Sunteți pe pagina 1din 23

TEMA : ,,Contabilitatea mrfurilor ,,

CUPRINS

Argument
Capitolul I : Delimitri i structuri contabile privind mrfurile
Capitolul II : Metode de organnizare a contabilitii mrfurilor
Capitolul III : Contabilitatea sintez i analitic a mrfurilor la pre cu amnuntul
Capitolul IV : Documente specifice contabilitii mrfurilor la pre cu amnuntul
Capitolul V : Stdiu de caz: Particulariti ale contabilitii mrfurilor la o intreprindere
comercial cu amnuntul.
Bibliografie

Argument
Pentru a-i realiza obiectul de activitate in vederea obinerii de profit,
orice intreprindere cu activitate industrial, comercial, de servicii sau de alt natur,
efectueaz in mod curent tranzacii de cumprri i vanzri de bunuri i servicii.
Operaiile curente de cumprri i vanzri de bunuri i servicii dau
coninut funciei comerciale a unei firme i se efectueaz pe baza politicilor de cumprri i
vanzri stabilite de managerii firmei.
In capul societilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea
mrfurilor la pre cu amnuntul numrul tranzaciilor de cumprri i vanzri este nelimitat
in cursul unei perioade de gestiune luat in considerare, deoarece mrfurile sunt acele
elemente de stocuri care se achiziioneaz in vederea revanzrii fr a suferi modificri sau
cu modificri neeseniale .
Derularea operaiunilor de cumprri i vanzri de mrfuri se face de
regul plecand de la preul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate,
adic preul definitiv negociat intre vanztor i cumprtor. Mrfurile la pre de vanzare cu
amnuntul presupun o evaluare iniial la pre de vanzare , ajungandu-se la valoarea
preului cu amnuntul prin aplicarea marjei brute.

Cap.1. Delimitri i structuri contabile privind mrfurile


Marfurile reprezinta o categorie importanta de stocuri, care, in circuitul lor de la
producatori pana la consumatori, genereaz un volum foarte mare de operaii
economicofinanciare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare ageni
economici, cu diferite profiluri de activitate comercial. Astfel, se poate considera ca exista 3
categorii importante de unitati patrimoniale cu profil comercial i anume: en gros sau cu
ridicata, en detail sau cu amanuntul i mixte.
Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigur desfaurarea acestei forme de
circulatie a marfurilor, efectund operatiuni de cumparare a bunuribor de consum, in
cantii mari i foarte mari, de la producatorii i furnizorii interni i externi, precum i de
vanzare a lor in partizi (loturi) mari ctre ali ageni economici, de regula cu profil
comercial en detail inclusiv de alimentaie publica. Vanzarile se pot efectua i ctre alte
unitati patnimoniale, de asemenea, cu profil comercial gros.
Unitile comerciale cu profil en detail realizeaz aceast form de circulaie a
mrfurilor efectuand cumprarea acestor bunuri, de regula, de la unitile en gros, dar i de
la productorii i furnizorii interni, in partizi (loturi) mici sau re1ativ mici, precum i
vanzarea lor ctre populaie, inclusiv prin uniti de alimentaie publica. Marfurile se vand
in starea in care au fost cumparate sau dupa o prelucrare prealabila in vedere consumului in
uniti operative special amenajate (restaurante, bufete .a.).
Unitatile comerciale mixte efectueaza atat operalii comert en gros, cat i en detail.
Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul ca au ca obiect
de activitate principal sau complementar atat cumpararea, cat i revanzarea marfurilor in
scopul obinerii unui profit. Aceste uniti desfaoara, de regula activiti ce se incadreaza in
diverse domenii de activitate.
In categoria marfurilor, care au o structura eterogena se includ atat bunurile pe care
agentul economic le cumpar vederea vanzarii in starea in care au fost achiziionate, cat i
produsele finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de prezentare i
desfacere, precum i acele active circulante materiale de natura materiilor prime,
materialelor consumabile, obiectelor de inventar, ambalajebor .a. devenite disponibile in
cadrul patrimoniului unitaii economice i care vand teilor aa cum au fost cumparate.
In ceea ce privete vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se
mentioneaza c, dupa realizarea acestei operaii, se inregistreaz numai scriptic in debitul
contului de marfuri (371), prin coresponden cu creditul conturilor corespunzatoare naturii
lor (301, 302, 303, 381 etc.) i nu ocazioneaz aspecte specifice privind evaluarea i
preurile de inregistrare in contabilitate. Totodata este justificat sa se aiba in vedere, atunci
cand este cazul, translocarea diferentelor de pre aferente in creditul sau debitul contubui
378 Diferente de pret la mrfuri dup cum sunt favorabibe i respectiv nefavorabile, prin
coresponden cu debitul sau creditul conturilor de diferente corespunzatoare activelor
circulante materiale in cauz (308, 388).
Aceast modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte, a
cheltuielior i implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consuma efectiv pentru
obinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind mrfurile cu sumele
ce privesc vanzarea celorlalte elemente de active circulante materiale.

