Sunteți pe pagina 1din 11

CIFOZA

GENERALITATI:
Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezinta elementul
anatomic, care joaca un rol deosebit de important in mentinerea
verticalitatii corpului omenesc. Ea are,de asemenea, un important rol
static si dinamic,ca suport fix al segmentelor din jumatatea superioara a
corpului si ca ax mobil al trunchiului si gatului.
Coloana dispune de un mare grad de mobilitate ce intereseaza
articulatiile intervertebrale,avand amplitudine variabila de la o regiune la
alta, pozitiile si miscarile ei fiind asigurate atat de musculatura proprie cat
si de cea a celorlalte segmente ale corpului.
Coloana vertebrala este alcatuita dintr-un numar de 33-34 de
vertebre grupate in 5 regiuni si anume :
-regiunea cervicala (7 vertebre);
-regiunea toracala (12 vertebre);
-regiunea lombara (5 vertebre);
-regiunea sacrata (5 vertebre);
-regiunea coccigiana (4-5 vertebre).
In plan antero-posterior,coloana prezinta patru curburi fiziologice
(lordoza cervicala-cifoza toracala-lordoza lombara si cifoza sacrococcigiana).Aceste curburi au aparut ca o adaptare a omului la pozitia de
ortostatism, astfel :curbura toracala o gasim la nou-nascut; curbura
cervicala apare in urma adaptarii organismului uman la pozitia sezand, iar
cea lombara apare odata cu dobandirea pozitiei ortostatice si a deprinderii
mersului.Tot acum apar si solicitarile asupra coloanei si asupra
musculaturii ce asigura mentinerea ei in pozitie fiziologica.
Coloana vertebrala poate prezenta deformari in plan fontal, sagital
sau combinate.

DEFINIIE SI CLASIFICARE:

Cifoza reprezinta deviaii ale coloanei vertebrale, n plan sagital


(antero-posterior), prin exagerarea curburilor normale ale acesteia, cu
convexitatea curburii orientat posterior.

CLASIFICARE:
1) Dupa LOCALIZARE:
* Cifoza dorsala este o accentuare a curburii fiziologice a coloanei in
regiunea toracala
Este
cea mai frecventa deviatie a coloanei.
* Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza lombara),este o
accentuare a celor doua curburii vertebrale,echilibrate si compensandu-se
reciproc.
* Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara aparuta
prin retroversia bazinului,compensata dorsal.
* Cifoza cervicala reprezinta inversarea curburii lordotice cervicale.
* Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare si este insotita
de infundarea toracelui. Este o cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare
ligamentara si musculara.

2) Dupa ETIOLOGIE:
A. Functionale (nestructurale).Ele sunt deviatii tipice, usoare, cu debut
greu de precizat,cu evolutie lunga si lenta,dar cu prognostic favorabil.In
cazul lor nu se constata modificari morfologice ale coloanei
vertebrale.Cifozele functionale sunt cele mai frecvente deviatii ale
coloanei vertebrale din perioada de crestere. Ele se impart in:

Habituale - de obisnuinta,de deprindere;

De crestere - aparute in urma disproportiei dintre cresterea exagerata


in inaltime si dezvoltarea insuficienta a musculaturii;

Profesionale - exista profesii (ex:munca la birou) care predispun la o


atitudine cifotica;

Compensatorii si cele datorate defectelor unor analizatori (cifoza


miopilor).

Toate acestea sunt usor de corectat (prin exercitii functionale de


extensie),uneori prin simpla indepartare a cauzelor care le-a produs. Daca
nu sunt tratate,ele pot determina modificari anatomice in structura
elementelor coloanei vertebrale si devin patologice.

B. Patologice.Sunt deviatii mai accentuate si mai grave decat cele


functionale, ele fiind insotite intotdeauna de modificari (deseori
ireductibile) ale structurii elementelor coloanei vertebrale.Tratamentul lor
este complex (orthopedic, chirurgical, kinetoterapeutic),el putand avea
rezultate pozitive doar daca se intervine precoce prin inlaturarea cauzei
care le-a produs.Tratamentul acestor cifoze este de lunga durata.
Cifozele patologice sunt grupate astfel:

Congenitale:
platispondilia,
microspondilia;

Post-traumatice: luxatia si fractura vicios consolidata,hernia de


disc,cifoza histerotraumatica,sdr. Kummel-Verneuil;

