgarea operei;

dreptul la retractarea operei.

Drepturile patrimoniale exclusive


Autorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv sa efectueze, sa permita sau sa interzica
valorificarea operei, inclusiv prin:

reproducerea operei;

distribuirea originalului sau a exemplarelor operei;

inchirierea exemplarelor operei, cu exceptia operelor de arhitectura si a operelor de arta


aplicata;

importul exemplarelor operei in vederea distribuirii, inclusiv al exemplarelor confectionate cu


consimtamintul autorului sau al altui titular al dreptului de autor;

demonstrarea publica a operei;


7

interpretarea publica a operei;

comunicarea publica a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele- radiodifuziune), sau prin
cablu;

retransmiterea simultana si fara modificari, prin eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter
sau prin cablu;

punerea la dispozitie in regim interactiv a operei;

traducerea operei;

transformarea, adaptarea, aranjamentul sau alte modificari ale operei, cu exceptia cazurilor cind
efectuarea unor actiuni din cele enumerate la lit.a)k) nu se incadreaza in forma de exprimare a
operei si pentru care nu pot fi stabilite sanctiuni.

Termenele de protectie
Termenele de protectie a dreptului de autor
Drepturile patrimoniale exclusive si dreptul la remuneratie dureaza pe tot timpul vietii autorului
si pe perioada de 70 de ani dupa deces, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui al decesului
autorului.

Drepturile patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejeaza timp de 70 de ani, incepind cu


1 ianuarie al anului urmator decesului ultimului dintre urmatorii coautori: realizator principal
(regizor scenograf), autorul scenariului (scenaristul), autorul dialogului si compozitorul autorul
operei muzicale, special create pentru aceasta opera audiovizuala.

Drepturile patrimoniale asupra unei opere anonime sau aparute sub pseudonim, cu exceptia
celei de arta aplicata, se protejeaza 70 de ani, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui al
publicarii legale a operei.

Drepturile patrimoniale asupra operei create in copaternitate, cu exceptia operei de arta


aplicata, se protejeaza pe parcursul intregii vieti a fiecaruia dintre coautori si 70 de ani, incepind
cu 1 ianuarie al anului urmator celui al decesului ultimului coautor-supravetuitor.

Drepturile patrimoniale asupra operei de arta aplicata se protejeaza timp de 25 de ani de la data
crearii ei, cu exceptia modelelor si desenelor industriale neinregistrate conform Legii privind
protectia desenelor si modelelor industriale, create in scopul industrial de reproducere, care se
protejeaza timp de 3 ani de la data crearii lor.

Drepturile patrimoniale asupra unei opere nepublicate anterior, dupa expirarea termenului de
protectie a dreptului de autor, se protejeaza timp de 25 de ani de la data la care opera a fost
pentru prima data publicata sau comunicata in mod legal publicului.

Drepturile patrimoniale asupra publicatiilor critice sau stiintifice ale operelor editate dupa
expirarea termenului de protectie a dreptului de autor asupra acestora se protejeaza timp de 30
de ani de la data la care publicatia a fost pentru prima data editata legal.

Drepturile morale (personale) ale autorului sint protejate pe un termen nelimitat. Dupa decesul
autorului, protectia drepturilor lui morale este exercitata de mostenitori si de organizatiile abilitate in
modul corespunzator sa asigure protectia drepturilor autorilor. Asemenea organizatii asigura protectia
drepturilor morale ale autorilor si atunci cind acestia nu au mostenitori sau in cazul stingerii dreptului
lor de autor.
Termenele de protectie a drepturilor conexe

Drepturile se protejeaza timp de 50 de ani de la data primei interpretarii. Drepturile


interpretului la nume si dreptul la reputatie se protejeaza pe un termen nelimitat.

Drepturile producatorului de fonograme se protejeaza timp de 50 de ani de la data primei


imprimari a fonogramei.

Drepturile producatorului de videograme se protejeaza timp de 50 de ani de la data primei


imprimari a videogramei.

Drepturile organizatiilor de difuziune prin eter si prin cablu se protejeaza timp de 50 de ani de
la prima difuzare a emisiunii de catre asemenea organizatie.

La expirarea termenului de protectie a drepturilor patrimoniale, opera intra in domeniul


public. Operele intrate in domeniul public pot fi valorificate liber, cu conditia respectarii drepturilor
morale ale autorilor si ale altor titulari si achitarii unei remuneratii legale.

Incalcarea dreptului de autor, a drepturilor conexe si a altor drepturi


Orice valorificare a obiectelor dreptului de autor si a obiectelor drepturilor conexe, se considera
nelegitima daca are loc cu incalcarea acestor drepturi.
Orice exemplar al obiectelor dreptului de autor si al obiectelor drepturilor conexe a carui
reproducere, import, distribuire, inchiriere si imprumut atrage dupa sine incalcarea acestor drepturi se
considera contrafacut.
Incalcarea drepturilor recunoscute si garantate prin lege atrage raspundere civila, contraventionala sau
penala.