Organizarea contabilitaii marfurilor este influenat intr-o anumita masura de


preul de inregistrare ce se utilizeaza i care, in funcie de categoria in care se incadreaza
unitatea patrimoniala i implicit de opiunea sa, poate fi costul efectiv de achiziie, preul
prestabilit (standard), preu1 cu amanuntul sau en gros.
Costul efectiv de achiziie este recomandat in cazul unitailor care comercializeaza
un numr relativ redus de sortimente de marfuri, cu o frecventa redusa a intrarilor i ieirilor,
dar in cantitai mari. Caracteristica de baza a acestei metode consta in evaluarea
marfurilor i implicit a operaiilor de intrri i ieiri la preul efectiv de aprovizionare, care
in condiiile actuale este fluctuant, fapt ce creaz anumite dificulti in legtura cu
evaluarea ieirilor din gestiune.
In situaia utilizarii costului de achiziie ca pre de inregistrare este justificata
crearea in cadrul contului 371 ,,Marfuri a doua conturi analitice, unul pentru preul de
facturare sau de cumprare (371.01) i celalalt pentru cheltuielile de transportaprovizionare
i alte consumuri similare (371.02), ambele cu funcia contabila de activ, insa ultimul cu
repartizare lunara proporionala cu mrfurile vandute, pe baza de coeficient mediu. Pentru
operaiile de ieire din patrimoniu, in funcie de specificul i interesele agentului economic, se
poate adopta una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.) prezentate in cadrul
paragrafului privind evaluarea stocurilor i produciei in curs de execuie.
Preul cu amnuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in cazul
marfurilor, putand fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en
gros sau mixt. De altfel, acest pre se justifica in condiiile unui comert cu articole i
sortimente numeroase i o frecventa mare a intrarilor i ieinilor, precum i in situatia
organizrii evidenei analitice dupa metoda global-valorica, ceea ce nu exclude
posibilitatea utilizarii lui i in cazul evidentei cantitativ-valorice pe sortimente de marfuni.
Preul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale preunilor
de cumparare, adaosurilor comerciale i altor cauze, se poate reduce sau majora, dupa caz,
pe baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operaie nu contra-vine prevederilor
contabile in vigoare intrucat nu se afecteaza vaboarea de intrare in patnimoniu la costul
efectiv de achizitie.
Preul cu amanuntul sau de vanzare en gros se stabilete de catre agentul
economic pnin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, insa
atunci cand situatia de pe piaa se schimba este normal sa se majoreze sau diminueze
adaosul comercial i implicit preul de vanzare, pe baza de inventar de schimbare de
preuri, cu inregistrarea corespunzatoare in contabilitate.
Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul sau a celui de vanzare
en gros pana la nivelul costului de achiziie respecta regulile i principiile contabile, find
un drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci cand
apreciaz c este necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a marfurilor i pentru
evitarea unor riscuri.
In legatur cu preul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul
agenilor economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau
care beneficiaza de prevederi legale exprese) el conine, pe langa elementele cunoscute, i

TVA facturata de furnizori i reprezinta atat preul de vanzare catre populaie, cat i pretul
de evidenta sau de inregistrare in contul de marfuri.
Totodata, se reine ca pentru marfurile lent i greu vandabile Ia care se impune
practicarea unor preuri de vanzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este necesar ca
la inventarierea anuala, s se constituie provizioane pentru depreciere.
In legtur cu acest ultim aspect, precum i in ceea ce privete marfurile cu
perioada de valabilitate expirata, degradate sau depaite calitativ i totodata neimputabile,
se menionez ca, potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administraie al agentului
economic, fara vreo alt aprobare, are competene sa decida efectuarea operatiei de
declasare i casare.
Preul de vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta in contul de
marfuri (371) i este format din costul efectiv de achizitie (preul facturat de furnizor i
cheltuielile de transport-aprovizionare) i adaosul comercial.
In ceea ce privete utilizarea preului cu amanuntul sau de vanzare en gros se
mentioneaza ca, in activiatea practica, in vederea respectarii regulilor generale de evaluare
privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achiziie i totodata pentru evitarea
interpretarilor de natura fiscala se considera c este necesar i totodata nu contravine
reglementarilor in vigoare sa se deschida doua conturi analitice distincte la contul sintetic
378 ,,Diferente de pre la marfuri i anume:
378.01 ,,Diferente de pre la marfuri privind cheltuielile de transportaprovizionare,
cu funcia contabila de activ i
378.02 ,,Diferente de pre la marfuri privind adaosul comercial, cu functia
contabila de pasiv, conturi asupra carora se va reveni ulterior.
Preul cu amanuntul sau de vanzare catre populaie, exclusiv TVA, se determina
prin adaugarea la preul de cumparare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului
comercial considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat.
La randul sau, pretul cu amanuntul total sau de vanzare catre populaie, inclusiv
TVA, se calculeaza prin adaugarea la preul cu amanuntul amintit anterior a cotei legale de
TVA. Acest pret reprezinta preul de inregistrare in contabilitate a marfurilor de catre
agenii economici care adopta aceasta varianta de evaluare.

Cap.2. Metode de organnizare a contabilitii


mrfurilor

Metodele de organizare a contzabilitii mrfurilor sunt :


1. Metoda inventarului permanent:
Metoda inventarului permanentla cost de achiziie
Metoda inventarului permanent la cost standard
Metoda inventarului permanent la pret de vanzare
2. Metoda inventarului intermitent
Metoda inventarului permanent
Metoda inventarului permanent asigur cunoaterea in orice moment a nivelului
stocurilor , cu ajutorul conturilor de mrfuri, realizandu-se in acest fel un inventar scriptic
continuu. In acest sens in contul Mrfuri se inregistreaz toate operaiile de intrare i
ieire , ceea ce permite stabilirea i cunoaterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ
cat i valoric.
Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operaiunile de intrare-ieire s
fie evaluate la acelai tip de pre indiferent care ar fi acesta.
Plecand de la posibilele preuri de evaluare, metoda inventarului permanent se poate
prezenta in mai multe variante:
a) Inventar permanent la cost de achiziie
b) Inventar permanent la cost standard
c) Inventar permanent la pre de vanzare
Metoda inventarului permanent la cost de achiziie
Se caracterizeaz prin evaluarea stocurilor i micrii mrfurilor la cost de achiziie
care de regul este fluctuant pentru acelai sortiment de marf. Aceast fluctuaie
presupune calculul costului de achiziie aferent mrfurilor vandute dup anumite procedee
i nume:
- - procedeul costului mediu ponderat
- procedeul epuizrii succesive a stocurilor
Pentru reducerile de pre cu caracter comercial (bonificaii, remize, risturne):
Dac reducerile se acord la facturarea mrfii, determin reducerea preului de
vanzare la furnizor, respectiv a costului de achiziie la client. In consecin, furnizorul va
reflecta in creditul contului 707 Venituri din vanzarea mrfurilor preul de vanzare redus,
iar clientul in debitul contului 371 Mrfuri costul de achiziie redus.
Dac reducerile se acord ulterior facturrii, se consider o cheltuial de exploatare la

furnizorii care le acord, reflectandu-se cu ajutorul contului 658 Alte cheltuieli de


