Taxele Vamale

Taxele reprezint prelevri bneti obligatorii ctre stat efectuate de persoane fizice si
juridicecare beneficiaz de unele servicii ale instituiilor publice la cererea lor. Taxele au dou
caracteristici:nu reprezint costul serviciilor pe care le fac instituiile publice, ci reprezint o
mrime mult maimare sau mult mai mic decat costul serviciilor i au caracter fiscal. Taxele sunt
obligatorii numai pentru cei care solicit serviciile respective (ex: taxa de timbru, taxe consulare,
administrative, pentruautorizaii)
Taxele vamale sunt impozite analitice utilizate de stat pentru impunerea selectiva a
marfurilor ce trec granitele vamale ale statului respectiv, cu scopul de a procura venituri
fiscale dar si de a proteja economia nationala de concurenta straina. Totodata ele reprezinta
un mijloc de stimulare a exportului si de largire a cooperarii economice cu alte state ale
lumii.
Dei la prima vedere taxele vamale par s intereseze doar din punctul de vedere al
politiciifinanciare a statului, totusi implicaiile acestora sunt mult mai puternice in domeniile poli
ticilor economice si comerciale.
Trsatura eseniala este dat de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare.
Sistemul veniturilor bugetare reprezint totalitatea resurselor baneti instituite prin
lege, care contribuie la constituirea fondurilor baneti ale statului. Acesta presupune o varietate
deforme si metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor bneti necesare finanrii i
indeplinirii
sarcinilor sale. Complexitatea raporturilor juridice, economice, politice, comerciale i sociale in c
are sunt angrenate astazi statele, a dus la o nuanare a utilizrii acestor instrumente. Depind
politicafiscal, ele s-au dovedit a fi instrumente eficiente si in alte domenii, statul putndule folosi pentru asi exercita influen asupra dezvoltrii sau restrngerii activitii unor ramuri economice, pentru
a stimula sporirea produciei sau consumului unor anumite mrfuri, pentru a extinde sau a limita
relaiile cu alte
state.Denumirea de "taxe vamale" trebuie considerat doar un arhaism lingvistic, datnd din acea
perioad a relailor comerciale cand obligaiile financiare aveau un rol fiscal si diferenierea lor
nu prezint importan. Cel care vars la autoritile fiscale suma de bani corespunztoare nivelul
uitaxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preului de
vnzare amrfurilor sau serviciilor, aa incat taxele vamale sunt suportate in final de cumparator.
Funciile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de instrument de
politiccomercial.

Taxa vamal a avut la nceput un caracter exclusiv fiscal. Astazi,

acest caracter este multatenuat, dar taxa vamal a ramas un important instrument
fiscal. Taxa vamal e abordat in calitatea sa de
impozit perceput asupra tranzaciilor cu produse care trecfrontiera, calitate in care,
perceperea acestia este avantajoas pentru stat, ea contribuind la majorarea
veniturilor statului. Taxa vamal devine pe parcursul evoluiei sale unul dintre cele
mai utilizate instrumente pentru protejareaeconomiei naionale. Valenele taxei
vamale, ca instrument de politica comerciala se contureaz o data cu dezvoltarea
industriei i a interesului statului de a proteja propria industrie. Asa apare protecion
ismul vamal, cu tae mari la produsele manufacturate si taxe mici la materiile prime,
urmarindu-se importul de materii prime si dezvoltarea noilor industrii.

Taxele vamale pot fi percepute de catre stat asupra importului, exportului sau
tranzitului de marfuri.
Taxele vamale de export se intalnesc sporadic, deoarece statele sunt interesate in
incurajarea exportului de marfuri care reprezinta principalul mijloc de procurare a
resurselor valutare. Atunci cand se percep, totusi, astfel de taxe ele au fie un scop fiscal, fie
unul economic. |arile ce detin monopolul natural asupra unor resurse minerale sau materii
prime, taxeaza exportul acestora pentru a determina prelucrarea lor in tara, in timp ce tarile
ce detin monopolul tehnologic (de fabricatie) la unele produse, taxeaza exportul acestora.
In conditiile in care taxa vamal de export reprezint o cheltuial in
plus pentru exportator, aceste taxe vamale se folosesc doar in anumite situaii
speciale:
pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri,
bumbac, etc) in scopul prelucrarii acestora in ar sau pentru pstrarea
unor rezerve;
pentru a limita exporturile in ramurile in care producia indigent nu
acoper nevoile de consum;
atunci cnd preurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaa
intern, astfel taxele vamale de export devin o prghie de reglare a
rentabilitii obinute de exportatori;
in toate situaiile in care firmele autohtone, prin for lor economic
pot controla preurile de pe piata extern.

Taxele vamale de tranzit se intalnesc asupra marfurilor ce fac obiectul comertului

exterior, cu ocazia trecerii lor pe teritoriul unei terte tari. Se practica si ele tot mai rar,
intrucat statele incurajeaza tranzitul de marfuri pentru a realiza incasari in valuta sub forma
tarifelor pentru folosirea cailor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor publice etc. Se au,
totodata, in vedere anumite avantaje indirecte, care nu au caracter fiscal, decurgand din
utilizarea retelei hoteliere, vanzari de bunuri catre straini, activitati de antrepozitare,
activitati desfasurate in zone libere etc.
Statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obinnd
diverse beneficii de pe urma acestui lucru. In prezent majoritatea rilor au
renunat sa mai perceap taxe vamale de tranzit deoarece consecinta
utilizrii acestora ar fi o incrcare generala si nejustificata a costurilor tuturor
exporturilor. Acest proces de reducere a presiunii fiscale la frontiera
determina, mai mult decat compensatoriu, obinerea altor categorii de venituri
pentru bugetul de stat: taxe de autostrada, de depozitare, pentru prelucrri
uoare, etc.

