Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Istoria Spaniei

    Încărcat de

    Mădălina Gabriela
    490 vizualizări78 pagini
    Istoria Spaniei

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Istoria Spaniei

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    490 vizualizări78 pagini

    Istoria Spaniei

    Încărcat de

    Mădălina Gabriela
    Istoria Spaniei

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 78
    oy { ye! (60 Redactr: PIERRE VILAR Irina Achim Profesor onoriic la Universitatea Pais 1 Tehnoredactare computerizatt Mibaela Duma Coperta Water Riess ISTORIA SPANIEI ‘Traducere, cuvant inate gi note Marian $tefanescu Pierre Vir HISTOIRE DE LESPAGNE (© Presses Universiaires de France, 1947 19" édton: 1997, décembre “Toate drepturie asupra prezent! version In imba romana sunt rezervete Edturi CORINT ISBN: 073-653-002-2 Format: 16154%84 Coli tpo: 10 Tiparul exocutat la S.C, Universul S.A, Bucuresti ‘CUVANT INARSTE ‘Se pot advo, rt cfcutte, tel ser de arume pana. cst! ci este in adovtra venient li 2 eave impart, In i, 4 suteck i aa ‘eon Spaniel eet, fr ins une ie ele ma vores alo Eurpel pn experenia unand, prin sermifcafa evenmentslor ‘tone, pn bisa fre uno personal stores arate Ponty inpertana parioael prestoce, slau mart rapes dois Almira, Pra Alpers sau Os Aine Doron clic, «cre curs depen co semiin, aarul Deninutr Span tt, flags insane colons tenicene 3 (recepl. Dar cel mal parent proces stone an 2200 epocd dopa este ocpafiavomand (sromanizarea iia de) Epos omnis Spans nmoraago ue, soe le wr timp de mare Intra. do le ipresonanapoduct do 1 Sagovia, fa monumental) pod dela Cacores, do la eabul cit Nalaga, is ternle_an Tarragona. La stl ep roman, Paninue Ibees int In stipe un putamreget ear Gare ponies o meme, «corte ¢ sued Prank! ~regatd Moo Dupa anut 771 Span reprezhts un eoment de pulomica org ratate In vost Europe so ah cub stance arab (0 ick Dare din 2a va dana in aceasta safe apoape E00 de an). Mice regaocrgtna cn nord reugese nas sa cuooresca ropat Dimntnie stipe de arab 182, eage pei ese [uD con erin. Curd sera in epoca de owe a Span, fin menestarea ‘oe eae in cout drach: propondrera. n Europa 9 ocpares (p oganares) unui mens impory covria ‘teres oles este Gt de splandoren cura (Seco de ‘Aur) Chia cecadena cave a utente consigerat exer gr (Emi Coan) eet nin de somites stones Ih soe sons rastoto dn 1996.89, evenmen eon rag ext oc tose a turrcontadcfior in socelalee eurtpeand seco Ielor XD XX. Ase, Span eso jaa devotata bro egrets In stucuieeuropanegeure-atantce, cupdnd ec l zcaea Lime, supa pred none! bn Cares Pare Vier natzeses ex In ana preczat ‘mal ulate apelin teria Spare. lnalcaea rnd, se pt Gentes une contoote situ ea prosza sone! stout acest shige, exe Scvie ploepooae a pra io sua ase ‘aro la concer in cul noi tos. pe et 9 cuto Bevo spanol in Em Med Ene un fap despre cre mires aesea, pe buna crept, eae ra unl port Gin pret do vedere a palo police. Intradevar, mai ales in secoll al Xlliea, Spania ‘cunoagte peroade pine de armani. In Casta, din 1230 na in 1252, domneste Ferdinand cel Sfént, nv mai putin ‘resin ecét varul sau, Ludovi cl Sf, nsa mai eat, finde timiteazaideoa de cruciada la arzonturle panicle tun rege tolerant, inttuldndu-se rage al cer tel reli Ta Aragon, domneste catalanul pin de vigoarelacob |. Cuce tor, razboinic g poet, brutal, fara scrupule, dar care, totus, S0 inconjoara de persoane sfinte: Raymundo de ¥ Sores — ana alo sao nln Span, In El Mad (te Sense, roc (sp) (Ne). 26 Penyafort, Pedro Nolasco, extraordinarul Raymundo LUul. Islamul 8 inapok. Se constniesccatedrale. Tum ful lumi oregtine © dentin 'O singurd rezerva docurge din faptul <8, dn punct de ‘vedere naira, Spenia dn percada Reconqustl, noc $8 ‘Se unica, pare mat eurind c8 se farsmijeazS. Leon, dn Secol al Dea pnd in al Xe, gi Castila, pa la milocul Secold al Xie, ru au incetat 88 revendice mosterirea Suveranior vaigeh, regi or nu aU Incetat se intleze impdrafi al forepi Span Wdeea aceasta Ins a fost con tratisd de fap eae, Luptas-2 dus, la nceput, dinspre tr iorte munioese, wolate geograte Din punct de vedere Istone,rzbolut mpotrva maurior a favorzat tentativa do Independent a regatelor spanole: Casta sa separt de Leon, Cid a esuat in Inoerearea de a crea staul Valence, Portugal s-2 dezvoltat In-mod independent. In est, Reconquista dn eecoll al Xlblea @ Wat forme federabve: Valen 3! Mallerea, e nga Aragon gi comiatal ataan,s- ‘urea a rangul de regate; acea dvzare a Spaniel maure in republics regate olgarhice (lifes) @ favorzat {Bedmiarea,De-a lungul uno reg secole, Astra, Leon Casta, Galicia $ Portagaa, Navarra, Sobrabe, Aragon, Ribagorza, comiatul catalan $-2u