exploatare i un venit din exploatare la clientul care le primete, reflectandu-le cu ajutorul
contului 758 Alte venituri din exploatare.
Metoda inventarului permanent la cost standard
Metoda se poate aplica in condiiile unei relative stabiliti a preurilor, astfel incat,
inainte de corectarea cu diferenele, costul standard al mrfii ieite s aib o valoare
informaional ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achiziie).
a) Principiile metodei
- evaluarea stocurilor, intrrilor i ieirilor de mrfuri la cost standard
( prestabilit pe baza preurilor perioadei precedente).
Periodic costul standard se actualizeaz in funcie de evoluia real a preurilor.
- calculul i inregistrarea diferenei intre costul standard
i costul de achiziie efectiv atat pentru stocuri cat i pentru intrri i ieiri
Metoda inventarului permanent la pre de vanzare
Principii
Evaluarea stocurilor, intrrilor i ieirilor de mrfuri se face la pre de vanzare;
preul de vanzare include costul de achiziie i marja brut.
Consecin: deoarece evaluarea mrfurilor se face la pre de vanzare, unitatea are
datoria s calculeze i s inregistreze diferena dintre preul de vanzare i costul de
achiziie, adic marja brut aferent mrfurilor intrate, ieite i rmase in stoc.
Aceast metod este agreat de 80% din intreprinderile cu mnuntul i de
alimentaie public din Romania deoarece a fost practicat in perioada existenei economiei
planificate i centralizate, cand preul de vanzare se caracteriza prin unicitate i caracter fix
pentru acelai sortiment de marf. De aceea era posibil aplicarea ei in condiiile
organizrii unei contabiliti analitice global-valorice pe gestiune.
In prezent, opiniem c metoda prezint nenumrate dezavantaje i in plus permite
fie inclcarea unor principii contabile, fie denaturarea situaiei patrimoniale i a rezultatului
aferent vanzrii.
a) Astfel, preul de vanzare la care se evalueaz marfa la intrarea in patrimoniu nu mai este de
actualitate la vanzare ei. Evident, intreprinderea poate vinde marfa la preul de vanzare al
pieii. Dar, atunci preul de vanzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pre de
inregistrare fr valoare informaional. i in plus se nate intrebarea: De ce mi calculez un
pre dac la vanzare practic altul?
b) Nu este posibil aplicarea metodei in condiiile unei contabiliti analitice global-valorice,
pe gestiune. Aceasta deoarece preul de cumprare al aceleiai mrfi se difereniaz in funcie
de calea de intrare a ei i perioada intrrii. Dei procentul de marj se menine plecand de la
preuri de cumprare diferite, preul de vanzare va fi diferit pentru acelai sortiment de marf.

In acest caz, in lipsa unei contabiliti analitice cantitativ-valorice, cine va hotri ce cantitate
se vinde la un pre i ce cantitate la alt pre?
Multe intreprinderi reevalueaz marfa rmas in stoc la preul de vanzare al ultimului lor
intrat. Astfel se incalc principiul costului istoric, conform cruia marfa iese din patrimoniu
la valoarea la care a intrat. i, in plus, marfa nu a fost supus un ei prelucrri suplimentare
pentru a-i aduga sau scdea din valoare. Se incalc i principiul prudenei conform cruia
plusvaloarea nu se inregistreaz in contabilitate.
c) In situaia in care se descarc gestiunea pentru mrfurile vandute globalvaloric pe baz de
monetar din vanzri, este posibil denaturarea rezultatului i a situaiei patrimoniale. Astfel,
dac marfa s-a vandut la ultimul pre de vanzare calculat i acesta este i cel mai mare, in
situaia vanzrii intregii cantiti existente in intreprindere, soldul contului Mrfuri n-ar fi
zero ci creditor. Calculand marja aferent vanzrii pe baza unui coeficient aplicat la suma
incasat pe baz de monetar se denatureaz i costul de achiziie al mrfii vandute i implicit
rezultatul din exploatare. In consecin, exist nenumrate argumente pentru renunarea la
aceast metod.
Evident, orice alt variant a metodei inventarului permanent reclam o
contabilitate analitic cantitativ-valoric pe sortiment de marf, lucru imposibil in
condiiile inexistenei un ei reele de calculatoare in punctele de vanzare.
Contabilitatea analitic a mrfurilor
In vederea determinrii costului de achiziie al mrfurilor vandute i a nivelului
stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesar organizarea unei
contabiliti analitice.
In principiu aceast contabilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din
motive legate de meninerea i controlul integritii patrimoniale a fost transferat in
contabilitatea financiar.
In consecin, in cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitic a
stocurilor, respectiv a stocurilor de mrfuri i ambalaje, se poate organiza, in funcie de
specificul activitii, dup una din metodele:
a) Metoda cantitativ-valoric, pe sortimente de mrfuri, care se realizeaz cu
ajutorul fielor de cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare sortiment de
marf. Cuprind: data, explicaia, cantitile intrate/ieite i stocul rmas dup fiecare
operaiune i valorile corespunztoare (debit, credit, sold) precum i preul unitar pentru
fiecare micare a mrfii.
Intrrile se completeaz pe baza notelor de recepie i constatare de diferene, iar
ieirile, pe baza facturilor. Valoarea de intrare a mrfii ieite se calculeaz prin metodele
permise de Legea contabilitii (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO).
Permite practicarea de ctre agentul economic a metodei inventarului permanent la
cost de achiziie. Se poate aplica cu uurin numai la intreprinderile en gros
D posibilitatea realizrii unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situaiei
mrfurilor) i determinrii unui rezultat din vanzarea mrfurilor corect.

Metoda cantitativ-valoric permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic


intre cantitile de marf inregistrate in fiele de magazie i cele din fiele de cont analitice
de la contabilitate.
b) Metoda global-valoric pe gestiune se realizeaz cu ajutorul fielor de cont
pentru operaii diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea
mrfurilor intrate (debit) ieite (credit) i a stocului (sold) care se inregistreaz pe baza
documentelor centralizatoare: Recapitulaia mrfurilor i ambalajelor primite in ziua de..-
i Centralizatorul vanzrilor zilnice.
Dei permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor i
operaiilor cu mrfuri i nume metoda inventarului intermitent, se practic i de ctre
agenii economici care aplic metoda inventarului permanent la pre de vanzare cu sau fr
TVA. Respectiv uniti cu amnuntul i de alimentaie public.
In aceste condiii nu se asigur redarea unei imagini fidele a situaiei mrfurilor i
determinarea unui rezultat corect din vanzarea mrfurilor.
Metoda inventarului intermitent
Caracterizare
Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici i mijlocii i
presupune stabilirea ieirilor i inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii
stocurilor la finele perioadei.
Valoarea ieirilor de mrfuri se determin conform relaiei:
Costul de = Valoarea + Valoarea - Valoarea
achiziie a stocului intrrilor stocului
mrfurilor iniial final
vandute
(Camv) (Si) (I) (Sf)
sau altfel corelate elementele:
Cmv = I + (Si Sf)
Relaia Si Sf semnific variaia stocurilor.
Cand Sf < Si, Camv este mai mare decat costul de achiziie l intrrilor (Camv = I
+ Si Sf) i exprim o diminuare de stoc.
Cand Sf > Si, Camv este mai mic decat costul de achiziie al intrrilor periodei
(Camv = I + Si Sf) i exprim o majorare de stoc.
Generalizand relaia se poate prezenta :
Camv = I + Variaia stocurilor