Taxele vamale de import sunt cele mai raspandite si se platesc de importator, in

momentul in care marfurile trec frontiera tarii importatoare. In raport de obiectivul urmarit,
ele pot sa aiba caracter fiscal sau protectionist.
Rolul taxelor vamale de import este de a proteja producia i consumul
intern, de a diminua competitivitatea produselor strine i de a asigura
venituri pentru bugetul de stat. Exist situaii cand taxele vamale au un nivel
diminuat sau chiar sunt eliminate in scopul de a incuraja unele fluxuri
comerciale la unele grupe de mrfuri sau cu unele ri.
In mod obinuit cheltuiala cu taxa vamal este inclus in preul de
vnzare catre consumatori, prin urmare taxele vamale de import sunt
suportate de ctre consumatorul final al mrfurilor respective. In practica
comercial se intlnesc, mai rar, i situii in care taxele vamale de import
sunt suportate parial de exportatori - reduc preul de oferta pentru a-si
menine competitivitatea produselor proprii pe piaa respectiv sau ca
urmare a presiunilor facute de importator.

Efectele principale ale perceperii de taxe vamale de import:

efectul de productie: producatorii interni castiga de pe urma creterii
cantitii de produse vndute i a preurilor;
efectul de consum: consumatorii pierd i sunt nevoii sa i restrang
consumurile;
efectul de venit sau de incasare: impunerea unei taxe vamale
neprohibitive asigur un ctig pentru stat, prin ncasri sub form de taxe
vamale pe importuri de marime egal cu volumul importurilor multiplicat cu
cuantumul taxei vamale;
efectul redistributiv al produciei tarifare: taxa tinde sa fie redistribuit
de la consumator ctre stat i producatorii interni;
efectul competitiv: cele mai multe piee prin intermediul taxelor vamale
i protejeaz propria poziie pe pia naional pentru diminuarea
competitivitii produselor concurente.
Scopul principal al perceperii de taxe vamale de import este protejarea
produciei indigene1.

Taxele vamale cu caracter fiscal pur sunt cele care vizeaza marfuri din import care
nu sunt realizate si in tara importatoare, deci nu poate fi vorba de a proteja productia
nationala.
Spre deosebire de alte taxe si impozite, instituite ca forme de prelevare a unei
parti din venitul national la bugetul de stat, taxele vamale nu pot fi tratate doar ca simple
venituri fiscale. Stabilirea si aplicarea acestora pot influenta fie relatiile economiei
nationale, pot reprezenta ori nu bariere in fata liberei circulatii a marfurilor si persoanelor
etc. Toate acestea solicita analiza atenta a functiilor taxelor vamale, deci a scopului
instituirii lor si a principiilor care stau la baza politicii vamale a unui stat.
Clasificarea taxelor vamale dupa modul de percepere:
Taxele vamale ad valorem. Acest tip de taxe vamale sunt cel mai
des intlnite. Taxele vamale ad valorem se percep asupra valorii declarate in
1

vam a produselor i sestabilesc in cote procentuale care se raporteaz la

valoarea vamal a mrfurilor respective. Astfel, daca mrimea taxei vamale
ad valorem este de 9% pentru un produs importat a carui valoare in vama
este de 9 USD, marimea taxei vamale care se va percepe va fi de 1 USD. Dac
preul internaional creat, din diferite cauze, la 20 USD, atunci in vam se va
percepe o taxa de 2 USD6. Taxa vamal ad valorem ajusteaza nivelul
impunerii vamale in funcie de modificrile ce au loc in marimea preului
bunului respectiv, datorate in primul rand inflaiei, dar i multor altor cauze.
Valoarea

vamal

este

exprimat

in

moneda

naional

rii

importatoare si se calculeaza prin transformarea preului mrfii importate,

exprimat intr-o valuta strin, in moneda naionala la un curs dat de Fondul
Monetar Internaional.
Avantaje
asigur o procedur de percepere foarte simpl deoarece lista vamal
poate fi elaborat mai sintetic, pe grupe de produse.
Dezavantaje
influenele nefavorabile pe care le pot produce oscilaiile preurilor de piaa
(scderea preurilor de pe pia internaional sau cresterea celor de pe
piaa intern) asupra eficacitii taxelor vamale i asupra veniturilor
bugetului de stat.
pericolul evaziunii fiscale - inscrierea in Declaraia vamal a unor valori
mai mici decat cele reale pentru mrfurile de import. Pentru a putea
identifica practicile neloiale in stabilirea valorii in vam (declaraii vamale
nesincere), organul vamal trebuie sa dispun de liste de preuri (fie
preuri minimale care stabilesc valoarea in vama a produsului i care sunt
fixate prin hotarri de guvern, fie liste ale preturilor efective, practicate pe
principalele piee). Pentru eliminarea practicilor abuzive statele membre

GATT2 stabilesc valoarea in vam a mrfii de import pe baza valorii

stabilite de piaa mondial.

