Sunteți pe pagina 1din 8

Sistemul muscular

Muchii reprezint o component importanta a organismului, reprezentnd


aproximativ 40-45% din greutatea totala a corpului. Muchii reprezint un esut nalt
specializat, avnd ca principala funcie realizarea micrii. Corpul uman conine peste
650 de muchi. Toate celulele musculare se contracta prin convertirea energiei chimice in
energie mecanica, utilizata pentru a realiza micarea.
Din punct de vedere structural, exista urmtoarele tipuri de muchi: scheletici sau
striai, muchi netezi sau viscerali si muchiul cardiac.
Muchii scheletici sunt alctuii, in mare, din fibre musculare striate si esut
conectiv. Sunt muschi voluntari, care se insera pe oase si care realizeaza miscarea
corpului. Aceste fibre musculare au un aspect striat, vazute la microscop. Acest aspect
este dat de distributia miofibirlelor (filamentele de actina si miozina) din structura fibrei
musculare, dispuse astfel incat, intre unitatile fuctionale ale celulei musculare
(sarcomere) apar benzi intunecate. Din acest motiv muschiul pare a avea striatii.
Majoritatea muschilor scheletici se ataseaza la doua oase, intre care exista o
articulatie. Unul dintre oase este mai fix iar insertia muschiului pe acest os poarta numele
de origine. Capatul muschiului scheletic aflat pe osul mai mobil poarta numele de
insertie.
Functiile muschilor scheletici:
miscarea
mentinerea posturii (tonusul muscular); tonusul muscular se refera la starea de
contractie partiala prezenta in muschi, in repaus. Tonusul metine postura corpului si
asigura capacitatea organismului de a raspunde rapid la un stimul extern.
producerea de caldura; caldura se obtine in urma reactiei de scindare a ATP,
alaturi de energia necesara contractiei.
Muschii netezi
Muschii netezi (figura 1) nu prezinta striatii, nu sunt atasati de oase, actioneaza

Figura 1. Structura muschiului neted

mai lent decat muschii striati si pot ramane contractati pentru o perioada mai lunga de
timp. Activitatea lor este controlata de sistemul nervos autonom. Muschii netezi intra in
structura organelor interne: stomac, intestine, vase de sange, etc. Indeplinesc multiple
roluri, precum: deplasarea alimentelor ingerate de-a lungul tubului digestiv, contractia
uterului, dilatarea si contractarea vaselor sangvine, etc.
Muschiul cardiac
Acest tip de muschi se gaseste exclusiv la nivelul inimii. Muschii cardiaci sunt
striati, celulele prezinta ramificatii si sunt muschi involuntari. Se contracta rapid si sunt
foarte puternici. Spre deosebire de muschii striati scheletici, fibrele musculare cardiace
prezinta benzi intunecate situate intre celule, denumite discuri intercalare. La nivelul
discurilor intercalare exista jonctiuni gap avand rolul de a favoriza transmiterea
potentialelor de actiune de la o celula la alta.
Structura microscopica a fibrei musculare
Tesutul muscular este alcatuit din celule contractile specializate (fibre musculare),
grupate intr-un mod bine organizat (figura 2). Fiecare fibra musculara contine doua tipuri

Figura 2. Structura macroscopica si microscopica a muschiului striat

de structuri denumite miofilamente: unele groase (filamentele de miozina) si unele subtiri


(filamentele de actina). Vazute la microscop, fibrele musculare contin numeroase
aranjamente de miofilamente, paralele intre ele si despartite de o banda intunecata,
denumita banda Z. Portiunea de miofibrile cuprinsa intre doua benzi Z reprezinta un

sarcomer. Sarcomerul este unitatea functionala a muschiului scheletic, fiind unitatea


contractila a acestuia. In timpul contractiei, cele doua tipuri de miofilamente aluneca
unele catre celelalte, sarcomerul se scurteaza si astfel are loc contractia musculara. In
timpul relaxarii, sarcomerul revine la lungimea initiala. Pentru ca acest proces sa se
desfasoare normal este nevoie de prezenta calciului. Calciul este eliberat din reticulul
endoplasmatic in citoplasma atunci cand muschiul trebuie sa se contracte. Pe langa ionii
de calciu, muschiul mai are nevoie de energie pentru a se contracta. Aceasta este obtinuta
prin scindarea moleculelor ATP.
Placa motorie
Placa motorie (figura 3) reprezinta sinapsa dintre terminatiile axonale ale
neuronilor motori si membrana fibrei musculare. Mediatorul chimic caracteristic placii
motorii este acetilcolina. In sarcolema exista receptori de acetilcolina (canale de sodiu)
care vor initia depolarizarea membranei si declansarea potentialului de actiune.
Potentialul de actiune difuzeaza prin membrana, prin tubulii T si activeaza canalele de
Ca2+ din RE. In prezenta ionilor de CA2+ este initiata contractia musculara;