Infectioase:
tuberculoza
tetanica,osteomielitica;

Distrofice:
epifizita
sau
osteocondrita
vertebrala
(boala
Scheuermann).Este cea mai des intilnita forma de cifoza patologica;

Reumatice (inflamatorii): spondilita anchilozanta,spondilodiscartroze;

Tumorale: mielomul multiplu,metastaze osoase;

Paralitice
(neuromusculare):
atunci
cand
musculatura
regiunii,
paralizia
cerebrala
extrapiramidale;

Endocrine
si
carentiale:
Cushing,rahitismul,osteomalacia;

Cifoza senila: prin involutia ososasa si insuficienta musculara;

Psihotice: in afectiuni psihice depresive;

Cifoze
medicamentoase:
administrarea
indelungata
de
cortizon,insulina,curara,pot determina aparitia fracturilor de coloana
si a cifozei consecutive.

agenezia

osoasa

disului

(morbul

intervertebral,

lui

Pott),cifoza

este
compromisa
infantila,sindroame
osteoporoza,boala

TABLOU CLINIC:
Din punct de vedere clinic,in cazul cifozelor,nu putem vorbi despre o
regula generala in ceea ce priveste simptomatologia acestor deviatii
vertebrale.Asadar,fiecare tip in parte,prezinta atat semne subiective cat si
obiective diferite de ale celorlalte.
Exista totusi cateva simptome si semne obiective pe care le intalnim
in mai multe cazuri si anume :
-

durerea,care apare la nivelul curburii,pe apofizele spinoase ale


vertebrelor.Ea se resimte la palpare,dar mai ales la percutie;
durerea in coloana vertebrala este insotita,intotdeauna,de
contractura muschilor lungi ai spatelui si de o oarecare rigiditate in
miscari;
cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si abdomenului;
frecvent ,se asociaza si cu piciorul plat;
pacientii vor avea umerii cazuti anterior si omoplati *in aripioare*;
agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza tulburari
respiratorii si cardiace.

MUCHII AFECTAI:

Cifoza, de cele mai multe ori apare in zona dorsala. Astfel, in cazul
acesteia, se compenseaza superior prin nclinarea nainte a gtului i
capului, iar inferior prin accentuarea curburii lombare. Omoplaii sunt
ndeprtai de torace(omoplati in aripioare ) prin intinderea muchiului
trapez i a romboizilor i prin scurtarea marelui pectoral. Toracele este
nfundat i umerii adui nainte.

OBIECTIVE:
In functie de tipul cifozei exista trei importante mijloace terapeutice
ce se pot face individual sau combinate:

Kinetoterapia,

Tratamentul ortopedic,

Tratamentul chirurgical.

Kinetoterapia (terapia prin miscare) este deosebit de importanta in


corectarea deviatiilor vertebrale, ea fiind prezenta in toate programele
terapeutice, fie singura, fie asociata cu tratamentul ortopedic sau cu cel
chirurgical.

Tratamentul ortopedic isi propune corectarea sau mentinerea


deviatiei vertebrale
in scopul neutralizarii riscului de agravare a
acesteia,folosindu-se de mijloacele pe care le are la dispozitie si anume:
--Aparate ortopedice pasive,care realizeaza corectia deviatiei
folosind forta de presiune,la nivelul partii convexe a curburii si forta de
tractiune.Corectarea este in general realizata prin aparate gipsate

succesive.Cand se obtine corectia maxima,locul lor este luat de corsetele


ortopedice.In cifoza,aparatul gipsat se aplica in doi timpi: in prima faza
este desfiintata lordoza lombara,iar a doua faza,realizata dupa 24 de
ore,corecteaza cifoza toracala.
--Aparate ortopedice active, cu ajutorul lor corectia se obtine printr-o
autoredresare activa a coloanei.Acestea sunt corsetele ortopedice.Ele sunt
purtate -permanent sau intermitent,in functie de gravitatea curburii.
--Alte metode ortopedice
(tractiunea
continua
in timpul
noptii;electrostimularea musculaturii cu ajutorul unor aparate special
concepute).