unit sau au fost despite Th functe de alanje matrimonials $1 de mosteni de fame, Fiocare rege asf pr a dba ga pasta ergot! tartar sale gal opolr dat, ca elnerodorea faa de vo: fi Ca acest spit parieular av contut senor avenue gi ‘onsite comuncle tere. Pest toate acetoa planau uniates ‘TFewop, Ret, poet alist catan (12954819, sugrarumt “slimy mood mcr mye ne ek ‘Sania ein: fv Magna steps oer sop. ie 2 do cred, spit de cri, sentiment comnts trostnefapo po care nel cove oe a alas do ch Cutan ru putes ale duimeze,Recrcaiom esse manfesare poste uno nse foxes ol el dual intona panna pe e's para tetina se faricuiarzare, sre op ntarafona a po de al pare tenn spe unversaien, spo tect pcos ase fale Ie acesea dou canna Ge gap «spelt co {Feu se va puts defn eta un amon care se cranes In secol! al Xil-ea,cvizarea tervals ramane ined © ealilate, in pofda unor simpifet eseniile survente prin uniunea Aragon-Catalona (1137) 31 prin cea tintre Leon i Cactlia (1230), Chiar daca am lisa lao parte Navarra (pe care un accident dinastc 0 leaga. a un svoment dt, de Fria i Granada ned necucei te, Buse eapaat ea conti o grav inparte Ibere ine Portugal, Casta fderao Wagar Catalonia \elenca Ci att mat amenigtor pon vtorenantata anol esi ft 8 respect inpaive rpc el temperaments unane aero to dre! geosraten Ocean podgute g Medora, Iscinuse acest ati pninsulr part str Eva Modu sant invena consderabi vitor Spa I, Sfargitul Evulul Mediu: factor! de dezbinare sl factor! de unitate, 1. Dezbindtle dn secolu al XIV-oa, Secolul a XIVsea are nt-adevar, $8 compromitavitorl Reconquista Lnificari, uma Casbila continua luptaimpotrva mau flor. Eicactatea sa politica este ins projudezata de erize Ainastice 3i de revolte ale nebillr uptaintre uimasi i ‘Alfonso al X-1ea (1275-1295) In perioada cat Ferdinand al 28 Iv-ea 51 Afonso al Xa (1212-1325) sunt mio, tagi= cel duel nite Pedro col Crud gi fatele s8u bastard, Henne de Trastamara (1350-1366), pretenile casei de Lancaster ia tron casiian Tn acest timp, Portugalia capa o mare Inflerie, inde pendent de restul paninsuie. In 1383, 0 revolujo aduce Alc pe tron dinastia de Aviz. In 1385, batalla do la ‘Aluberrotaindepérenza intervene castilan, Dinastia $i burghezia comarcialé din port vor prog de ail inainte Marie Descopern Coroana Aragonuli(gogit denumita asta, pentu c3 ‘2a cuprinde, po lénga regatul sdrac din interior, regiuni mariime bogate gi fn plus, pont e& suverani si sunt Catalan’) este atasd, din motive economice, de coasta mediteraneané. Puterea porturor, comer Levantul ‘mpl dezvollat in secolul al Xil-lea, noracul de a benef a de o dinaste putemicd (din 1276 pana in 1410, saple regi, cu oarecare valoare, so succed fara dfcultae) toate ‘acestea vor duce curind Avagorul spre un rol de mare plore mediteraneana, Regi sai cups Tunisul In 1280, i torvin In Sci objin dreptuiasupra Sardnil gi Corsi, luptaalaturi de Venetia Impotriva Piel si a Genovel, au rnumeroase Ineprinderi comerciale In Levant, mostonese Moreea gi ducatul Atene, pana atunc posesiun ale cava lerlor catalan, care le uaser a ind ar, de fa Blzan, Barcelona, cu catedrala gi cu bisorica Santa Maria dol ‘mar, cu salonul municipal al Consiulu color 0 sud cu Loja consulate! marin, cu palatul undo-s! avea sediul Adunarea permanent a deputatlr din Corts (Genera?) sisrorsodale. Genealiat ea organul pormanont al Cots Flrd © [siufe ctl or pen Soount, tert terme! etn ‘Soro te) 9 ru doparte de palatul regior Aragonul, pasta In inima cota, aminicea acestui recut lorios, dn care se pot hn cu manda recente renagter regionalite Origine intereselorspaniole cave vizau lala post ‘asilSn expansiunea aragoneza, Se va observa cl seco lulal XIV4ea nu trebuieuitat daca vrem s@ injelegem bine fevenimente vitoare importante, precum independents, Portugale! sau rezstenfa eatalanior fala de intéotss Caste 2, Factor de unlear th coll a XV, In cua celor ‘aminite mai sus, prosperiatos Levanuui este de scurt uralé. Frecventele epidemii de uma gi foometea, (1933-1438), razboud impotiva Genovel, migcarea poplars contra evrelor, parja trclor g patra din nordul Alict ‘compromit economia dn Malt, far apo pe oe catalan, ln 1410, itevne cra pti. Dinasta ctaand se singe © dath ou Marin Umanut in 1812, entnja dela Caspo 9 locate etbirard — ranseracovoana Aropori tn mn onl prin engine castiana. De ac incco,esaborara sd de ef ‘ace dn reli burghezia nagustoress barcelonezd va f ompromisa. Alfonso a Viea dorms regal Napo gla 8 pe caalan’ s8 se guvemeze sngut, Juan lea vrs e43 Supund cn no, dar esto conruntat cus rvot. Timp de zece fan, calalani vor incarca 3-1 scumbe regle, in 1472, an a Tila se va mpune nse, 9 va pune a cle cBstio fs su, Ferdinand, cu mostentoarea tenull