Figura 3. Placa motorie

Proprietatile fibrei musculare:


contractilitatea; nici un alt tip de celule din corpul uman nu au aceasta proprietate.
Reprezinta capacitatea muschilor de a-si scurta lungimea (a se contracta).
extensibilitatea; capacitatea fibrelor musculare de a se intinde (extinde),adica de a-si
mari lungimea.
elasticitatea; capacitatea muschiului dea reveni la lungimea initiala in starea de
relaxare.
excitabilitatea; proprietatea muschiului de a raspunde la un stimul.
Patologia sistemului muscular
Atrofia musculara
Se manifesta cel mai des in muschii care nu sunt folositi in mod frecvent. Muschii
isi micsoreaza dimensiunile si isi pierd din forta. Poate sa apara in cazul unui atac
cerebral, atunci cand anumite grupe de muschi nu mai sunt stimulate corespunzator si se
atrofiaza gradat. Un alt exemplu il reprezinta imobilizarea unui membru sau imobilizarea
la pat (in cazul persoanelor care sufera de anumite boli), pe termen lung.
Atrofia musculara poate fi minimizata prin stimularea electrica directa a
muschiului, prin masaj, etc.
Mialgia
Termenul de mialgie defineste durerea musculara si este caracteristica multor
dereglari musculare si scheletice. Poate sa apara izolat, la nivelul unui anumit muschi, sau
in tot corpul. Mialgia poate fi acuta sau cronica.
Printre cauzele sale se numara: leziuni musculare, utilizarea pana la epuizare a
anumitor grupe musculare, stress, boli autoimune (polimiozitoza, dermatomiozitoza,
Lupus, etc), infectii virale, infectii generalizate (influenza, malaria, polio, etc), unele
medicamente.
Mialgia poate fi un simptom periculos al unor derglari grave, atunci cand este
insotita de simptome precum: ingrasare brusca, respiratii scurte, probleme de deglutitie,
paralizie sau slabire musculara, voma, febra.
Platfusul
Platfusul apare ca urmare a slabirii muschilor piciorului care constituie curbura
talpii. Platfusul este de doua tipuri: flexibil si rigid. Platfusul flexibil este de obicei
asimptomatic si nu este dureros. Pentru majoritatea copiilor cu aceasta disfunctie nu este
necesar un tratament. Studiile arata ca nu exista nici o legatura intre platfus si aparitia
durerilor sau a altor probleme legate de picior, la maturitate. Durerile apar numai in
cazuri extreme iar interventiile chirucgicale sunt rareori necesare.
Platfusul rigid apare ca urmare a unei dezvoltari anormale a piciorului, de
exemplu copilul se poate naste cu o conexiune anormala intre oasele piciorului. Platfusul
rigid este mai sever decat cel flexibil, este adesea dureros si necesita tratament.
Hernia
Este o ruptura ce apare intr-o regiune slaba a unui perete muscular si o patrundere
a unui organ prin structura sau muschiul care il contine. Exista multe tipuri de hernie. Cea