II.2 Drepturile de autor n societatea informaional


In absena unor dispoziii contrare, directiva se aplic fr a aduce atingere
9

dispoziiilor existente privind:


protecia juridic a programelor pentru calculator;
dreptul de inchiriere, dreptul de imprumut i anumite drepturi conexe dreptului de
autor in domeniul proprietii intelectuale;
dreptul de autor i drepturile conexe privind difuzarea programelor prin satelit i
retransmisia prin cablu;
durata de protecie a dreptului de autor i a anumitor drepturi conexe;
protecia juridic a bazelor de date.
Drepturile producatorilor bazelor de date
Producatorul unei baze de date, care dovedeste ca a facut o investitie substantiala din punct de
vedere calitativ sau cantitativ in obtinerea, verificarea sau prezentarea continutului, are dreptul sa
interzica extragerea si /sau reutilizarea continutului integral sau a unei parti substantiale, evaluate
calitativ si/sau cantitativ a acelei baze de date.

Termenul de protectie a drepturilor producatorilor bazelor de date


Dreptul de a extrage si/sau reutilizarea continutul unei baze de date se protejeaza pe o perioada
de 15 ani din data cind a fost finalizata baza de date.
Orice modificare substantiala a continutului unei baze de date, inclusiv orice modificare
substantiala rezultind din acumularea completarilor, eliminarilor sau schimbarilor succesive, care
indica asupra unei noi investitii semnificative, evaluate calitativ sau cantitativ, permite atribuirea unui
termen de protectie propriu bazei de date care rezulta din aceasta investitie.

II.

Inveniile

Titlul de protectie a inventiilor in Republica Moldova este brevetul de inventie.


Conform Legii nr. 50-XVI din 7 martie 2008 privind protectia inventiilor, inventiile sunt protejate prin
urmatoarele titluri de protectie:

brevet de inventie (20 ani)

brevet de inventie de scurta durata (6+4 ani)


Dreptul la brevet apartine inventatorului (inventatorilor) sau succesorului sau in drepturi.

Dreptul la brevet pentru inventia creata de salariat apartine unitatii, daca contractul incheiat intre ei nu
prevede altfel.
10

Brevetul de inventie este un titlul de protectie ce confera titularului dreptul exclusiv de exploatare a
inventiei pe o perioada de 20 de ani.
Brevetul de inventie de scurta durata este un titlul de protectie ce confera titularului dreptul
exclusiv de exploatare a inventiei pe o perioada de 6 de ani cu posibilitatea prelungirii termenului de
valabilitate pentru o perioada de cel mult 4 ani.
Nu exista discriminare in ceea ce priveste acordarea brevetelor in functie de locul crearii inventiei,
domeniul tehnologic, de faptul ca produsele sunt importate sau sunt de origine autohtona.

Conditiile de brevetare a inventiei


O inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa corespunda
urmatoarelor cerinte de baza pentru brevetabilitate:

inventia trebuie sa fiesusceptibila de aplicare industriala;

inventia trebuie sa fienoua;

inventia trebuie sa implice oactivitate inventiva.

Noutatea. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii, care include cunostintele ce
au devenit accesibile publicului oriunde in lume pana la data prioritatii inventiei in cauza.
Activitatea inventiva. O inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu rezulte in mod
evident din stadiul tehnicii.
In cazul brevetelor de inventie de scurta durata se considera ca o inventie implica o activitate
inventiva, daca ea prezinta un avantaj tehnic sau practic.
Aplicarea industriala. O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi
folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de activitate umana.
Pot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte:

Produs- masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, agregate, instalatii,
circuite, elemente de constructie, mobilier, articole de uz casnic, jucarii, instrumente,
calculatoare, programe pentru calculator, baze de date electronice etc.; substante chimice si
biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort
creativ; amestecuri fizice sau fizico-chimice.

Procedeu- activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (inclusiv
produsele biologice sau genetice) sau programe pentru calculator ca un mod de transformare si
transmitere a semnalului electronic.

Metoda- activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control,
diagnosticare sau tratament medical uman sau veterinar).