Cast, esbee, fat are pus bezel uncirregaoior apanole. Cation ‘venice nse provnc so va resemna ou greuinfajoaeos- ‘ei stun seca al XVlea, Casta eva pregata conta sparen, peru vitor s8u rol de. conducere. Prvind Iucume dn alr, desig cb aosasta prea cd este nea pred dezordnt Regele Juana lea de Casa (1406-1454) este un (1454-147), este un om anormal care domes asupra une 20 cui eps ev mora bizare. Curtaa a repeeznt ine reg fu Acest, in oat, a nragte suo cole Sous ng dom 1D puncte vesore eceromle, al Tncepo s8 rim efecl ‘iver sale merdenste ea gl existonfa, €0 ne! init, ford! Jn sud tartar! eb, a ose doU8 log mantne ‘Spree calabria cea andaluzh Epidorsle de cums dn soc (kl al Xen au Invi. efectul acestor schimbar. Depopulares favorzesza sngira products economled dove fare ntomaional, de care sunt capaote eoaurie- lana olor morn, a vei expon va carta bani piejler interear, Bsus, a portror ca Bilbao. Mesa corporat crosexorior franshunan de anal, esta surpmutapuerse de aero. Populaj cree. Clases miles repasess ocul cuveit fecietate, Mp orgenegt clr, mca noble reacionesza fa fog impotiva agit dazerdensio a. mari noble gi Impoviva moravuro la fel de dezordonate de a curea vege Sorin tenatnd autertara prt, oon minis eget ‘han a lea, Alvarado Lina (1445-1253) loon maure gi ‘ule exerctateseupra gio asupra nal asigura sue ‘eau! popular al prsiio in favaarea unt de crea gl 8 ‘rol vochior erpun: Beneflul acestor sepa se va ‘stange asupra Isabela, core repo! Herve a Nie, care brtings succesxnes la ron. Onin publics © prefera Juana. fica tl Henve,consderatéprettingen ca fin natogins Isabela reprezinta orcinea monarhicd opus tulburs for noble, moralitates opusa relelor moravur, rasa Tecuvertoare opuss evreior gi maurlor In 7474, cAnd Henre a Vea moare, ea mai reprezinta $i altcova: find mart de cine! ani cu mostenterul Aragonulu, a pret- fureazA unitatea spanila. E deept c8, a acooagi dat, Tegele Portugal o cere in e&satorie pe Juana, ceaals ‘mostenitoare. Momentul e dacs Inrebarea este spre ce Dare se va orenta etapa fundamentalé a isto iberice: Crient sau Oceiden, Atlantic sau Mediterane,Int-o lupta care a duratzece ani (1469-1470), destinul se conturea- Pa 2A: Spania modems va uni ambiite mesiteraneene ale Aragonuiui cu tradile do recueerie ale Casi. arin ‘area aventurdcolonala care va incepe, Portugala se va constitu ca un imperiu separat Tumful Caste este, pn aceasta, mal evident. Dim ‘area roului regatlui catalan, declndl comercial Meciteranei, radécinlo castiene ale hi Ferdinand 3) {eniulIsabelel nu vor permite Levartlu s joace, in unk tatea spaniola, rolu pe care lar f avut aio Portugal In pind dezvottare daca ari invins Juana. Agadar spintul locuitorior Mesete! pastorale gi razboinice gi al Perioadel Reconquistei vor conduce, de alc ncolo, des- tiul spanol. In constiuicea Spaniei medeme (gin specal In cucerrea colonials pe care aceasta o va inlreprinde) Yor domina obiceiuie, formele de géndire, care vor con: stu mostenrea Indelungatelupte medieval, concepfia teriorial $i religioasd a expansiuni gi ncidecum ambi comercaid $i economica, Puterea spanila, la la apogeu, fi va datora.spietului castitan recucertor $1 medieval ~ att de profund opus fenomenalor nascénde ale captalismului orginalitatea, realize mareje, dar, inoviabl si Unele dns siabicunile sale ‘Capltotul I ‘TRASATURILE GENERALE ALE ISTORIEI CLASICE: TIMPURILE MODERNE 1470-1598, Perioada celer tei dorm, caro dureaza ‘ceva mal mult de un seco, este sufcienta pentru a aduce Spaniel unul dine cele mai straluctoare turfurl pe care lena Incegistrat itor. Acest succes, prea rapid pent a ven asiguralatinicia, a lasatnajuni un ool explca- il (vz nea gir spl polite contempocan),acela Ge ff fost nu numai o mate puter, dar gl pama, ca timp si impertan( dnte naunile cae au Intemeiat vaste imperi coloniale. ar va uma o deeadeniaprofunds 1, Structura politica 4, Apogeu gi slabicluni ale unit. Casatoria st buna Injelogere dine regi cate) au asigurat un faptfunda- ‘menial ununea dire Aragon | Casta In 1492, regi au ‘ucant Granada, iar in 1515, cu Un an nantes modi sal, Ferdinand ocupé defintv Navarra. De acum natn ata. ‘a Peninsula loerie, se vobeste despre ol ca despre re ‘gele Spaniel $8 mal adaugim cA ogi nu au ial vestul Spaniel, Faptul c8 cole dova césatori portugheze alo fice formal mari nu au dat decat un mosteniter, care moare de foarte tinar, nu poate fi, desigur, Interpret ca © gregeala ‘lor. Caral Quint, edsatorndu-se cy 0 infants a Portuga lel, Fpl I4ea va reuni sub sceptrul sau intreaga pe oeupePorga. insula gi cole dous marl imperl ale lumi Aston 1580 se as adevdratl pune! culminant litre peninsulare ‘8 nu ne acer iat bul, Aceast oper era agi Din 