Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Taxele reprezint prelevri bneti obligatorii ctre stat efectuate de persoane fizice si
juridicecare beneficiaz de unele servicii ale instituiilor publice la cererea lor. Taxele au dou
caracteristici:nu reprezint costul serviciilor pe care le fac instituiile publice, ci reprezint o
mrime mult maimare sau mult mai mic decat costul serviciilor i au caracter fiscal. Taxele sunt
obligatorii numai pentru cei care solicit serviciile respective (ex: taxa de timbru, taxe consulare,
administrative, pentruautorizaii)
Taxele vamale sunt impozite analitice utilizate de stat pentru impunerea selectiva a
marfurilor ce trec granitele vamale ale statului respectiv, cu scopul de a procura venituri
fiscale dar si de a proteja economia nationala de concurenta straina. Totodata ele reprezinta
un mijloc de stimulare a exportului si de largire a cooperarii economice cu alte state ale
lumii.
Dei la prima vedere taxele vamale par s intereseze doar din punctul de vedere al
politiciifinanciare a statului, totusi implicaiile acestora sunt mult mai puternice in domeniile poli
ticilor economice si comerciale.
Trsatura eseniala este dat de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare.
Sistemul veniturilor bugetare reprezint totalitatea resurselor baneti instituite prin
lege, care contribuie la constituirea fondurilor baneti ale statului. Acesta presupune o varietate
deforme si metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor bneti necesare finanrii i
indeplinirii
sarcinilor sale. Complexitatea raporturilor juridice, economice, politice, comerciale i sociale in c
are sunt angrenate astazi statele, a dus la o nuanare a utilizrii acestor instrumente. Depind
politicafiscal, ele s-au dovedit a fi instrumente eficiente si in alte domenii, statul putndule folosi pentru asi exercita influen asupra dezvoltrii sau restrngerii activitii unor ramuri economice, pentru
a stimula sporirea produciei sau consumului unor anumite mrfuri, pentru a extinde sau a limita
relaiile cu alte
state.Denumirea de "taxe vamale" trebuie considerat doar un arhaism lingvistic, datnd din acea
perioad a relailor comerciale cand obligaiile financiare aveau un rol fiscal si diferenierea lor
nu prezint importan. Cel care vars la autoritile fiscale suma de bani corespunztoare nivelul
uitaxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preului de
vnzare amrfurilor sau serviciilor, aa incat taxele vamale sunt suportate in final de cumparator.
Funciile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de instrument de
politiccomercial.
Taxele vamale pot fi percepute de catre stat asupra importului, exportului sau
tranzitului de marfuri.
Taxele vamale de export se intalnesc sporadic, deoarece statele sunt interesate in
incurajarea exportului de marfuri care reprezinta principalul mijloc de procurare a
resurselor valutare. Atunci cand se percep, totusi, astfel de taxe ele au fie un scop fiscal, fie
unul economic. |arile ce detin monopolul natural asupra unor resurse minerale sau materii
prime, taxeaza exportul acestora pentru a determina prelucrarea lor in tara, in timp ce tarile
ce detin monopolul tehnologic (de fabricatie) la unele produse, taxeaza exportul acestora.
In conditiile in care taxa vamal de export reprezint o cheltuial in
plus pentru exportator, aceste taxe vamale se folosesc doar in anumite situaii
speciale:
pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri,
bumbac, etc) in scopul prelucrarii acestora in ar sau pentru pstrarea
unor rezerve;
pentru a limita exporturile in ramurile in care producia indigent nu
acoper nevoile de consum;
atunci cnd preurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaa
intern, astfel taxele vamale de export devin o prghie de reglare a
rentabilitii obinute de exportatori;
in toate situaiile in care firmele autohtone, prin for lor economic
pot controla preurile de pe piata extern.
Taxele vamale cu caracter fiscal pur sunt cele care vizeaza marfuri din import care
nu sunt realizate si in tara importatoare, deci nu poate fi vorba de a proteja productia
nationala.