mai comuna este hernia abdominala, cand peretele muscular abdominal este rupt si
intestinele patrund prin acesta. Acesta se poate intampla in diferite regiuni ale
abdomenului si in functie de locatie hernia poarta nume diferite.
Majoritatea formelor de hernie se datoreaza slabirii progresive a peretelui
muscular sau, aceasta slabire, este innascuta (congenitala). Printre cauze: presiune
crescuta in abdomen (in cazul tusei, ridicarii de greutati, sarcinii, etc), obezitatea,
inaintarea in varsta, etc.
De cele mai multe ori, hernia se instaleaza brusc. Persoana poate avea senzatia
unei arsuri usoare sau o senzatie de greutate in zona lezata. Daca hernia se agraveaza apar
si alte simpotome: greata, voma, dureri constante.
Hipertrofia musculara
Defineste marirea si cresterea maesi musculare. Este rezultatul exercitiilor fizice
exagerate de tipul bodybuilding. Diametrul fibrei musculare sau marimea sa cresc. Nu are
loc o crestere a numarului de celule musculare. Aceasta crestere in circumferinta
modifica forta contractiei musculare.
Tetanosul
Este o boala infectioasa, care poate fi fatala. Se caracterizeaza prin spasme ale
muschilor voluntari. Este provocata de Clostridium tetani, care patrunde in corp pe calea
unor rani deschise, arsuri, etc. Boala este de fapt cauzata de o toxina a acestei bacterii. C.
tetani traieste in sol dar poate fi gasita si in organismul uman, in intestin. Tetanosul apare
mai des in regiunile mai calde.
In ceea ce priveste transmiterea, tetanosul nu este contagios, ci se transmite doar
prin rani deschise prin care bacteria poate patrunde in organism. Printre simptome se
numara: intepenirea falcilor si a muschilor abdominali si ai spatelui, contractia muschilor
faciali, puls rapid, febra, transpiratie, spasme musculare dureoase in vecinatatea zonei
lezate, probleme de deglutitie.
In tarile dezvoltate tetanosul este foarte rar, datorita existentei vaccinurilor
antitetanos, administrate la copii.
Distrofia musculara
Defineste un grup de boli genetice caracterizate prin atrofia tesutului muscular
scheletic. Cauza ramane necunoscuta. Unele forme de distrofie sunt fatale. Cea mai
comuna si mai cunoscuta forma de distrofie este distrofia musculara Duchenne, unde
muschiul atrofiat este inlocuit de grasime si tesut fibros. Moartea, in acest caz, se
datoreaza slabirii muschilor respiratori si a muschiului cardiac.
Myastenia Gravis
Reprezinta o slabire progresiva a musculaturii care duce la paralizie, in special la
nivelul fetei si gatului. Cauza este necunoscuta dar se considera ca este o boala
autoimuna.
Boala se poate declansa rapid, cu slabire musculara severa si generalizata, dar de
cele mai multe ori simptomele sunt subtile si variabile in etapele initiale. Primul simptom
este adesea slabirea muschilor oculari. Boala se poate localiza aici sau poate afecta si alti
muschi implicati in vorbire, deglutitie, masticatie, miscarea membrelor, etc.

Se presupune ca myastenia gravis este o boala autoimuna, deoarece organismul


produce anticorpi impotriva receptorilor pentru acetilcolina (neurortansmitatorul de la
placa motorie). Astfel, cu toate ca fibra nervoasa care inerveaza muschiul si celula
musculara sunt normale, mediatorul chimic nu mai ajunge la nivelul celulei musculare si
muschiul se contracta foarte slab sau deloc.

Electromiografia (EMG)
Definete o tehnica prin care se msoar activitatea electrica a muchilor.
nregistrarea obinuta prin aceasta metoda se numete electromiograma (EMG). In timp
ce neuronul motor stimuleaz fibrele musculare la nivelul plcii motorii, impulsuri
electrice sunt conduse de-a lungul fiecrei fibre pe msura ce aceasta se depolarizeaz.
Acest semnal poate fi detectat de electrozi plasai pe piele si amplificat. Electrozii se
ataeaz de-a lungul unui muchi, la capetele acestuia sau in muchi (in cazul electrozilor
ac).Electromiografia este o metoda de investigaie clinic care completeaz examinarea
medicala fizica si ofer informaii suplimentare (de exemplu poate ajuta la stabilirea
cauzelor unei boli: neurogenice sau miopatice). De asemenea, este un instrument util in
cercetare, in studiul fiziologiei si fiziopatologiei musculare.
Tipuri de unde EMG
Fibrilaiile
Reprezint descrcri anormale spontane care apar datorita hipersensibilitii
fibrelor musculare. Apar in cazul deinerverii fibrelor musculare (eg. leziuni ale nervilor).
Datorita faptului ca fibra musculara nu mai este inervata, aceasta devine extrem de
sensibila si in lipsa unor stimuli corespunztori ncepe sa se contracte spontan, undele de
depolarizare astfel generate fiind nregistrate pe EMG sub forma de fibrilaii (figura 4)

figura 4

Neuromiotonia
Apare datorita hiperexcitabilitii axonilor motori periferici. Se nregistreaz unde
provocate de descrcri cu frecventa mare, simple, duble, triple sau multiple (figura 5).

figura 5

Fasciculatiile
Aceste unde apar in urma descrcrii electrice a unei unitii motorii. Se
aseamn cu fibrilaiile dar spre deosebire de acestea sunt mai mari si mai complexe
(figura 6). Fasciculatiile apar la intervale neregulate.

figura 6

Descrcri miotonice
Sunt caracteristice afeciunilor ce implica canalele ionice din membrana fibrei
musculare: distrofia miotonic, miotonii congenitale, etc. Pot sa apar si datorita micrii
electrozilor, lovirea muchiului in timpul nregistrrii electromiogramei (figura 7).

figura 7