1479 pand In 1500, Portugala, prin cco sl, asguace un eal prestigi. Mal mut unui de primelerezuat lo unt 8 Casa fost toma piderescuceror sale. De wcaea In 1840, Porugala se rev. Untalea spancls propa zi przenia ea aare ma mate garants? De apt, era grou ca in 25 de an de omnia a regior ete i 8 sof sias toate parcuartafe un! tacit Inaokongat In nuns matimonila, Casta ut 889 subineze deptunle Tanfo monta, moni tanto Isabel camo Fomando™ $i ea sa rezorat eo pj la nvell inert) benef deseopernior A Castilla y 2 Ledn, Nuevo mundo dé Coté. La moartea regine, nob cailen N slunga pe Fesinand, cae, numa fated nebunil fico\ sale, Ip exercta in nou regenia ‘Aragon psracevechoa administra, acta find i ea tale federated sae, n care Catalonia, Gelearle, Valencia Tp pasuau cu gra prope fueos, cates vim, moneda, Proprietor feral do mésurChlar ind nav ma decd {Sr Singur euveran a Spano, Carl (impratl Cara! Cut, In vechle capisle vor 8 pasa viceregi, Noosa vechle ragate nu vor accepta ou sna ugea’d unchonar i stag San, acd ven dn Casta. Pent ca un asomenea spin sh fio compat cu col do untae, a webu ce puares carats =8 fo, Intro carscare misur3, mal pul exigent 91 $8 abs Un prstg cae si ns dea ocala reo ets Aceata a pli Fealza sub Carl Quint gn pao, sub Fp al ea. Eline8 ru au potil do state pent a suomina weenie inal 9 ont 89 asigua contol asvpa acestora,Spania nu a av “aseana gic testa aki too apt ‘ar inen. nega) Suna Cost 9 Laon aaa Coun Lures Nou (39 Inaraina wt) Py pat, a timpul pot, il de un Ricelow a su gnc de un Unlove a Xivea. Le male dazamagit provocata do Flp al Tea, Aragon ering cu apr ca vechie prorat, Prima tontaWva energies ce convalzare a fost cea a ul Olvares™, in secoll al XVilea, pa cine fra economia gi rior a Gents spanilIncopuse deja s8 se epuzeze. Era pee au nea penta alua nds aspre, Porugata se revel, Far Catania eo ofera Fran. Anul 1640, pin acest abu incident, vine 68 scoat In evident unul deve viile de construc. ale edifiilui spaniol. © unitate organicd nar fi pututf obtinutd Inte provinel, in timp ce decinul Impragia germent nemultu- ‘itor. Din ind In c8nd, va reveni fa amintve acea glo- Fieasd independent de tip medieval 2. Acivul sl pasivul unifed religioase. De top, regi atoll fusesera preocupai mal alos de un alt percol, gi ‘anume, de amesteculreligior, al moravurior gil rasele ‘Aceasta preocupare, care In secoll al Xliieafacuse din ‘Spania un comps fexib va coda foul unel pasiuni pen {ru unitate gi unui exclusivism eeigis, care vor caracte fia de ail inainte pe spaniol, Modu n care s-au materia lzataceste sentimente cunoaste 0 storie lunga, simp ‘cata adesea In mod excesiv, $i care nu Incepe cu regi ato, ‘Acogia uc pe tron dup un seco i jundtato de cind ‘otuonja ever n sforeie inate alo soca gi munca mat Imodest 2 artzanior sa agultror maui sevcuneblior regi provocad gelczia popula: de one regtns Orgalul “W Ganpr de Guan, cone da Claes, coe da Santee (187-1645) ‘avert prima (162-183) oop Flp 9 Meg, pola 36 loa ranger surlo de Spartan Raasoul do 30 de an ‘raceme graa Sn cigs sertcnece (4 rig (limpieza_de sangre") vine $8 compenseze ta Invrastod Reconquste toama de supeirtatea, materi, rea evcont, a invingle, a rnd Baca ee tome pony ‘rina es! lumea e ameninata de ren gc aft mal mult ‘Spania.pavunsa de spits errsese 9 cal mau Cle Thal contoazd pa upla de Ge, dar cog fl! mel aproape do opor rela convert masv oat, As, dea oorole fin *348, care au urna dupa Cixma Noagr® pnt ta pogo mule in 1397, car tubura Lovet gia peda ki Vince Feane, se desttjoar un ineg lan de campani do conver tia ge migean popular, Masur use de regi ~ pont al fgurrea orn protect ~ nu fc dectt 34 accoreze >. Forea gupuroe Converirie masi craaazt nov erin sus oe 3 dele sera. Tn acessts sore a uni rlgioase, done rg eats esto un punt de porn. un moment saz 9 deep. in 1475, ia oy, mat alos impr ewer convert suspect tnounall Inca n1402, evel sur expza In mas In 1409 ta Granada, cardinal Janez de Stsners iia sara ontop ocampanie sbaticd de converte. Maui ere Vets, Ferdnand insu! conduce roprestoea. In 1802, a9 sh 98 de pe terol Casio pet cel cae ny useears convert Dar aceast atta oprasia nu putea roprezena sala problem. Carol Quint reptsegtaprblama th Valens ifn Baleara, unde se mantis c un element mportant in revel populra numts gormanas. Ire 1525-1528, al ioeared 38 fsruga,nieeags Spare char aminvea moravuror sa bi necrodincogior, In pofida unor aeomenea,tenae, opulaja aur rua put asimistaObicoure le, mod de ‘aire, iferosoe, ogarizarea al ofr Yegiorcalece mba) Se condutue an inog uniiesto, c8 8 wechea lr rege. Pasa singe ap) ur) ® Cavour dommean inert | a peat ola, Spon, Fer Slt wSgondi ghar W hrsnseas So Cede Was ‘rtbone Goneat al Sven ir) ae 36 Lagitu lor ou pr berber ca Franja sunt de emu. sunt fo minarfats ened, impotiva earls ee felovoxe ame ste ‘nerd n domenil ier sole, el Ingest. pro fpagande, sapararea coplir do psn eprosunea poll eaocs. confecarea bunuton. insist aduca fB 30 [oeastlreresine ii mal mut, ns ma ploa asprime, ik imal multe, nici mai pune sound deci ve abla. $12 {ub Flip al lea, un rzbol orb slag dn nou sud nal Starplex cnet sub Fp a lea, ura dees nece tip Une explzah generale, cao are lo dn 1609 pana ‘tt cu paren matrole majre pensar, De date acoasta ined o untae potunds asta dessnarg. ‘ar litre acest mare depta, 2 mal ito ate: amestacl Inmiea spanilion, a mai ult fozo!l, 2 mal mul tor eres ragoate, coea ce face deosebl de Yecep a {eferman ale credinio. Tumiismu, easmsmul", spr Inardane a nor reformat span, 2 Vaiss sau Servet? tfovedese immed convngtorc& pannus nu scine (= poste ‘har Gmpotl) de o acto relpoaeéreformatoare. React {Yost puemics, Onment de rnd prooimea au felt Inpota heterocoxetsealoay) mioace de lp vant, ut ato In peroad combsters evelor 8 autor ooea cd ‘st 0 entat ineoradentomu cafe gl restonf span (a fost nba cu convingare de swvran (mal ales 36 Fg Spr 808-162), err oot rash gs ode Sroonn 9 F Seis pnt ae rec ura es rt “Tan de Vales (1800-1547), ead moral sparot este un dn pene representa crepes a iotea 8 sak Cal chennai HS To a care Flip a tea), In acest mod, ama de lit exita, Este sullen ca regi 8 susing permanent Icha, ea aoesteo ‘unga snare, spre 1535, avintl vues a concept bi Erasmus 9, mel tir, sub Fp al Te ‘otesanfior La sari eecclusal XV stmt diversi release a kn mode, 8 9 mpo ova vestgior de pluralist mostente dela umea medieval Bilanjul acestui confit este si astazi abiactul unor controverse vi, adesea dureroase, Unit sparioll vad in ‘#xclusivamul religos baza a tot coea cea insert la ‘&refe. Ali vad aie originea deci oriunde s-a mani festat ol. Aceasta, pen cd te utd sf se fact dstneio Intre dou’ moments. Unu dnte ele, a gran dint se colele al XVsoa gi al XV-lea, 0 contopire intre cooa co simfeau masele, intr pozia Biserc gi hota statu, in favoarea unit relgioase, corespunde, far Incoials unei necesita reale, Pentru Isabela, credina nu exclude Seloc prudeni, iar Ferdinand nu ese nicigecum brutal in fanaism. Cisneros, necrufsor fal8 de dsidenticeigiog, este tolodatd ~ prin reforma sa_mindstveasca, pen Universitatea sa ain Alcala grin iba sa polilola— un mare artizan al Prereformel. Domnia regi cafoil regateste un secol tumfatr. lar daca spanioli 1 consi ‘rd pe Carol Quintul ca find unul ante al s&i, este pen {nu c8 inaintea lui se crease oputemica almostera in acest ‘pint. Daca Spania cuceresteo lume, o crestinesz4 con duce Contrareforma material $i spirals, daca tiesto aceste lmpuri marae, aceasta se datoreaza, nelndoilic umanismuli moral creat la sfargtul seco al XVlea, “Mecanismulpsinologc declangat de pasiunea untai ‘are ins gi alte rezuttate. In jur lumea se schimi, lar Spania nu se adapteaza schimbarlor. Vina apartne, in arte, obsesiiuntai eliioase. In sferele inate. acoasia 38 hist schimoun cofcsire (In 1959-1954, importurte an Stee Une ues oa 62a "2 mine de dla, sat expoe ture in Stalee Une scad de a 65 de rcane la 46). Prejurie ‘ese 155%, dn 1956 pin a 1987. Panul de stabizarn 1968 est pat prinro stagrare acres Tn 108, consum fre In motovie de energie 9 ol nu epagagteo ima dn cas media a OCDE. Produ) najoral brut pe cap de leeutor a castget 18% In gapte an ndewe industol crete repede(eutomeble, alumni), dar ezutatote ‘emarajll nu £0 vor vesoa deca h 1962 ‘in 1964 pin n 1969, PND crete cu 35%, ar venu po cap de leclor ou 28% (In mod nega, 1966-1965 ~ 6.7% ‘266-1067 ~ 3%), cnsumul de energie se lesz in 10 an tot cu levee man (a 0.08 10%, n func e ae 1669, Spania produce 6 mlloane de toe do ofl consumd 8. In 1968, reztatle sunt inca modste vena med p locust, 720 do dla elctate, 100 Kus energie consumata (eh ‘alent fn earbun), ,78{ Oragele grau scrmibat igre Burges. Valli, Pamplona, Zaragona au subur Iane; Mail este un ora indvtal eens, plus; Bacoina § Bibeo sunt nie gigantoe omer, Bane: mart (de depoat de atscer, in sala tmp) contloaza acest demaraj, Capi ftrin so leaps sins de neresele algae spancie, LUnele aspect min Inrerdtoare:exodl mai de uc, desea caliat ell turism gions vestierotearo ou fandament cu vitor neque; reser mpoturlr, estos Probleme sociae aman acute. 