pI' Illj,11I1 1"'1111111111 1,111 11)11li'~IL 111,111) 1111'11/ d II lIJl1I1'1 1'1111111111'1 I (11111111111

II ,~IIf\ 11\10111,I' •• ell lLJ)rOap' 1,01, JllLillHl1I Moldll\'

PI\ , 1 11,11 IH'll'lll'll,t,11/11,01
Ilpllrl H 0uudUJI' ('LUll era. Bilexul "de Iba.lle~Li" ~I . J " "III,I'~d 1I10ldO\ j'

III'H(j" ~') ; silexul "oltenesc" (de culoare neagra, translueid) a fOH(;illt,n hill II
(,11,1" 1fl:1,i. ales, in OlteDia ~i, mai putin, in sudul Munteniei in paralcl 'II Hile III l

"hak,anic". Locul zacamintelor nu se eunoa~te, dar bulga.ri d(' :111'11.1' •• 1

dll Hilox se gasesc, in cantitate mare, in prundi~urile din vestul Oll,olll.'1r, I

~ill,tml,l "Mna!ean" (de euloare eafenie, opac, eu linioare ~i pete nCg'm).\

Oamcuii din cpoca neolitica au pa,strat de la predecesorii 101'CD no~
I,in~e despre tliferite materii prime din care, in continuare, i~i faceau 1I n(\1
l,ele necesare activitatii 101'zilnice. Pe linga acestea s-au adaugat, cn ti In
pul, citeva elemente noi, inventate de ei ~i anume.: .uneltele de pi~~ra ~I(:,
rllita si mai tirziu folo~irea metalului. Uneltele utlhzate de oameml epo'll
l'ra;u f~cute uin silex, gresie silicifiata., obsidialla, piatra ~lefuita, as ~i corn,
Silex. 1VIa.joritate~,uneltelor taioase, intrebuintate de oamenii epocij,
~Lllfost lucrate din ::;ilcx. Sublinicm ca.oamenii neolitici, de~i au preluat rn -
todele de p~'elucrarc dc la, iIJa,inta~i, Ie-au perfect,ionat in timp, ajungind s~.
realizeze, 'in a.numitc zone, prill persoane specia,liza,te, piese mari compH-
c~1te, (hntr"lUt silex de calit~1te,
Analiza <:Lma,mmFt~L i1 tipuriloI' de silex utilizate in cursul epocii, a
uus la conc1uzia ca., pilla. acum, pc teritoriul RomaDiei sint atestate 14 ti-
puri de silex, PU sLructmi ~i eulori (lcose?~tel. Si~t tipuri de silex fol?sit
mai intens pc ~pat,ii foartc '7aste Bi1Unumal m cuprmsul unoI' zone restnnse.
Pe linga. cle, mai a.lcs ill neoliticul timpuriu, s-a.u utilizat ~i alte roci: silex
de ca,litate i nfe.l'io<1rit,pietre de cuartit.
S-au identific:'\,t loeurile ulllle se ana za.eamintele de silex, dar nu a,
fost inc:!, descopel'it~Lnici 0 "mina. " ue extragere a silexului. :In alte parti
ale Emopd, se §tie (:lL sn e,Xt;ru,gel1 prin putm'i sapate pina la nivelul stra-
tului continind bulg(~rii de sile~', apoi Befaceau ni~e laten3~le. Silexul.e~t~'as
era preluerat in preajm~l, zac[tmintelor, pentru uzul membnlor comumtatllor
respective sau era "tmn:-;foJ:ma,ii ~n nuclee ~i 1!nelte fi?-ite, .'tr~nsrnise altor
comunita.ti vecine sa,n mal. depl1l'tate. ~neol'l, ~at~l'la. J2nma, sub for;ma
de bulgari 8au de piCROpl'eluemte pal'tJaI, era raspmdlta pc calea schlm-
burilor la. zeci de km de loeul za.ea.miniielor. Ulleltele neeesare se faeeau in
fiecare l1~ezare, dup~Lcum 0 uovedese piesele neterminate §i a~chiile de pre-
lucrare, ee Ie ga8im 1nLoate sta\iiuDile. . .
!u funetie de numarul deoscbit de mare ~e J?iese pr~v~~te ~lIl.multe
zed de a~eza.l'i, s-a ajuns la pl'ccizarea ca pc tentorml H,om~mC1pn~clp~lele
iiipuri de silex utilizate anrost : silexul "balcanic" (de eUlOarea mlerm, en
pete albicioasc, opac). Se ga,se~te in za,ci.1minte, in numeroase locuri ~in
Dobrogea ~i nordul Hulgariei, Ul1eltele din a,stfel de. si~ex a~ fost foloSlt~
de purtatorii cultmilor din Dobrogea, sudul Moldovel ~l, m~l ales, de .cel
din Muntenia si Oltenia2• s'ilexul "de PnJ,t" (de culo~re neagnl" "1'~\.IIHluCld).
ABtfel de zaca.rnil1te sint'in N -E Moldovei (la f,jtefane~ti ~i ill ",lit 10'uri,
J Eu"r.n COfl1~n, AAC, XVI, 1976, p, 239-248.
2 Idem, )',',,,'1'. IV. 1117li, 11. 5-18.
1'01'11, II tilizat pc tot intinsul Banatului ~i in S - V Tral1silvaniei. Z~L(':,n 1111
L(llo so gasesc in mun~ii Poiana Ruscai6•
Alte tipuri de silex, cu l'aspindire tel'itol'iala. mai restI'insa, sint siIII III
III "losa~el", folosit numai in Cri~ana, ~i silexul "de Oa~", utHizat in .M~I,I:I
111111' ~ ~i silexul cenu~iu din S-E TransilvanieF.
Pentru a se cunoa~te aria de raspindire a fiecarui tip de silex, anI ('Ill'
1,,,,1, toate descoperirile (respectiv toate a~ezarile din fieeare cultura, in e:ll"
H~t ga it un tip sau altul de silex) ce mi.-au fost accesibile. Din analiza hilI'
(,i101' rezultate, am ajuns la concluzia ca in neoliticul iiimpuriu, oamenii 111/'0
IILI 'uno~teau prea bine locul zaca.mintelor de silex, de aceea duceau 0 O~M'('
(',arclipsa. de materie prima. ~i erau nevoiti sa. foloseasca ~i sa "ineerce" R: (~
\Ii1ocuiasca, pc cit era, posibil, eu alte roci. Urma~ii 101'au descoperit zi'k:1
mintele ~i Ie-au cxploatatintens.
o alta concluzie este ca pina la sfiqitnl epocii neolitice purtatorii fil'
('.~'l'ei culturi, au intrebuintat de prcferinFL un anumit tip de silex, pc 1I11gll
ldl,ele secundare, pc 8carilJred Lls;1"deo:-;ebitode la zona la zona. De exewpili.
:~I'(~alul'silexului "balcani c" coreRpunde cu ari a de l'a.spindire a cultuI'ii UII
Ille1nita ~i cu aceoa a cultul'ii Sa.lcuta, silexul "de Prut" cucel al eulLlIl'il
'()11'uteni, ia.r cel "bana.tea,n" ell aria, euUurii Vinea.
Din analiza ha.rtilol' de ra,spindiro a tipurilor de silex, mai rezull 1
(olluinta unoI' eomunita.ti de a, ocupa zonele zacamintelor de silex din tillil
Llll'ileveeine. Astfel, in primele dOU~L faze ale culturii Boian (cind aria I'
('II pl'inuea numai 1VIuntenia), nurnarul pieselor de silex era l'edu, . !n fH,;I,:t,
Vidra, cind aceste eomunita.ti au ocupat tinuturile dinlire Dunare :;iiBalcall
~I' ob 'el'va. hrusc in a~ezarile fazei, de la nord de J)ulla.ro, 0 cre:;;tere accoll
LU<:l,fii:i.~Lnumarului pieselor de silex: (de la citeva zeei, in pl'imele faze, liII
'('Itova mii;' in cele urmatoare).
Unde ~i cine realiza, uneltele ue silex ~ Din datele cunoscute rezull.l'
,<'it, in tot cunml epocii neolitice, uneltele se fi:'Lceauin tiecare a~ezare, d.
diMe mernbrii comunitatii. Dl.Ipa toate probabiiita.t,ile aceasta, mundi, (\I'll/
, "rectuatit de barbati. Spre :-;fir~itulepoeii, in Rudu11a.rii, in a~e7,arile eu1t.u
rHor Gumelnita ~i SaIcuta, sint ~Ltestate topoal'e mari de silex ~i virfuri dl
~agoata, lucrate prin metodo mai complicate. Consideri:'Lmea astfel de pi('HI'
IIUl)llte~.LU fi realizate de oricino, ci de persoane eu expel'ienta indelung~Lt.:1
bune cunoscatoare ale cara.cteristicilor silexului §i a metodelor de prelll
emre, respect;iv de persoane "specializatc". Piesele amintite, spre doo/oll'
hi!' de uneltele obi~nuite, nu erau lucrate in fieca.re sta~iune, ci in "ateliel'II"
1I,1'l~Lc nlllnai ·intr-un numar i'eduR de a~ezi:'Lri.In "ateliere" se produ(\(II'.I1
piON{' 111<M'i, pentru loeuitorii din a~ezare ~i pentl'u eei din stat~iunilc dill
" lelclll, Folia Faeultatis Scicntiarum NatUl'aliul11, Brno, 1976, p. 109-115.
• III ie/Pili , p, 109-115.
M \"'zl Sllfltl1, lIola 1.
II 111('111, I\p"",,", IX, H171, p. Ifi II{,
7 \ '''/,1,'11/)/'11, 1I01t'l •• 111'. I ~I :•.
 ''''I%jlll,''L, Pilla, in IJl'ezent, dispunem de date despl'e dOlla, ,,'I,I.'III'I'V", 'U1l111, lllllll(,ii dill 11(II'dlll~lll1. cei, vlllo~-Ltlicidin estul ~Cl'aIiNilv<Lui.ci,
d:-,l,", 111 g'll/lClI'llt1
III ('i1,1'(' N~L Hi.ceau topoare de silex, la Cascioarele8 (in aria cultmii GU)lio!, ,,\1111,
bu.lg-tLl'i,I'OI:LLiY mid, in pozitie seclmdara, deei de caUtate inl'ol'ioltJI':,!,1 :',
,i1(,}I,) ~i a,lLul pentru vil'fmi de sageata la Orlea9 (in aria cultmii Salcuta). I'JrLei1lJlintebogate se aflau,.in apropiere, in Ungaria, in zona Tokay. Ma,jo
tn cursul epoeii neolitice se constata ~i deosebil'i in privinta dimensi- l'it,aLea,pieselor de obsidiana, descoperite in a~ezarile neolitiee, dc l:-LIloi
Illili uncltelor de silex. Mai multe culturi (Starcevo-Cri~, Ciume~ti, a Cera- Nin Ldin astfel de l'OCa,care are culoare fummie ~i este a,proapetranspar(\lIl,ll,.
Illi(\ii liniare, Dude~ti) sint caracterizate prin unelte de dimensiuni lllici (mj- II partite de N-V aletarii, s-au descoperit adevarate depozite de Iludo(\
('I'OJiLe).Ele oglindesc 0 traditie mai veche. Atare unelte se mai pastreaza (/(' obsidiana, dovada ca materia prima era rapindita sub 'formrL de jluel(l\l
1/11tilllP in neoliticul mijlociu, cind incep sa fie folosite piese de 3 -4 ori 1;\lapoi era prelucrata in diferitea~ezarl. AnalizfL tipologica a ullelt~l()r, (\It,
111~Li marl. La silqitul epocii, desigur in legrLtura cu specializarea amintitil., :;;ja harFlol' de rasplndire a pieselor de obsidiana, permite sa forrnulaHl d-
H ;\,u.utilizat unolte d eosebit de m~Lrj, cum sint lamele de silex de peste 30' Lova, cOlleluzii.Obsidiana a fost folosita din epoca paleolitica r,i·mezoliLidl,
('rn lungime. Iii .~ -V taril. :tn neolitieul timpuriu,eomunit~Ltile cUlturiiCiume~tl ~A,l1
Gama uneltelOl' de silex din epoca neolitica a fost bogata10 : lntrebuinl,at mai mult unelte de obsidiana decit de silex14. In arealul amin-
1. Unea,lta principahl, era lama, eu marginilo ascutite. La inceputul Li.tsint 8ute ~i chi:u' mii de piose de obsidianrL, datiud din aceea~i perioad:1,.
(\pocii ele erau de tlimeDsiuni mici, ia,r 1:-0sfiqitul ei, ole erau, de obioei, de Citev~t piese de obsidian~L, sub fOltna de la.nlC, fine, microlite, slnt atesta1,ll
10-15 cm lungime. ill. a~ez5,rile (le tip Starcevo-Cri~ ~i ale cultmii Commieii liniaa'c din Mold()v~-L.
2. Ri'izu'itoem!lf ocupa locul secund, C<1 numar de piese. Erau lucrate' Alte eiteva piese similare s-au gas it ~i in a~ezrLri (Un ueoliticul mijlo<;liu dill
JlC ca,petc do a'f?eJliiIn.ari sau pe vir1'uri de lame. Pa,rtca, activa este arcuita, l\1:ul1tenia, Oltenia ~i Banat. SemnaU\,m ci1 In a~ezarea de la :Liubcova S-3,U
~i retu~atrL eu gdja. Sel'vr,ou. la l'azuitul pieilor de animale. llescoperit piese luerate din doui1 tipmi de obsidiana. Una ol'iginari'i. din ZOl1<L
3. SefJ'I1wntele de 7(1/me enoll pl'eg-i1tite a,Dume pentru a servi ca "din- 'Cokay ~i alta, de culoarea albieioasa, provine, proba.lJil, din tinuturile sudicc.
(,i~ori" (:I'jX~Ltiin mme de corn) pcnLl'u i'Pcel'i. Au pc arnbele fete cite 0 Din obsidiana, in regiunile din N - V, so f,lceau lame, dzuitoare ~l
portiUlw lustrll,11,a, n:-t, oglinda, alte tipuri de unelte obi~nuite, ht,!' in tinu1jUl'ile extracarpaticc slnt ates-
4, ln neoliti<\ul timpurin ~i 131 inccputul eelui mijloeiu se intilnesc piese tate numai lame mie!'olite15. .
in fOl'Jl),I, de tmpez, foloNH,e,probabil, ca vlrfUl'i de pi:'Lgcaia.
[). Purtatorji cu lturii J)[L(lc~ti, ill :-l,cel'::t~iperioniJi1, au intrebuintat Piatra ~leruWi. Una, din iuvenViile de scal1lu, ale oamenilor, inea dill
piese f;QJ, ppd'uncul, tot pcnLru virfuri de s:1g-e:'\,ta. .. zorile neoliticului, a fost re:1,liz:'l,rcal1ueltelor de pia,tra ~lej'uita16. Ele s-au
0, 8!"rfdell'le Slldi unC'lLc mai 1':-\,1'0, In pc1'ioaclcle ITla,itiTzii ale epoeii. 'Iucrat, de regula, din roei dm'e, dar I)\idin l'oei 1'c1ativ moi (tuf vuleanie),
7. f)i'iltitl"7e I;lnt de diJerite felmi ~i prcuominrL in s1l(llil tarii, mai ales, ce se sparg u~or. Explieatia inea, nu a fost da,t:),. Unit eercettLto1'i eonsidera
III a,sez;J,l'ile cultUJ'i i. OUInelnHa. ca roca "proaspata" em deNtul de rezistenta,.
, 8. Vir/v,rill! 17rsayenla, hiung'hjul::tl'f~, mici, sint (locumentate numai Evolutia uneltelor la earo ne referim N-f.l,desl'a,~Tm::t,t pc <lollrLeai, in
in ase~tLl'ilo eultlllii Cucuteni . p<tl'te pa,ralele in functie de forma ulleltelor ele pot Ji nepel'forate 1)ipedo-