Cap.3. Contabilitatea sintez i analitic a


mrfurilor la pre cu amnuntul
Contabilitatea circulatiei marfurilor atat en gros, cat i en detail se organizeaza cu
ajutorul a doua conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Marfuri i 378 ,,Diferente de pre la
marfuri, care constituie grupa 37 ,,Marfuri din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri i
producie in curs de execuie.
Contul 371 ,,Marfuri este de activ i reflecta in debit i, de asemenea, in credit,
preul de inregistrare aferent atat marfurilor intrate i respectiv ieite in i din gestiune, cat
i al celor reflectate numai scriptic la intrari i ieiri.
Contul analizat se debiteaza prin creditul conturilor care corespund modalitatilor
de intrare a marfurilor in patrimoniu i anume:
401 Furnizori, 408 Furnizori facturi nesosite i 542 Avansuri de
trezorerie, pentru achiziionari de la teri cu decontare ulterioara i respectiv din avansuri
spre decontare;
357 ,,Marfuri aflate la terti i 401 ,,Furnizori, cu valoarea marfurilor aduse din
pastrare sau custodie de la teri i respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare i de
prelucrare pentru acestea in cazul utilizarii costului efectiv de achiziie ca pre de
13
inregistrare;
301 Materii prime, 302 Materiale consumabile, 381 ,,Ambalaje .a., pentru
vanzarea unor asemenea active circulante materiale in starea in care au fost achiziionate
(ca atare);
345 ,,Produse finite, in cazul transferarii produselor finite obinute, din
activitatea de exploatare, in magazinele proprii de prezentare i desfacere;
607 ,,Cheltuieli privind marfurile i 7582 ,,Venituri din donaii i subvenii
primite, pentru marfurile constatate in plus la inventariere i respectiv primite
Cu titlu gratuit;
446 ,,Alte impozite, taxe i varsaminte asimilate, pentru taxele vamale aferente
marfurilor importate;
378 Diferente de pret la marfuri i 4428 ,,TVA neexigibila, cu adaosul
comercial i TVA aferenta preului cu amanuntul corespunzatoare intrarilor in gestiune, in
cazul in care acest pret este cel de inregistrare .a.
Contul 371 ,,Marfuri se crediteaza ca urmare a ieirilor din gestiune, prin debitul
conturilor ce corespund cailor sau modalitatilor de ieire din patrimoniu, dupa cum
urmeaza:
607 ,,Cheltuieli privind mrfuriLe, pentru vanzari;
671 ,,Cheltuieli privind calamitatile i alte evenimente extraordinare, cu
lipsurile din calamitti;
357 ,,Marfuri aflate la teri, in situaia trimiterii sau lasarii de mrfuri in
pastrare sau in consignaie la teri;
4511 ,,Decontari in cadrul grupului i 4521 ,,Decontari privind interesele de
participare, cu preul de inregistrare aferent mrfurilor livrate societatilor din
cadrul grupului i respectiv altor societai legate de participaii;
378 ,,Diferene de pre la marfuri i 4428 TVA neexigibila, cu adaosul
comercial i TVA aferenta preului cu amanuntul, ambele corespunztoare marfurilor ieite

din gestiune, atunci cand evidenta este organizata la acest pret .a.
Soldul contului 371 ,,Marfuri poate fi debitor, reprezentand preul de inregistrare
(costul efectiv de achizitie sau pretul prestabilit sau preul de vanzare cu amanuntul sau en
gros) aferent marfurilor existente in patrimoniu la sfaritul perioadei de gestiune.
Soldul contului in cauza, in funcie de preul de inregistrare utilizat, necesita
anumite corectari in vederea stabilirii valorii nete ce se inscrie in activul bilanului
contabil, intr-un post distinct existent in grupa activelor circulante, aa cum se prezinta in
continuare.
a. In cazul utilizarii costului efectiv de achizitie:
Preul de inregistrare +
Valoarea neta = Cheltuielile de transport-aprovizionare
Provizioanele pentru depreciere
unde:
cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului
analitic deschis in acest scop La contul 371 ,,Marfuri;
-provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 397
Provizioane pentru deprecierea mrfurilor"
provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul tor al contului 397
~Provizioane pentru deprecierea marfurilor.
b. In situatia folosirii pretului prestabilit (standard):
Valoarea neta = Preul de inregistrare + Diferentele de pre la marfuri -Provizioanele pentru
depreciere
unde:
diferenele de pre in plus sau in minus la marfuri sunt stabilite sub forma
soldului debitor i respectiv creditor la contul cu aceeai denumire i simbolul 378.
c. Atunci cand se utilizeaza pretul cu amanuntul, sau en gros, inclusiv TVA:
Valoarea neta = Preul de inregistrare -Adaosul comercial + Cheltuielile de
transport~aprovizionare -TVA neexigibila -Provizioane pentru depreciere
unde:
adaosul comercial reprezinta soldul creditor al contului 378 Diferente de pre la
marfuri sau 378.02 ,,Diferene de pret la marfuri privind adaosul comercia1, dupa caz;
cheltuielile de transport-aprovizionare sunt cumulate, in debitul contului 371
Marfuri, cu preul facturat de furnizor sau sunt reprezentate de soldul debitor al contului
analitic 378.01 ,,Diferente de pre la marfuri privind cheltuielile de transportaprovizionare,
dupa caz;
TVA neexigibila se refera la soldul creditor al contului cu aceeai denumire i
simbolul 4428.