Taxele vamale specifice

Se percep sub forma unor cote fixe pe unitatea de masura a mrfii
importate sau exportate (USD per kilogram, m 2 , litru etc.). Sunt exprimate
sub forma unei cifre absolute in moneda (arii respective. Astfel, de exemplu, o
tax vamal specific poate arata in felul urmator 25 USD per tona sau 77,2
ceni/kg. Impozitul este perceput in concordan cu numarul total de uniti
de masur de marf sosit in vam i nu in funcie de preul, sau valoarea in
vam a acesteia3 .
Avantajele perceperii taxelor vamale specifice:
asigur un nivel mult mai ridicat al proteciei tarifare;
eficiena taxelor nu este influenat de oscilaia preurilor;
veniturile la bugetul de stat sunt mai puin fluctuante;
inltur posibilitatea apariiei tentativelor de evaziune fiscal.
Dezavantajele perceperii de taxe vamale specifice
percepere se face cu mai multa dificultate, deoarece este necesar
o detaliere foarte
analitic a listei vamale, iar aceasta lista trebuie actualizat foarte des.

In raport cu taxele vamale protecioniste, taxele vamale specifice au un

efect protecionist mai puternic, iar efectul protecionist este cu att mai
mare cu ct preurile sunt mai sczute.
2 General Agreement on Tariffs and trade, eng
3 Postelnicul, Ctlin, Economie Internaional, Cluj-Napoca, 2002, p.113

Taxele vamale mixte

In multe state sistemul mixt de percepere a inceput sa se bucure de o
utilizare pe scara tot mai larg. Metoda se bazeaz pe doua moduri de
combinare a utilizrii taxelor vamale ad valorem cu taxele vamale specifice:

se utilizeaz taxele vamale ad valorem - ca form principal pentru cele mai

multe poziii, combinate cu cele specifice care se percep doar la bunurile
care este necesar un grad de protecie foarte ridicat.

se stabilesc atat taxe vamale ad valorem cat i taxe vamale specifice pentru
acelai produs, organul vamal fiind abilitat sa aplice modul de percepere care
asigur protecia cea mai ridicata.
De exemplu, pentru ln se poate percepe o tax de 65,6 ceni/kg +
17% din valoarea in vam. Astfel de combinaii sunt menite a mri gradul de
protecie in vam si de a asigura stabilitatea acestuia vizavi de factorii care 1ar putea vicia4.
Clasificarea taxelor vamale dupa modul de fixare:
Taxele vamale autonome
Acest tip de taxe vamale sunt instituie de fiecare ar, in mod
independent, pentru schimburile comerciale cu anumite state cu care nu sunt
inc incheiate nici un fel de inelegeri de natura vamal. Sunt fixate pe mai
multe niveluri: maxime, minime si intermediare.
In practic se aplica taxe vamale difereniate in funcie de interesele
comerciale sau de alt natur dominante la produsul respectiv, ori in funcie
de politica comercial promovat fa de un stat sau altul. Taxele vamale
autonome reprezint o prim form a taxelor vamale folosite de un stat

independent, ca taxe vamale noi sau in urma restructurrii radicale a

regimului vamal vechi.
Taxele vamale autonome se aplic la importurile din rile cu care nu
exist acorduri privind "clauza naiunii celei mai favorizate". Aceast clauz
presupune ca daca unul din statele contractante va acorda ulterior unui ai
treilea stat condiii de tarif vamal mai avantajoase, aceste condiii noi se vor
aplica de drept i schimburilor de mrfuri care vor interveni dupa aceasta data
ntre primii contractani.
Taxe vamale conventional (contractual)
Se aplic asupra relaiilor comerciale intre rile care fac parte din
anumite uniunii vamale. Se mai numesc i taxe vamale contractuale.
Se percep asupra marfurilor provenind din tari care i acord ,,clauza
naiunii celei mai favorizate", astfel se pot desprinde cele doua trasaturi
eseniale ale taxelor vamale convenionale:

sunt mult mai reduse decat cele autonome, pe care de regula le

inlocuiesc sau impreun cu care pot coexista;

fac obiectul negocierilor tarifare in cadrul Acordului General pentru Tarife i

Comer (respectiv OMC5).
Taxele vamale autonomo - convenional
Se bazeaz pe aplicarea simultan a taxelor vamale autonome i a celor

convenional. Autoritatea vamal trebuie s asigure:

1.

stabilirea originii mrfurilor. ara exportatoare nu intotdeauna este

una i aceeai cu ,,ara de origine" a produsului, de aceea pentru

determinarea originii mrfurlor se folosete cel mai des criteriul valoarii
adugate. Astfel fr de origine a unei mrfi devine aceea in care bunul

respectiv a incorporat cea mai mare parte din valoarea adaugat sau in care
a suferit o transformare esenial.
2.

stabilirea taxelor vamale corespunztoare in funcie de regimul

comercial practicat in relaiile cu statul respectiv.

Taxele vamale asimilate

In prezent nu se mai folosesc, ins s-au practicat pe scara larg, mai ales in
primele dou decenii postbelice. Ele presupuneau preluarea regimului vamal
de la un alt stat. Au fost ulilizate indeosebi de rile care i-au ctigat
independena de stat (fostele colonii). Aceste state nu aveau o experien
proprie relevant pentru a-i defini un regim vamal autonom, de aceea au
preluat

regimul

vamal

al

fostei

melropole.