• !), TTior/,'1'('1'-j ell' siJ.!/('(I,la sa'u dr 81,ditli" i1'iUJlghiula,l'e (de 6-7 em \nalti:rne) mte. Primele au aparut ima de la, inceputnl ncohtieului timpurill. Catl'e
:,;egaNcNc 1Il1111:-1,i III a8nZ~,1'i1 e CU}(;llrilOl:GUlHclni1~, i'i Sa,1cuta. Nfiqitul perioadei siut atest<Lte inN~ ~i eitevf.l, piese, ce tipologic hl,e parte
, 10. J.Jo'fJ{)(J,rell~de'silex', (Ie John ,I,1il'n,p('zoidaia, j?1'elungd, de obicei, de din seria celor neperfon1te, cl:'tl' earc, })l'in perf'ol'are ~i int1'odllCel'Ca unei
cea 20 (\1lI.lungit ne, RillL:LLeskote,de ClNelll.t'Jl('U" in a,riilo Gumelnita ~i Salcuta. ('ozi, au fost utilizate mai uf?ol'. ()urind dUprLaeee-n,I;\i-al~facut 3ipal'i(iia topoa-
)'elc perforate, ee s-au mentinut 'in uz [nai rnnltc milenii. Ambele ca,tegorii
Gl'l~si(\siliemata. 111llJlCle zone, unde ljpse~te silexul de calitate, oa- (lo unelte s-au folosit, IU p::traJel, pina in bl'01IZul mijlociu, cbld a incetat
rneniillin cpooa neoliLictL ,-LU1'os1inevoi1,.i stL-::;iJacrL UIJCltelc din gr'Csies'ili·· IlLilizarea celor neperforate.
mJiata. AceaRt:1 clivca,z~ ea, ~i silc:xul, da,r marginHe lmeltclor nu sint tot 1. Pe tel'itoriul Tra.nsilvaniei s-~tu dCi-ieoperit, in citeva puncte, unel-
:iJLitde ti:'Lio::l,Re,]~()e", NCgase~te in Zi\'(;~L:r:rrinte
Joa,rte bogate, de-a lungul Lo masive de piatra, neperfomte, in forma de v~Lli\,tue (nncle lnngi plna la,
Carpatilor, din ZOJ1:\. J'lului J3uzau, ~j pin~ dcpmte in nord, pc versantul :\0 em). :tn seetiune ele au form.:\' l'Otuudi1, cu tU,i~ul <:tl'cuit ~i rnuehia sub-
do est al ()arpal,ilor r~,tLNa,riteni.Uneholc de gl'esic siliciJiati1 erau raspindite (,i:l,L<1 ~i <:1Jrcuita.Cele cu t:\i1)ul ~JVincl seeFunea longitudinali1 asimetricrt,
'in a~ezi1l'He din jumtLt<l,tc8Jde vest r;;iin p:'\,rtea de sud 8, J\'Joldovei, in cea :-Iun/eau drept tesle, iar cele eu seetiunea simetricrL e::t topoM'e. '
In:-oimare p8,rte a 'rru,nsilva,niei din N-E ~i plna in centrul Muntenieill. 2.. Au urmat, in timp, cele in formrL de cala,pod (tot tosle), uncle des-
Din astfcl (Ie g-resie s-au gcut, mai cu scam8" lame ~i ra,zuitoare. (,1'1 I (Ie 1l1<1Jsive, speoifice, ma,i ales, culturii Stal'cevo-Cri~, de pe tot intinsul
Obsidiana : 0 alt!\, ]'oca folol;iti1, pe scara, destul de mare, a fost obs'i- II lui17. 'Cesle, de acest tip, s-au intrehuintat,
; I,J '(':-\,1 in paralel eu a,lte u~elto
djrr.na12• Pe te1'itoriul Hom£miei, roea so gi'i.sc~te in Muntii Apuseni, ca :;;iin VI'OIl1C Jl1delungata, pina aproape de sfiqitu1 neoli1iieului mijlociu (in ea-
dl'III. C'liltlll'ilor: Ceramiciiliniare" ]3oian, Precucl1teni ~i Tisa). In eulturilo
8 Silvia Marincscu-Bilcu, AR, XVII, 1965, 1, p, 48-53, OI'l'<loIlliciiJini::l,re~i Tisa uueltele au fonne RpecHiee. Analiza traseologic:"i.
9 C,S. Nicol:'iescu"Plop~or, SCIV, XI, 1960, p, 367-371,
10 1\1, 1',1I1,lt's('II. /\/JI){II/ia unellelol' 'Ii arme/of' (/r /lit//I'(l l'Io/,IIf/l ""~'''fl/llf'' f'" /1'1'1/1If'iu/
'" InfOl'lllnlie (]r In pror. Engen Stoicovici, caruia Ii I11UItitnnim ~ipe aceasta calc,
/lrlll/fluid, IIIII"I"I'MII, 107f1; 1':IIIo(I'nC0111~fl, In "Conl'l"'('III'(' HIli' "'/1 IIId'l d ,1,,_ d,' III jllt'I ". I "llli·t''',
Il 1\1, I%II"'SI'I', i)"cia, NS, VIT, 11')6:3,p, 467-475,
IC ",dwlV. 107'\, I' IIIII I 1I
" \111 oI'fl/"· 11111,1,I", l,r'sl7,
,r, VI'I,I NII/if'II, 11111" '11', '12,
III 1':'1/01"11 I;Pll11i", SCIV, :.!:I, lon.~, II, ~I" '~1I1
I" Id'"1 ,\\1, 11111111, 1,1070'1',1;-lIi
II Id"III, ~III/NIII, 11, 111711.
", '!IIII '"''
 II I"'t , ~I'J' II de uncUc de Of:> cstc l'epl'O~ 'IIt,Il,1,1jJJin datli ~l tI "'1'
I, pI'nni/l observapia ca, in unele cazlU'i, uneltele folosite ca. L('Hlt\,atunci
('IIIe1 Ii Be strica tai~ul, erau retu~ate'putin ~i refolosite ca siipiil'ig'i. IIWI':Ltc{lin a'l:wltli lrl:ltSive, avind un capat transformat in tai~ la,1, dl'4 pI.
:~.In spre sfir~itul neolitic.ului timpuriu ~i-au fa cut aparitia unelt.ele· Hi a,scuti1i.
jilnt(!, l.Itilizate ca topoare, aflate in uz pina in bronzul mijlociu. EIe au avut , ~ din os se mai faceau ~i spat1tle, apoi placute, lucrate din brw: ,(,i ell
tlimtlHf;inni diferite de la 10-25 em lungime ~i 5 -10 cm latime. Au predo-, ON,mai subtiri f;a,u mai groase, intrebuintate, probabil, lie. ornament,Il,I"'II.
Itlill<.t cele trapezoidale (cunoscute aproape in toate culturHe neolitice)" V:L.elor de lut ~i in alte scopuri casnice.
lIl:ti rare au fost cele dreptunghiulare (mai ales, in ,cultura Cucuteni). To-, Corn. Datoritil., calitatilor sale, mai ales, din eauza rezistentci N:l,II'
poa,rcle au partea dinspre tai~ eu sectiune simetrica. hLlovituri, eorJ,lul, ca materie prima pentru l'ealizarea uneltelor, a fost Jolo
4. In tot CUI'suI epocii, mai eu seama in a doua parte, s-~u folosit, Hit pe seara relativ larga de catre oamenii din epoca neolitica. Dintre felml
dalf,'ile, mai mici sau mai mari, trapezoidale sau -dreptunghiulare. t 'le coa,rne, oamenii nedlitici au preferat pe acelea de cerb. Majoritatcal 101'
5. Este posibil ca in perioada de la sfir~itul epocii, sa fi fost utilizate' :.Ll fost de fapt "lepadate" anual ~i adunate de oameni, din padure. M;itI
~i '1IUt'h/,rUe, de forma aproximativ cilindrica, prelunga, cu ambele extremi- r:'IJr, cornul de cerb prelucrat provine de la animale vinate. Pentru :1, 1'1
Li''q,i areuite san aproape c1repte, prevazute la mijloc de jur-imprejur, eu 0 t l'ansformata in uncalta, Re alegea portiunea necesara ~i eornul era C1'(I/O
I;l; rl(;uire ce servea la, leg-area piesei de coac1a.F'unctia lor nn este ]Jl'ea clara. La,t(eu 0 lama <Ie silex) de jur imprejur, pina putea fi rupt ~i a'poi prelucl'al,.
OCl't este ca so ga~esc, m~~iaIel', in nonlul Olteniei ~i in Transilvania. Este- Din eorne se mecan urmatoarele ca,tegorii de unelte :
proba,bil S{Lfi fORt intrcbuintate la extragerea sarii. - Celemaiimportante~imaiutile.maialef;. in perioada timpul'i •.
Piesele mai miei, din cate.g-oria color neperforate, erau infipte in ea- erau sapiiligile, lucrate dintr-o portiune groa,sa ~i arcuita de corn de eel'll
patul unoI' mauijoanc de corn do corb, previ1zute Cll gaud pentru fixarea, lunga de peste 20 em. Extremitatea mai Rubtire a cornului era ascutita prill
r,ozii. Cele ma,ri emu legate, direct de C08,<1a,in mai rnulte iTIodllri. tl'-O taietura oblica, jar in partea mai groaRa se facea orifieiul rotund Ra,1l
Primelc un dt,e perforate 8int <loeu:cnenta,te de la Miqitul neoliticnlui. dreptunghiular pentru fi xarea eozii.
Limpuriu E;>iiLlLJORt utilizate pin~L la Rfir~itul epocii. De obicei, ele sint - Merita. toata fLtentia"rariwle" pentl'u seoeri, faeute din eorn Ii•.
111forma de p:Ln:l.,lUTlgt~pina. hL 20 en, ?i latrt pina la 10 cm. In majoritatea, f( viJJ.;:1.
sau de cerb. Partea mai groasa servea drept miner, iar pe partea COli
NLzurilor, :LUIIimensiuni mai 1lI lci. BIn a,u <loua,fete netede, pal'alele ~i doua, cava a cornului, se scobea un jgheab ingust, in care se fixau segmente (fl'
I;~t,uri al'<:1lite xprc ta.i~. Jv.ruehin,101'cR1Je(lreapta. sau ~Lrcuita.. Orificiul are: lame de silex20• Astfel de ,'eceri au fost facute Kifolosite din neoliticul tint-
pina.la 2 ('Ill di:Lllldru ~i fLfORt rtLellt, 0 ;Lnllmita perioada., cn un felde "sfre- )1LlI'iU:;;ipina la, sfir~itul epocil. '
lid" de 1'iH,L1':1, (',11 a.jllLol'ul JliRipnlui ~i npci, iar mai tirzin, printr-un - Tot din portiuni g'roaRo de corn de cerb se faceau m(t,n,,~oanele ell'.
Hi~LcmillgCIJiOR('llLnb rotit (Ie UlI.;1.l'<'., c1:l.rE;>iin acext caz perfora.rea se fa- (, ,a,15 em Inngime. Pe l::tmijlocullungimii a,u ol'iiiciul de fixare a cozii, i:\.1'
('(';L tot Cll lIixip ~i :1,ptL, E~te 0 })l'l'f'ol'8orc"eilind)'ica.". Dc la 0 astfel de perfo- ill vid 3,U 0 scobitnr~L regnlata" fi'Lcuta in rnaduva eornnlui, Kpre a servi
I':Ll'eTamill<% JlIieznl eilindl'ie, cc xe g-~tRl':;;tc, a(leNc~L,in e.uprinsul a~ezarilor18. hI, fixarea 1JllOr piese <'topiatra. (lura, ~lefuitil. (topoa,re, teRle).
I Ileltele (It' pi:IoLl'tL pel'tol'a,tc n;lIa;vut fune1,ii difel'itc : topor Rimplu, topoal'e, - Uncle piesc, Rcmto, fi1cuto din corn de eCl'b, pastrind "floarea."
d uble, foal'L(~ 1':1,1' dc' In:I,ciLlci, to pO;LI'Cd I'luptil. :;;ide cioc:1ne-duble19• ARtfel cornuilli, au fost ntiliz::ttc dl'ept o1:ooanfi,
de uneltn ,Rc', plrLc~IoLl n';"lizH, in f·j<'(';Ll'(·,
;L~CZ:lol'C,r(\f(·ri]1clu,·nc,mai alpK, la cele' - Mat rar, din coarne de cm'b, de vit~, R8,Ude c~Lpl'ior,se mcoau daZ,t·i.
perfora.te. In R<,hilllh. () p;.Ll'te dill LI1wltde pbte, neperfomte, de tuf vul-' do cca 10 em Inngime. Astfel de unelte ~-au :I'olosit, rnai ales, in neoliticul
en,nie, RO1':1,('<':1.11, (Ill p:l, p:I.)'(;1'(%11o:Lf\tri'L,
in ZOtlGl. zi:i.citmintelor, de unde eran Illijloeiu ~i tirziu.
I'il.f\pindite Pt~ ('<1.[(\,10 N("himhllJ'iloI', 1:~ di~jj8,n(c', apn'cia!Jile. In general, so- - Cornul de ('crb a mai fost intrebuinl,at ~i la realizarea unoI' piese'
p();Lteafil'lll~Ld, uHt'ltde de pi;LtJ'tLE;>1C'fui1):1. <I,U jllcat llli )'01 de Nemna in tot i 1\ termedia,re (cu un ca,pat bont ~i cela.lalt g-roR), care lovite, eu un fel (I<
l'IIl'RU]elloeii IH'lllititl'. Unele din de
Jiim[ foloxite ]1roba,bil ~i ca anne. docall, serveau la. dcspril1Clerea a,~chiiIOl' ~i htmelor de Kilex, din nuclc •.,
- Tot datol'iUL rcziKtcntei cornului do cerb, din placute (gToase ell'
Os. III eL!r,.;t1l('pocii Heolitic:e,in1rclJLlintarea ORului ~1j'()Kt generali- ('C'i~ 1 em), pregatite anurne, Ref:lcc~1ne1,t:l'I:ge de t'iv'ig (0 capeana de vinatoaJ'('),
zaL;I..M:1,jol'il,:LLe,L ohieetdo)' lll(',1'<\ Le cli.u oN J:w IJ,wte din eategoria unelte- - Pentru pescuttul pei3tilor n1.al'i ,-au intrebuintat haTpoane, factlL•.
101'. Sint :Lxtfd :
din placa groasu" prelung-iI. (de maximum 25 em lungime), de corn de cerll
- ace JrLCl.l1.e din a.~C'hii Hubtiri de O~, ~lefuite, Unde Kint perforate (illat rar, de os), avind 0 forma Rpecifica, eu capat de fixare pe tija, corpul
Ill,I'a.patnl opuK\'irfului aRcu(.it. Bf\te clm' ea ele au ~ervit la, cusut. prevazut eu barbeluri (colti), de obieei, aRimetrice pe eele doua margilli
- foa,rte !Du1to pieRe de OR, lUC'l'ate din a,~chii de as ma.re sau qin ~i viriul ascntit. Astiel de harpoane se intilncsc, mai des, in a~ezarile nco
OIl.HO rnici, emu tra.11Rfonnato prin :;;lefnil'c in im.pungiituare, utilizate pentrn lit/ice tirzii din CimphL Dunarii, in :Banat ~i, ra,l', in Moldova.
'I ,lll'irea pieilol' (pentru opinci, cojoaee etc.) In aeela.~i scop emu £acute - Din eo:r;:nde cerb se realizau ~i spa,tulele, avind 0 portiune ca 0 ]0
!;Ii I'olosite une1te mai mari, simihLre, numite suvaoe. Ele au fost int.l'C'hliintate
p:"q,ica.plata, cu marginile arcnite ~i cu un miner (de cea 1 cm grosimc')
plll~~de curind, in aeeIa~i seop, iu pa.r(Jile de nord ale l\loldovC'i. l IIii (~tll'e- Nlml'l" ('.11 Ko(',(,iunerotunda, Acestea au servit la razuirea fainii de pe ri~ni (,I',
LII,Loriconsidera ca, piesele masive, mai lungi de os, a,RelJ(,iLI'1:11111 ('H,p:I,t. cIi II l:ll,l't'o('Il,lIZ;" :'IJlleRea,datorita. frecarii, lopatica a devenit asimetl'iI'~"
lid I NI~r'vit (hevt pumnale.
HPll,ld,I<\11I dl\loH'l'iH(f\c ga.sesc, destul de dOR,in a~ezarile de tip Starccv()-(lri~.
111\ pi' 1,111 1I1LIIIHIli (,;'\.rii.
'" 111"111 iiI. 1\ ,'\;1, 1117",2,1" :If,7 ~"II
'II IIl/d'I/' I' ' I I 'n I, 1+ I' "",III '1111/'" Nlllril'! II/ (;'II'/ml' /I" /11/111111, 1', 7" pi III,