In cazul in care pretul de inregistrare este cel de vanzare en gros sau cu amanuntul,
ambele fara TVA, se reine ca, in comparaie cu varianta utilizrii preului cu amanuntul
sau en gros inclusiv TVA (lit. b), aceasta taxa nu se ia in calcul cu prilejul determinarii
valorii contabile nete.
In cadrul contului 371 ,,Marfuri este necesar sa se organizeze evidena analitica
global valoric pe unitati de desfacere en detail i la nivelul depozitelor sau gestiunilor de
vanzare en gros, iar pentru acestea din urma se conduce in plus evidena cantitativ-valorica
pe feluri sau articole de marfuri.
Contul 378 Diferene de pre la mrfuri este rectificativ, bifuncional, iar
coninutul lui este influentat de preul de inregistrare utilizat pentru marfuri.
Astfel, atunci cand se adopta preul standard, el se utiiizeaza in mod similar cu
celelalte conturi de diferente de pre.
In cazul in care preu1 de inregistrare este cel cu amanuntul sau cel de vanzare en
gros, contul 378 ,,Diferente de pre la marfuri funcioneaza ca un cont de pasiv i reflecta
numai adaosul comercial, in credit pentru marfurile aprovizionate, iar in debit pentru
marfurile ieite din patrimoniu.
In situatia utilizarii in activitatea practica a celor doua conturi analitice amintite
anterior, contul 378 Diferene de pre la marfuri are coninut i corespondente specifice,
ceea ce se poate observa prin prezentarea continutului fiecaruia din cele doua conturi
analitice amintite anterior.
Contul analitic 378.01 ,Diferene de pre 1a mrfuri privind cheltuielile de
transport-aprovizionare este de activ, rectincativ i og1indete in debit cheltuielile de
transport, incarcare, descarcare, recepie, taxe vamale, comisioane .a. pe care le
ocazioneaza marfurile ce se achizitioneaza de la teri, in corespondena cu creditul
conturilor corespunzatoare modalitatilor de efectuare a lor i anume: 401 ,,Furnizori,
pentru cele facturate atat de furnizorii de marfuri, inclusiv pierderile normale pe timpul
transportului (suportate de beneficiar), cat i de unitaile de profil, 542 ,,Avansuri de
trezorerie, cu ceea ce se p1atete din avansuri spre decontare, 446 ,,Alte impozite, taxe i
varsaminte asimilate, cu taxele vamale aferente marfuribor importate .a.
In creditul contului analizat se reflecta cheltuielile de transport-aprovizionare
aferente marfurilor ieite din patrimoniu, in corespondena cu debitul conturilor: 607
,,Cheltuieli privind marfurile, pentru vanzari, 6582 ,,Donaii i subvenii acordate i
671 ,,Cheltuieli privind calamitaile i alte evenimente extraordinare, respectiv, in cazul
donaiilor, lipsurilor neimputabile i pierderilor din calamitai .a. Sumele care se inscriu in
credit se stabibesc pe baza de coeficient mediu, ce se calculeaza in mod obinuit, cu sume
cumulate de la inceputul anului.
Soldul contului analitic prezentat este debitor i reprezinta cheltuielile de
transportaprovizionareaferente mrfurilor existente in stoc la sfaritul perioadei de gestiune.
Contul analitic 378.02 ,,Diferene de pre la marfuri privind adaosul comerclal
este rectificativ, cu functia contabila de pasiv, inregistrand in credit adaosul comercial
aferent marfuribor intrate in patrimoniu, in corespondenta cu debitul contului 371.

,,Marfuri. In debitul sau se oglinde~te adaosul comercial corespunzator marfurilor ieite


din patrimoniu, in corespondena cu creditul contubui 371 ,,Marfuri, adaos care se
determina pe baza de coeficient mediu de repartizare, ce se calculeaza dupa formula:
Coeficient de repartizare =
Soldul iniial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la inceputul anului, aferent contului 378.02
Soldul iniial de la contul371 + Rulajul debitor, cumulat de la inceputul anului aferent contului 371

a. Datele privind contul de marfuri, de la numitorul fraciei, nu conin TVA, fapt


pentru care se impune ca in prealabil sa se diminueze fiecare element in cauza cu suma
aferenta.
Acest calcul se poate efectua i prin diminuarea preului de vanzare total, inclusiv
TVA, cu taxa neexigibila aferenta, care se determina astfel: Soldul initial creditor de la
contul 4428 + Total rulaj creditor cumulat de la inceputul anului de la ace1ai cont.
b. Coeficientul de repartizare care se determina se inmulete cu valoarea
marfurilor existente in stoc la sfaritu1 lunii de referina i evaluate la preul de vanzare,
exclusiv TVA neexigibila, obinandu-se adaosul comercial aferent acestor marfuri, suma
care va constitui soldul creditor, de la sfaritul lunii pentru care se face calculul, al contului
de diferente de pre la marfuri privind adaosul comercial (378.02).
c. Suma astfel obinuta se deduce din soldul creditor al contului 378.02 ,,Diferene
de pre la marfuri privind adaosul comercial, existent inaintea operaiei de repartizare,
determinandu-se adaosul comercial aferent marfurilor vandute, care se inscrie in debitul
acestui cont i credituL contului 371 ,,Marfuri, cu prilejul descarcarii gestiunii pentru
ieirile din cursul perioadei, cand se debiteaza in plus conturile: 607 ,,CheLtuieli privind
marfurile, pentru costul de achiziie i 4428 ,,TVA neexigibila~, cu taxa aferenta, ambele
elemente corespunzatoare mrfurilor ieite din gestiune.
Agenii economici cu cifra de afaceri de pana la 1,5 miliardc lei sunt scutiti de plata
TVA, fapt pentru care TVA aferenta marfurilor aprovizionate de la terii platitori de TVA
se include in costul de achiziie al marfurilor, iar cu prilejul descarcarii gestiunii pentru
marfurile ieite din patrimoniu nu se mai are in vedere aceasta taxa, atat sub aspectul
determinarii coeficientului de repartizare al adaosului comercial, cat i in ceea ce privete
utilizarea contului 4428 ,,TVA neexigibila.
Soldul contului 378.02 ,,Diferente de pre Ia marfuri privind adaosul comercial
este creditor i reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfaritul
perioadei de gestiune, care se stabilete aa cum s-a prezentat anteriot.
In ceea ce privete organizarea contabilitaii marfurilor se reine i faptul ca la
inventarierea anual se poate. constata deprecierea unora dintre ele, cum este cazul celor
lent i greu vandabile, stabilindu-se o valoare de utilitate mai mica decat costul efectiv de
achiziie. Pentru diferena de valoare in minus se constituie provizioane, care se
inregistreaza in creditul contului 397 ,,Provizioane pentru deprecierca marfurilor, in
corespondena cu debitul contului 6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
pentru deprecierea activelor circulante~.
Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea marfurilor se debiteaza in exercitiile
care urmeaza celui in care s-a creditat,in masura ieirii din patrimoniu a marfurilor pentru