143 Tro de 15 ani (1940-1955), a avut ee 0 impovdvare a elaselor munctoare farsa ee da nmic in schimo.De ai va rezuia 0 acumulare masiva do capa, pe care bine vor Invest, Demarajl va scosta tune In exist csproporia de te deze sectoare. La ar, mind’ nde n mzor, lar daca pe func sopatsta rai ine mina de lien, ac808. {a amine la condija de preletarat, care poste st ervgreze sau 3\shnga in gor, In schimb. apa de scum iainte 9 po ual areneases bogata In nue ragun. In indir. se {barele Inaplste sunt le ‘ameninate de gra) (nines astufane) seu da cree de expan soso unde elanie mck 80 permis mentinerea.‘intepringeror (conc. Incsiamine) Note secoare cunesc erenre a salar. barat acum po un complex do prime, do Ag} pent afe sopimentar, sau munea gubl, In goana zadarica dupa penile In crexoe, Zale, conictele. sunt numeroaee, indeungats) exinss Denise, sndate' po ramura serveat la camarea Cont Flo a de psa pubic In tmp ee epar eemsh muncirey poms nogoces ¢ pen ups Adeees oer gardlete run Une Represiunle sunt welente (Granada, Fetal, Madr Barcstora). (Ce rl joaca, de acum tnainte, epoztiapoitica? Desigue cd a nu a cept din 1940 pnd in 1950-1953; existe guorilss local, endcate clandestn, falang azamagi, bral neresernai monamigh nerbator, Fars fi © eiactata. Condueston opaniespopuare snt mor, {xia} Sau arestah. Claselo de miloe, paaizato do fed, £0 ‘mulumate e foc8fonde verbal, Imagineaunei Spar. spe- (fo saracd,condamnata ql resersata ffs de rogiur tranee, temperat prin negiienté spn anarn,reecteacd pent nt iectual versunea scepicé pesimsa a erzlr spirale La dul edu, rginul chiar dupa 1944, ny sa Woeraaat deest in vote. Corlesurio tale nu sunt nis Parament ne) 144 ‘Stin2. Ne! fuera al spencer, ni el al munci ns aigu arent indvcual, Parone nazistofascist a lsat ume Px finn domentdpresl,al poie a oragenizaior de nore. Represunea ene deat cu prioeper dps pul opszanior ‘Ne-am refer lacombatutato morctorease ature pe care laa prime n sada gin nroperdn.Opozta intetac- tual est, tn uncjia de moment, tlerai, combat prin cen Zur, padepet cv Inchisoares, sau lasata pe seams paneior ‘use ce grupuri de acti cig iri 9 expo devas fata) 0. powrie angaaia (Celaya, Blas de Orso), romano egre'®, on cinema cate cles. cu virions (Barcom, Berlanga, Burvel, Farr) reinvanteez® versunes paris! tree: niversifio triage oa sub aeodu i porsoaitapior Imponante lu pare Ia protete Incas cu ani '70, mul de Zettesz, ul char dn funtoa stor: pol teoreisen, Gladen pe fata (Calo-Serer, eau poltcien In cSutsea uno formalin de opozye tolerate (Fraga InsP) ‘fata una atre farm, mogenitor vechlor parte g 1 muljma de nol grup cnareh 8-1 preciasze poala. La Primi prea Inc efectlpaaizant sl arin. Putoa fo {at razboul eb? A fost fata? oe rireaba moderaji. Cine tea dept au mal bine ae, one oingla) se nreab cot inten. Anam? Comunig? Soca? Partdeleburgheze? Pride mc aveat cond favorable pent ale ata pe cao tran fra novo 8-9] utc etoscv motodal. ar ine Fivschifonay adesea dogmatic problemele pe caro ei nu lo Zp Fafa Veal Rog, ile gona rare atuarca iid eu Ga ronan, ao ens poroscne exmpuss Gn {Stele sus bn, dog tae np Se *2Bonumert ou voore soreduoral booth 1948 de repkral tare poe sara tral unter ten Romana ce gah. gn e "oman ura a reputl orkhl a Dixie, ub mri emt ence. ceme pocce ovrtot ‘macabre bah. fanome) recor tran moan ao overt {av pm, nce soak oleae (A) 4 facut 58 so creada e830 tevin la confamu! cu leat feupane, Regma adopta 9 posi sup finch na avon mult derisost Oimpotva, executing pe han Grima, shin 2328 inransgona faa de comunisml din timp rzbokA De alo, dezbinarea inte comunireminiceniae ‘anarhiet toe, apa unui caret revldjonar base duc [a crearea une! opozsl de exroms stings, prea fragmenta pent a dobar! un ol htiratr, prea active pena putes f Ignorath mutt timp. Stagtul ule! desaroista™,atotatal reugt impotiva tl Carer Blanco 9 apoperea revel! por {gheze selorning bare perioade da destndere 9 In aceiag| timp, une suite Insspin: Puig Anich,exscuat prin strange la, 911 condamné a moar, In teptombre 1975, dre cae, ene! execute. ETA q neu! manistlannst dt FRAP au Ingraznt 8 ace aparatl roprsiyramas ima regimaul ‘Cooa ces schist dp 1996 esto attudnes une! pl 2 cer, care se angaeara in acjun poten, chiar lag find podopsta ara eztare. Orc oponiie nu are Ins de ses ocd Ine. dou8 cal pose: fo simp reverie a forme ‘democratic (chiar pe Franco cwvinsle Oaciant ume bor aU autat ma) fe orator a relator socal de prow. Partaut Comunist Spal ales prima cla, cales talon, et Cand activates Parsi Comsat Portughee Else ataca In ‘adel one democratic, cu oaman asemenea hi Calo ‘Serr anteovisonigt I eproseazé aces at CCoaltiaconservatoar este Inca sold? Clesloaristocratice, ma proprita fincian. de ae a Int sans egal de acvtatea bance de induct, nu mal au mertatatoa deat dts, Restaurarea mona! nner S0az8 dect daca ved in oso rela garantie ode! publica, “Armata $1 fle de vepresune st sosdre cy sito ‘ined a os rte impulzbouts el, Danes rou ‘Boece way key 146 de