VIII
Olal'iLul. Hi utl'e 1im1te eleHleIltele unei eulturi neolitice, cea niai re
pn\Zentl1tivit este cem'mic(~. :Pl'in j'or111ele sale, ua,r mai cu sean1a, priu
unele elell1ente de decorJ co 11U:-;eil1tilnese decit pe v,1sele anumitor cul-
tmi' ea eon('em speci~Llistulul posibilitati!e cele mai valoroase. De altj'elJ
in princi p:Ll, pe temeiul ceramicii (prin eal'tografiere~u tuturor a~ezarilor
eu acela,~i fel de vR,se) :-;edolimitea,z:l aria de raspindjre a comunitatilor
unci culturi, dezvoltarea lor in timp, ca ~i dinamica (in spatiu) a aeelor'
colectivit~,(~i (pentru u evolu(ilc l]ol'mala). Atunci in:,;a cind, intr-o anumi-
t~Lregiull.p, COTlst::\,tj,l,tn ('{Ls-a p1'odus modificarea brusc:l a ceramiciiJ ea
~i a, eelol'la,l1.e clemente ile eultur:l, j'a,ptul oglinde~te evenimente istoriee,
aviud (In'.pt comccin(ii:'L clislocarea sau distrugerea, vechii populaW din
zona. n·.speetiiva ~i. illloClliI'p,L ei eu 0 a,lta venita din afara. Tot pc baza
cCI'<1,micii,:-;e }ll'eei:r,cI-Lzi:'L ~i contactele pa~niee dintre locuitorii dintr-un
t,illl1t~Jcu vecilrii lor :t]Ji1rtiinlnd altor culturi.
]<'ol'lnele dcg'<I,llte ~i, mai ales, gl'ija oglinditi1 in deeorul realizat
cou"titlliei Ildieii CrLoW,l'i,l.l'I'H,lucrati1) in special) de femei. Faptul este
conl'il'l}\(I,t prin l'\,lmliy,a,HnpreIltclor digitale pastl'ate pe 0 sCI'ie de vase.
111:O;(;lldiel'c,t()l~,l'i('i KC a,u in vcdere: A. Oompozitia pastei; B. Modul
de IlloueIH.n\; C. D'ul'lnele; .D. J)ccorul ~i E. Modul de ardol'(~.
.Ai('i II U cstc C~LZlllSi:'Lp,l'ezenti:i,n1 mni:i.nunt,it elemcnliele 8pccifice
ccr;(,miejj tuLul'll1' ell.ltul'ilol' neolitict, de pe ter'itorilll t<1,riiJci vom expune
nUHla,i UJldcLraRi:'LLlll'i,d.e (~antCter llmi general. Aceasta" eu a it mai mult
eu Clt ill CeLd.l'ltlJ'iec.1rei culturi se conBta,ta, modiheari tl'eptate (ma,i lncete
sau nmi l'cpezi), <'Ieb fazi:'LIn fu,za, fLelementelor ol.1riei.
.A.. <.hmenii epocii neoliliice inca ue Ia ineepntul utili zat'i i ceramieii
s-a,u conl'l'unLil,t eu () Kede (Ie cliJiculta1ii te1111iee, ueoareee vasele din
lut ple:,;neau la, Ui>Cf1l'e,.IJUpi:'Lun anumit l'asthuPJ s-a g:l:o;it rezolvarea
problemei prin a,mesteCtLrCfupastei ceramice cn un degresant. Pe tcri-
toriul nostt'll, in' ''l.Cpa,sti1,privinta se pot defini doua perioa,cle principale:
I. III cunml neolitieuilli timpuriu ~i pin.1 spre mijloeul perlmLdei ur-
m:ltoare, pa,r-;ta, ceramiei'L r-:ea,me:,;teca, in general, eu pleava de cereale.
Oantitatea de plc,uvi'i, era mai ma,re in eazul reeipientelor 111a,imari, d.ar
j'oarte mica aliunci cind se pregateau vase din pasta fin:l, de dirnon,'iuni
]'eduse. V8JRelemijlocii ~i 1113:t'i, din pasta a,mestecata cu pleavi1, 1111plllld~/U
fi ol'namentate tlireet, deoarece unealta eu care se facea, de(',()1'1I1HlI ag';l,I,H,
de firele de pleava din pasta ~i s-ar fi produs adinciLIIl'i 11I'I'PlllilIILl\III
p(\m(,ii v'LRelol'.Pontru a, se evita dificulta,teaJ In (il'Oag';l,KIIpl'II,I'1i (II. I ~'I' Oil,
l'i, :1,va,s('lol', (',(I 1II'IIIiidiii, I'i 1)I'lln,JYIl'n't"a,L(',
K() :W0l'lIl'(':},I'll 111111111 111,(,11'.
dll 1111,I'ill, III I III', dllli:l, IIl'LI'7,il'l',Rl' I'<WI':I"('11111111
I "I' .111,.dl'('III'liI, Ildt' I
d,IOR('!>iGlIl\ 1"'II!1IW~.II LlII(lIe(',uIGul'i, j)~LI'a.ld(~II11,1 11 (·RI.('('.II
1 dl' 1i11'11 \ il,
adil,lIg'<I'('llIlI :0;0 rrLl:e,LUvaRde d.e uz eOll1un) 0 a,lJllmi·ti:'Le<lIlLit:I,I('<i(1 Iii
1'\;1,11 coneI'e~iUlli ealcaroase, pisa,te marunt.
JI. In a doua parte a neolitieului mijloeiu (in unele ZOlIC)lIIIIL III
d( vl'eme) ~i pina la sfiI'~itulepoeii, s-a l'emmtat la, folosirea plcvPi ('II,II
g'l'CS8Jut~i pasta s-a amesteeat eu cioburi pif:;ate. Metoda s-a gellt'I'II,II\\
ell timpul, pe a,pl'oape tot tCl'itoriul FLl'ii.
B. Toata olrLl'ia neolitici:'L a fo:o;j;moclelata ell rnina. Mai intii K(\ iii
gatea cantitatea de pasta necei-\ara. III mLzul vaselor mai mari, inW HI' 1
cea un bot de lut de mrLrimea fundului viitorului vas. Apoi, P(II'ROI
'are luera' , preo'atea
0 fl:o;iide
',' lut (mai <,!2'l'oase i>au mai subtiri
, in hllll'(,i( (
mal'imea reeipientului, late de ma,xinmJn 10 em in cazul vaseloJ' 1111
o margine a n~iei era subtiata, ~i lipita de extremita,tea ingro~ata ;1., I'll
dului vasului, apoi, trepta,t, uin nULi multe fi~ii "supmpuse", lipik Il II
,'e realizau pal'tile componente (corp, umel'i ~i git) ale va,sului. 11'<1,(:1 I'
rea, acestei metode este doveclit.1 prin constata,rea, c.1 vasele l1('olII I'
in multe cazuri, s-au spa,lt, inca din ,reehime, de-a lungnlliniilor U(' ('(I
tact dintre fi~ii. I.;a n,lte ca,t<.'gorii de yaw :,;pal'gcrea eSle nel'egulati:'L,
. In eadrul <lifel'iteloI' eultmi, in j'unctie de obieeiurile RpeeHiI'o, \ I
selor li sefacef1u uncle cOlll.pletaJ'i. AsMel, fie ei:'L:,;elngl'o~a, fundul ('111I1
un strat de lut, fie CrLla, ullde forrne, <lin ca,tegoria ea,;.;troanclor, li S(l H(11
ga, cite un picior masiv. Alteori, pentru a asigum spl'ijinirea ferma II I'
pacelor, pe va,scle COl'csptlDzi1toa,]'c" se ::\,plica anume 0 n~ie de 1111, I
care se realiza un I)ra,g in jUl'ul gitului. In pel'ioa,clele llJai til'zii, Wi II II
verse metode, se j'i1eeau torti(icle (de exemplu fixate prin "cep").
Vasele miei ::;imijlocii fHuUma,i motlebt dupi1 0 ~ulta metoda, adllill
din "suluri" cilindriee d.e luti, c~trc i'\O"incoU\'ecau", la,lllrLl'imea neC('KII
apoiJ prin apasa,re, se ajungef.Ltot lanH j'el de fi~ii, bine lipite unele de a,ll(II
. In aria unoI' culturi, V,t,KCl(·mici ~i mijlorii, din l>fLsta,!'ina, cu 11\'
Vii subtirii, f,LUa,<lese~Lfumlul pU(iin albieuti Kpl'e interior. BxplicatiaJ (Ii'
ca incepind di.n a,Coeru perion,eli1, ~ustfel ue vaKe se f,keau pe un SUpOI'1.I
lemn, de Int aI'S BeUlpe 0 pi::\,tra cu p::\,I'tea,de ,"URl>omb::\,ti:'L, pc care fil' 1'1
(ri1minind nemi~c:1t) botul de luti ce :,;erVCftla modehtrc::\, p:lrtii inf'l'illill
a vasului. Avantajul metodei consta, in areca d1 y::\SUlllU lllai trebuiaJ III
cat, oi se "rotca", trcpta,t suportul fLmint,it poatc fi eon:o;iuerat ca, rilll
"stramo~ul" rotiii Ola,l'lilui. In contillUal'C'." din f1~ii wbtiI'i, se inal1"l, \ I
suI in intregime.
. C. Hepertoriul formC\IOl' ue vase difed'L, in gencI'al, de la 0 ('lilLIlI
la aUa. Mai a,les in per'ioada, (Ie f;fil'~it a epocii exifita, in ma,i rnulte cilil III
fonne prefemte. In m1zul leg,1,turilor g'enetice intre doua culturi, Ii,
lUla la alta s-au transmi:,; anumite forme de ViLSC~i dll ornamente.
In'tinuturile noastre,toa,ti1 cemmiea neolitic8, a fost cu '1'111
<1rept, spre deosebire de regiunile veeine :o;preeRt, undo, in unele pCl'ioli1i
predominau vasele eu j'undul a,scutit sau. arcuit.
In cl-uelrul fiecarei culturi au cxistat citeva, categorii ceram i('('. I
'l'ormc i)i Ol'tl<l,tnente specifice, care s-au tl'a,nsnlis, ili. parte, de hL r:w,,1
r:l,7,~/.Rn (',IHIKCIl,I.i1"
,10 regula, :ineursul evolu1iiei normale a unei eulL,,,' 1'
1)( Iing':I, 1'111'1111·11'
\'(l('lIi, 'l.ll a,pal'ut unele noi. Ou timpul, cele ve(,Ili di. 1'1
~i 1-1(\!l1I'''1 " 1\ \ 1"'1111' ('(·1(' IIOj, r (' maRUI'a,diversifjc?i,l'ii flIYlC1iiOWLlI'
~i :1 III
 (eultura Precucuteni) 8 este caraeterizata prin vase eu decor excizaL 1':''\'
dll'll':I,I'ilor treptate din modul de trai ~i alimentatic. Sc cuvine f5ubliniat trasat, aleatuit, adesea, din spirale (in Oltenia) ; din meandre, triunghilll'
prl" .Iin categoriile ceramice mentionate, unele pasLrm1za, vreme indelun- ("dinti de lup") ~i "tabla de i?ah" (in Muntenia ~i Moldova). Benzile H('.O
~Il'I,~" formele ~i ornamentele (uneori ele ramin a})t'o.x:imativ acelea~i in bite sau trasate erau inerustate ,eu materie alba. Pe aproape tot inti IIHlIl
1'111'1'111 cvolutiei mai multor faze ale unei culturi), a,~tclc se dovedese mai Dobrogei, in aceea~i perioada, au vietuit comunitaWe Hamangia 9. V<l,HI,lu
H41111'il>ilela evolutic ~i se ll10difica eontinuu, adici1 uncle forme ramin la lor erau elegante, in :l'orma de pahare sau de castroane (eu sau f:lll'!'
1'4'\,II(I~'decorul sufera mici schimbari (citeodata este vorba, numai de schim- picior), Ol'namentate prin tehnica impunsaturHor suecesive, prin fn,li'lll,
1'111'(%Illetodei de executie a motivelor, ele l'aminind, in principiu, similare). excizie i?i prin incrustare eu alb. Mai rare sint vasele eu decor eallt,llI,l,.
tn neoliticul timpul'iu ~i in diven;e culturi din neoliticul mijlociu, In partite de vest ale Olteniei ~i in Banat, s-a mentinut cultura Villi;}!, III,
,I' IIJ!,IIIICSCvase eu picior, in pedoada mai veche, picioa,rele erau rotunde avind v~tsele cu decor eanelat sau in benzi ineizate. 0 situa1iie SilUi 1:1.1'11,
~II"I III patru lobi, goale pe dinauntru Rau masive 1. 1Vbi tirziu, picioarele se constata ~i in S- V Transilvaniei, in aria Turda~ 11. Pe meleag1ll' I14
111,1'('101' crau svelte. 0 serie de vase de la f'fiqitul cpocii. din Moldova, din :,udul Cri~anei este atestat deeoI'ul de aspect textil (cultura Tii:\~\')"
'\'I'IIII1'\ilvania, Cri~ana ~i Hanat, au avut picim1re inalte, goale pe dina- iar in )mrtea de nord a CI'ii?anei, in N -V Transilvaniei ~i par1iial in Mil,
Illd I'll :-;;i prevazute cu orificii, Jnai aleH, rotlmde 2. Ija sfiri3itul ncoliticu- l·a.mm'e~, :,;-a ment~inut ill uz (din perioa,da precedenta) deeorul pieL~lt till
IIIl I,illlpurin, in sudul tarii eHte documentata in cultura Dude~ti 3, apoi eulo:},l'e brun~~ si eel format din linH ineizate olldulate13•
1111111 1:1,H[iqitul
, culturii Boian ~i in aria Vinca, categoria ceramici1 repre- In em'sut' neoliticului tlrziu, se eonstata 0 continuitate culL 1l1'f1,III,
'1,1'1i1,1\,1,i"t,
prin V~Lse mici ~i mijlocii, <Ie CUlO:1,l'eneagra sau cel1U~ie, orna- ~i re:;pectiiv etnica, pe aproape tot teritoriulr,i1rii. Cultmile Salcuta, ,III H,
"11,"1a,(,(' en grupuri de canelul'i, eu impnl,l:1,ta, lnstl'llita. Aeeaf't:':t eate- Gumelniti:1, 15 sint earactel'izate prin yaRe ornamelltate cu motive pieL:I,I,(\
:111'11'PHle de origine sudica 9i ::;-a raspindit, trepta,t,in tinuturile noastre, eu grafit. Mai rar, la inceputul evolutiei lor, s-a folosit pietura "crlHli1,' ,
III' 1II1 front lal'g, din rL'mci~L Hpre Muntenia ~i Oltenia, din Macedonia (aplicatil, cl,llpa ardel'e, cu culoare alba ~i ro~ie). In Moldova ~i in TraJIi'l11
HIII'I' Ihllflat. vania, ill ~1l'iile culLurilor Cucuteni 16 ~i Petre~ti 17, ceramica 8, fost eu Q('('OI'
n. 1)(\('LH'Lllvaselor neolitiec se executa, de obicei, inainte de ardere pictat, deosebit de frumos. La ineeput cu alb, negru i?i rOi?u, iar la sl'1l'H,il,
eu brun R~1Uneagru. In Cri~anfl" Maramure~ ~i a:poi in l'ransilvani<\, H,
1!1:111'11'/'dUJ1a :1,nlere, mai ales, de catre femei.
Mud ul de ornamentare ~i motivele decora,tive se deosebesc de la Hanat s-au r~~spindit comunitatile de tip l{om.illne~ti-Tiszapolgar 18 aVIlid