care s-au constituit provizioanele sau in cazul in care deprecierea nu s-a produs sau a fost
mai mica decat cea preconizata, creditandu-se contul 7814 ~Venituri din provizioane
pentru deprecierea actvitilor circulante~.
Soldul contului analizat poate fi creditor atunci cand unitatea are in stoc marfuri
depreciate pentru care a constituit provizioane.
Cap.4. Documente specifice contabilitii mrfurilor la pre cu amnuntul
CHITAN
Formular cu regim special de tiprire, inseriere i numerotare.
Tiprit in carnete cu cate 100 de file.
1. Servete ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie;
- document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasri i pli
i in contabilitate.
2. Se intocmete in dou exemplare, pentru fiecare sum incasat, de ctre
contribuabilul sau casierul numit i se semneaz de acesta pentru primirea sumei.
3. Circul la depuntor (exemplarul 1). Exemplarul 2 rmane in carnet, fiind folosit
ca document de verificare a operaiunilor efectuate in Registrul-jurnal de incasri i pli.
4. Se arhiveaz, dup utilizarea complet a carnetului (exemplarul 2.)
FACTURA
SI FACTURA FISCALA
Formular cu regim special de tiprire, inseriere i numerotare.
Tiprit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori
diferite: albastru
-exemplarul 1, rou-exemplarul 2, verde exemplarul 3.
1. Servete ca:
- document de baz cruia se intocmete documentul de decontare a produselor i
mrfurilor livrate, a lucrrilor executate sau a serviciilor prestate;
- document de insoire a mrfii pe timpul transportului;
- document de incrcare in gestiunea primitorului;
- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului i a
cumprtorului.
2. Se intocmete, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la
livrarea produselor i a mrfurilor la executarea lucrrilor i la prestarea serviciilor, pe baza
dispoziiei de livrare, a avizului de insoire a mrfii sau a altor documente care atest
executarea lucrrilor i prestarea serviciilor i se semneaz de emitent.
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrrii din cauza unor condiii
obiective i cu totul excepionale, produsele i mrfurile livrate sunt insoite pe timpul
transportului de avizul de insoire a mrfii. In vederea corelrii documentelor de livrare,
numrul i data avizului de insoire a mrfii se inscriu in formularul de factur.
3. Circul:
- exemplarul 1 la cumprtor;

- exemplarul 2 la desfacere;
- exemplarul 3 pentru inregistrarea in contabilitate
MONETAR
Formular cu regim special de tiprire i numerotare.
Formularul este tiprit in carnete cu cate 100 file.
1. Servete ca:
- document justificativ pentru evidenierea la sfaritul zilei a numerarului
existent in casieri, corespunztor mrfurilor comercializate;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
- document justificativ pe baza cruia se pred contribuabilului numerarul
incasat prin cas de ctre casier, respectiv de ctre vanztor.
Monetarul se utilizeaz numai in cazul vanzrii mrfurilor cu amnuntul.
Potrivit reglementrilor in vigoare, in condiiile utilizrii aparatelor de marcat
electronice fiscale, suma inscris in monetar trebuie s corespund cu suma din registrul de
cas emis de aceste aparate, inclusiv cu suma inregistrat de man in registrul de cas, in
cazul defectrii aparatelor de marcat electronice fiscale.
Valoarea inscris in monetar trebuie s corespund cu valoarea inscris in raportul de
gestiune.
2. Se intocmete in dou exemplare de ctre casier sau de ctre
persoana imputernicit, la sfaritul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de
bancnote i de monede.
4. Circul:
-exemplarul 1 pentru inregistrarea in Registrul-jurnal de incasri i pli;
-exemplarul 2 rmane in carnet.
NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Format A4, X4 tiprite pe ambele fee, in blocuri de 150 file
1. Servete ca:
- document pentru recepia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru incrcarea in gestiune
- act de prob in litigiile cu cruii i furnizorii, pentru diferenele
constatate la recepie;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
Se folosete ca document distinct de recepie in cazul;
a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factur sau aviz de insoire a
mrfii, care fac parte din gestiuni diferite;
b) bunurile materiale primite spre prelucrare in custodie sau in

pstrare;
c) bunuri materiale procurate de la persoane fizice ;
d) bunurilor materiale care sosesc neinsoite de documente de
livrare;
e) bunuri materiale care prezint diferene la recepie;
f) mrfurilor intrate in gestiune la care evidena se ine la pre de
vanzare cu amnuntul sau en gros;
In cazurile menionate mai sus, precum i pentru materialele nestocate a cror valoare se
inregistreaz direct pe cheltuieli, recepia i incrcarea in gestiune se fac pe baza
documentului de livrare care insoete transportul (factura, avizul de insoire a mrfii etc.).
2. Se intocmete in 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare
sau in unitatea cu amnuntul, dup caz, pe msura efecturii recepiei. In situaia
in care la recepie se constat diferene. Nota de recepie i constatare de
diferene se intocmete in 3 exemplare de ctre comisia de recepie legal
constituit.
In cazul cand bunurile materiale sosesc in tran se intocmete cate un formular
pentru fiecare tran, care se anexeaz apoi la factur sau la avizul de insoire a mrfii.
Datele de pe verso formularului nu se completeaz decat Atunci cand se constat
diferene la recepie
DISPOZITIE DE LIVRARE
Format A5 tiprit pe ambele fee, in blocuri a 100 file.
1. servete :
- document pentru eliberarea din magazie a produselor, mrfurilor sau a
altor valori materiale destinate vanzrii;
- document justificativ de scdere din gestiunea magaziei predtoare;
- document de baz pentru intocmirea avizului de insoire a mrfii sau a
facturii, dup caz.
2.Se intocmete in 2 exemplare de ctre serviciul desfacere.
3. Circul:
- la magazie, pentru eliberarea produselor, mrfurilor sau a altor valori
materiale i pentru inregistrarea in evidena magaziei, semnandu-se de
ctre gestionarul predtor pentru cantitile livrate (ambele exemplare;
- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitilor livrate in
evidenele acestuia i pentru intocmirea avizului de insoire a mrfii sau
facturii, dup caz (exemplarul 2).
5. Se arhiveaz:
- la magazie (exemplarul 1);
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2)