Microorganisme- microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte mutante, tulpini de
cultura celulara de plante si animale.
11

Aplicarea unui produs sau procedeu- aplicarea unui produs, procedeu sau unei metode conform
altei destinatii si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a substantei sau compozitiei si
utilizarile lor ulterioare.
Cererea de brevet trebuie sa se refere numai la o singura inventie sau la un grup de inventii

astfel legate, incat sa formeze un singur concept inventiv general. Ea contine:

formularul de cerere de brevet completat

descrierea inventiei

revendicarile

desene si alte documente explicative, daca acestea sunt necesare pentru a intelege esenta
inventiei.
Aceste documente constituie depozitul national reglementar, se intocmesc si se depun la

Agentie in limba de stat, redactandu-se in corespundere cu cerintele Regulamentului privid procedura


de depunere si examinare a cererii de brevet de inventie si de eliberare a brevetului, aprobat prin
Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 528 din 1 septembrie 2009.
Confidentialitatea cererii de brevet
Datele continute in cererea de brevet sunt confidentiale pana la publicarea acesteia de catre
Agentie in BOPI. Divulgarea datelor continute in cerere pana la publicarea acesteia este pasibila de
pedeapsa conform legislatiei in vigoare.
Procedura de eliberare a brevetului
Dupa depunere, cererea de brevet trece urmatoarele proceduri:

examinarea cererii

publicarea

publicarea hotararii de acordare a brevetului

opunerea publica

eliberarea brevetului.

Examinarea cererii
In procesul examinarii cererii de brevet, AGEPI efectueaza examinarea ei formala in termen de
o luna, dupa care cererea este supusa examinarii preliminare in termen de doua luni. Solicitarea
procedurii ulterioare se desfasoara prin depunerea cererii de examinare de fond intr-un exemplar pe un
formular-tip aprobat la AGEPI, de catre solicitant concomitent cu cererea de brevet sau in termen de 30
luni de la data de depozit a cererii, fiind achitata taxa stabilita.
12

Publicarea cererii
Dupa expirarea termenului de 18 luni de la data depozitului national reglementar, daca au fost
platite taxele si nu s-a luat o hotarare de acordare a brevetului sau de respingere, cererea se publica in
BOPI.
Descrierea inventiei conform cererii este depusa in biblioteca AGEPI.

Publicarea hotararii de acordare a brevetului


In termen de 3 luni de la data comunicarii solicitantului despre hotararea de acordare a
brevetului, Agentia publica in BOPI datele despre brevetul acordat, iar descrierea inventiei se depune
in biblioteca Agentiei.
Opunerea publica
Orice persoana interesata are dreptul sa depuna la Comisia de Apel a Agentiei contestatie
motivata in termen de 6 luni de la data publicarii acesteia in BOPI privind hotararea de acordare a
brevetului.
Contestatia privind hotararea de acordare a brevetului trebuie formulata in scris si sa contina motivele
pe care se bazeaza.
Motivele contestatiei trebuie sa se refere numai la neindeplinirea a cel putin uneia din conditiile de
brevetare a inventiei: noutate, activitate inventiva, aplicabilitateindustriala. Contestatia este considerata
formulata numai dupa plata taxei corespunzatoare, apoi se examineaza la Comisia de Apel.
Hotararea Comisiei de Apel poate fi atacata cu recurs in instanta judecatoreasca.
Eliberarea brevetului
Dupa expirarea termenului de opunere, Agentia elibereaza brevetul de inventie in temeiul
hotararii de acordare, daca aceasta nu a fost revocata de catre Comisia de Apel. In cazul in care
brevetul a fost modificat in urma procedurii de opunere, acesta se elibereaza in forma modificata.
Eliberarea brevetului este conditionata de achitarea taxelor de eliberare si a celor de mentinere
in vigoare a brevetului. Aceste taxe se platesc de catre titular obligatoriu in termen de 6 luni de la data
publicarii hotararii de acordare.
Mentinerea in vigoare a brevetului de inventie

13

Pentru mentinerea in vigoare a brevetului este necesara achitarea taxelor anuale de mentinere in
vigoare in conformitate cu Taxele pentru servicii cu semnificatie juridica in domeniul protectiei
obiectelor proprietatii intelectuale aprobate prin Hotararea Guvernului nr.774 din 13 august 1997.

III.

Mrcile

Marca este orice semn sau orice combinatie de semne susceptibile de reprezentare grafica, care
servesc la deosebirea produselor sau a serviciilor anumitor persoane fizice/juridice de ale altor
persoane.
Cele mai frecvente tipuri de marci sunt:

verbale

figurative

combinate

tridimensionale

de alt tip
Organul competent care este imputernicit sa inregistreze marcile pe teritoriul Republicii

Moldova este Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala a Republicii Moldova (AGEPI).
Pentru a inregistra o marca este necesar de a prezenta la AGEPI o cerere de inregistrare a
marcii, intocmita pe un formular-tip. Procedura de inregistrare a marcilor prevede urmatoarele etape
succesive:

depunerea cererii;

examinarea respectarii conditiilor de depunere a cererii de inregistrare a marcii;

publicarea datelor cererii depuse;

examinarea in fond a cererii;

inregistrarea marcii si eliberarea titlului de protectie.