o ('IJlLIII':¥~1<1~lta, (eu excepti,," cazurilor de leg3.turi genetice, de exemplu, vase eu picior ina1t, prevazute cu proem.inente ascu~ite s~m cu decol' dill
bem:i incizate. Le-fm unm1Jt, in acele:1,~i regilmi, comuniLatile culLllI'll
1IIIdl'l,;d,i-l~oi~~n, Vinca-TuJ'(la~ ~i altelc).
tll pl'I'im~da de inceput a epocii, in tirnpul culturii StaI'cevo-Cri~ 1, ·Gol'ne~ti -Bodrogkeresztur 19.

III 1'11I1('(,iede eategoriile cer:1,miee, decol'ul era, format din adincituri Cll un- Il~L sfir~itul epoeii, in S-E tr~l'ii sint documentate eomunitit(,i1(\
11'lilll,"Ill :,;pi("" ~au "in fa,gure", barbotina, briurile in relief, '])l'oerninen- culturil Oemavoda I 20, cu ceralllica total deosebiti(L, modelata din pa,Ht.i11
(1<11'dl\ difnl'itc forme, decorul incizat (de exemplu in re~ea) ~i de::;tul de amestecatr~ cn valve de scoiei s~m coehitii de melci pisate, ornamellL:l,L.
eu siruri (Ie a.dincituri sa,u cu snuru L.
1'111'1'('\ pieL~~Liml,inte de :11'doro.
(lll (,(m(ie er~ f;-a prouuk 0 <hveTsificare ~1 culturilor, unele elemente , Pl'in urrnare, in elll'sul epoeii neolitiee se l)ot deoRebi, la culiu!'i h\
111'111I111(IIiLIIoI<', ma,i cu seallli"~ cele ale categol'iei vaHelOI' de uz eomun, s-au locale, trei pcrioade principale :
1111 11(,11111(,
1 \'1'l'lno ilHlelungata, se poate ::;pune pin~L h1 sfir~itul epoch.
NI' l'I<I'\II'illl la, h;I,l'botin~~ organizata, bl'iurile in relief eU alveolc ~i la proe-
8 Radu Vulpe, ESA, XI, 1937, p. 134-146; Hortensia Dutllitrescu, SCIV, VIII, lur, I,
"11111'"(,1'. p. 53-69; AJexandrina Alexandrescll, Dacia, NS, V, 1961, p. 21-37; Silvia Marinescll-lllll'lI,
1111,1-;!'II':-;;i(,lilllcolitienlui. timpuriu, au patI'UllH, III Moldova, eomuni-
CuI/UTa PrecucuLeni pe LeriLoriul Romaniei.
11'1,(111 ('IIII.III'ii
1 ()el'~Llllicii linia,re 5, eu forme ceramice ~i ('u deem deosebite 9 D. Berciu, Cl1/lura Ifamangia.
tip 1'1,1(11'1"'<;ifiv(\ (,inuLurilor noa,Rtre. Aveau bolul'i ('I'lIl1~ii, ('11lleeor spi- 10 Eugen, Com~a,Dacia, NS, XIII, 1969, p. 11-44; Gh. Lazal'Ovici, op. cil., p. 7() j'lli
I,tllt, d 11\Illli i i Il('.iz~),(,elutn'Tupte, din loc in ]oc cu capl'l,(' 4k ,.notc mU7-ica,le". 11 Hoska Marton, PMJH, 3-4 (25--26), Deva, 1928, p. 18-25.
12 Mircca Husu, Ban::rtica, I, 1971, p. 77-82.
('I'I'iI'\llil'rI, dill IIcoliti('lJI mijlociu din S·-E OIl,I'lliei (cultiLlI':1, Vadas-
1:1 Eugcn Com~a, AAC. XIII, 1973, p. 39-49.
LIII) II, dill 1\I111i1I'lli;~~i S-B 'rmnf5ilv:1,niei (culturn HIIi:lIl) 7 ~i dill Moldova 14 D. Bet'Ciu, ConLrilmtii ... , p. 193-350.
15 Vl. Dumitrescu, Dacia, II, 1925, p. 29-102; Ion Nestor, PZ, XIX, 1928, p. 1111 III
, III' l'~I'lIlplll III \':11(':1 1.II)1IdHi (1011 Ncslol' ~icoJnl).,sel\', 11, I\I~'\, 1, p. :ili. fig. (l). D. Berelu, BMJV, II, 1937, p. 31-105; iVI.Petrestu-Dimbovita, Balcania, VIII, 194fi, II, 1\1
III1'1'\1111'1",:11('II'I'~II, (:111"'\I'lli.·IlOl11nlll'~[ i-TisznpoJg:'II·. 215; D. Berciu, Conlribl1!ii ... , p. 415-478; VI. Dumitrescll, SCIV, 17, 19G6,p. 51-nil; l'IIUiII
1':IIf{l'1I
<:OIlI~II. I'/', ~(j. 1\171,2. p. J% 24\). Com~a, Balcanica, VII, 1976, p. 15-43.
I ~I, l'I'iI"'/lI'II.I)III,J)flVIlII, /\('1111\1'('1111,,11:'1',·,,1:1, IX. ImIX, I ,( 1', Ii:l rill: 1':"1(1\11 (:OIl1~fl, lG Hubert Schmidt, Cucl1teni, 1932; VI. Dllmitrescu, Dacia, IX-X, 1945, p. II 11,1,
"~I', 1,lllIlli,:,!,p.17:1 JIlO;\,lt-lo,·'I'\·I)(I,II'\'"\·,,.S\;I\'.);I\', 11111'1., ',p,:,!111 'HIIl,N, Vil'SSII, Hadll Vlllpe, SCIV, VII, 1956, 1-2, p. 53-93; VI. Dumitl'eSCLl,SCIV. XIV, 1963, I, p. Iii /,j
'~IN, III, 1111\1\, p. \I ~7; \:1/. 1,111111'0,1('1, 1\'11111111'111 111///(111/11/1, Ii I, 1\\1, ~I II p., 285-:305; M. Petrescu-Dtmbovita, RSPFirenze, XX, 1965, 1, p. 157-181; VI. 1)111111
n lOllN('~I01',He 1\" II, 11It11. :.!,p. 17 ~I\; 1':IIf\I'1i t:1""~Il,:,1II'. I\. 1111111, " P ., 17 ~11:.l, .1·1'~rll,A ria CIII/llr;; CII.clllclli.
/I " \:""[111 (,1\1'11,I)111,1/',III I\', 10:1:1,1'. 1117 'J~h: I' 111'1III, \ 1III'Illllilil11/'1'lffllo·it'11 II 1111111
1'11111,SIlidi.iIll' ZVI'"Ii.17, J f)(Hl,p. :'\25- 344.
11/11'/111'/I' :11 11\,~I NI"II. IIIliI111'11'11, 11, 11171,I' r, :1" IIIIk 111111111 1'111\'1'. SC: 1\'. I. I!.l50,2, p. 220- ~24 ; l'\. Ylas,a, AMN, V. 1969, p. ').7. ,1[,
(,I,I'IIIII'HI"101/1",111, 11.1\1'1/1,II '~I\I :111;1,10" r~I\'iloIII ,1\, III I' I 1(1 11:1,
1\ '" N \ III'NII,~:I:IV. Ir" 1111\.1, :\, 1'. :1:)I-:W7.
I) 1111 till, II~I 1\, II, I\11'1,Ii 'II IiIII,~I 1',,11\'"'II 1II'IilIIII'I\'I "Iii, '111111, \ [II II! I II Iii",
I,
'" ,'klill 111111 ~1"1'llll~it 1111 1','11'1'itlllllllll, 1)1I('ill,NS, ~ II, IWill,P. 117- 77.
I Irl I 111\111 I "111"" ~II I' \, 111111 I ,I, I' .1111 ,\IIj II II, 1\III I II/II/III/II II ,11\11 III,
111111'11111111111 /'/111/111""1"/111,1/11111111/11/1/1 1/1'lilll
 1. 1n neoliticul tjmpuriu CC18mica aVf'3, dccoru1 din adincituli ~:i
iIIciiat. In unele zo-ne ~i' decal' pictat bogat (Citccn. 2\ OciJa Sibiului ~~7 eulturii Hamangia; d) in S-E Transilvaniei (la Ariusd au lost deZVI\
Uura Ba,ciului 23, L(124). . . lite mai multe cuptoare "eucuteniene") 28. ' ,