buntvoinia i Cao. nro far cate nu are problemen ‘entry, ponderes arate! in ead najunt ese prov. Ea Sronesto de oh lvalor sci naeeccve dn poroadele Go ‘cadet: grade intoareg bupele de pati au reprezeriat nit acu de refi pern ei cre nu aveau ce manca. Poa ‘\coezimoa Ul baz0 att do procare definva? Nu see, Cat ‘espe oe, aces réman prin excaiena decal Fanci ‘Lumee camenio’ de sacar arf fest bucuoasa 58 dep geasod ulimeleobsiacole dist, mogente din ari 40. Dar Spania nu este Germania «8 posta resiza un boom cu ade tat eral. O puter burghezd se ia pune garso 8 ase $8 funcjoneze firs ac n stor paramentr 9 latora. Me Ge bancare Indus ru s vor asa proc tenia, Franco fost att de ab In 1969, Inet 9 sacfest pe ide Falengo In favoarea conductor tance logy de Opus De impo teva lor. pagubasi a cea! sa potted afacoraa Matesa (export feive pettnd de mild pita prin subvert) Dar eolidartata marlorcapialut nu depinde de asemenoa in ‘dent. Ida co percoll pli ao forma revluionar, roa pare si montaltaten ropes dropt ca succesala dn econo trio a const, In aelst Bmp elec cauza reso pres: {gids socal a thnoealier niger, care au cochtat sou ‘or cocheta cu gupure de oponje demecratce. Ameniiarie ‘terate ou favor vor neutaiza cu uguina scste rupan "Blserca este departed bmp nd, ca pra beneinard ‘a cxciadl Ip savurneuconsol: rule focal, c8sdton ol ‘Sese obigaton, predara cateiemuln go008, pase dom ani in Tnvlimant In univereate Th cocelre, Aces ‘Genfeare a regi cu un eatoclsm blue este inocula cum cu © impare a catovelor In te endif 1) Aci Inet secular Opus Det care, fds recunoasd, a avt un timp ambiia eq suboronaze soobtatea lie, ajungind 8 Josce unr, oneoh deci in eile intr apart gern tment), capitalism do sat, tehnecaiaplenuric, parson Industrial gbancar. 2) Pe dea pate, un fanomen fwors este foptul 8, dupa Concily, e&ugée tert, peo cn porn gi 147 iar profi cats de la sate, cao react mpotiva conforms ‘mult trecut ga amber actual, redescoper in opal po pulard un anicaptaism wastjonal, 3) Masa. preojeascs ‘seloac8 Ine acest cous cuenta, lar ce dee conduc © mmanpuleaza In ofes caz, Span noogrd ete dezbinals Franchismul insd nu a depagt nicl criza socal, nie criza national $i rit pe oea spintuala, Dinolo de o uni tate afimata prin dedlarati, evidenja confictlor a ajutat ‘ordinea stabil prin apell a bloculnstinctiv al conserva forismului. Opozifa preindea c8 nu ar avea Impotiva et deca un grup restrans de radical (ulras). Regimul rezist Insa. $1 doar unele geupun miltante (ETA, FRAP), Inar- mate cu dublul ideal de Patio side Revolue, Inrzneau 8 sfideze vechul apart mitarrepresiv \V. Inceputurile monarhle! constitutlonale Imedst dp cole cinci execu dn soptombie 1975, into armostr tonsonis, goneaia Franco (bln on acon) ‘moar la 20 nojombre, cup agnie elu, rez or ‘ay, dom do un sonar a Aral gu al Foon, “recor. puter ela cau la rege fost anbigu® Pasand ia condicere pe omul care deine funcian sep bie (Arias Navaro), tan sworn pare 8 cadeze In fla bunker, pale rezone anche ‘Tot, vet ming de mare abitale (rage, Ganigues, ‘Ariza 2 fst sara n mod evident inegreze Spar, (pd mec grecese sau portugher, Ino Europ cents 58u_socialdomocratca, cu apeobarea Ameri. -Doud ‘iptaman, dou lun lan area Mt Fraga ‘Ar saat rego pai ib ances, tv In se 2s caiartl Seth ecm S} {5 Resin got foto fooo nant TORO 798% out ne Spans, seuand nee ate span, (VE), 148 Pe nesiepiate, Ia 3 lie 1976, rogele aduco In fue quem un tr poitisan pula eunascut,Adato Suarez formatin cara miarifranhiste El este cel care accoloreaza ‘moral schimbad pin amnise, loge, Cotas cansstuona ‘Sena les (n sara de 40.60 mer nimi do rege). SupUEa reforendimiaa (a 15 decombnie 176), reorma este aprobata (5 04% dn voir panty g numel 2.6% dia volt conta, pro ‘abd al ranchitioe invansigny (au ost 2.3% abner Era deschidere fA uptur,o arn ara, dar cut troplt parte grup poles (in Jur de 200!) au ost lpal Zale mod egsonat.Tranaia facut uer, dar nu ra nc ‘ante: macacrarea, in pln cau Marcio apa aver Camialor munetoregt cin vole ae mig basce ETA ‘stopate cu verdbsare, alegerie din 15 lune 1977 ti strange pe modeca In kn I Suse (Ununea. Cental Demoerate, ou 165 de locut 23 per aa sa). sianga, in ut Pema! Sonat Munctorese (18 ecu. 8 ao lao). Se remaret acc! ll Fraga care Incercse s8 reuneasca © ‘rupare de dreepa (Alanfa Papua, cu 16 lec), 9 son $lab abn de comenig nur do 10%), n po (eau poate tozmal an eauza) peje! do prim pan ii Sanbago Carr, acest Inscrindu-se pe taietora evrocomunismaa ‘Ai fost uncle suprae pe plan regional: Catalonia 38 20% «in vu comunitior (PSUC), 85% socialitor smal ufine ‘moderator gt pardeor vech Dar la 11 septombrie = 2a ‘ajonalé 8 eatalanor - on mlion do persoane sdunate la