Spre deosebire de alte taxe si impozite, instituite ca forme de prelevare a unei
parti din venitul national la bugetul de stat, taxele vamale nu pot fi tratate doar ca simple
venituri fiscale. Stabilirea si aplicarea acestora pot influenta fie relatiile economiei
nationale, pot reprezenta ori nu bariere in fata liberei circulatii a marfurilor si persoanelor
etc. Toate acestea solicita analiza atenta a functiilor taxelor vamale, deci a scopului
instituirii lor si a principiilor care stau la baza politicii vamale a unui stat.
Clasificarea taxelor vamale dupa modul de percepere:
Taxele vamale ad valorem. Acest tip de taxe vamale sunt cel mai
des intlnite. Taxele vamale ad valorem se percep asupra valorii declarate in
1
vamal
este
exprimat
in
moneda
naional
rii
se stabilesc atat taxe vamale ad valorem cat i taxe vamale specifice pentru
acelai produs, organul vamal fiind abilitat sa aplice modul de percepere care
asigur protecia cea mai ridicata.
De exemplu, pentru ln se poate percepe o tax de 65,6 ceni/kg +
17% din valoarea in vam. Astfel de combinaii sunt menite a mri gradul de
protecie in vam si de a asigura stabilitatea acestuia vizavi de factorii care 1ar putea vicia4.
Clasificarea taxelor vamale dupa modul de fixare:
Taxele vamale autonome
Acest tip de taxe vamale sunt instituie de fiecare ar, in mod
independent, pentru schimburile comerciale cu anumite state cu care nu sunt
inc incheiate nici un fel de inelegeri de natura vamal. Sunt fixate pe mai
multe niveluri: maxime, minime si intermediare.
In practic se aplica taxe vamale difereniate in funcie de interesele
comerciale sau de alt natur dominante la produsul respectiv, ori in funcie
de politica comercial promovat fa de un stat sau altul. Taxele vamale
autonome reprezint o prim form a taxelor vamale folosite de un stat
respectiv a incorporat cea mai mare parte din valoarea adaugat sau in care
a suferit o transformare esenial.
2.
regimul
vamal
al
fostei
melropole.
Dup
perioada
de
Aceste taxe au un nivel mai redus, sunt aplicate tuturor sau numai
anumitor mrfuri importate din anumite ri n scopul de a stimula schimburile
comerciale cu rile respective i nu se extind asupra mrfurilor provenind din
alte ri. Regimul comercial preferenial nu se extinde n mod automat asupra
tuturor mrfurilor sau partenerilor. Acesl regim este considerat o exceptie de
la,,clauz naiunii celei mai favorizate", fcnd obiectul unor prevederi special.
n acordurile comerciale bilaterale sau a unor scheme de preferinte
aplicate in mod nereciproc cum ar fi Sistemul Generalizat de Preferine vamale
(SGP).
Sistemul
Generalizat
de
Preferine
vamale
Nereciproce
pentru
ansamblul
produselor
manufacturate
si
semimanufacturate,
nediscriminatorii - se prevedea a fi acordate tuturor rilor n curs de
dezvoltare,
nereciproce
preferinelor
datorit
nsui
caracterului
lor
preferenial,
implicit
vnzare la export este foarte mult diminuat, uneori sub costuri pe o perioada
de timp determinata, scopul acestei practici fiind scoaterea de pe pia sau
chiar falimentarea concurenfei i creterea puternic a cotei de pia sau
parii de pia deinut, pasul final fiind revenirea la preuri normale sau
crescute pentru a recupera pierderea anterioara11.
Msurile antidumping luate mpotriva exportatorilor i cerute de grupuri
de interes interne reprezentand industriile naionale, au un caracter pur
protectionist. Marimea taxei antidumping nu poate fi mai mare decat marja
de dumping - care se calculeaz ca diferena intre preul normal, practica pe
piaa mondial, sau caracteristic unei anumite piee, si preul artificial
diminuat in mod voit, prin politica de dumping.
Taxa antidumping = pret mondial pre de dumping
Aceasta taxa contribuie la formarea preului de vam a produselor
respective, a valoriin vam, dupa care la aceasta se aplic celelalte elernente
de fiscalitate12.