Dup

perioada

de

experimentare, necesar defnirii unui regim comercial propriu, se abandoneaz

aceste practici.

Clasificarea taxelor vamale dupa scopul impunerii:

Taxe vamale protecioniste
Sunl folosite pentru a reduce capacitatea concurenial a mrfurilor de
import n raport cu produsele similare din producia indigen, avantajnd astfel
ramurile proprii de producie i balan comercial. Au niveluri relativ ridicate.
Sunt aplicate in mod difereniat, in funcie de natura i originea mrfurilor
respecltive. Indiferent de scopul lor direct, toate restriciile tarifare au un
efect prolecionist implicit.

Taxe vamale prefereniale

Aceste taxe au un nivel mai redus, sunt aplicate tuturor sau numai
anumitor mrfuri importate din anumite ri n scopul de a stimula schimburile
comerciale cu rile respective i nu se extind asupra mrfurilor provenind din
alte ri. Regimul comercial preferenial nu se extinde n mod automat asupra
tuturor mrfurilor sau partenerilor. Acesl regim este considerat o exceptie de
la,,clauz naiunii celei mai favorizate", fcnd obiectul unor prevederi special.
n acordurile comerciale bilaterale sau a unor scheme de preferinte
aplicate in mod nereciproc cum ar fi Sistemul Generalizat de Preferine vamale
(SGP).

Sistemul

Generalizat

de

Preferine

vamale

Nereciproce

Nediscriminatorii (SGP) a fost pus la punct in urma acordului UNCTAD6 i

implic scutirea de taxe vamale sau diminuarea acestora la importul in rile
dezvoltate a marfurilor provenite din state care fac parte din categoria celor in
curs de dezvoltare. Aceste preferine comerciale tarifare sunt:
generalizante - urmau a fi aplicate de catre toate statele industrializate
semnatare

pentru

ansamblul

produselor

manufacturate

si

semimanufacturate,
nediscriminatorii - se prevedea a fi acordate tuturor rilor n curs de
dezvoltare,
nereciproce

- nu obligau statele beneficiare la nici o concesiune

similara pe baze mutuale.

Sistemul Generalizat de Preferine vamale Nereciproce si Nediscriminatorii
(SGP) are cateva caracteristici generate:
conform statutului juridic, preferinele tarifare au un caracter temporar,
produsele incluse in SGP sunt in general manufacturate i

6 United Natinons Conference of Trade and Development, eng

semifabricate7 i ca excepie SGP nu este destinat produselor de

baza - unele produse agricole si alimentare,
rile

"donatoare" de preferine prevd anumite mecanisme -

salvgardare - pentru a pastra controlul asupra unor eventuale

implicaii negative pentru economia proprie incluse de noile fluxuri de
schimburi care iau natere ca urmare a facilitafilor acordate. Practic
aceste tari i rezerv dreptul de a modifica, dupa caz, modalitatea de
aplicare sau amploarea concesiilor comerciale8.

In practic se disting doua tipuri de strategii ale aplicrii SGP:

1. strategia reducerii nivelului taxelor vamale folosind una din
urmatoarele metode: produs cu produs, ara cu ara, reducere liniara
sau armonizata;
2. strategia consolidarii sau metinerii taxelor vamale la un
nivel constant impiedicandu-le sa creasc, pe o perioad de timp
determinat.
In concluzie sarcinile vamale prefereniale reprezint niveluri ale
taxelor vamale de import difereniate in funcie de surs geografic a
mrfurilor sosite in vam. ara creia i se aplic, de catre alte state, un
tratament preferenial beneficiaz de taxe mai sczute pentru diferite
categorii de mrfuri, Un exemplu recent de astfel de fenomen este SGP-ul ,
prezentat mai sus, iar un exemplu istoric este Commonwealth-ul sau
sistemul "imperial" britanic de preferine. Astfel de sisteme de preferine sunt,
in ansamblul lor, dezavantajoase pentru multe state neincluse n lista

7 Incluse n capitolele 25 i 29 ale nomenclatorului de la Bruxelles

8 Unele state stabilesc plafoane cantitative de siguran pentru importurile
prefereniale n scopul salvagardrii intereselor propii si ale cele ale parteneriilor.

preferinelor

datorit

nsui

caracterului

lor

preferenial,

implicit

discriminatoriu n multe privine.

Taxe vamale de retorsiune

Aceste taxe vamale sunt o form a taxelor vamale sanctionate care
apare ca replica la ridicarea nivelului taxelor vamale de catre un anumit stat
fara a se fi convenit asupra acestei msuri9.
Nivelul taxelor vamale de retorsiune este prestabilit i este astfel
calculat incat sa produca efectele urmarite: cand se dorete obinerea
efectului prohibitiv, au niveluri foarte ridicate sau suficient de ridicat pentru a
anihila avantajele pe care unii parteneri doresc sa i le creeze prin practici
neloiale.
Taxele vamale de retorsiune cele mai cunoscute i folosite sunt taxele
antidumping i taxele compensatorii, ambele avnd o natur att tarifar
ct si netarifar.
Taxele antidumping
Acest tip de taxe vamale de retorsiune se percep asupra produselor de
import pentru a anihila efectele dumpingului comercial practicat de unii
exportatori i se aplica numai la acele produse la care strategia de intrare pe
piaa internaional este dumpingul.
Practicarea dumpingului const in folosirea unui pref de export mai
scdzut decat cel normal-determinat de condiiile de producie sau de cele ale
pieei respective. Astfel firma care folosete strategia dumpigului comercial
este avantajat sa patrund sau sa-i consolideze poziia pe o anumita pia,
n dauna firmelor concurente.
9 Teodor Hada, Radu Brbu, Fiscalitatea i nontabilitatea firmei, Alba Iulia 2003, p.73