Pentru persoanele cu domiciliul in afara Republicii Moldova reprezentarea prin mandatar

autorizat este obligatorie. Cererea se refera la o singura marca si se redacteaza in limba de stat in doua
exemplare, conform ghidului de completare a cererii de inregistrare a marcii. La cererea propriu-zisa
se anexeaza:

procura de reprezentare, daca cererea se depune prin reprezentant;

actele care confirma prioritatea marcii, daca este cazul;

dovada de plata a taxei stabilite.

14

In afara de aceasta la cerere pot fi anexate diferite documente si acte ce permit utilizarea in
calitate de elemente ale marcii a numelor sau pseudonimelor, portretelor de persoane cunoscute,
denumirilor de opere stiintifice, literare sau de arta, a citatelor sau personajelor din aceste opere, a
accesoriilor statale etc. in forma unor autorizatii de la organele competente sau consimtamantul
persoanelor corespunzatoare.
Cererea propriu-zisa cu actele pe care trebuie sa le contina si dovada de plata a taxei stabilite
constituie depozitul national reglementar.
Solicitantul are dreptul sa introduca in cerere si in documentele ei, fara a modifica esential marca si
fara a extinde lista de produse si/sau servicii, urmatoarele modificari:

numele, denumirea sau adresa solicitantului sau reprezentantului in proprietate industriala,


precum si adresa pentru corespondenta;

corectarea greselilor;

identificarea elementului din documentele cererii sau din reproducerea marcii a carui
modificare este solicitata si modificarea propusa.

Schimbarea listei produselor si/sau serviciilor se admite doar in sensul reducerii, si nicidecum nu pot fi
adaugate alte produse sau servicii, neindicate initial. In acest scop este necesar de a depune o noua
cerere.
Fiecare etapa se efectueaza in decursul unei anumite perioade de timp. Orice persoana fizica
sau juridica este in drept sa depuna cerere de inregistrare a marcilor atat pe teritoriul Republicii
Moldova, cat si in strainatate. Titularul marcii inregistrate are dreptul exclusiv de a dispune de marca,
de a o folosi si de a interzice folosirea ei neautorizata. Durata de valabilitate a certificatului de
inregistrare a marcii este de 10 ani cu posibilitatea reinnoirii pe o perioada de 10 ani ori de cate ori este
necesar.
Examinarea respectarii conditiilor de depunere a cererii de inregistrare a marcii
Pentru fiecare cerere la AGEPI se deschide un dosar, caruia i se atribuie un numar.
Examinarea respectarii conditiilor de depunere a cererii de inregistrare a marcii se efectueaza in
termen de 2 luni de la data primirii cererii. Ea consta in verificarea existentei tuturor documentelor
necesare, inclusiv taxa de depunere si corectitudinea datelor prezentate, la fel si corespunderea lor
cerintelor in vigoare.
Daca s-a constatat vreo lipsa sau inexactitate, precum si necorespundere, solicitantului i se notifica
faptul dat.
Toate documentele necesare trebuie sa parvina la AGEPI in decurs de 2 luni de la depunerea
cererii, in caz contrar cererea se va considera retrasa.
15

Daca se constata ca materialele cererii corespund cerintelor stabilite, datele din cerere se
introduc in Registrul National de Cereri si cererii i se atribuie data si numarul depozitului national
reglementar. Paralel toate datele se introduc in Baza de date Marci Nationale.
Publicarea cererii
In cazul in care conditiile stabilite de depunere a cererii de inregistrare a marcii sunt respectate,
datele privind cererea depusa se publica in cel mult 3 luni de la data de depozit inBuletinul Oficial de
Proprietate Industriala (BOPI), fapt care se notifica solicitantului. In BOPI sunt publicate urmatoarele
date:

numarul si data depozitului;

denumirea si adresa solicitantului;

prioritatea conventionala sau de expozitie, daca este cazul;

reproducerea marcii;

indicatia ca marca este tridimensionala, colectiva, de certificare;

culorile revendicate (in caz de necesitate);

lista produselor sau serviciilor.;

Perioada opozitiilor si/sau observatiilor


In termen de 3 luni de la data publicarii cererii de inregistrare a marcii, pot fi intreprinse
urmatoarele actiuni impotriva inregistrarii marcii:

depunerea observatiei argumentate privind necesitatea de a refuza inregistrarea marcii in


baza motivelor absolute - de la orice persoana fizica sau juridica depusa in scris in forma libera;

depunerea opozitiei argumentate ca inregistrarea marcii ar trebui refuzata in baza motivelor


relative de la titularul unei marci anterioare sau al unei marci recunoscute notorii, titularul unui
drept anterior cu privire la propriul nume sau imagine, la o indicatie geografica sau la o
denumire de origine protejata, la un desen sau model industrial protejat sau titularul unui drept
de autor, precum si de la orice alta persoana interesata, opozitia se depune in 2 exemplare pe un
formular-tip cu conditia achitarii taxei corespunzatoare.

Examinarea de fond a cererii


Examinarea de fond a semnului solicitat are loc in decurs de 6 luni de la publicarea cererii in BOPI si
se examineaza:

daca nu sunt motive absolute de respingere;

daca nu sunt motive relative de respingere;

observatiile si/sau opozitiile formulate in privinta cererii de inregistrare a marcii.

16

Inregistrarea marcii, inscrierea in Registrul national al marcilor, eliberarea certificatului


Daca in urma deciziei de inregistrare a marcii nu a fost primita nici o contestatie in decurs de
cel putin 1 luna de la data emiterii deciziei sau contestatiile depuse au fost considerate neintemeiate si
este achitata taxa de inregistrare, AGEPI va inscrie datele privind inregistrarea in Registrul National al
Marcilor si va elibera certificatul de inregistrare a marcii. Datele privind inregistrarea marcilor se
introduc in Registrul National al Marcilor si paralel in baza de date Marci Nationale, iar solicitantului,
care din momentul dat deja devine titular al marcii, in termen de 3 luni i se elibereaza titlul de protectie
numit Certificat de inregistrare a marcii, intocmit pe un formular-tip care cuprinde urmatoarea
informatie: numarul si data inregistrarii marcii, numarul si data depozitului, adresa si numele
titularului, reproducerea marcii, culorile revendicate, lista produselor si serviciilor, date privind
prioritatea conventionala sau de expozitie. AGEPI publica in BOPI datele privind inregistrarea marcii,
introduse in Registrul National al Marcilor.

Atacarea deciziei examinarii


In cazul cand solicitantul nu este de acord cu decizia examinarii formale sau a examinarii
semnului solicitat, el are dreptul sa depuna o contestatie la Comisia de Contestatii a AGEPI in termen
de 2 luni de la data primirii deciziei.
Comisia de Contestatii va examina contestatia in termen de 3 luni de la data depunerii ei. In caz
daca solicitantul nu va fi de acord cu decizia Comisiei de Contestatii, el o poate ataca in instanta de
judecata.
Contestatia impotriva inregistrarii
Dupa emiterea deciziei de inregistrare a marcii, orice persoana care nu este de acord cu decizia
examinarii, are dreptul sa inainteze o contestatie impotriva inregistrarii unei marci la Comisia de
Contestatii a AGEPI.
Daca aceasta contestatie este recunoscuta intemeiata si legitima, se ia decizia de respingere a
inregistrarii marcii, care la fel poate fi atacata in instanta de judecata.

IV.

Protecia indicaiilor geografice, denumirilor de origine, specialiti


tradiionale garantate

17

Indicatia geografica (IG) este denumirea unei regiuni sau a unei localitati, a unui loc
determinat sau, in cazuri exceptionale, a unei tari, care serveste la desemnarea unui produs originar din
aceasta regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din aceasta tara si care poseda o calitate
specifica, reputatie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice si a carui
producere si/sau prelucrare, si/sau preparare au loc in aria geografica delimitata.
Denumirea de origine (DO) este denumirea geografica a unei regiuni sau localitati, a unui loc
determinat sau, in cazuri exceptionale, a unei tari, care serveste la desemnarea unui produs originar din
aceasta regiune, localitate, loc determinat sau tara si a carui calitate sau caracteristici sint, in mod
esential sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzind factorii naturali si umani, si a carui
producere, prelucrare si preparare au loc in aria geografica delimitata.
Specialitate traditionala garantata (STG) produs agricol sau alimentar traditional a carui
specificitate este recunoscuta prin inregistrare conform Legii nr. 66-XVI din 27.03.2008 privind
protectia indicatiilor geografice, denumirilor de origine si specialitatilor traditionale garantate.
(specificitatea reprezinta caracteristica sau ansamblu de caracteristici prin care un produs agricol sau
alimentar se distinge in mod clar de alte produse agricole sau alimentare similare apartinind aceleiasi
categorii; produs traditional produs utilizat pe piata pe parcursul unei perioade de timp ce indica la
transmiterea de la o generatie la alta, fapt ce este dovedit; aceasta perioada trebuie sa corespunda
duratei general atribuite unei generatii umane, adica de cel putin 25 de ani).

Depunerea cererii de inregistrare


Cererea de inregistrare a unei denumiri de origine, a unei indicatii geografice sau a unei
specialitati traditionale garantate, denumita in continuare cerere, se depune la AGEPI de catre un grup
ce corespunde prevederilor Legii. Cererea se depune pe un formular-tip aprobat de AGEPI. Cererea si
documentele anexate la ea se prezinta in limba moldoveneasca. Cererea trebuie sa fie completata prin
dactilografiere sau in format electronic si poate fi depusa la AGEPI direct, prin posta, prin fax, sau prin
posta electronica.
Cererea si documentele anexate la ea. Caietul de sarcini
Cererea de inregistrare a unei denumiri de origine, a unei indicatii geografice sau a unei
specialitati traditionale garantate, va contine:
pentru IG si DO

formularul cererii prin care se solicita inregistrarea IG sau DO, dupa caz;

caietul de sarcini, omologat prin decizia autoritatii competente;

un document unic in care figureaza:


18

- elementele principale ale caietului de sarcini: denumirea a carei inregistrare se solicita, o


descriere a produsului, inclusiv, daca este cazul, regulile specifice aplicabile ambalajului si
etichetarii produsului, precum si o descriere succinta a delimitarii ariei geografice;
- o descriere a legaturii produsului cu mediul geografic sau cu originea geografica, dupa caz,
inclusiv, daca este cazul, elementele specifice ale descrierii produsului sau metodei de productie,
care justifica aceasta legatura.
pentru STG

formularul cererii prin care se solicita inregistrarea STG;

caietul de sarcini, omologat prin decizia autoritatii competente;

denumirile si adresele autoritatilor competente sau organismelor abilitate cu verificarea


respectarii prevederilor caietului de sarcini, precum si sarcinile precise ale acestora;

documentele ce probeaza specificitatea si caracterul traditional al produsului.

Examinarea respectarii conditiilor de depunere a cererii de inregistrare


In termen de o luna de la data depunerii cererii, AGEPI examineaza indeplinirea conditiilor
pentru atribuirea unei date de depozit. In urma examinarii in vederea atribuirii date de depozit, AGEPI:

atribuie data de depozit, daca se constata ca cererea intruneste conditiile de acordare a unei date
de depozit;

notifica solicitantului iregularitatile constatate si-i acorda pentru remedierea acestora un termen
de 2 luni de la data depunerii cererii daca se constata ca cererea nu intruneste conditiile de
acordare a unei date de depozit.

In urma notificarii specificate AGEPI:

atribuie data de depozit la data la care au fost remediate toate iregularitatile daca solicitantul
remediaza iregularitatile constatate in termenul prescris;

considera cererea nedepusa, fapt ce este notificat solicitantului, daca acesta nu remediaza
iregularitatile constatate in termenul prescris.
In termen de o luna de la data inscrierii datelor referitoare la cerere in registru Registrul national

al cererilor de inregistrare a denumirilor de origine, in Registrul national al cererilor de inregistrare a


indicatiilor geografice sau, dupa caz, in Registrul national al cererilor de inregistrare a specialitatilor
traditionale garantate, AGEPI examineaza respectarea celelorlalte conditii de depunere a cererii in
vederea publicarii acesteia.
In urma acestei examinari AGEPI:

19

accepta cererea in vederea publicarii daca se constata ca cererea indeplineste conditiile


prevazute in Lege si Regualment;

notifica solicitantului iregularitatile constatate si-i cere sa le remedieze in termen de 2 luni de la


data notificarii

Daca, in urma notificarii, solicitantul nu remediaza iregularitatile constatate in termenele prescrise sau
nu depune o cerere de prelungire a termenului respectiv, cererea se considera retrasa, fapt care este
notificat solicitantului.
Publicarea cererii
AGEPI publica in BOPI datele privind cererea de inregistrare a denumirii de origine, a
indicatiei geografice sau a specialitatii traditionale garantate daca, in urma examinarii respectarii
conditiilor de depunere a cererii, se constata ca aceasta corespunde cerintelor Legii si Regulamentului.
In BOPI se publica urmatoarele elemente ale cererii, dupa caz:

numarul de depozit;

data de depozit;

numele sau denumirea si adresa solicitantului (solicitantilor), codul tarii conform normei ST.3
OMPI;

reproducerea denumirii de origine, a indicatiei geografice sau a denumirii specialitatii


traditionale garantate, in una sau mai multe limbi, cu indicarea acestora;

denumirea produsului precedata de numarul clasei conform Clasificarii de la Nisa;

elementele denumirii de origine sau ale indicatiei geografice care sint excluse de la protectie;

descrierea calitatilor deosebite ale produsului si a legaturii acestora cu provenienta geografica,


in cazul denumirii de origine sau a indicatiei geografice;

aria geografica delimitata;

documentul unic, in cazul solicitarii inregistrarii denumirii de origine sau a indicatiei


geografice;

lista autoritatilor competente sau a organismelor abilitate sa verifice respectarea prevederilor


caietului de sarcini;

specificarea faptului ca solicitarea inregistrarii a fost facuta cu sau fara rezervarea denumirii, in
cazul specialitatii traditionale garantate;

referinta la adresa electronica unde va fi publicat integral caietul de sarcini.

Examinarea de fond a cererii de inregistrare


In cadrul examinarii de fond a cererii, AGEPI examineaza:
20

daca nu sunt motive de refuz specificate la art.7 din Lege;

opozitiile depuse conform art.22 din Lege.

In functie de rezultatele examinarii de fond, AGEPI adopta decizia de inregistrare, dupa caz, a
denumirii de origine, a indicatiei geografice sau a specialitatii traditionale garantate ori de respingere a
cererii. Decizia se notifica solicitantului in termen de o luna de la data adoptarii.
Procedura de examinare a cererii este supusa achitarii taxelor stabilite.
Inregistrarea denumirii de origine, indicatiei geografice sau specialitatii traditionale garantate si
acordarea dreptului de utilizare
In cazul in care, in urma examinarii cererii, se constata ca sunt indeplinite conditiile pentru
inregistrarea denumirii de origine, indicatiei geografice sau specialitatii traditionale garantate, precum
si in cazul in care nu a fost depusa nici o opozitie sau contestatie impotriva inregistrarii ori opozitiile
sau contestatiile depuse au fost respinse, AGEPI decide inregistrarea:

denumirii de origine in Registrul national al denumirilor de origine protejate;

indicatiei geografice in Registrul national al indicatiilor geografice protejate;

specialitatii traditionale garantate in Registrul national al specialitatilor traditionale garantate,


precum si acordarea dreptului de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicatiei
geografice protejate solicitantului.
In termen de 3 luni de la data adoptarii deciziei de inregistrare solicitantul trebuie sa achite taxa

de inregistrare, si AGEPI in termen de o luna de la achitarea taxei mentionate elibereaza certificatul


privind dreptul de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicatiei geografice protejate.
Durata protectiei, reinnoirea dreptului de utilizare
Durata protectiei unei denumiri de origine, a unei indicatii geografice sau a unei specialitati
traditionale garantate incepe din data de depozit a cererii si este nelimitata.
Dreptul de utilizare a DO sau IG protejate se acorda pe o perioada de 10 ani cu posibilitate de
reinnoire ori de cite ori este necesar, daca se mentin conditiile prevazute in caietul de sarcini pentru
produsul respectiv.
Detinatorii acestui drept, inainte de expirarea fiecarei perioade de 10 ani, pot sa solicite la
AGEPI reinnoirea lui.
Cererea de reinnoire se depune la AGEPI fiind insotita de o confirmare din partea autoritatii
competente cu privire la mentinerea caracteristicilor produselor, precum si de dovada achitarii taxei
stabilite.

21

V.

Protecia desenelor i modelelor industriale

Protectia juridica a modelelor si desenelor industriale este reglementata de Legea nr. 161 /2007
privind protectia desenelor si modelelor industriale. Protectia juridica a desenelor si a modelelor
industriale intruneste aspectele referitoare la existenta, dobindirea, aria de aplicare, mentinerea in
vigoare a drepturilor si la mijloacele de respectare a acestora, precum si la exercitarea drepturilor
dobindite.
Poate fi protejat in calitate de desen sau de model industrial aspectul exterior al unui produs sau
al unei parti a acestuia, rezultat in special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei,
texturii si/sau ale materialelor si/sau ale ornamentatiei produsului in sine.
Obiectul protectiei poate fi bidimensional (desen industrial) sau tridimensional (model
industrial), precum si o combinatie a acestora.
Se asigura protectie pentru desenul sau modelul industrial numai daca acesta este nou si are un
caracter individual.
Pe teritoriul Republicii Moldova sint recunoscute si protejate:

desenele sau modelele industriale inregistrate (cu depunerea cererii de inregistrare) si


confirmate prin certificatul de inregistrare a desenului sau modelului industrial in conditiile
Legii nr. 161/2007;

desenele sau modelele industriale internationale inregistrate conform Aranjamentului de la


Haga privind inregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale;

desenele sau modelele industriale neinregistrate (fara depunerea cererii de inregistrare) in cazul
in care au fost facute publice in conformitate cu Legea nr. 161/2007.

Un desen sau un model industrial inregistrat este protejat pe parcursul unei perioade de 5 ani, incepind
cu data de depozit. Certificatul de inregistrare poate fi reinnoit pentru mai multe perioade de cite 5 ani,
pina la maximum 25 de ani de la data de depozit.
Un desen sau un model industrial neinregistrat este protejat pe parcursul unei perioade de 3 ani
de la data la care a fost facut public in conformitate cu Legea nr. 161/2007.
Desenul sau modelul industrial determinat exclusiv de o functie tehnica nu poate fi protejat.
De asemenea, nu poate fi protejat un desen sau un model industrial care trebuie reprodus in
mod necesar in forma si la dimensiunile exacte pentru a permite ca produsul in care este incorporat sau
la care este aplicat sa fie conectat mecanic ori amplasat in interiorul, in jurul unui alt produs sau pe el
astfel incit fiecare dintre produse sa isi poata indeplini functia.
Sint neprotejabile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii publice sau bunelor
moravuri.
22