2. in lleoliticul mijlociu, a fmt 8peciJ;ie deCOlul eX('lzat ~l trasat, . Avind iq vedere ca la sud de Dunare, la Galibovti, in aria Si1lCll'~:\,
incrustat eu alb. KlTvodol, s-a gasit un cllptor similar 29, este de presupus ca si in al'lll,
3. in neolitieul tirziu prcdomilla, cuHmile avind cm amica pictata Si1leuta din Oltenia a fost folosit acela~i tip de cuptor. )
'L1grafit :-;a,u eu cu]ori (a]b, IO~U, 1l1'glU fau blun). . :In cursul neoliticului mijlociu, a,stfel de cuptoare aveau: cliametl' II I
ma,Xlm de cca 1 m ~i adincimea de cca O,FiO m. ObservathL l'eflecta obicoilll
E. AnlerNL vaselo1' se facca, in mod di1'erit, in fUllct,je de categoria ee- d.e a, ante, ill astfel de cuptoare, un nUm~Ll' mic de vase; de inaltime mijlo
nlJmica. :Metoda, rna,i sjmp]a a f08t pu:;:a in pI3ctica, in cunml De~Jiticuh~ ele, lucrate, de l'egula, din pasta fina. :tu schimb, cuptoare1e din neolil,j
Ljmpuriu si mijlociu, cu p1'ilejul al delii va,:e]or de uz comUD, elm pasta cuI til'ziu, de fLeel~L~itip, din aria eulturilor Oueutoni; Gumell1ita ~i <: I
grosolaDa,.' Dacit avem in vedere ca,racteristiei]e ~i aspectul ]01' cal e do-
euta, a,u a,vut pina la 2 In diametru ~i adincimea de cefL 0,60 ill ceca (HI
vcdeste 0 a,rdel'o la,o tern peratma joasa, de numa,i citeva sute de. g1a.de, f;'i,eea. posibil;'i, arderea, unoI' vase ma,i mari. '
vom'; fi i])d1'optitt,it,i Sf:'Li'iustincm ca ole au 1'ost an::e po vetr,e obl~nU1te.
No realiza 0 a)'(tere in('ga.la, ])(']'e1oii vMe]OI' dobincleitu cu]ou ('u JiUam;e . II. Un alt tip de euptoal'e de Ola,l' e~te l'eprezen1ia,t prin cele dcsc()
pen.te b: ;(,)CircefL 30, in stl'fLtul eeramicii policrOln(~, din lleoliticul l,illl
IliJerite.
Nlajo1'itaten vai'ielor din ccle].alte eategOl'ii ~u fost arso in cup~oar~ j)1H'l1l; b) T,\rt.'i,ria :J1, cup tor fLtribuit culturii TlIl'(la~.
de oH'(,rio do divcri'o tipTlri, dcowblte do la, 0 zona ]a aHa" de ]a, pel'loalla, Prin urluarc, ele :-;e gi'\,8Cf;C,pilla aCLLlll, in neoliticul timpu,.eiu Hi
la perio3i)u, (~i TIlICOl'i ('hiar in ('ad1ul aeelcl'a~i <:ul~u~j), , ~ , JI1ijloclJ1, numai in Oltenia ~i S- V 'rl'fLllsi1vanici .. Cele doua CUptOH,':j\
. Dill a,wlJliz~lJ tipologid a euptoarelOl' de 01an e, c~m~)f'yute pl~a Ip iweau form,lJ ovalrL, eu di~Lme1irul marc de ecf\, 1 m. Ca,ractel'istica penLl'lI
prezent, r(,ZTlH~L cu, in 11l'0]i1",icul de pe t('1'it01iul ROrnHJ1Wl S-flU fO]OSlt ele es.te exis.tentn. ;), doui1 oriheii: gum cuptor1l1ni, n,menajn.ta la pal' LOI\,
supcnof),J'u, ~I gum lle foe, 1aterali:L. Aceastr~ d.in Ul'InrL nocesita 0 a dO\lll,
Lrei tipul'i de elrptoan' :
'parte corn pon ent{L a complexului, 0 g'l'oapu, de a,C(·t',~ (delimitata clar 111
1. CU]ltoa,n' ;::ilnpl(': cu 0 siIlguru, in~a'JlcrC, co sel'Ve~~e, in a~e]a~i
ea~ul \l1~ld c~ptOl' lie 1<1Oircea,) .. l"o!osiren, cllpLmnelor' ~e tip II era pu~lll
Limp, drn:p{, caHwril, de Joe (Joe,11'ie) ~i de a,n1(:re a, vasc]o1'. Sn.lt gropl r~-
deosel.)Ita. Pnn gUl'a, cllptJorulm se lntl'O(lLLCC~Lllv;"" ell', lar I'ocu] era f~L Ill,
iunde (de obj('ci) :-;fLlIovak. 1n f'cct.nme :}1:~Joana de ~runc]:l1 de COD, eU
,~i a]imenta,t priH gura, d.e Joe. .
malu!'i llOll~ii,0. GUl'f\. (:uptol'u]ui, ~ervind ~I drept gm fI, de Joc, era la,rga,
:-;i se an~\) h pf),l'LCfLf;11]l('.rimll'i1. Vatm clrptoarcloJ: se 1'ca,]jza dintr-un s~rat III. Principalu1 tip de cuptOl', I'ol(}sit de oalllenii neolitici aCoHI,
~Ic lipitunl.. MaJIIl'i1e g'l'opilol' :sint tot o ca:UIlfI, a~'~e ]fL ro.~~, ~ 1?~ 0 grosnll.e cel llumit cu l'everbenlJtie. Ast[ol de cLlptoare, in general, mai ill~ri dedI,
care djJ'el'u, ill fIUW\,i(, de durf\,ti1 ~i de mtelli'iIiatef), utIllZ:1l'H CllptOlUlUJ. cele descrise, Grau alcatuite din doui], [);'i,l'\ii: euptJol'ul :;;i gl'Oa,pa de ac 'OH,
in groap~L i'ieill1.l·odUN%1l fLLit va;::ek, cit ::;i?11£Lterialtll1.c:mJIOS (po~te nu- 'Ouptorul He ,compunea liia dOll~L ine{Lpcl'i i'inpt'apu:,;e: la ]xlJl'tea inferio:.lJJ'l
mai ja,rul), da{,miUi, I'nptllhli (.;1.Yf\i'elu, in inllpul a~'de)']], YCD,ea,U 111 con- (focarja) ~i <leasupra camera de an.lcre :L V,lJ:-;c!OI"Dc regnlu" focarj~L ;LV(III,
t,LCt (li)'('(' L (' II rO('H] ('111m\.]'('fI, ]or l1U l':-;t(' llJi dOl 111,)" pI ezell Lmd, adesea7 liiametrul putin mai mie decit eC<1laW:\,incapcre. Cnptoa.rn!e de ace8t t,i II
"
pete de ('oHlo'Ln'. 1n ;::pi'i,I'lllla, .
Y'.If'elllJ', ~e vcde cu~ ..;',,11I1CZ11.'l" )Jere 1'1
i~ or lll~~
. ~weau, de obieei, forma apr'oajJo rotunda. Boeal'ia er,L cilindl'ica (de ex 111
prLstreazil" JH' () :1Tiumili1, g'l'o:-;ime, ('uloa1'c inC'llJf'D. <la,tonia, unCl ~~'d~n plu, ce~ de!a Gl~walle~tJii Vechi 3~ fLvea 0,60.111 illatt.imo) ~i era impal'\;il,.
illeomp]el ('. Nub]ini('lll ('iI, 111f\,:-;Ucl de ('ll]Jl\'f\lO, mderca nu putea fJ 1'e- In doua, prmtr-un mal de lut cru\iat (nruntt premlez;) ce avea la b,Mt,:
ghLt~lJ.Va,Reh' ('nHl :C;Upll:-;l' 1Il1('i md('lj H'<.lucMoalc, de aecrfL capMau culoa- cUeva orWcii (pentl'll ~.lJ se ~\':-;igura ulli[Ol'lniz,l,1'ea tempo['f\,turii ael'l1 I\II
rea ceDURie :-;;111ncn.gl'ii,. (i'lJl<.l). Premiezul se opl'ea ill drcptul gLuii lie foe, care I'acea legaturtl. 1\11
. St~'(Iierl',l, ,LlIl~LmlirtiL{La eyolutjei cnptom'elor (le1>cl'ise 25, ne duee g'I'o3,pa de acces. Cole doua indi,peri ale cuptonrlui crau dc, 'Partite pl'ill
_ in Rta(l iul ,1(~tiual a.l CCl'cet{Lrilol' - b conduzia ca, a,stfel de cuptoare au 1,1'-1111 grata,r (realizat dilltr-un Eel de COI'nete de lut), sprijinit pc' un pl'llo
j'ost intJ'(:hlliu\,<1.t/(\ il\ lwolitieul mijloeiu ~i tirzill, 1~ul1lai in sudul ~arii, ~i (·.I'11tat anume, de jur impl'ejurnl gropii, iar pe mijloc pc premiez. f \I
<LIIume: :I,) in f; ..-B Olteniei (in ;)~eZa,rl:':Lde In, Va.da,stra, bza Vadastra "gnl,tar"erau lasate gauri, pcntrll p;'i,trnnderea de JOR a ""erului illl'itl I
11
H, S-;),U dei'i('()ll(,l'it c-itJpva, euvtoarp) .26; b) in M.un~('nia (in .a~e~a,rea de la. 111(i~Lmera de ardere. Pentru a nutea
t' Bustine
" !!.Teutatiea
~ vasolol',
·"0 0'!,:xL:i,I'1I1
i,1}

:ItV(':lJcca 0,15 m grosime. Camera de ardel'e a, vasclol' f1vea fOl'III:I, dl

()('l'nica, :-;-,Ul g:l.i'iit 11on{Leuptoa.re dlJ~~a'~~I' Bolmtmeanu), l~l" m a~~z~:'~a
"llInelnit('f1,ll:\ (taz"L Sultana,) de Ia Val'a~tJ, un CUptOI> c) ~n Dobl?e-"e;.)" 1,I'IIIIChi de can (cu malurile putin boltite), eu diame1iru] de peste 1,r,III"
Ill, 'l'ec!lirg]lio], :-\-fL dp;::eopcrit un cuptor 27, putm ,ueoseblt, apar\imlnd K,l Illal\iimea de cca 1 m. :Ea era pl'evazuta cu (} deschidere larO'rL III I
C'II pl.ol'ului) hL partea superioara, prin care so iutl'oduceau vasel~. .\1'1 II
c'll pLO<1,l'l\,mult evolua,te in raport cu cele clcscrise fLllteriOl', prOl'.illl., , /I
"' 1\1. Nica, Dacia, N.S., XXL1977, p.13-5:~.
/'ll\l'ic d ~wantaje.:In cazullor, vasele nu intrau in contact direct ell I'III '!" ,
"2 Inl'ol'ma\ir. d(' la JuliU Pall], ciiJuiG li 1l1llq,1I111illl ~i II(' 111"'11,11 \'1111'. III nIl :-\0 ob'(iinea 0 temperatura mult mai l'ielicata (in jur de 1 OOOOU) ~ I
2~ ,\'I:'S':1.I'Z,/17,·1!l72.2.p.17'I-l!)7.
2.1] 11-:\'11111 :;:1111 1'111, 1)II('iil, J '.S., \'1, Hlii2, P.:) r,l. • I,',. 1,""~lli.IllIl, "~.,,llIk-Clllj, :', 19R1, p. :\12-:114.
:'ij I lIll"i1 1:0111 II, ,I~I\, 1111.11171;,'11:1111'/, "'II,', P :11,:1 'Iii I
I' N, 1'1'11,,1\. ,\1'11",,1111 IIl-Snfi" , \'1. I~)(i'l, 1, p. 48'-59,
1'(1 ("',"'II" Iii I' 1",1 II 1111""1111,', \', I \ifIll, I' ," 1\11
III \1 1'.1111 IIIII'llI,N,', .'I,11I7i,p.:'~~ip.:\I.fil{. 1/1/\ :l~ill.:~:l, rig. Ir./Il.
~ I IIi"" 1111.,.111111111 (,1111,11111 ,1;\ ill'I"'II, 11i" III III. I'll", p, 1711,
II \ I I" 1'111"1111111'1'111111 1I""llll'll'l 11I/\plllll!II, III, 11111,11, ,II "
'I 11111 I III I "" ill • ( 1\, II, I 1 ii, I, I' I 'I
ceca ce t' m::1Ji important, in intel'iorul lor se putea regln, arderea. Va:-;ele ca 111 tinu1iurile din suclnl Romaniei (in Oltenia, Muntenia ~j Dobrog II,)
erau a,l'st' Unif~)l'm (pe toata. suprafa,ta ~i, in gcnel'al, pe toata grosilllca aeeasta. acti vitatc s-a mentillut, in rorme traditionale, pina, la, s:tlrsitlll
peretilor 101'). In ::t'itfel de cupto::tre De rc::tliza 0 al'dere oxic1anta, uhti- epocii neolitice, f~tl'a a so constata acolo, in domeniullwegatirii ceralili(,j
nindu-se va,so de CUlO::tl'Cro~ie. . ~i al clwtoa,relor de 01::1,1', ll:lOdifica,ri calitative deosebite.
Pin~L in prezent, euptoa,ro de tip III sint atestatc, la noi, in pel'ioa- Dimpotriva in :iUoldova, ca, ~i in tinuturile vecine din aria CucutOJJi
da neoliticului tirziu, in aria, Ollcuteni 33, din etapa OucL1teni A 8 (poate' Tripolie, cu incetul, situnt,i.a R-a sehimbat foarte multo De la obiceiul dll
~i nmi ina,inte) ~i pina Ia sfir~itul etapei Oucutcni B 2. ARtfel de cup- a face cuptoa1'e de tip III, izoh);te, in care se producea ceramica de cali
toare f)-au descopel'it la DI'agu~eni 34, GH1vane~tii Vechi 35, Valea IJupu- tate, necesara tuturor membrilor comunitatii, oamenii eulturii a.u ajUlIH
lui 36, Bode~ti :17, Haugu 38 ~i hL Ariu~d 39. Se cuvine sa reamintlm ca, sa org::tnizeze, treptat, aclevara;te centre de productie ceramica 4\ forma,
in zona Ariu~d, cuptoarele de tip I sint documentate de la Rfir~itul te din grupuri de cuptoare dispuse in ~ir, situate in afara a~ezi:'Ll'ilor,:P 1
etapei Oucutoni A 2 sau la ineeputnl celei urmi1toarc, ceca ce paro sa locuri ,u~~e ~e gaseau lutul necesar nlOdelal'ii vaselor, 0 smsa de apa ~l
insenme c:'1 tipurile de cuptoarc I ~i III au fost folosite in f\,cela~i timp combustlblL In acestc centre se producea ceramic a fina, cu 1'01'me ~i Qt'-
in eadrnl ariei Cucuteni san poate nnmai in zona Ariu~d. 0 alti:'L I.'xpli- namente Rpecifice. Bxistenta lor ~i elementele specifice au (lll~ la citev<l,
catie ar putoa, Ii aceea, ei1.prinml tip de cuptor a inceput s:'1 fie inlocuit cODcluzii irnportante: prin organiza,l'ea centrelor, s-a ajlw:o; cu timpul h
o anmnit?i. ::;pecia]jzare, ia,r oIa.l'itul a inceput Ra se desprillCU de activit~,
prin cel de al treilea, (lin etapa Oucuteni A 8.
Avind in V()UOl'evasele caracteristice culturii Petl'e~ti (al',,'e hL ro~u, til0 gospodare~ti ~i ::;3, devina un ad.eva.ra1. me~tc~ug' 42. De a::;emenea, folosi
en decor pictat intr-o tehnidL Rimilara celei din a,ria Cucuteni) sintem in rea intonsiv:\ ft cupto::trelor complicate, de tip III, a f,\cut neeesal'"
masura, sa prosupunem, de~i lipsose, pina acurn, alte clovezi in a,ceaR'ta., cunoa~terea unci seril <1eclemente tehnice cu privire la malliel':)' ue a n'
privinFL, Ci:'L ~i ill ,:Hi,);Petre~ti au fost folosite, pe SC~LI'{L largi)" tot cuptoa- gla, arderea vaselor pictate (a~a Jel ea si1. se pastreze ne~~ltel'ate culorill
decornlui). Din acel moment, Pl'o<111ot,ia01i:'Ll'ieia, treeut, aproape in ill-
rele de tip III. tregime, din miinile remeilor in aeelea il.le ba.rbatilor. In sfiI'~it, folosiJ'o,1,
DiH pUllet de vc(len~ tipologic, cuptoarele de tip III l'cprcziuLa
evolu1iia, direetit a odor de til) I ~i II. in stadiul actual al ccrceLa.rilor, nu cnptoarelor mari, de tip III, a pel'miR produeel'ea vaselor in serie, in call-
dispnnem ell', (lovezi :1.tostincl ca. trecerea de la tipul I de cuptO<.'Ll'ela ti,put titate m::tI'e. AsL'l'el (1(' centre a,u ajuns :-;a asigure veseIa l1Cee;.;a,l:itnu nll
III s-a pl'o<1nRpc 1icriljoriul1.ii:'Ll'iinoastre. D~tci:'Lins a. tinern seama de f::t:p- mai a, comunita1iilol' respective, ei ~i pentru Rchimb, asig:urindu-s\\ v~~se"Chl
tlll ('.~Lin nid un", din eultm'ile veCine arealelor Oucutcni ~i Pe1JrC'7ti, e1,1: lux", pentiru diferite. coleetivit:1.1ij vecillO. in functie de l'ol'lnelc ~i de d -
cerarni6.i, ]lietatli" nu ,'-a,u <1cflcoperit cuptoarele do tip III, ne consil1cl'il,m corul vaselor produse do un centru sau de altul, constat{tl1l arheologie
cxistenta mai rnultor ::trii de ri"L;.;pindireca,ra.cLerizate prin ccra.mica pic-
indrepti"tti1ji R;LRllfi1;iI1l'1ll c;:\, il,CCRttip de cuptor nn a, fost prelu::tt de ci'i.1Jre
pUl'ta1Jol'ii C'.ulLul'ii OucuLeni do la, ni~Lc intermediari sudici, oi a j'o;;:;tin- tata care, dUpi:'Lpa.l'ere.a noastra., cel putin in unele cazuri, nu apartine unOl'
ven1Jat ill ,tinlltlll'ilp 1I0<-LfiLl'(', in a,l'i<tOuouteni, in zona de S- V a Moh1ovei, eta,pe succesive, ci in parte contemporane intre ele. '
unde f)inji (lOelItrI ell Ln,1i('cole JIlil,ivcchi cuptoare de tip III. TOl'snl. A fost 0 ocupatie obi~nuita. a, [e111('ilor. In toate euHuriln
P:Ll'<tld ('.u l'.volu1,i~1cup1JO<'Ll'elor ;1, progresat ~i tehnica de a,l'd.el'c a, se gasesc dovezi privind aceaR(;a indeletnici.re ca,r;nicu,. Din fiecaro asezal'/I
vaselo['. 0 pL'"di ('ii,indl'luIIg:I,Li"L~i nUl'llCl'OaSeobRerV~);tii£acute pe parcurs, s-an seos la iveala, dif.erite fURaiolo de lut, in forma de disc, cn di::trne1Jrlll
au peJ'lui:-i Obl'ilol' nC'olitiei :-;li,L~'l'a,e;L (1(1 la anlcl'ea la temp,eratu!'::1 relativ de 5 -8 cm, cu ori:fieiu pc mi:jloc. Urmcle unoI' tesatmi,. dovedesc ei,
joasa., illeg<1n, b 0 ;,mIme tllli[orm~L (b, temperatura inalt<'1.),rcgh1bmL, oxi-, firele ~toaI'so erau de grosimi d.if'erite.
dantli ;';:1LL red U(~i"1to~',l'l'. In a~ezarile din ncoliticul tirnpuriu se intilnesc, adeRea" un fel flll
l)c:-;copl.'rin"l, CllpLoa,L'dol' (lo tip I, de dimcusiuni mici, refleeta fap- fusaiole mari, cruciforme, considerate en, ar fi servit la sueitori 43.
tul ca. elo ReTveau b a,rderea, unui nUlTIi"tl'miede v::tse, necesare unni nu-
mar redus de persoane, ])roba,bil, pentru cite 0 familie. Un indiciu in acest, Tesutul. 0 alta ocupa'(iie practicata" probabil, numai de femei, 01',1,
sens, il constituie deRCOperil'e::t eelor doui:i, c.uptoare de tip I (la distant a f1,ceea a tesntului, pentru faeerea, "pinzelor" ~i "stofelor" pentl'u imbl'i'h
miea. uYlnl (le al1!ul), in ::I,~eza,reaJ(Ie tip Bolintineanu de la Cernica40• Fara, (;il,rninte, dar ~i pentru alte eventuale scopuri gospodal'ei?ti.
lndoi::tl;t (·;t ill ,l('('a perioada ferneilo el'an eele care se ocupa,u, mai ou sea- ~!,esaturile erau lucrat<>, in principal, pe 1m I'azboi de 1~esut vertie,L1.
ma, eu Hiot!l'1n,l'I.'f\,~i. Ol'namenta,rca va,selor de lut ~i foarte probabil eu P(1 1.omoiul analogiilor etnografice ~i a unoI' reprezenti'i.ri pi'cta,te pe V,U,H
arderca, 101'. COll:-iider;tm ('a, oli"Ll'itulcontinua sa. faca parte inca din ca,te- ~""Liee, se poate' reeonsti1Jui razboiul de te:mt vertical, intrebuintat de oa-
goda oc upa'(,j 1101'gospolli:i,re~ti obi~rmite, mai ales, ale femeiior. Sc pare, III\\nii neolitici. El era alcatuit din dona furci la,teetle, care Rustineau 1111
("j Ijll(lru, rill pre a gros, facut din trunchi de copac. Pe accasta. 'bara. od-
:t.()lIL:1,Ii'L
fie legau firele, atirnate Yertical. La cn,patul lor inferior avo;),I I
"3 Ell g('11 CO)ll~a, SCIYA, 27. 1976, 1, p, 23- 3:3. h'gH,I,(\g'I'f'lI1i'l1i de lut aI'S (in forma de pari:'Lsau rotunde si "roase fie ;\,1'(\
3! InJol'rnalic de In /0•. L:is~J6, r,il'lIi" ii )lllll!umim ~i pc accasli\ rale. (,II (:ll.o till orHiciu). +,esutul se facea eu 0 suveica de os sa~ de I~Jlln. ;-I(
35 Jun :'\esl(,l' ~i c("Jab., Sel\', ll, 1951, l,P· G:'.
36 :\'1al'in Dinu, l\laLcriaIe, IlJ, 1957, p, 164-165,
37 C. 1\lalns:'i, FI'l11l11f,~i('(l, 19411,p, 25- 26, j'ig, 9.
"" C, s. NIr"lrll,,'(',,"l'I"JI~('" ~i 1\1, l'('Il'f'sl'll-Dim!l,,\'il~, 'lall'I'ir'I(', Y, I \I !>ll , P. I>~l. III 'I', (;, 11".,~Il, ,',I, 1071, :I, p, 220- ~):I:I.
311 III' I Il 11'1, 111I1f.(mlllol, ('1111 \',1111/1, p, :11:1, !'if.(, I~, 'I" III 1/"111, fI, ' 'II 'J;I:I,
III I,ll III II I 1,111 I 11111 III I. 1 17rl, P, 'J:I "4 I I' H, I", III' NII"\ (:111111, "'" I, I III, fI II', 11101"
 an,lma, :Cufost utilizatJi1 foa,l'te llUt,il1 ('sto 00111ir1118otde eon stature,"\' ca 1/1
rolose~"nEirc de Hna, ~i probabil de cinepa.. La,timea tesaturii era, de 0 bi- complexul de 1a sfir~itul cuIturij "mintit(', de la Radovallu, din cadl'ld
<:oi, de cca 0,60 m ~i, in genera,l, nn depa,~ea 1 m. caruia in decms de 24 ani s-au sap80t 3 ll~ezari in intregime, fH" g~~i'\it.
IJa Radovauu s-a facut 0 descoperire care permite sa formularn C011- o singuri1 sirnmlit{L dJ' arama.
dllzia ca, in perioada dat~L, tesa.turile nu se faceau de fiecare f~milie, ?i Pe Iieritorinl Dohl.'Ogei, in aria Hamangia, sint semnalate citt V:I,
lntr-un singllr loc (intr-o locuin\,;\ obi~nuita) pentru tol'i memon colectl- de::lcoperiri 1ll~Lrunte: 0 mi1rgica, de aram.i1 131 Oernavoda 49, urma cocloli I
vitatii. pe un obiect de os gasit la Oea.murlia, de Jos 50 ~i doui1 bratari (tlll:ll
, Urmele uno!' portiuni de\~esrLtUl'~L s·au pa,strat intJip7Lrite pe f:uud ut de f'irma ~i alta din tabltL) de aramil" ana,te, impl'euna eu margele <In
(liverselor va,se (Ie lut. Pe ~Lmprcl1tele respective se poate vf\dea oa uucle araml1, linga Agigea 51.
\iesaturi er:,\,U lucrate grosola,n, din tire groase (simib~e ~dor din eare se Un indioiu in privinta folosil'ii r('duse a ara.mei 11 eonstituie cleRco
laee pinza, de ::lac), ~i ~1Veau d.estlll de mul~e nodun. ,In u,)e;mrea ~e 131 pmil'ea unui Ringur fl'agmc;nt dintr-o margici'i de arama, in Rtratul Vada,K
G-umelnita ·s-a, <lescoperit intr-llll yaR Ule ttp (}llmelnr\,:L) un depolltt de tra II 52.
1>odoahc ' (Le a,J',tmi:'L .en I'uses(\rr. in veliljc intr-o b Llc<"t;:'"rLf'I:ef>ittLll'i:'L, din 031 i3i in cultUl'ile diJi Dobrogra, Muntenia, ~i 01tonia, ~i in Banat, 11l
are, da,torit:L impl'C/2:nr.l'ii eLl pati1U:L anLmei, s-a pr.stmt 0 bltcati:'" de pin- aria Vill(;[~, Be consideri:'L ca arama a fast intrebuin\,atit inci1. de la incepl'.
II}Lde coa 10 em lllngill1c. tul cuUurii. Dintl'e piese Rint men1~ionate: 0 veriga din sirma, subtire g;I'
Da,ca tincm :-W,LIfi:)'de repreze11t"Lre,L po unele figurine 'f:emininc a siti:'L in stra.tJ Vin ea, B 2, 131 Liubcova, 5:1. Din asozul'ile de la VerbiCioara "I