Dumpingul este o form a discriminarii prin preuri si se bazeaza pe:

existena concurentei imperfecte i posibilitatea firmei de a-i stabili n

mod autonom

propria politic, de preuri, nefiind obligat la alinierea preurilor,

segmentarea pieelor - operaiune ce poate genera efecte

anticoncureniale, astfel se afl in atenia organismelor antitrust10,

inexistena unei comunicaii uoare i rapide ntre piaae extern i cea

intern divizate.
Dumpingul distrugator sau pradator se ntalneste atunci cand preul de

vnzare la export este foarte mult diminuat, uneori sub costuri pe o perioada
de timp determinata, scopul acestei practici fiind scoaterea de pe pia sau
chiar falimentarea concurenfei i creterea puternic a cotei de pia sau
parii de pia deinut, pasul final fiind revenirea la preuri normale sau
crescute pentru a recupera pierderea anterioara11.
Msurile antidumping luate mpotriva exportatorilor i cerute de grupuri
de interes interne reprezentand industriile naionale, au un caracter pur
protectionist. Marimea taxei antidumping nu poate fi mai mare decat marja
de dumping - care se calculeaz ca diferena intre preul normal, practica pe
piaa mondial, sau caracteristic unei anumite piee, si preul artificial
diminuat in mod voit, prin politica de dumping.
Taxa antidumping = pret mondial pre de dumping
Aceasta taxa contribuie la formarea preului de vam a produselor
respective, a valoriin vam, dupa care la aceasta se aplic celelalte elernente
de fiscalitate12.

10 Sau protecie a concurenei

11 Ciobanu, Gheorghe, Tranzacii economice internaionale, Ed Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2004, p.336

Taxele compensatorii
Se percep asupra mrfurilor de import care au beneficiat, n fa de
origine, de subventii (sau prime de export, etc.) din partea bugetului de stat.
Marimea taxei nu poate depai diferena de pre intre cel normal i cel
diminuat pe seama subveniilor primite din partea bugetului de stat de catre
exportator.
Statele au decis interzicerea subveniilor deoarece folosirea acestora la
produsele destinate exportului poate aduce prejudicii partenerului. In mod
exceptional sunt admise subveniile folosite de statele cele mai srace
pentru a-i sprijini ptrunderea pe piaa internaional a produselor ramurilor
industriale in formare. Incelelalte cazuri, cand constat utilizarea de subventii
la produsele pentru export, statul importator poate institui regimul
sancionat prin perceperea de taxe compensatorii. Calculul i aplicarea lor se
face ca i in cazul taxei antidumping: ca diferen ntre preul mondial si preul
de ofert subvenionat, apoi se stabilete valoarea in vam i se aplic celelalte
impozite i taxe aferente.
Prin aplicarea taxelor antidumping sau a taxelor compensatorii se
urmarete reducerea costului total al importului produselor respective la un nivel
cat mai apropiat de cel normal. Dup aplicarea taxelor in regim sanctional
asupra valorii in vama, care cuprinde si cheltuielile cu taxele antidumping sau
taxele compensatorii facute de importatori, se aplic regimul comercial
obisnuit, adica se percep taxele vamale obinuite, accizele sau alte elemente
de fiscalitate prevazute pentru produsele respective.
2.1. Regimurile vamale

Prin regim vamal se nelege una din urmtoarele situaii:

12 Teodor Hada, Radu Brbu, Fiscalitatea i nontabilitatea firmei, Alba Iulia 2003, p.72

 Punerea n liber circulaie ;

Tranzitul ;
Antrepozitarea vamal;
Perfecionarea activ sub forma unui sistem cu suspendare;
Transformarea sub control vamal;
Admiterea temporara;
Perfecionarea pasiva;
Exportul.

2.1.1. Punerea n liber circulaie

Prin punerea n liber circulaie, mrfurilor strine li se confer statut

vamal de mrfuri romneti, cu tot ceea ce nseamn aplicarea msurilor de
politic comercial i indeplinirea formalitilor vamale pentru importul
mrfurilor.
Pierderea

statutului

de

mrfuri

romnesti

are

loc

una

din

urmtoarele situaii:

declaraia de punere n liber circulaie este invalidata dupa acordarea

liberului de vam;

drepturile de import sunt rambursate sau remise:

-

n cadrul regimului de perfecionare activ sub forma sistemului cu

rambursare:

n cazul mrfurilor defecte sau al celor care nu respect prevederile

contractuale;

n situaiile n care rambursarea sau remiterea este supus condiiei ca

mrfurile s fie exportate sau reexportate ori s li se atribuie o

destinaie vamal aprobat n condiiile prevazute de regulamentul

vamal.

Valoarea n vam
Valoarea n vam a mrfurilor reprezint valoarea data de preul extern
al mrfii.n msura n care nu sunt cuprinse n preul extern, n valoarea n
vam a mrfurilor se includ i:
-

cheltuielie de transport ale mrfurilor importate pn la frontiera

romna;

cheltuielile

de

ncarcare-descrcare

de

manipulare

(conexe

transportului) ale mrfurilor de import, aferente parcursului extern;

-

costul asigurarii pe parcursul extern.

n cazul existenei unei redevene sau a dreptului de licen, acestea

se adaug la preul efectiv pltit sau de pltit numai dac aceasta plat se
refer la mrfurile de evaluat si constituie o condiie a vnzrii acestora.
O redevena sau dreptul de licen referitoare la dreptul de folosire a
unei mrci de fabric sau de comer se adaug pentru mrfurile importate
numai dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
redevena sau dreptul de licen se refer la mrfuri care se vnd n
aceeai stare sau care sunt supuse numai unor prelucrri minore dup
import;
mrfurile se comercializeaz sub o marc inregistrat, aplicat nainte sau
dupa import, pentru care se pltete redevena sau dreptul de licen;
cumprtorul nu are libertatea de a obtine astfel de mrfuri de la alte
persoane care nu sunt legate de vnzator.

Dac elementele utilizate pentru determinarea valorii n vam sunt

exprimate la data stabilirii acesteia n alta moned dect n cea naional,
transformarea n lei a valorii n vam se face la cursul nregistrat n ultima zi
de miercuri a lunii i publicat n aceeai zi. Cursul nregistrat n penultima zi
de miecuri a lunii se folosete pe durata lunii calendaristice urmtoare.

Excepii
n situaia n care cursul de schimb nregistrat n ultima zi de miercuri a
unei luni i publicat n aceeai zi difer cu 5 % sau mai mult fa de
cursul stabilit conform celor precizate anterior pentru a intra n vigoare
n luna urmtoare, cursul l nlocuieste pe acesta din urm ncepnd din
prima zi de miercuri a lunii respective;
Dac n cadrul unei perioade de aplicare, cursul nregistrat ntr-o zi de
miercuri i publicat n aceeai zi difer cu 5 % sau mai mult, cursul l
nlocuiete pe acesta din urm i intr n vigoare n urmtoarea zi de
miercuri;
n situaia n care cursul de schimb nu este nregistrat ntr-o zi de miercuri
sau, dac a fost nregistrat, nu a fost publicat n aceeai zi, cursul
nregistrat este cursul cel mai recent publicat anterior acelei zi de
miercuri.

n cazul n care cursul de schimb nu este nregistrat n penultima zi de

miercuri sau, n cazul n care fiind nregistrat, nu a fost publicat n aceeai zi,
ultimul curs nregistrat i publicat n precedentele 14 zile se consider curs
nregistrat pentru respectiva zi de miercuri.
Atunci cnd determinarea definitiva a valorii n vam nu se poate
efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mrfurile din vam, la

cerere, cu condiia s constituie o garanie baneasc sau bancar, acceptat

de autoritatea vamal.
n cazul n care, n termen de 30 de zile de la ridicarea mrfii,
imoportatorul nu prezint documente concludente privind determinarea
valorii n vam, autoritatea vamal procedeaza la executarea garaniei,
operaiunea de vmuire fiind considerat ncheiat.
Valoarea n vam se determin i se declar de ctre importator, care
este obligat s depun la biroul vamal o declaraie pentru valoarea n vam,
nsoita de facuri sau de alte documente de plat a mrfii si a cheltuielilor pe
parcurs extern, aferente acesteia. Declaratia de valoare n vam poate fi
depus i prin reprezentant, n acest caz rspunderea fiind solidar.
Taxele vamale aplicate sunt cele prevzute la data inregistrrii
declaraiei vamale de import.

Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:

a) produsele de pescuit maritim i oceanic i alte produse extrase din
marea teritorial a unei tere ari de navele nmatriculate n Romnia i
care navigheaz sub pavilion romnesc;
b) bunurile obtinute din produsele prevzute mai sus la bordul unei navefabric ce ndeplineste conditiile de nmatriculare n Romnia i de
navigaie sub pavilion romnesc.

Regimurile suspensive si vamele economice.

Regimurile suspensive sunt urmatoarele:
a) tranzitul;
b) antrepozitarea vamal;

c) perfecionarea activ sub forma unui sistem cu suspendare;

d) transformarea sub control vamal;
e) admiterea temporar.

Regimurile vamale economice sunt urmtoarele:

a) antrepozitarea vamal;
b) perfecionarea activ;
c) transformarea sub control vamal;
d) admiterea temporar;
e) perfecionarea pasiv.

Plasarea mrfurilor sub un regim suspensiv poate fi condiionat de

constituirea unei garanii care sa asigure plata datoriei vamale care sa-r
nate pentru aceste mrfuri.
Regimul suspensiv economic se ncheie cnd mrfurile plasate n acest
regim sau, n anumite cazuri, produsele compensatoare ori transformate
obinute sub acest regim primesc o noua destinie vamal admis.
Regimul vamal aplicat cltorilo i altor persoane fizice
Cltorii i alte persoane fizice cu domiciliul n ar sau n strintate
pot introduce i scoate din ar bunurile aflate n bagajele personale sau ale
persoanelor care le nsoesc, fr a fi supui taxelor vamale, n condiiile i n
limitele stabilite prin hotrre a Guvernului.Aceast hotrre va ine seama
de acordurile i de conveniile internaionale la care Romnia este
parte.Trebuie subliniat n plus c pentru coletele primite sau trimise
persoanelor fizice se aplic aceleai prevederi.
Pentru bunurile care nu se ncadreaz n limitele cantitative i valorice
prevzute n hotrrea

Guvernului se aplic,la import, tariful vamal de import.

Guvernul, la propunerea Ministerului Finanelor, poate aproba reduceri
sau exceptri de la taxele vamale prevyute pentru bunurile introduse n ar
de persoane fizice.
Sunt scutite de la plata taxelor vamale, conform reglementrilor legale
n vigoare, urmtoarele:

efectele personale i medicamentele necesare, n mod raional, pe

durata cltoriei sau ederii n strintate sau n ar;

bijuteriile de uz personal;

crile, publicaiile, nregistrrile de orice fel, diapozitivele, altele

asemenea, necesare uzului personal;

bunurile obinute ca premii sau distincii n cadrul unor manifestri

oficiale;

buturile alcoolice, igrile, igaretele i tutunul, n urmtoarele

cantiti: 2 litri de buturi alcoolice peste 22 grade, 4 litri de vin, 4 litri
de bere, 200 buci igarete, 50 buci igri de foi, 250 grame tutun;
alte bunuri de orice fel, care se ncadreaz n limitele valorice care sunt
n vigoare la data tranzitrii frontierei.
Bunurile enumerate mai sus se scutesc de la plata taxelor vamale dac

se nscriu n anumite limite valorice, limite care se stabilesc pentru bunurile

tranzitate de o persoan n interval de o lun, la o singur trecere a frontierei
(dus-ntors). Pentru alte eventuale cltorii n luna respectiv, cuantumul
valoric al bunurilor care sunt scutite de la plata taxelor vamale se
diminueaz.
Sunt de asemenea scutite de la plata taxelor vamale la introducerea n
ar:

obiectele de art, de colecie i antichitile;

protezele, instrumentele, aparatele, crucioarele i triciclurile cu sau

fr motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uyul
bolnavilor sau invalizilor, cu avizul organelor sanitare;

bunurile introduse n ar care se napoiaz ca nefiind admise la

destinaie;
Nu sunt supuse taxelor vamale bunurile mobile care formeaz masa

succesoral, dobndite prin succesiuni deschise n ar sau n strintate,

dovedite pe baza unor documente oficiale, precum i monumentele funerare.
Reglementri n vederea scutirii de la plata taxelor vamale exist i n
cazul persoanelor fizice care i stabilesc domiciliul n Romnia sau n
strintate.Astfel, persoanele fizice care i stabilesc domiciliul n Romnia
pot introduce n ar, fr plata taxelor vamale, orice bunuri, inclusiv dou
mijloace de transport. Pentru ca aceste bunuri s nu fie vmuite trebuie ca
persoanele care le introduc s prezinte o adeverin de la Ministerul de
Interne prin care s se ateste faptul c ele i stabilesc domiciliul n Romnia.
Aceste scutiri de taxe vamale cu privire la stabilirea domiciliului se
aplic o singur dat, n termen de maxim 9 luni de la data stabilirii
domiciliului.
Prevederile cu privire la introducerea bunurilor n ar fr plata taxelor
vamale care sunt n vigoare pentru persoanele care i stabilesc domiciliul n
Romnia se aplic i persoanelor fizice trimise n misiune permanent n
strintate, pe o perioad de cel puin 24 de luni, dup expirarea acestei
perioade.
Persoanele fizice care i stabilesc domiciliul n strintate pot s
scoat din Romnia, fr plata taxelor vamale, urmtoarele:

ca bagaj nsoit: efecte personale i alte obiecte necesare pe durata

cltoriei;

ca bagaj nensoit, nsoit sau colet potal, o singur dat, pe baza

adeverinei emise de Ministerul de Interne: orice bunuri prezentate la
vmuire, inclusiv dou mijloace de transport auto, indiferent de
categoria acestora.
Persoanele fizice care i stabilesc domiciliul n Romnia, trimise n

strintate n interes de serviciu sau de studii, pot scoate din ar, fr a fi

supuse taxelor vamale, urmtoarele:

efecte personale, precum i materiale de studiu i documentare;

obiecte de folosin ndelungat, respectnd condiia ca acestea s fie

nscrise ntr-un formular de inventar, completat n dublu exemplar,
vizat de autoritatea vamal.
Pe toat durata ederii n strintate, persoanele respective pot primi

de la membrii lor de familie colete, obiecte de mbrcminte, nclminte,

necesare pe durata ederii, fr plata taxelor vamale.
Baza de calcul a taxelor vamale si cotele de impunere
Determinarea sumelor datorate bugetului de stat cu titlul de taxe vamale
presupune cunoasterea a doua elemente : baza de calcul a taxelor vamale si cotele de
impunere.
Baza de calcul a taxelor vamale o reprezinta valoarea in vama a marfurilor
importate. Acestea se determina si se declara de catre importatori, direct sau prin
reprezentantii autorizati ai acestora, care sunt obligati sa depuna la biroul vamal,
impreuna cu celelalte documente necesare vamuirii, o declaratie pentru valoarea in
vama, insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe
parcurs extern aferente acesteia.
Valoarea in vama se determina pornind de la pretul extern in valuta efectiv platit
sau de platit, conform facturii externe la care se adauga, in masura in care au fost
efectuate, dar nu au fost cuprinse in pretul marfii, urmatoarele:
a) cheltuieli de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana (portul
sau locul de import care se afla la frontiera) ;
b) cheltuieli de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului
marfurilor importate, aferente parcursului extern ;

c)

costul asigurarii pe parcursul extern.

Deci, valoarea in vama reprezinta pretul platit efectiv sau de platit in moneda de facturare, respectiv plata totala efectuata
de catre cumparator vanzatorului pentru marfurile importate, care fac obiectul unor tranzactii comerciale.

Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si

comunicat de BNR, in fiecare zi de Joi. Acest curs se utilizeaza pentru toata durata
saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.
In situatia in care determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua
imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa
constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala. Daca in
termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente
concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la
executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata.
In privinta cotelor de impunere, ele sunt prevazute in tariful vamal de import al
Romaniei. Acesta este un tabel care cuprinde nomenclatura combinata a marfurilor,
taxele vamale exprimate in procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor
tarifare preferentiale prevazute in reglementarile legale.
Cotele de impunere sunt asadar prevazute in tariful vamal de import al Romaniei
si sunt exprimate in procente (diferentiate pe marfuri sau grupe de marfuri care fac
obiectul taxarii : marfuri agroalimentare, industriale, produse finite, materii prime)
aplicabile la baza de calcul exprimata in lei.
Tariful vamal este cel in vigoare la data inregistrarii declaratiei pentru stabilirea
valorii in vama. Cotele cele mai frecvente sunt cuprinse intre 10-30%. In general, taxele
vamale de import pentru produsele finite sunt mai mari decat cele pentru materii prime
si semifabricate.
La propunerea justificata a Ministerului Industriei si Comertului, Ministerul
Finantelor poate stabili suprataxe vamale de import cu caracter temporar, in cazurile in
care importurile de marfuri pot prejudicia grav productia interna. Suprataxa vamala se
calculeaza la valoarea in vama a bunurilor si se adauga la taxa datorata pentru aceste
bunuri.
In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerarea
partiala de la plata taxelor vamale, cuantumul taxelor vamale reprezinta 3% din suma
care se datora daca marfurile ar fi fost importate.
Marfurile si bunurile pentru care nu sunt indeplinite conditiile de vamuire la import
se pastreaza in depozitele comisionarilor in vama la dispozitia titularilor timp de 120 de
zile. Daca nu sunt ridicate din vama in acest interval de timp ele se valorifica de catre
organele vamale, in care scop biroul vamal declara bilunar organelor financiare locale
marfurile ce urmeaza a fi valorificate iar acestea au obligatia sa le preia in termen de 30
de zile si sa le valorifice.

4. Formarea si stingerea obligatiei vamale.

In cazul marfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un
regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere in momentul inregistrarii
declaratiei vamale.

Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si

inregistrate de autoritatea vamala.
Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri:
neexecutarea unei obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit
temporar necesar, pentru care se datoreaza drepturi de import;
neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost
plasate;
utilizarea marfurilor in alte scopuri decat cele stabilite pentru a beneficia de
scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale.
Cuantumul drepturilor import se stabileste pe baza elementelor de taxare din momentul nasterii datoriei vamale.

Pentru asigurarea platii datoriei vamale, autoritatea vamala are dreptul sa ceara
constituirea unei garantii vamale. Garantia (vamala) se depune de catre debitorul
vamal sau cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.
Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de
garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia se
realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de
decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.
Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care
aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia, iar in cazul in care
acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai ridicata a
datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire. Se pot constitui si garantii
globale, din care sa se asigure plata mai multor datorii vamale.
In cazul in care se face plata datoriei vamale din aceasta garantie depusa, iar
dupa efectuarea platii mai raman sume disponibile, ele pot fi restituite debitorului vamal
sau se pot folosi la achitarea altor drepturi vamale din operatiuni de vamuire.
Stingerea datoriei vamale se poate realiza prin:

plata sau achitarea acesteia ;

renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata ;

anularea, ca o conscinta a anularii declaratiei vamale ;

implinirea termenului de prescriptie extinctiva;

insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca ;

confiscarea definitiva a marfurilor ;

distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora

in favoarea statului, inainte de acordarea liberului de vama;
distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit,
inainte de acordarea liberului de vama;
scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea
corespunzatoare procentului de scadere, numai daca aceasta s-a produs inainte de
acordarea liberului de vama.
Datoria vamala se achita inainte de acordarea liberului de vama, in cazul regimurilor vamale definitive, precum si in
cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie in termen. Dupa ce datoria vamala a fost achitata, debitorul vamal poate solicita
restituirea garantiei disponibile sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire. Pentru regimul
vamal suspensiv care nu se incheie la termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea
vamala a garantiei constituite.

Plata taxelor vamale se face de catre importator sau de catre comisionarul in

vama in contul unitatii care a efectuat vamuirea, prin folosirea formelor si instrumentelor
de decontare care asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii platilor. Plata
taxelor vamale constituie, de altfel, conditia obilgatorie pentru acordarea liberului de
vama la import.
Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani si curge
de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import.