Barosiona,sga Volom Estat. ‘Mace rlnfingeszA sine! calsiana Generalitat! pune infruntea pa pregetintl Tradatas, eseratin ex ca su: {eto al pejediior Companys g Maci,gcroru netas6 88 ‘rota aceasta poate, Erao manera? Dace dezinire ca ‘une! propagande juices care curate de 40 de an rebiema beso este a delcats, © arpa de strgs aberzale (Gato nransigen), cu rarura sa exrest ETA mara, plstreact un psig nesting Tm oon peporl “Vier sna) sans dV autora) care ous ud mart. Mentors in Euskas"® a computor polienei din impul ancharad ete resp cao ocpate Dezhatrea constujonala (1978) a mobizst opin pu bes mai pun dec in 1851. Grade awe rea un consens face ca Spenias8 fe procamalaInceolibia, dar formats din national. popord este suveran, dar rege amdne iil ora iii este Granta, dar panifiare esto ica mer’ jana! Pragmatel sunt mulumi, dar entuiaemul ipso (a ‘congularea popula sunt 36% abjinen 23.8% rSepunsur negate n Euskad In marie 1979, segerte perry Coreen Confima mejotatea moderat, der la cele municpae, ies Bgtgston social, comunigtl i basci intansigent) in umeroase erage), Sunt vate saute de autonome (base tal), dar spre deosebie de cal din an 0, avestea pro ‘voacd unelerezere (40% abner. Alger pent Param {ut catalan orm der moderat Joa Pujol (Convergent i Ununo) safe ales peogodinte al «Generalitat. Dar 9 loge 6o armonzare a aulonomilor (LOAPA) creeazA fares penta © fterpretare restictva. [a Euskad, PNV (Part Nationalist Bas, mostenter al anor 0) i face gra ec ne parti spanile; ETA miter duce mal departs tpia armat®. 9) condones orice negoctere de revagerea foelor de orine ‘Anil 1981 a rama ea al ks 23 februar, In cea 2 locotenentcoloneul Teo ceups ey pistol n man, buna CCotesurior, lar gavéa sa ova? oblig’ pe deputy $8 se ‘ascund8 sub bind. Telovaunea intaivaza aceasta magine lumi nop, preducsna in Spania © stupoate pnd de ruin, care compromite aventura reepectva. La Valencia isd, gone: ‘all Mian dol Boschi scosese tancunl n stad, lar gene: ‘all Amada, un apeopat al ropa, ee gdndse la un compro ‘isn i rpentinian. Act Toor a fost mate un proces, in care sotcariatos armatel face ea opina publct et fe Inspaimariat de eventittes une! no amen Yaa atl Wi) 150 ‘nu 1862 ete mara une! snd parle do cen tr So produce ober rap, Alani Pour Frege roams, eparandei pe cS oxrena ea (los Par Tee) sang, Parte Soom (PSOE) asd din te ico main pun oc exter Se snga (nc PC). ‘eeu ar ca urate, nalegone dn atombe TEE c major tte soci ebsoun Cores 9 aconstinea a Gaern a tu'raipe Goveer tandr avert sors andtz. Fle breton st tomnoca (ayer, Sora) ru au ascuns poala Froderat)n poberele sosale, © way co scuta) ou 30 Irampint.aplapaTitaroy,eahu ts RUMASA (rot Care raiia expat ego sect Im oer. pat Imontar bace# cama, spares forania 8 senior ‘roc de 1A, pots nu strat) batalla tol Pave Sz tp pn oan Fae fetnve rage ETA, vara in CEE. ar fost anda § {act metir referendum logburt cu NATO. Sansa PSOE tonsa tn ona do core» fet de roa a clr din ‘pares mureorases (hzaos Paral Coram). VL Spanta at 38,6 iloane de oeutor © demograe bus Inada Th ‘modal al maleveluat al Eurpelimoatrante (nice defen Gate 1.2) 0 indusraizare rapids (24% din active). Autos tn inept de TGV™, inst de vt. Se poste spune c& ‘Sparia'& dept un prog. 'S¢ nu supraestnlim inst miracoll,Prosusul intr but pe cap de oer (14258 § in 1995) rmdne inferior faa de media feuropeand. Se consat ined reregulara) ale produce ‘rumie oape (cot sabe, ese in industria tet), nepal ‘ne ragun (person pauperiare in Gal gin Andaz, torent paraste In Nevers sou in Aragon, P1.B-ul catalan Imereu superior ft de media produsut spans, reconversia “Wotan de mre wwe (NU) din zona bas ne ag) Madi, deve enor (5 mit se delete) et, scam nan mor cata feancareitemajenia. Oa, da bea ur tate oF rn care uni pricoystuarea Spain rid rh manda fans i coo ce pregtegomaj eprops on rca scropon (22.9) cease ctreaz otc scitate eparil ca Init Sec de Aue cna ned iar noes Care ealezairanso ae gen cares pra sen Sop ‘sth numero mos de ab laurel sea ise Inne estonia margnatzne Altes Soca st tomes socio do acest uo) sont capa fet fa mou overex, eure moreso ‘0d sft aca lar caret, Insfrg ad send Grevoe generale spore wn 8 ase cil ma a femur, dar rvel Ge shdeatzare «acted cs gt Fran: Se post vrs deste a gt th ota, acess poets ule do consens. Parke moderate, plete tn reatarea’ uel banal demccates (adesa te ca mod, sa dove penn se alo tap pre a crop wena, din ca ne ‘otal Fae. Dips 4 an do hegenangovenanes tl, Part Soca (PSOE) a vou com so poste pnd oh siectrat, pate seri scandal Creu ates ona vech sti co Barca Spaniel au Gara cal Late Bian, pit Faipe Ganzaeea ts prin eee dui, aprobrea nth Spanal in NATO, nea pe creo

    S-ar putea să vă placă și