imbraci:'Llfiinl;oi so poatJo :"f:irm:L, in Iuucl;ie de ornamentcle zgil'iat c l}~ ~i de la Gorllca, er('(lcm din faze mai tinii, sillli amintitc dte 0 unrlil,:,
vopsite pc aeelc riese, eit f;CsrLtnr.ile onLU de .multe OL'i dccoL'n.te ell benzl din sirma groasa, de aralllu, ;5.
1n formi:'L d.c Kpi.t'a,[r~~mu ,1ltiO lllotlYO geometrlCo, coLorato. . 'Purtatorii culturii Preeueul('ni! sigul' din fa,za Preeucl1teni III! ::I,ll
Repn\7,oniJr.l,I'oa po 0 rigru'inu, d.e la Ipote~.tii (L'edinrl un bl,rbat) a. nn:ll uliilizali! pc sear5, destul de larga,! obi('ctele de aran.d.i,.ln a~ezaJe(.l, de 131 Jz.
briu £:1,eu1;d.intr-o tcsi'LLul':1 d(~ CC::L15 em Li1tuue, en (local' nl ".le,,,tint t dll1 voal'e s-a descoperit un ha.gment de lama, lngusia,! un h'a.gment de pa,/I·
ciiJeva bOll7,i 'ImnLlole, 10ngitiwUn,11e, ne bco SrL presupnnom e:l" PI) 11.nga danliiv ~i un ac indoit56 .• im' in eca ue la 'l'raian - "Dealll1 FintlniIOl''',
r'1zboiul (lcL(\:-:ul~ O:Llllenii din CpOll,1 neolitJicCL nui l'ol()~,nll ~i 0 ,tlt:~L me- o podoaba mica,! un fragment illforl1l de tabla ~i tl'ei Rule! ell ambele a-
t~cla de t,cS:IL, e;L 11.11(U;-;po7,il,iv ,'irnpln, ol'izontal, in \Tcdl.\I'oa TCrLliZ;\,rii pete ascu1;ite. in a~ezarea de la, rJ'iJ'Jle~tj57 s-a, deseoperit un chlig de 1m·
nnor \ies~,ljnl'i 1:1 n~ii nil pl'l'''' l",to. (U1;a, Ull altul deteriOl'at! cJteTu, buci:i.1ii de 811ma, fragmente de ace ~i ()
veriga de sirma de an'lma58.
Prohwwl'oa IUl\lalc1ur. Po pbll ulli VOI';';,Ll, orLmenilol' din () poca In S - E Fi,I'ii! mml.urul obiectelOl' de aJ:una a (']Ckel1t inca ui}1
neolitid'~lo I'uvinu ULl merit deo~ebit 1.11d()~eopel'irca ~i [l)lo~il'mL, i<1l' :.1])oi J)1'imele faze ale cultmii Gurnelrlita59. Dill timpnl evolu1,iei acestei clll-
in oxplo.),taro:t Z;vLe}Llllilll,olol':;;ijH'(\[ncn1nJa metalelol'. Pl'imuL mck" 1 cu- turi se cunosc, pinu, aCUlYl, 22 deRcoperiri 1n com:pJexe d'iferlte60. ~inind
nORCut do o;.ll1onii lwolitiei, d.o Pl\ jjol'itot'inl l:t.om),niei, ,L I'o~t am /JUt ~4. seama do numarul ::upreda,bil al piCf:olol' estc preferabil sa ne rcfmim dO::l,!'
UOl'cnL:,\,l'iln al'lwolog'if',o, ol'oetlU"tie in (lif:el'it,o :1~LJz:Lt'iS(;;"l'ecvo··On~, ]a, diversele categorii de picse.
din r['r",nsilv:Lllia, ",II. (InK :;;i In, uOscopol'iroa cif,orva obi octo mici de ara- Unelliele sint reprezenta,te prin 1mpungatoare) cu sect,iunea, rotun<lit,
m{~45. ()n to:l.I',o e~L :Ltl'ibuil'ua LUlOI'pio;-;c estc oontcKti;Lt(1) tiotu~i, KG pare mai tirziu va, Ii pat,rata! Ull('1I: a,v1ll(1 mlJ1CJ'c Jacnt e din os de pasa,J'("
oi1 i11c:\, 11(\ ;\,tll.llCi, (lin nooliliiclll Iiimpuriu, oamenii lle 1<"noi venisera in lVten1;ionam cele eiteva, daltjte, gasHe in eai11ul unui "atJelier" de prclll-
contJa,etJ ell e6Illunil;;VL\iiC:),I'O I'olo,,:call po SC;-L!'arodu:li:L ~lI'MnL. . Cl'are a podoabelor din valve de :-:eoici, de la I-ljr~oYa61. Din aceaslia p .
La ilWcPlltLl.l lluoLiticnllti ll1ijlociu, in necropol<u de hu Oermc a 46, ]·joada sint ~i clrligelc de undilia! din Rirmfi, groa,sa. cu llJechiu~e rea,1i·
din hz,. Holillti nc,Lllll (,.L CllLtllrii Boi,Ln), dar ~i in alto ci~,ev<1 co m pI cx~, zat-t prin indoil'ea, capatului de f;US. 1,3, sfiqitul culturij s-au folosit p
s-au deseopcl'i L tnici ~il'iL.'.!;lU'i(Le Il'l~Lt'!~ele,con..,idorn.te en. fnnd de a:ra m~.
H :1,1'u, redusa clifel'ite tipuri de uueliJe ma.siyc62. 0 serie de l)jese s-au fit,-
Dupi:'L pr.rut'(% l~o;LsteiL)III rea,l~tato..:, o,;to vOl'b~ .L~Om~L('~ele luc~~te ~tn ~:-
nereu (lo ,'\,\'a,Ill,L, pl'ellICJ:;,,,t pl'Ul ~u,~ore :;\l ~lcf:nlte. I~ Mr~lltieUla, dtn. f aza
Viclra, ,-;c CIllIO,'C (LOLl;Luc,;eoplj('u'l CCLI'Odovoclesc tolo'\lrea aramel. N~ 'W D. Bereiu ~i Seb. Morinlz, Mnteri[lk, 111, )9:)7,)l, D7.
l'eferiull:t eoln el.tov,~ Il1;Lege!ll ([in tiabliL de a1'("111,1,gi1site la ¥,itul u ~lUL no H. Bcrciu, Cullum Hamanf/'ia, T, BI1('I'IJ'l'~1I, '10(W, p. D\).
schelet de copil in euprimul (j,~ell,vLl'iiJ.(, la Glin?< 47 :;;i unv a::~ ml? subtlJ~e, n, 1-1. Slobo7iaJlll, Matcl'la)e, V, 19!'iO,)l. 74'1 ~i 7~17, fir.'. 2.
fo" Corne]iu N. J\lalecscu, AIU dl'J VI C()ligl'eS~;",)I, I~"nw, 1065;p. 260.
gi1,sit illlir-ull tnol.'lnint, (tin ,~(~l\(~~~~i \';l,;t,:~., L~ In'Lrgmea n.~ez;a,r'll BOLan A. In
"~ l';lIgcn COI11~a, DDcia, NS, Xlll, 19fi9, p. 24.
snhi.mb, (h.LaI'll;), :tlLol' eitOI.'V'I, obioete de a,t'LL'nv~uln ",eeasti:'L ai?~~Lr e. nu "'I :U. Bcr('il" Contribujii .. :,p. :30.
cste sig'lU'~.'18.F\Lptiul elL, in perlo:Ld:" COl'e,p ~l?H ')0 1re cultLlrll. o~ 130Jl.n 1 for. (;11. I.azal'ovici, Nl'olilicul Baullfullli.p.1i7.
',II Hadll Vlllpc, J:f1oarp, BueuJ'e~ti, 1\):\'7, p. 111.
T,' IIMI"lIsia ~i c.olab., SelV, IV, )9[\~~,1-:2, p. 59: Hortcnsia
Dllmitn's<:u Dllmill'CSCII
I 1)11111111'(',"'11, 1IIall'rialc, VI, 1959, p, 161 ~i p. 168, fig. 5/9-U,
44 Ion Neslol', Stud ii si rdcr3le, I, 1954, p. 49- 54 : AI. V ulpc. SelV. 2", ) 07:l. ~, p. :.! 17-
/•• SIJvin (arill·seli·DllelL, op. ('iI., p. 51.
:,1:Ifi: Eugen COI1I~a. in JHeT;1Or;am C. DaicoIJic;u, Cluj-Napoca, ) 974, p. 7;,- ~:l; I. \ Illpl', ill UII I,; III-( 'n CU1l1~a, Stlldia Praeh istorica, 1- 2, 1978, Sofia, p. 109-120.
I ~ Cllngri" lll, '\'1 '. Clllloqllt' . 'XIII, iCl·. 197G, p. 1:14- 175. AO liJirJ/'Il1. 'II. IO()- 120.
"" N, \'111 "II, \ I ' I ,1111\7, p. ,107. III1),,11111 (:,,11'1'1111, l)l(c'i:l, ....• vn, 19G:), p. r,lO- .-,,0.
,,0 el' (:111,1111 llillill 11111'11'" II, \ I I III!!, II. :2:1- 2·1. K~ \1 Vll1ill', S<:I\', "" I\)OII,~, p. ,1,,7 '1/1:1, 1111'111 1111' 1'/, ,,,,,11,,/1,"" 11",,,,/1/;,''', II,
"111111111111(10 oi, II 11'1111 1111111111111 1111.1'11'11111 1111111\111111111 ,IPI'III'I'IIl! "1111. ~If 111,111 II, I II, I
0, V 1,1111 ' I ' II,
• III. (lrlpa modelul topoarelor plate de piatra ~lefuita. ;Sint documentate va-
l'li~lltele Gumelnita ~i 00teana63. Astfel de topoare se faureau in ti- impungatoare (cu sectiune patrata sau rotunda) ' clrlio.'e de unell't'" Jalll',
db' ." . 1 b 'cu, .c,
)iIlJl'C (lc piatra sau de lut prin turnare. Doua tipare s-au gasit la Oas- e '? .rICl ~l ame ~e "cu~it". Pe teritOliul Molelovei ~i ill S-·E 'Tmmdl
( o:),l.'ele64Tot . in perioada ultimei faze a culturii au inceput sa fie facute Va~Iel s-a~ .descoperIt 0 sene de topoal e-ciocan de tipmile Plolnik, Vidra Hi
/, II1.(irebuintate topoare-ciocan de arama, cn orificiu pentru fixal'ea co- Drag:U~?l1l76;top,oal'e ,cu b~,~t,ele i~ CIuce de tip A1'iu~el77( in 8udul Moi
v,i i. '1'ipul Vidra este specific culturii Gumelnita65. In aria ei au ajuns, dOVCl~l ~. ---:E lranSllval1ICl), ap01 rare tOlJOa,leplate. 030a1'me sint e1ll-
IH c::Irleaschimburilor dinspl'e Transilvania, topoare de tipurile: Oodor nalate dlfente pumnale.
l:Ii Jl'estur66. Semnalam si lama de "brici" de la Oascioarele67. ,v 'a Pod~?,?e~e}int variate. S-au gasitinele delbucla (si:1Jp~esan eu 2 spi1' )
• Dintre podoabele 'de arama amintim, mai ales, acele de par, cu mal':,el~ (clllU~lllce scu~de,. tUb~lare), ace de podoa,ba (sImple, eu capl"
( OI'PsiIUplu sau torsionat, prevazute la cap cu 0 placa (le forma rombica bucla. sau c~mc), but.om, diSCur~ omamentale, bratari (din siI'l1la sub1,il'l
HI~llLl'iunghiul::lrra~i altele cu doua volute opuse68. Mai rare "int aceJe pre- sau dm. ba!'a, cu mal 11?-ultesp11'e), pandantive, pandantive.figurine78•
11I1I,gi, cu bucia mica la cap ~iinelele de bucla, din sirma subtire6!J. . l?m faza Ouc~t~m ~ - B Sillt numai 10 descopm'irj79. S-au III il
PurtatOl'ii cuitarii SaLcuta au utilizat diverse obiecte de arama jmu~ lU uz acele~~l tlP~l'l vde ynelte. L?, cat.egOI:ia topoa,relo1' cu bratelo
1)1 I\tru unelte ~i podoabe70. In majoritatea a~ezarilor s-au gasit impnn- III CIuce se ada;uga, pe hnga plesele v:1I'JUntel ArlUsd altele din varialltn
"I,l.oare. I.Ja incepnt ole avean secFune patrata, iar mai tirziu rotunda BI'aclu80
v .: I)odoab 1 sm't ~lm
v vc. e.~
h r
sena'.
me 1el'01' de bUCl{L,
' , acelOl' de podoab. ,
HII,IIcombinata (rotunda ~i patrata). Este mentionat un ac ne- margele, b~'atal'l (ellll bam subtil'e).
'I ,Ill'it ~i cirligele de undita. Urmeaza daltitele ~i 0 lama de "brici". Oa- . Dm faza Oucuteni B se cunORCnumai 8 deseopm'iri81. Din ea,LI'-
1,(I~oriauneltelor masive de arama, speciEice fazelor tirzii ale culturii, gOI':a top~arelor cu bra-tele in cruce srut repJ'ezentate cele de tip ,hL;izlaeUIl
(IHLcdestnl 11ebogata, fiind reprezentata prin dalti, topoare plate (vari- (pl'ln van ant 11, .Pe~re:;;ti), apoi cele de tip 'l'il'gu Ocna (doeumentate ;;1
1I,I1La, S:11cuta) ~i prin topoare cn bratele in cruce. Toa,te sint de tip Jasz- sndul .Mold()"~el ~l Sv- E Transilvauiei). Sint :;;i tOl)O<:1Jl'e
plate (val.'i.
l{~<1any ~i core-;pund variantelor Tirna,vita, Oqova, Petre~ti ~i Bradu71. anta 8?ncuteru). NumaruI pumnaleloI' (en trei tipmi de forme) este lfJH,i
Hllbliniem ci1,:~l'ia lol' principal::\' de raspindire este in tinntnrile intra- mare.
(\II,I'D::IrLice, Unde piese s-an gasit in condiW stratigraEice clare, altele ~?es~ea au fost principaleJe tipmi de obiecte de arama folosite u
pt'O\rin din del:\coperiri intimpl{~toare. Dintre l)odoa,be sint lllen1iionate: oa~enll. dlvn epoca, :neolitidi. Se pune intrebarea de un de provenea nm-
h

1111 I1,C cu doua volute opuse ~i un inel de bucla72. tel'lavprJIn~ mtrebumtata. Pe tel'itorjul tarii noastl'e, zacaminte de ara11l"
Datele despre obiectele de arama din arealul Petre~ti sint putine. se gasesc lU !lOI'dul Dobrogei, ht Baia de Arama (N - V Olteniei) Sll-
HIl1t semnalate numai un virf. de topor de tip Plocnik (~), 0 margiea ~ul B~:r:at~lu!, i~ MUIl~iiApuseni, in Mal'amuI'e~, la Balan (S - E Trail.
1:11 l~ce73. SllVvaIlICl~l) m. N - V Moldovei. In aceste zone inca nu s-uu facut ce]'-
, Pe baza cercetarilor facute de AI. Vulpe, se poate preciza ca pe c~t~I'l .arheologlC.e ~manuntite pentru a se ~ti cind a inceput exploatal'(':t,
I,(ll'il.oriul Transilv~1Jniei, Banatului ~i Ori~anei in perioada de la sfiqi- Z~Canll11t~~oramm~lt~ .. Oe:'t ~ste ca 0 mare parte din .obiectele de cuprll,
I,ll1epocii neoUtice sint numeroase descoperiri de unelte masive de arama. d~n ?l:ltl~llie Gumeln~~.a.~l S<1lcuy~, au fost Iucrate dm arama proveui/:'lJ
!\ 'Mel sint 1iopoarele plate, topoarele ciocan, topoarele cu bra1iele in cruce. dm. TIaCla. Avce~~s.t,a tnnd dovedlta nu numa,i prin tipUl'ile de piese oi
I"incftl'e categorie Eiind reprezentata prin mai multe tipuri. ~i variante74. mal. cu sea!na.? dm analizele metaJografice 83. Pentru a f\ublinia schim'
() varte dintre ele apartin culturilor de la sfiqitul epocH, altele clateaza bUl'lle c,ontl?Ul dintre comunitatile elin suelul Tmnsilvaniei cu cele dill
dill perioada de tranzitie. Numarul lor mare ~i concentrarea unora in ~~u:?-te~la ~~ O~tenia, l~l~n~io~am :-nai. multe topoare de tip transilv~\rII
;t,olle l'estrinse din Transilvania sint dovezi clare ca ele au Eost lucrate gaslte m dlfel'lte locahtatl dm Olmpla B,om~1,na84. '
7 i\ ]'ogiunile respective. . "OUI~ erau realizat~. o?iec~ele de. Cl!PI:Uelescoperite in a~ezarile ncol i
Purtatol'ii culturii Oucuteni ~tUfolosit dei5tul de intens arama, inca tlce! I,a mceputul epOCH~l chlar mal tlrzlU a fost utilizata arama nativ:'l"
dill I'a,zn,CLlCuteni A (din ~wcasta faza se cnnosc 24 de descoperiri) 75. A;e~sta .se putea. prelucra pri~ ciocanire. Astfel se faceau impunaatoarC'lI'
HlnL mentionate unelte ~i podoabe. Uneltele sint reprezentate prin U!tltlle ~l ~lte 01~)lectesimple .. In perioada mai tirzie, topoarele ~asivo H/
f.wreall prIll to:~llTeametalulUl ~i turnarea lui in tipare de lut sau de piaL)':I,
(rn~~oval:e" bryalve). Este cea. mai practica metoda" cu ace]a~i tip:""
'i~ ,\1. Yllipe, SCI\', :24, 197,1,:!, p. 221-·222. ,J)lltlllclu-se leal!7,a numeroase plese de aceh),~i Eel.
'" Idem, .nie .A xle und Beile in Rlunani en, p. 57, nr. 2fl9, 2130 ~i pI. 33/259- 260.
II,; Iclcm, SeIV, 24, 1 \)73, 2, p. 223- 225. . 0 ultima metoda, cea mai complicata, folosit.5, si in lleoliticul no:-d,1'I1
(lI' /llidem, p. 225- 226. (,7"1.1 u, ::IrfosL cea numit.a "a cerii pierdute". Se face'a UIl model do Cl ",1':1,
li7 Ibidem, p. 228.
'i8 (;11. ~lcJan, Daci::l, II, 192:"), p.196, fig. 49/13.
"I' I)e (',. 11 Hir~O\"H (Doil1H Galbcnu, OfJ. cil., p. 5013, fig. 4).
71/ 1,"g,,1 COJllP, Dacia, K.S., XXV, 1981, p. ,j,\[- 342 (eu lJibliogrnfia Ina; VccllC).
7, AI. V,'lpc, Die .4xle und BeiLe in Rumiinien.
7" "~lIgl'll C(Jm~a, op. cil., p. 3:\7.
711 1111111 1':11'1, Cullum Pcl"e,~/i, p. 4-5.
7 I \ J. \' 111 PI', 011. eil.
7ft 1':llHI\j1 Clllll~lI, I'Z, rl', IUHfl, II, I' j)1