Taxele compensatorii
Se percep asupra mrfurilor de import care au beneficiat, n fa de
origine, de subventii (sau prime de export, etc.) din partea bugetului de stat.
Marimea taxei nu poate depai diferena de pre intre cel normal i cel
diminuat pe seama subveniilor primite din partea bugetului de stat de catre
exportator.
Statele au decis interzicerea subveniilor deoarece folosirea acestora la
produsele destinate exportului poate aduce prejudicii partenerului. In mod
exceptional sunt admise subveniile folosite de statele cele mai srace
pentru a-i sprijini ptrunderea pe piaa internaional a produselor ramurilor
industriale in formare. Incelelalte cazuri, cand constat utilizarea de subventii
la produsele pentru export, statul importator poate institui regimul
sancionat prin perceperea de taxe compensatorii. Calculul i aplicarea lor se
face ca i in cazul taxei antidumping: ca diferen ntre preul mondial si preul
de ofert subvenionat, apoi se stabilete valoarea in vam i se aplic celelalte
impozite i taxe aferente.
Prin aplicarea taxelor antidumping sau a taxelor compensatorii se
urmarete reducerea costului total al importului produselor respective la un nivel
cat mai apropiat de cel normal. Dup aplicarea taxelor in regim sanctional
asupra valorii in vama, care cuprinde si cheltuielile cu taxele antidumping sau
taxele compensatorii facute de importatori, se aplic regimul comercial
obisnuit, adica se percep taxele vamale obinuite, accizele sau alte elemente
de fiscalitate prevazute pentru produsele respective.
2.1. Regimurile vamale
statutului
de
mrfuri
romnesti
are
loc
una
din
urmtoarele situaii:
Valoarea n vam
Valoarea n vam a mrfurilor reprezint valoarea data de preul extern
al mrfii.n msura n care nu sunt cuprinse n preul extern, n valoarea n
vam a mrfurilor se includ i:
-
cheltuielile
de
ncarcare-descrcare
de
manipulare
(conexe
Excepii
n situaia n care cursul de schimb nregistrat n ultima zi de miercuri a
unei luni i publicat n aceeai zi difer cu 5 % sau mai mult fa de
cursul stabilit conform celor precizate anterior pentru a intra n vigoare
n luna urmtoare, cursul l nlocuieste pe acesta din urm ncepnd din
prima zi de miercuri a lunii respective;
Dac n cadrul unei perioade de aplicare, cursul nregistrat ntr-o zi de
miercuri i publicat n aceeai zi difer cu 5 % sau mai mult, cursul l
nlocuiete pe acesta din urm i intr n vigoare n urmtoarea zi de
miercuri;
n situaia n care cursul de schimb nu este nregistrat ntr-o zi de miercuri
sau, dac a fost nregistrat, nu a fost publicat n aceeai zi, cursul
nregistrat este cursul cel mai recent publicat anterior acelei zi de
miercuri.
bijuteriile de uz personal;
c)
Deci, valoarea in vama reprezinta pretul platit efectiv sau de platit in moneda de facturare, respectiv plata totala efectuata
de catre cumparator vanzatorului pentru marfurile importate, care fac obiectul unor tranzactii comerciale.
Pentru asigurarea platii datoriei vamale, autoritatea vamala are dreptul sa ceara
constituirea unei garantii vamale. Garantia (vamala) se depune de catre debitorul
vamal sau cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.
Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de
garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia se
realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de
decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.
Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care
aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia, iar in cazul in care
acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai ridicata a
datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire. Se pot constitui si garantii
globale, din care sa se asigure plata mai multor datorii vamale.
In cazul in care se face plata datoriei vamale din aceasta garantie depusa, iar
dupa efectuarea platii mai raman sume disponibile, ele pot fi restituite debitorului vamal
sau se pot folosi la achitarea altor drepturi vamale din operatiuni de vamuire.
Stingerea datoriei vamale se poate realiza prin: