Sunteți pe pagina 1din 32

Colegiul Tehnic de Comunicaţii “Nicolae Vasilescu – Karpen” Bacău

CURS

DE MATEMATICĂ rezumat

CLASA

A XI-A

2013 – 2014

Cristina Măgirescu - Rezumat - Clasa a 11-a

Cuprins

1. Matrice

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

3

1.1. Despre matrice

 

3.2. Operaţii cu matrice

 

3.

3.

Aplicaţii

 

3.

4.

Exerciţii propuse

 

2. Determinanţi

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

9

2.1. Definiţia determinantului de ordin n3

 

2.2. Definiţia determinantului de ordin n

 

2.3. Proprietăţile determinanţilor

 

2.4. Calculul inversei unei matrice

 

2.5. Ecuaţii matriceale

 

2.6. Aplicaţii

 

3. Aplicaţii ale determinanţilor

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

13

3.1. Ecuaţia dreptei care trece prin punctele A şi B

 

3.2. Condiţia de coliniaritate a punctelor A, B şi C

3.3. Aria triunghiului ABC

 

3.4. Probleme rezolvate

 

3.5. Probleme propuse

 

4. Sisteme de ecuaţii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

14

5. Limite de funcţii

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

16

5.1. Limita unei funcţii într-un punct

 

5.2. Limitele unor funcţii elementare

5.3. Proprietăţi ale operaţiilor cu limite de funcţii

 

5.4. Exerciţii propuse

 

6. Funcţii continue

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

21

6.1. Continuitatea unei funcţii într-un punct

 

6.2. Continuitatea pe o multime

 

6.3. Continuitate laterală

 

6.4. Aplicatii ale funcţiilor continue

 

6.5. Exerciţii

 

7. Proprietăţi ale funcţiilor continue. Aplicaţii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

23

7.1. Rezolvarea unor ecuaţii

 

7.2. Semnul unei funcţii

 

7.3. Rezolvarea unor inecuaţii f(x)0 (, <, >)

 

8. Funcţii derivabile

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

25

8.1. Derivata unei funcţii într-un punct. Funcţii derivabile

 

8.2. Exerciţii rezolvate

 

8.3. Exerciţii propuse

 

8.4. Regulile lui l’Hospital

 

8.5. Exerciţii rezolvate

 

8.6. Calculul derivatelor. Tabel cu derivatele func ţiilor elementare

 

9. Reprezentarea grafică a funcţiilor

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

28

9.

1.

Algoritmul pentru reprezentarea grafică a unei funcţii Asimptote. Intervale de monotonie. Puncte de extrem local

Convexitate, concavitate. Puncte de inflexiune

9.

2.

Exerciţii rezolvate

 

9.3 Aproximarea rădăcinilor unei ecuaţii (metoda lui Newton):

9. 4.

Exerciţii propuse

1

Cristina Măgirescu - Rezumat - Clasa a 11-a

Cristina Măgirescu - Rezumat - Clasa a 11-a

1. MATRICE

1.1. Despre matrice

Definiţie. Se numeşte matrice cu m linii şi n coloane (sau de tip m×n) un tablou cu m linii şi n coloane

a

a

11

21

a

a

12

22

a a

m

1

m

2

a

1 n

a

2 n

a

mn

,

ale cărui elemente

Se notează şi A = (a ij ), unde i = 1,m şi j = 1, n . Pentru elementul

pe ce coloană este situat. Mulţimea matricelor de tip m×n cu elemente numere reale se notează prin M m,n (R).

a ij

sunt numere complexe.

a ij

, indicele i arată linia pe care se află elementul, iar j indică

Evident: M m,n (Z) M m,n (Q) M m,n (R) M m,n

Cazuri particulare

1) Matricea linie de forma

A

=

(

a

1

a

2

a

n

)

M 1,n (C); 2) Matricea coloană are forma

B =

a

1

a

a

2

m

M m,1 (C).

3) O matrice de tip m×n se numeşte nulă (zero) dacă toate elementele ei sunt zero. Se notează cu

O

=

m,n

0

0

0

0

0

0

0

0

0

.

4) Dacă numărul de linii este egal cu nr de coloane, atunci matricea se numeşte pătratică:

A =

a

a

a

11

21

n

1

a

a

a

12

22

n

2

Sistemul de elemente (

a

11

a

22

a

nn

)

reprezintă diagonala principală a matricei A, iar suma a 11 + a 22 +

a

1 n

a

2 n

a

nn

M n

(C).

+ a nn se numeşte

urma matricei A, notată Tr(A)

=

n

a

i = 1

i i

. Sist. de elemente (

5)

I =

n

1

0

0

0

1

0

0

0

1

care se numeşte matricea unitate.

a

1

n

a

2

n

1

a

n

1

) reprezintă diagonala secundară a matricei A.

1.2. Operaţii cu matrice

1.2.1. Egalitatea a două matrice

scriem A = B dacă a ij = b ij , () i = 1,m , () j = 1,n .

Exemplu: Să se determine numerele reale x, y astfel încât să avem egalitatea de matrice

Definiţie. Fie A = (a ij ), B = (b ij ) M m,n (C). Spunem că matricile A, B sunt egale şi

x

+ 1

0

x

x

+

2

y

y

  2

0

   =   

1

x

9 2 x

.

Rezolvare:

Matricele sunt egale dacă elementele corespunzătoare sunt egale, adică:

x + =

1

y

2

y

0 = 0

x

2

+

x

=− − 1

x

= −

9

2

x

.

Rezolvând acest sistem găsim soluţia

x = 1,

y = – 3.

1.2.2. Adunarea matricelor

Matricea C se numeşte suma matricelor A, B dacă: c ij =a ij + b ij , () i = 1,m ,() j = 1,n .

Observaţie: Două matrice se pot aduna dacă sunt de acelaşi tip (au acelaşi nr de linii şi acelaşi nr de coloane): A,BM m,n (C). Exemplu: Să se calculeze A + B pentru:

Definiţie. Fie A = (a ij ), B = (b ij ), C = (c ij ) M m,n (C).

1).

A

=   1

3

1

0

2  

1

,

0

10

B = 

5

1

3

5

;

2).

A =

1

1

1  

1

,

0 1

B = 

1

0

.

3

Cristina Măgirescu - Rezumat - Clasa a 11-a Rezolvare:

1.

Avem

A + B = 

2. A

Avem

1

3

+

1

0

B

=

2

1

   +   

0

10

 

 

1

1

1

1

   +   

5

1

0

1

1.2.3. Înmulţirea cu scalari a matricelor

5 3     =    

1

0

   . =   

0

10

1

3

+

+

+

0

1

1

1

1

− +

1

Definiţie. Fie

+

+

-1

0

+ 5

+ 1

1

0

1

   =   

0

2 - 3  

1 + 5

2

.

1

 

=   

1

13

4

1

1

6

.

λ C şi A

= (

a

i j

) M m,n (C). Se numeşte produsul dintre

scalarul λ C şi matricea A, matricea notată λA M m, n (C). definită prin λA = (

λ

a

i j

)

.

Observaţie: A înmulţi o matrice cu un scalar revine la a înmulţi toate elementele matricei cu acest scalar.

Deci λA =

a

a

a

λ

λ

λ

11

21

m

1

λ

a

λ

a

12

22

λ

a

m

2

λ

a

1 n

λ

a

2 n

λ

a

mn

1.2.4. Înmulţirea matricelor

.

Exemplu:

Fie

A =

1

2

0

3

2

3

5

1

. Atunci

6A =

3

0

18

4

30

6

.

Definiţie. Fie A = (a ij ) M m, n (C), B = (b ij ) M n, p (C).

Produsul dintre matricele A şi B (în această ordine), notat AB este matricea C = (c kj ) M m, p (C) definită prin

c k

j

=

n

i = 1

a

k i

b

i j

,

() k = 1,m ,() j = 1,n .

Observaţii

1) Produsul AB a două matrici nu se poate efectua decât dacă A M m, n (C) şi B M n, p (C), adică numărul de coloane ale

lui A este egal cu numărul de linii ale lui B, când se obţine o matrice C = AB M m, p (C).

2) Dacă matricele sunt pătratice A, B M n (C). atunci are sens întotdeauna atât AB cât şi BA, dar, în general, AB BA adică înmulţirea matricilor nu este comutativă.

3) Dacă

I

n

M n

()AM n

(C) este matricea unitate, atunci

I

n

A

=

AI

n

=

A,

(C).

Se spune că

I

n

este element neutru în raport cu operaţia de înmulţire a matricelor.

4)

Convenim

A 0 = I 2 .

1.

3. Aplicaţii

1.

Să se determine numerele reale x, y, z astfel încât să aibă loc egalitatea de matrice, în cazurile

1.

a)

1 = 1

x

3 =

2

  0 = 0

7

x

y

+

6

y

y

1

2 x

7

x +

6

y

0

x

11

3

x

=

4

y

3

y

  

11

= ⇒− ⋅

19

7

4

y

11

3

+

6

y

=   

1

19

x =

=

19

y x

4

y

0

11

11

77

3

28

y

+

18

y

=

57

10

y

=

20

⇒ =

y

2

x =

dar

4

y

11

2

3

y =

x =

8

11

3

x =− 1

1.