Protectia obtinuta de desenul sau modelul industrial se extinde la orice desen sau model
industrial care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuala globala diferita si este
determinata de ansamblul elementelor reproduse in reprezentarile grafice incluse in Registrul de
desene si modele industriale inregistrate si publicate in BOPI. O descriere care explica reprezentarile
grafice nu afecteaza intinderea protectiei desenului sau modelului industrial in sine.
Dreptul asupra desenului sau modelului industrial apartine autorului si/sau succesorului lui in drepturi.
Este considerata autor al desenului sau al modelului industrial persoana fizica ce le-a realizat prin
munca sa creatoare.
Dreptul asupra desenului sau modelului industrial creat de salariat in exercitarea atributiilor de
serviciu sau in exercitarea unei sarcini incredintata in scris de patron (desen sau model industrial de
serviciu) apartine patronului daca contractul incheiat intre ei nu prevede altfel.
Desenul sau modelul industrial inregistrat confera titularului dreptul exclusiv de a-l utiliza si de
a interzice oricarui tert utilizarea sa fara acordul titularului. Prin utilizare se intelege, in special,
fabricarea, includerea intr-o oferta, introducerea pe piata, importul, exportul sau utilizarea propriu-zisa
a unui produs in care a fost integrat ori caruia i s-a aplicat desenul sau modelul industrial in cauza,
precum si depozitarea produsului respectiv in scopurile mentionate anterior.
Desenul sau modelul industrial neinregistrat nu confera titularului dreptul de a interzice
activitatile susmentionate decit daca utilizarea contestata rezulta din copierea desenului sau modelului
industrial protejat. Utilizarea contestata nu se considera ca provenind din copierea desenului sau
modelului industrial protejat daca rezulta dintr-o munca de creatie independenta realizata de un autor
despre care se poate afirma in mod justificat ca nu cunostea desenul sau modelul industrial dezvaluit
de titular.
Titularul certificatului poate aplica pe produs un marcaj de avertizare constind din litera D,
inscrisa intr-un cerc, insotita de numele titularului sau de numarul certificatului.
Dreptul la certificat, dreptul asupra certificatului, drepturile care decurg din inregistrarea cererii
si drepturile conferite de certificat pot fi transmise in tot sau in parte, prin contract de cesiune sau de
licenta, precum si prin mostenire legala sau testamentara.
In decursul termenului de valabilitate, certificatul poate fi contestat si anulat, in tot sau in parte,
in cazurile stipulate de Legea nr. 161/2007.
Litigiile persoanelor fizice si juridice legate de aplicarea prezentei legi se solutioneaza de
Comisia de Contestatie a AGEPI, de Curtea de Apel Chisinau sau de un arbitraj specializat.
Comisia de Contestatie solutioneaza contestatiile privind:

inregistrarea desenului sau modelului industrial ori respingerea cererii de inregistrare;

stabilirea prioritatii sau nerecunoasterea unei prioritati;


23

reinnoirea certificatului de inregistrare;

divizarea cererii de inregistrare;

caducitatea;

retragerea cererii de inregistrare sau renuntarea;

restabilirea in drepturi.

Curtea de Apel Chisinau examineaza contestatiile depuse impotriva deciziilor Comisiei de contestatie
si solutioneaza litigiile privind:

calitatea de autor al desenului sau al modelului industrial;

determinarea persoanei indreptatite la revendicarea dreptului asupra desenului sau modelului


industrial;

incheierea si executarea contractelor de licenta;

dreptul de utilizare anterioara;

plata remuneratiei datorate autorului de catre patron;

incalcarea dreptului exclusiv (actiuni in contrafacere);

nulitatea;

alte incalcari ale drepturilor asupra desenului sau modelului industrial.

Concluzie
Protecia proprietii intelectuale este un subiect de major importan ntr-un stat democrat.
Republica Moldova a demonstrat succese importante pentru adaptarea legislaiei privint proprietatea
intelectual cu normele internaionale i ale UE. Pe lng ratificarea conveniilor internaionale i
realizrile AGEPI pentru asigurarea proteciei intelectuale, o dovad a progreselor efectuate de
Republica Moldova, sunt schimbrile importante fcute n legislaie ntr-o perioad foarte scurt de
timp.

Bibliografie
http://agepi.gov.md/
Agenia de Stat pentru Proprietatea Intelectual a Republicii Moldova
http://lex.justice.md/
Registrul de Stat al Actelor Juridice al Republicii Moldova
http://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_propriet%C4%83%C8%9Bii_intelectuale
Proprietatea intelectual. Noiuni generale.
24

http://www.eucopyright.com/ro
Oficiul European pentru Drepturi de Autor

25