JURNAL PENTRU CUMPARARI


Format X4, tiprit pe ambele fee in carnete a 50 i 100 file.
1. Servete ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumprrilor de valori materiale sau a
prestrilor de servicii;
- document de stabilire lunar a taxei pe valoarea adugat deductibil;
- document de control al unor operaii inregistrate in contabilitate.
2. Se in tocmete intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care
se inregistreaz zilnic, fr tersturi i spaii libere, elementele necesare
pentru determinarea corect a taxei pe valoarea adugat deductibil.
Se intocmete un jurnal separat pentru cumprri de bunuri i servicii pentru nevoile
firmei i, separat, pentru cumprri de bunuri (mrfuri) care se vand ca atare.
Acest jurnal se completeaz la compartimentul financiar-contabil pe baza
documentelor tipizate privind cumprrile de valori materiale sau de prestri servicii.
3. Circul:
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in
conturi i a respectrii dispoziiilor legale referitoare la taxa pe valoare
adugat. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.
JURNAL PENTRU VANZARI
Format X4, tiprit pe ambele fee, in carnete a 100 file.
l. Servete ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzrilor de valori materiale sau a
prestrilor de servicii:
- document de stabilire lunar a taxei pe valoare adugat colectat;
- document de control al unor operaii inregistrate in contabilitate.
3. Se intocmete intr-un singur exemplar avand paginile numerotate, in care se
inregistreaz zilnic sau lunar, dup caz fr tersturi i spaii libere, elementele
necesare pentru determinarea corect a TVA colectat datorat.
Acest jurnal se completeaz la compartimentul financiar-contabil pe baza
documentelor tipizate comune i specifice (facturi sau documente inlocuitoare) privind
vanzrile de valori, materiale sau prestri de servicii, precum i pe baza Borderoului de
vanzare (incasare) din ziua de
4. Circul;
- la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor inscrise in
conturi i a respectrii dispoziiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adugat.
5. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.
Cap.5. Particulariti ale contabilitii mrfurilor la o intreprindere comercial cu
amnuntul.

S.C. Metro-Car S.A. cu capital social de 2500 lei avand sediul in Campeni, strada
Moilor, nr. 4 comercializeaz maini i utilaje agricole pentru persoane fizice i juridice.
A. CAZUL INVENTARULUI PERMANENT
O societate comerciala cu activitate de desfacere a mrfurilor cu amnuntul dispune
la inceputul lunii de mrfuri in valoare de 1.190 lei la pre cu amnuntul inclusiv TVA
( Valoarea TVA 190lei ) cu o diferen favorabil ( adaos comercial ) de 200 lei.
In cursul perioadei de gestiune au loc urmtoarele operaii privind mrfurile, aa cum
rezulta din jurnalul pentru cumprri:
1. Se achiziioneaz mrfuri: pre de cumprare 1.400 lei, TVA deductibila 266 lei,
preul de vanzare 1.750 lei, TVA inclus in preul de vanzare 332,5 lei, pre de
vanzare inclusiv TVA 2.082,5 lei.
Nota: La contul 378 s-a inregistrat adaosul comercial, respectiv valoarea de 1400 lei x
25%
2.348,5 lei % = % 2.348,5 lei
2.082,5 lei 371 ,, Mrfuri 401 ,, Furnizori 1.666 lei
266 lei 4426 ,, TVA deductibila 378 ,, Diferente de pre 350 lei
4428 ,, TVA neexigibil 332,5
lei
2. S-au vandut mrfuri cu plata in numerar, aa cum rezulta din jurnalul pentru
vanzri:
Valoarea mrfurilor vandute ( inclusiv TVA ) 1.400 lei
Din care: TVA 1.400/1.19*19% 223,5 lei
Valorea la pre de vanzare fr TVA 1176,4 lei
5311 ,, Casa in lei = % 1400
lei
707 ,, Venituri din vanzarea mrfurilor
1.176,4 lei
4427 ,, TVA colectata
223,5 lei
3. Descrcarea la sfaritul lunii a gestiunii, cu valoarea mrfurilor, vandute presupune
calcule si inregistrri:
a) determinarea coeficientului mediu de diferente de pre ( adaos comercial)
24
k = TSC ct.378/ TSD ct.371 TSC ct.4428 x 100 = 550/27.500 x 100 = 20%
b) determinarea diferenei de pre aferente mrfurilor in stoc (s ) aplicarea cotei
procentuale de diferente ( k ) asupra valorii mrfurilor ramase in stoc ( sold final cont
371 sold final cont 4428)
c) determinarea diferenei de pre ( adaos comercial ) aferent mrfurilor vandute ( v ):
v = TSC ct.378 - s = 550 314,7 = 235,3lei

d) calculul costului mrfurilor vandute:


1.400 ( 223,5 + 235,2 ) = 941,1 lei
Articolul contabil va fi urmtorul:
% = 371 ,, Mrfuri 1.400 lei
4428 ,, TVA neexigibil 223,5
lei
378 ,, Diferente de pre la mrfuri
235,2 lei
607 ,, Cheltuieli privind mrfurile 941,3 lei
Dup aceste inregistrri, soldul contului de mrfuri 1.872,5 lei reprezint valoarea
la pre de vanzare inclusiv TVA, a mrfurilor in stoc. Controlul gestionar presupune
inventarierea mrfurilor si compararea totalului valorii inventarului, adic soldul faptic, cu
soldul scriptic al contului de mrfuri, rezultand fie minus, fie plus de inventar la pre cu
amnuntul, inclusiv TVA.
Pentru un calcul cat mai corect este indicat ca atat la numrtorul cat si la numitorul
acestui raport sa se ia in considerare soldul iniial la 01.01 si rulajul creditor/debitor pe
perioada de la 01.01 pan la sfaritul perioadei de calcul.
4. Pentru inregistrarea plusului de inventar este necesar sa se determine adaosul
comercial, cat si TVA- ul aferent acestui plus si, prin scderea acestor elemente se
afla valoarea la pre de cumprare a mrfurilor constatate in plus cu care se vor
diminua cheltuielile privind mrfurile.
CAZUL INVENTARULUI INTERMITENT
1. La inceputul exerciiului se preia in exploatare preul de cumprare al mrfurilor din
stoc.
25
607 ,, Cheltuieli privind mrfurile = 371 ,, Mrfuri 800
lei
2. Inregistrarea costului mrfurilor aprovizionate:
% = 401 ,, Furnizori 1.666
lei
607 ,, Cheltuieli privind mrfurile
1.400 lei
4426 ,, TVA deductibila
266 lei
3. Inregistrarea vanzrii mrfurilor cu numerar:
5311 ,, Casa in lei = %
1.400 lei
707 ,, Venituri din vanzarea mrfurilor
1176 lei
4427 ,, TVA colectata
224 lei

4. Inregistrarea la sfaritul lunii a costului mrfurilor in stoc pe baza inventarierii in


valoare de 1.259,4 lei.
371 ,, Mrfuri = 607 ,, Cheltuieli privind mrfurile 1.259,4 lei
Determinarea costului mrfurilor vandute care se va transfera, ca si in cazul
anterior, asupra contului 121 ,, Profit si pierdere se efectueaz pe baza relaiei:
E = Si+I-Sf = 800 + 1.400 1.259,4 = 940,6lei.
Metoda de contabilitate a mrfurilor la pre de vanzare in condiiile oraganizrii
analitice global valorice exemplificata mai sus este aplicabila intr-o economie in care
preul de vanzare s-ar caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelai sortiment de
marfa.
In condiiile de azi ale economiei din Romania, metoda prezint nenumrate
dezavantaje si in plus permite fie inclcarea unor principii contabile, fie denaturarea
situaiei patrimoniale si a rezultatului financiar. In consecina se poate renuna la metoda
global valorica in favoarea metodei cantitativ valorice, pe sortimente de marfa, soluie greu
de optat in condiiile inexistentei unei dotri corespunztoare cu calculatoare a reelei
comerciale.
Pentru exemplificarea metodei de evidenta la pre de vanzare in condiiile
contabilitii analitice cantitativ valorice pe sortimente ( pentru simplificare se ia un singur
sortiment V ), se considera urmtoarele date:
I. Stoc la inceputul perioadei:
- sortimentul V la pre de vanzare 100 u x 5 lei = 500 lei
- marja bruta redusa ( Mr ) 20% 100 lei
- cost de achiziie ( pre de cumprare ) 400 lei
Nota: Pentru simplificare se face abstracie de TVA
II. Operaii in cursul exerciiului:
1) cumprarea de mrfuri: 600 u, sortimentul V
Pc 600 u x 4,5 lei = 270 lei
Mb 25% x 270lei = 67,5 lei
Pv total 337,5 lei
Pv unitar 337,5 lei / 600 u = 562,5 lei/u
371 ,, Mrfuri = % 337,5 lei
401 ,, Furnizori 270 lei
378 ,, Diferente de pre la mrfuri 67,5 lei
2) Vanzare de mrfuri: 800 u, sortimentul V
Pv 800 u x 0,5 lei = 400 lei
Mr 20% = 80 lei
Costul mrfii vandute (Pc) = 320 lei
a) vanzarea mrfurilor ctre clieni
411 ,, Clieni = 707 ,, Venituri din vanzarea marfurilor 400 lei

b) ieirea din gestiune a mrfurilor


% = 371 ,, Mrfuri 400 lei
607 ,, Cheltuieli privind mrfurile 320 lei
378 ,, Diferente de pre la mrfuri 80 lei
3) Cumprri de mrfuri: 400 u, sortimentul V
Pc 400 u x 4,6 lei = 184 lei
Mb 25% x 184 lei = 46 lei
Pv total 230 lei
Pv unitar 230 lei/400 u = 57,5 lei
371 ,, Mrfuri = % 230 lei
401 ,, Furnizori 180 lei
378 ,, Diferente de pre la mrfuri 46lei
4) Vanzare de mrfuri: 900 u, sortimentul V, din care: 200 u din stoc ( atatea au mai rmas
din cele 1.000 u, dup ce s-au vandut, la op.2, 800 u ), 600 u din primul lot intrat
( op.1 ) si se completeaz cu 100 u din urmtorul lot intrat ( op.3 ).
200 u x 0,5 lei = 100 lei
600 u x 5,625 lei = 337,5 lei
100 u x 5,750 lei = 57,5 lei
Pv 495 lei
Mr 20% 99 lei
Costul mrfurilor vandute 396 lei
a) Vanzarea mrfurilor ctre clieni
411 ,, Clieni = 707 ,, Venituri din vanzarea mrfurilor 495 lei
b) Ieirea din gestiune a mrfurilor
% = 371 ,, Mrfuri 495 lei
607 ,, Cheltuieli privind mrfurilor 396 lei
378 ,, Diferente de pre la mrfuri 99 lei
Dup operaiile efectuate, situaia conturilor se prezint astfel:
D 371 ,, Mrfuri C
Si: 1.000 x 0,5 = 500
1) 600 x 5,625 = 337,5
3) 400 x 5,750 = 230
2) 800 x 0,5 = 400
4) 200 x 0,5 = 100
600 x 5,625 = 337,5
100 x 5,750 = 495
TSD 1067,5
SFD 172,5
TSC 895
D 378 ,, Diferente de pre la mrfuri C
2) 80 Si: 100
28
4) 99 1) 67,5
3) 46
TSD 179 TSC: 213,5
SFC: 34,5

Calculul Costului de achiziie ( preul de cumprare ) al mrfurilor in stoc:


- Stoc pre de vanzare 172,5 lei
- marja stoc 20% 34,5 lei
- cost achiziie ( pre de cumprare ) stoc 138 lei
La sfaritul lunii se inchid conturile de venituri si cheltuieli pe seama contului de rezultate.

Bibliografie:
Bazele contabilitatii
Contabilitatea de clasa a X a
Contabilitatea de clasa a XI a
29

S-ar putea să vă placă și