1.

x

b)

x

2

7

x

y

3

x

+

2

y

x

 + 3

5

   =   

y

8

y

4 y

=

x y

+ ⇒

+

x y

= −

8

y

− =−

x

y

7

=

y

4

5

⇒ =

x

2

3

2

x

3

2

2

y

2

y

=

y

c)

y + x

3

3

y x 1     =     x +

2

1

3

1

6

 

3

+

1

3 = 3

− =−

y

x

=

1

2

x

y

x

6

= ⇒

+ 1

6

y

6

= +

+ x +

x

2

x − = ⇒ x x + x − = ⇒ x x − + x

4

5

0

2

5

5

0

(

5)

(

5)

(

= 0 x

3

+ ⇒

3

3

x

=

x

= ⇒

y

2

+ 1

y

2

x

3

=

1

x

= 2

 

 

dar

4

x

5 =

0

y

y =

5)(

0

x + = ⇒ x =

1)

1

5

,

x =− 1

2

.

1


x = 2

.

dacă

I x

=

5 , atunci

y = 11;

II x = 1, atunci y = 5 .

dacă

4

.

Cristina Măgirescu - Rezumat - Clasa a 11-a

2. Să se calculeze A + B în cazurile:

2. a)

1 3

  

0

A = 

B = 

4

,

2

4

 

5 3

. A

+ B

= 

 

0

1

+ 2

+−

(

5)

2.

b)

1

A = 

+

i

0

A + B = 

1

+ i

+− ( 1 3 i )

0

+

i

i

1 i

3 i

i

, B = 

− −

1

3

i

i

1

− − + + i i +− i )

1

i

i

+ 2 +

1

i

3

i

(

+

 ⇒

2

1 +

+

i

i

A

+

− +

3

4

+−

(

4   ⇒

3)

 

B

=

1

i

.

− 

2 i

i

A

+

2

0

B

=

 

3

5

3 i + 

1

0

1

1

 

.

.

3. Se consideră matricele A, B M 2,3 (C),

Rezolvare:

A =   1

0

i

2

3

A

2

iB

=

3

 

iA +

2

B = i

1

0

1

0

i

2

i 1   −

2

3 i

2

i   − i

1

1

3 i

 − i 1    + 2   

i

1

1

i

0

i + 1

   =   

i +

0

1

   =   

i

0

4. Calculaţi produsele de matrice A B, unde

4. a)

2

3

A = 

1

0

1

1

şi

B =

3 1

2

1

1

0

;

1

3 i

,

3

0

3

i

6

1 i

2

B =   − i

1

1

i

3

9 i

   +   

 −

2

i

2

3 i    +    − 2

2

i

0

i + 1

. Calculaţi: 3A 2iB , iA + 2B .

2

2 i

2

i

2

2

0

i

2

   =   

   =   

2

0 i + 2

i

2

1

2

i

1

4 i

i

8

2

3

7

i

i

2

+

i

1

.

AB = 

6

+

9 +

2

0 +

+ 1

1

2

3 + 0 + 0

1 +

+

0   =  9

10

3

3

.

4. b)

4. c)

4. d)

4. e)

A =

2  

1

3

 

4

3

3

5

5

5

A = 

A =

A =

1

2

şi B = (1 2 3);

AB =

2

1

3

4

2

6

6

3

9

.

i

i

0

2

4

2

4

1

3

şi

i

B = 

0

3i

1

;

AB = 

1

6

7

9

6

5

şi

şi

2

5

B = − 4

;

B =

5

8

4

6

9

5

4

7

3

2

;

1

i

i +

i

+

i

0

0

0

⋅− ( 2 i ⋅−

1

(

3 i ) +

3

i

)

+

i

0

AB =

5

52

33

11

22

AB = −

29

.

9

27

32

5. Să se calculeze f(A), dacă:

Rezolvare:

f (A) = 

1

4

A

2

= A

1

2

A = 

1 1     − 5   

2

1

2

1

1

   + 7   

0

1 1

A = 

1

1

0

1

f(X) = X 2 – 5X

1

 − −

4

 − 5

10

2

1

.

5 5     +     7 0

;

2

1

2

1

 

 

   

1

1

   =   

2

1

   +   

  

=    −

1

4

+ 7I 2 .

0

7

 

 − 6 =   

6

6 3     +     7 0

1

   

i

=   

1

13

17

26

0

7

  

=   

2

.

1

6

i

2

6

3

1

6. Să se determine matricea X din ecuaţia

3X =

2

14

4

6

8

12

+

 − 3

 

3

9

6

3

0

2 3  

 

1

2

2

3

2 3

1

2

2 =

3X

+

3

2

, adică

3X =

 − 1

1

5

12

11

12

 

+

1

7

2

3

4

6

+

3

  − − 9

 

3

6

3

0

.

 − 2 3

 

1

2

2

3

, deci

3X =

 − 3 15

6

3

9

15

X =

 − 1 5

2

1

3

5

.

5

Cristina Măgirescu - Rezumat - Clasa a 11-a

7. Fie

1 1

A = 

0

1

Rezolvare:

A

2

=

A

A

3

=

A

2

. Să se calculeze

A

n

,

n N

*

.