311obiectului (131marime naturaH1.) ce urma sa fie turnat, iar dupa aceea
lUodelul se acoperea cu un strat de lut fin. Tiparul astfel obVi~u~ se usca.
Cind se executa obiectu1, prin turnarea arornei ceara era toplta ~l se sc:w-'-
gea, locul ei fiin,?- p~eluat, P1:1a la ce1~ mai mi?i deta~ii, de ara~~ top~~a.
Rste adev~rat ca pnn ,weasta metoda se pot face obwcte deoseblt de fm-
moase <lar ea prezintr1 un dezavantaj mare, c~ci tiparul se folose~te 0 sin-
crura data. Dupa turnal'e trebui? sa f~e spart spre a, se s~oate ,:produsul fiIl;iY·
Am amintit ca 0 parte dm obwctele de cupru dm arule Gllme1m~a
f:\i Salcuta apartin unoI' tipUl'i rf1spindit.e, mai ales, la .~lld.c~e D-:mar:- f!in~
l'calizate diu arama ol'iginal'~ <lin TraCla. Nll l)Oate f1 mCl 0 mdoIa,h ca
multe din obiecte1e (I'asite in NIuntenia au fost lucrate undeva in a~ezarile
comunitatilor inrUlli~e de 1a :md de fluviu. In prezent, dispuncm de uncle
<late care' permit sa sust;incm ca ,!i in a~ezari1e neolitice .di~ tarii se
'Eaureau anumite categorii de obiecte de cupru. Am ammtlt, l:nal sus, ,?-e
cele dou~ tip are 'penLI'U turnarea topoarelor plate, ..d~scopcl'lte l~ Cas-
ci.oarele 85. Se cuvin a f:i ~1mintite ~i uncle observatn facute de Du1U V.
l1,osetti ill <1:,;ezarcade 1<.1Vidra, unde af:irma ca a gasit cIliaI' un tipar
mic de \ut, pcutl'U tUTnal'e~1unni obiect prin n'letoda "cerii pierdute"
In plus, citeva "pie~tul'i" de ~11'ama86..,
Descoperirec1 unci serii de topoare eu brave Ie ,,~n cr.u?e", nllmlt~
de tip Tirgu, Ocna, in S·-VM:oldovei ~i in S-~. Tra?s~~va:llel, ne fac~ sa
presupllnem ca ole se :Eaureau in a~ozarile uveohtwe tl~'zn dm aeea Ilona. 87.
De asemonea, tl'ebuie R~1 admitem ca 0 bu~a ,-parte ~m topoarele maSlve
din nordul rrnmsilvanioi, rasplndite pe tentorn restl'l11Se, au fost lucrate
111 diferite a~e7,~ri apa,rr,inind culturilor. docmnentat~ a.e?lo. . cLlmen~a~e, pll1a m )1rezellt, opt ('a,tegmii de obiecte de auI', in fOl'JlI
La intreb~1reu, cine Eaurea, in regiumle noastre, Clt ~l m cele vecme,
obiectele de cupru :';0 poate raspllnde. Unel.e p~es(~ I~'larunte ~i s~m~~e,
cum erau sulelo ::;id~ltile, :pu(-,eau fi f~1cute prm ClOcanu~, aproape m fIe-
care a~ezare, de persm1ne fara 0 pregatire a~ume ..I~ sehlmb., .-:meltele ma:-
..ive care necosita cuno~tinye complicate ill pnvmva topn:l1 metalulm,
realizikii tiparclor ~i ~1poi a turnarii ~i finisarii pieselor :pu~eau fi confec-
ti.onate mUll<:1,ide 'lile~teri spech1lizayi, in "ateliere" amepa)ate a~um~, in
'Iinele asezari eventual in cele mai aprol)iato de zacaminte. In "atehere
fr1ureau' uneltele necesu,re atit rnembrilor colectivitatii respective, cit ~i
pentrl1 cei ai comunitaWor vecine, inrudite sau chiar pentru altele mai
(l.eparLate. • . v,"
Credem ca nu poate fi exclusa lpote~a. de Incru ca, l.n}mll;)l~1 neol!-
'Licului tirziu, din anumite centre (cu 0 actlvltate metalurglCamal mtensa)
(Un sud, s-au desprins indivizi sau I?-ic~~ru~uri de "prosJ2ectori" care au
}lomit spre nord in c~ll~are de nOI zacar~llnte ?:e arama. " ....
Descoperirea unm Jrn,gment de placa subyu'e de pl'i~mb, m stIatLl1
Ri1Lcuta,II c·, din a~eza1'Ca de pe "Piscul Corni~orului" de la Sa,lcut<:1,'88,indica
f:l,ptui ca purtato~ii acestei cult~ri incepuse~a. sa .cunoas~a ~~ l?~'?~ll)l~l.
Ji~stc pina :lJCum smgura descopenre cl.e acest fol dm epoca ncoh1 1ca dlll
1,<),f':t,
noastl'a. v v .. .
Un alt metal cunoscut si utilizat (pe scara redusa), de oa,m011l1d 111
(IP lea neolitiea de la noi, a
fost a1trul 89. Pina acmn, pe Intimnil !',; •. ii, ;~II
f?st deseopel'ite obieete de aur, ill geneml mici, in 9 complexe (a~('z: I'
§l necropole), I'aspimlite, in ehip inegal, insumind 19 piebe ~i un Jill
gOll, plus peste~10 margele. :In total, 010 cintaresc eca 1 kgr9tJ. Anali~,11
datelor de e~r~ chspunem pennite preciza,l'ea : cel mai vechi obi ect de ;\ III'
cunose~t, . pm<:1 aC~l:n pe terltoriul Romaniei, este 0 sirmuli1'a de a III'
do.l<:1sfIr~ltul neohtlCului mijloeiu, din faza Vidra a culturii B~ian. AC('Hi
OblCC: a fost d~seoJ)el'it vin SUd~l~ta1'ji (intr-o zona fara zacaminte de au)')"I,
de .~cee~. c?nsldermn ca a,p~I'lVla 1m se~ datOl'e,~~e Ullor legaturi eu gT11
puule dlll sud, de unde, ObleeL111g~~t~~f<:1eut, a a)uns in regiunile nO~~I-lI"
pe calea schimburilo1".
. P~ to1"itoriul Romaniei, aurul a 1'ost utilizat in al'iile cultUl'ilor Boi:loll
(faza :Vldn~),. ~umelJli~a (faza Gumelniva, A2 ~i B1), Cucutelli (in S - III
Tl'~~SllYalllCl, .m ~ona Arill~d, ill faza, eucuteni A, iar ill vestul :M:01do
S-~? Vel ~n r~~l1"sulfa.~el Cueuteni A - B) ~i in complexul Roma,lle~ti - GOI'
n~~t~ (Ilszapo~gaI' :- B.odl'ogkCl·e:,;ztm). Prin ur111are, din pel'ioada de III
shr~Jtulv lleo.htl<,;ul~.t.lYli)lociu !!i contilJUilld pilla b sfir:;:itul epocii, dnd ~l
cOllsta~a 0 ;Ilten:.nfJca,re a folo:,;irii unOl' figurine a'lnllicto, ill doua, Z()IIII
deose~;te : r~~l a,rcalu? eul!;urii Gumelnita (in preajma, Dun{1rii) foiljn :1,J'ill,
~i CUltUl'lLO~'?lszu,polgar -~ocl.l'ogkel·esztu1" (in N-V tarii92). Obi~ctele dc
. aur aI~llntlte ~~teaza (Lm perioada, dintre inceputul mileninlui 11,1
IV-lea 1. e. n. ~l mceputullnileniului ~11III-lea i.o.n.
'1'oate obieetelc de am, din elloea neoliUctl, de pc teritoriul Romani('1
au fost lUCl'ate din am' mt,tiv, numai pl'in cioc{mire la rece. '
. 'l'rebu!e bubliniat c~ toate obiectele de .au;· cunoscute fac pa,1III
dm ca,tegona ,p~d?al>elor ~i ca, majoritatea sint legate de cult. Sint dCI
d~ Vel'Jgl, "sa~t~leoll~", a,ee, cercei, margele, tuburi ~i pandantive. In OJ'
?1l1~ Cl'o?-~logl~a, pl'lluele au ~:pa:'ut" in regiunile din sud, sir111uli1,'h'.
,1,1101v~ngtle. Celelalto catego1'lJ smt dOClllnentate nJai til'ziu cite dOllll,
Hall tret 13;~n loc,. totdeauna in asociel'e cu pa,nc1antivele93. ' '
:Menta ana1Jzate unele pI'ohleIne rela.ti"ve la pandantive si maro'o1(1
()cI.el~lt.e piese f!i::'ld eu totul iz01ate, nu se pJ'eteaza la 0 an'aliza ~))o·
l'Ig-IC~L ~l cl·onologlCa. '
se Pandal~tivele94 au fost lUCl'ate din a,ur Hativ care, prin ciodi,nire a f(Jlo~I
".I()(lela1; in forma de tabl{1 subtire. Din acea:,;ta se decupau form~Ie dll
1'1 I.e. ~ne!e pan~an1iive ,'1Ufat,a cOllvexa ~i lustruita. Se considera c~ l\II'
1'~'JlI'Ozlllta, de fapt, un personaj femil1in, deosebit de stilizat (in P0ll,!
(,~(I. ~e..nn.~tOl·e). ~ste evident ca pandantivele sint legate de cultul' 1'('1'
l"IL.'~(~1.1:n functl~ de :n:oclul~de a~eza~'e a citorva piese deseopel'ii' 111
11l()11~I)~~t~, se ]Jo:l,te ;:;ustm~ ca pal:da~tlvele erau purtate: ]a git, de caLI'1
II 11\01 ~I let~ .(ca am~lletf\, lllcime l~ ~l]'agU1'(. impreuna eu alte diferi!'(' (,i
pili I d.o Im~lgel,e). r.oat(; pandant'lvelc (10): de~i apartin unoI' culLJI!'
dt'oH(:I)~(,(~,. R.lllt,:nl'udtte mtre ele din punct de vedel'(~ tipologic. Rio ,\,11
III,tll'lg'III(' (IJYlIl'lsudice. Sc pot deosebi doua tipul'i zonale de amull\l,(I:
1 1111111 III KUd. III ~l,ria cll1tul'ii Gump]nit8.; a.ltul in nord, in a.ria cuHll1'i
101' '1'I~im,p()lg{11' - T~o(lJ'ogkeresztlll·95. in Junc(;ie de cronologia re]af,i \': 'I
II/I

III
111,,1,'111,
111/1/1'/11,
p. 17,
P. Ifl, 11/', 'I.
11'/ I/lit/"III, P. ''', 11,1/'1:1,
61< ilL Vll1pc, 0(1. I'll., P. r,7, III'. 2!i() -260 ~i pI. 33{259-260, '" 1/,,,1"111 P. 1:1 :.-!:1.
Il1fol'lllll\ill ,I,' III 1)11111
~II V. 110 ~'III, III 11111'1"11'1111 111111111 r'I'NI'II, "I', ,'iI .. P (\11 \1:1 J "I" II ( I 0' " I
M /II. \'01 p", /II' I'll, II 1\1 II I pi '\I{:.I11l 22:\. ,I IV' ".,,1\,'11, ",II, IHI 11111 "I' " ,P. 1:\· ":1 1,1, III
1111 II 11'<1'" II, Ill' III, I' I, 1'171,,, 1 I II/I III
'" 11", I, 0 III 1"11/1111' ,/I I I,,,, ,"1/1 I. P 1\ I 1:1 1'01'1'. (:"0' ,I, 1'/1111111, II,
II' I 1/ "" (,010 I', Illdl/lIl, I" I "

II j, II II \
 nUllmi in doua cazuri procep.tele coboara. pina 1a 18 '7 0/ si 100/ • .AsLI'(,1
kebnie facuta pl'eCiZal'ea ca pandantivele cele mai vechi apar in preajma
I) unarii, in faza Gumelni~~L.A 2 ~i au fost folosite pina in faza Gumel-
s: v l' t Ie stravec 11ide aur din Transi1yania
~xpI·lC~L.ve~~.O?lec·e
d v ' /0, au /0
0 una.1I1:I,
lIla, de~c111sa.llm,n~l seama de datele expuse,' este de presupus (dc(I:Ii
nil,a B 196. Piesa de la Traian97, din faza Oncuteni .A-B, este contempo-
r~ce obJectele neohtwe de am din Tmnsilvania inca llU au fost analiza 1,1
I',W~L~i apropiata in timp cn cele de la sflr~itul culturii Tiszapolgar ~i elm ~Lcestpunct de vedere) ca piesele descoperite in Transilvania (din '~,J'ill
do hL inceputul culturii Bodrogkeresztur, In Tmnsilvania astfel de pan- It 'I 0.1' 'I Iszapo
CUUrl . Igar-Boclrogkeresztur),
' <
ca ~icea din Moldoya, (din fa/;;1 ,
dGlintives-au descoperit Ia Oraclea98, 'l'irgu lVIure~9H ~i Ia lVIoigrad100P
. iesa Oucutem .A-B) au fost Iumate din am tnmsilvanean.
de Ia lVIoigrad este cea mai mareQi a fost gasita impreuna cu alte citeva A1ta este situatia pieselor din sudul iJarii. Obiecte1e "asite ill al ill,
obiecte de auI', Ea are forma rotunda cu 0 prelungirc in sus, pe mi,1loc
~umelni~a~ ~linvprea,1rnarnalului de nord a,l Dunarii, inca m~ au fost allil
;I,I'(~un orificiu ~i mai SlLSdoua proeminente redind sinii. Piesa cintare~te hzate, dac~1JmS~LJe punem in Iegatura eu cele de la Hotnita10S cu carll ~n
11)0 g. asean:-ana tipo1ogic, putem a.junge 1:1unele conclu~ii. P~HldanbYele dill,
:M:argele de :mr s-au gasit, in zona gmne1nit,eana (,[Jr1 mai. 3), iar
Hotl1l~a au fast cLnalizate ~i s-a eonskLtat ca am'u1 uontine n11mai ca 7 II
ll1ajoritatea in zona' 1101'di.ca(num~LiIa Moigl'a,d erau peste 105 margele).
arg~nt . .Avind il.l vedere c1'iteriul tipologic, se poate p~'esupune ca si If'
Acestea din Ul'ma sint de doua tipuri : bitronconice ~i in form:'i de bu-
gurlllele ~umelm te~e de 1a nord de Dunare, C'a ~i cele de 1a H otni ta,\ , 1/1L
Loia~lOl . .Amintim ~i piesa de h\J Oradea, pl'elunga ~i cu partea de mi,1loc
lUCl'ate dm aur mal cumt, continind Ull pro cent reclus de argint. D~\,('II,
bOlubata102. Obiectul in forma de "ancora" lie Ia Gumelni~all)3, pina de
yom campara cantitatea de argint existentCL in ~1Urulo.in 'l'ransilv311i:1
e1lt'lucl, erR! 0 apar1\ie il\()Iat~L,dar in ultimij mIl, piese fiimilare s-au
c~ a,ceea a amylui de Ia Hotnita, ne weotim indrepti"'.titi sa credclIl ('1:,
,\JUat ~i.iu llecl'opola, lie Ia V,trna,104.Daca yincm seftma de importantele
plesele gumelmtene sint din alt am' deeit eel tmnsilvanean si anume dill
dcscopel'iri din necl'opola gumclnite~ma de 1a Val'lm, care a fORt folosita aur o~'ig~nar din regiunile sndiee ale Poninsu1ei Bakanice' (din Tr,wi:I,
1l1cepind diu faZG1,Gnmelnitia A 2 ~i pin~~tJrziu 111faza Gumelnita B 1, san elm ~nsuht r~11asos).Tinem sa rell1~1rdl.rnca despre obiectul de aliI'
lltclinam SCL ail.mi.teln ca ~i in ~t~el\!'\,rne,mai ales, in necropolele de ace-
deseopel'lt la .Ar1l1~d,se facea, preeizarea ea ar £i din aur "rosu"109, COt'll,
Ja~i tip de la noi sc VOl' gi"'Lsi destul de multe obiecte de aUT. -ce, pro,babiI, se poa,te ('xpli.ca pl'in aceea d1 Ia rcalizarea lui' s-a folo~iI,
Printre pro1>lel11elestudiatc, un loc important il ocupa aceea re- .un alt fel de aur clec'it eel rlin TJ'.:Lmilva,nia.
1'eritoare la. ol'igille"Lm~\Jtcrieipl'ime folosite de oamenii din epoca neo1i-
tic!'\, din regiUllile noa,'tl'e. tn~inte de a face precizal'ile nccesare, consi-
d.el'~Ll11 utile eiteva lamul'iri. tll vedel'ea cunoa~tel'ii originii aurului (ca
Jmtt.erie prima) utilizat de oamenii din voc11i.me,speeiali~tii din domeniul
metalul'giei ~Lll fa.cut flute de analize. S-a constatat ca un eriteriu de baza
PCl1tl'Uclasil'icarea ~i, respectiv, precizal'ea originii metalului il consti-
Lllic asociel'c~ natuml~L (in n1.inereurile utilizate), in diverse proportii,
:1, ,Lurului en <Ll'gintul, en]Jrul ~i.zincuF'5. De obicei,. procentul de argint
cflLeval'htbil, in Ii mitele cuprinse intre mi.nimum 2 % ~i cca 30 %. Pl'O-
centul de ammi:'Leste, de regula, mult mai mic, de maximum 2 % ~i, de
obieei, sub 1 %. tn fnnctie de datele obtinute, pe baza uuui mare numar
de rmalize, s-a ajun, la concluzia ca, in regiunile noastre, pina Ia ince-
puLul celci de a doua epoci a fierului, s-a fo1osit aur nativ106.
tn ultimele decenii, unii speciali~ti s-au preocupat de ]Jrecizarea
':lol'acteristicilol' ~i ariei de raspindire a obiectelor Iuerate din aur ori-
gi !UtI'din l'egiunile noastre. Pina acum, clispunem de unele date referi-
1io:trCla analizele fine £acute asupra aurului provenit din zaeamintele
din zona Bmc1. Din datele publicate137, rezulta ca, in ma,1oritatea cazu-
J'ilor, aurn1 din Muntii .Apuseni contine intrc 25 % ~i 31 % argint ~i

96 Idcm, op. cil.~ SCIV, 2:>, un'!, 2, p. lR1-19(J.

97 Hurtcnsia Dlunilrescll, op. cit., p. 69-- 93.
98 Engen COJll~J, op. cit.,p.lo, nr. 7 (Cll iJi])1iogral"ia mai veellc).
99 Ibidem,p.1G, nr. 8(Cll bibliogr:ll"ia mai vcehe.).
.100 Ibidem, p. 17, Ill'. 9 (ell biiJliogral"ia mai veelIC).
101 Ibidem, p. 17, Hr. 8.
]0' Ibidem, p. 17, 1ll'. 9/1.
'0' VJ. J)umitrescll, 1)8cia, II, 1925, p. 99, l"ig. 75.
,0' ha 1\ Ivanov, Sakrovi~Uialo lla Varllenski;llia lIal ko lilcIl J/(,kropol, So ria, 107R.
10" i\l:cll [al'tJnallll, Gcrmflnia, 46, lU68, 1, p. 10- 20. I,l~ N 111111 1\11 1'111", i\rl,\'ologin-Sori:J, 1, I I'l'l I. 1 ", II : Hili
,UII Ihidem, p, "II, I,,,IIII Illl:II," 1'\"1011,'/'///'"'111/''''' III1/il/Ili1I/II~ ,'/1/1/ """1/1,,11/1/', I' I I1111 1I/"//I/'il'l/, c: II.,!, 1\1 I' I
11.7 \11 1'0" '"1111 1111111"11111' ,It' 111\,11,1,111'11111' <II' 1111111\1 ~,\'('I <1011111 ill ('(tll','pll,' liil III 1'11'1
~ d II ,JlI,' , "III",.