Tratament
chirurgical
se
aplica
deviatiilor
(cifozelor)
grave,evolutive,care se agraveaza lent,dar continuu si dupa incetarea
cresterii.
In cazurile grave interventia este precedata de o pregatire prin
elongatie progresiva a coloanei,realizata prin aparate gipsate de
elongatie,elongatii cu halou cranian si gips sau cerc pelvin.
Interventia este urmata de imobilizare in aparat gipsat,apoi de
purtarea unui corset ortopedic timp de 18-24 luni.

Atat tratamentul ortopedic,cat si cel chirurgical sunt insotite de


kinetoterapie,care urmareste asuplizarea coloanei vertebrale,pentru a
usura obtinerea redresarii,precum si mentinerea unei troficitati si a unui
tonus muscular corespunzator.

MIJLOACE DE RECUPERARE:
1. n eznd pe un scaun, spatele drept,
napoi.10 repetri
2. n eznd pe un scaun, spatele drept,
dreapta. 10 repetri
3. n eznd pe un scaun, spatele drept,
dreapta. 10 repetri
4. n eznd pe un scaun, spatele drept,
partea stnga i apoi 10 n sens invers.

ducem capul spre nainte i spre


aplecm capul spre stnga i spre
rsucim capul spre stnga i spre
realizm 10 rotaii ale capului spre

5. n eznd pe un scaun, spatele drept, realizm 10 rotaii de umeri spre


napoi.
6. n eznd pe un scaun sau stnd n picioare, spatele drept, realizm 10
rotaii de brae spre napoi.
7. n eznd pe un scaun, spatele drept, coatele ndoite i trase spre napoi
cu minile la ceaf, aplecm capul spre nainte cu brbia n piept i ducem
coatele spre nainte i apoi tragem de coate spre napoi i privim n sus.
10 repetri
8. n eznd pe un scaun, spatele drept, coatele ndoite i trase spre napoi
cu minile la ceaf, ntindem un bra spre nainte cu palma n sus i ducem
braul ntins spre lateral i urmrim mna cu privirea ( cotul opus rmne
tras spre napoi); revenim cu braul ntins spre nainte, ndoim cotul i
ducem mna la ceaf i apoi se repet spre partea opus. 10 repetri
9. n eznd pe un scaun, spatele drept, coatele ndoite i trase spre napoi
cu minile la ceaf, rsucim trunchiul odata cu ntinderea braelor n
lateral, revenim, dup care facem n sens opus micarea. 10 repetri
10. n eznd pe un scaun, spatele drept, cu braele ntinse nainte la
nivelul pieptului, inem un baston cu minile de capete, ducem braele cu
coatele ntinse pn deasupra capului, urmrind bastonul cu privirea i
revenim.
10 repetri
11. n eznd pe un scaun, spatele drept, cu braele ntinse nainte la
nivelul pieptului, inem un baston cu minile de capete, ducem braele cu
coatele ntinse pn deasupra capului, urmrind bastonul cu privirea, apoi
ndoim braele i ducem bastonul la ceaf i revenim. 10 repetri
12. n eznd pe un scaun, spatele drept, cu braele ntinse nainte la
nivelul pieptului, inem un baston cu minile de capete, ducem bastonul
spre partea stng, cotul stng este ntins i cel drept ndoit n dreptul
pieptului, revenim i realizm n sens opus. 10 repetri
13. n eznd pe un scaun, spatele drept, cu braele ntinse nainte la
nivelul pieptului, inem un baston cu minile de capete, rsucim trunchiul
spre stnga i spre dreapta, ducnd bastonul cu coatele ntinse spre
lateral . 10 repetri
14. n eznd pe un scaun, spatele drept, cu braele ntinse nainte la
nivelul pieptului, inem un baston cu minile de capete, rsucim trunchiul
spre stnga i spre dreapta, ducnd bastonul cu coatele ntinse spre
lateral i oblic sus, urmrind cu privirea mna de sus. 10 repetri
15. n eznd pe scaun cu spatele drept, cu braele ntinse nainte, inem
bastonul vertical de ambele capete cu o mn sus i una jos, realizm
micarea de vslire. 10 repetri
16. n eznd pe un scaun, spatele drept, braele ndoite innd bastonul la
ceaf, ducem bastonul spre partea stng ntinznd cotul stng i apoi
ducem bastonul spre partea dreapt ntinznd cotul drept. 10 repetri

17. n eznd pe un scaun, spatele drept, braele ndoite innd bastonul


cu coatele la spate, aplecm trunchiul spre nainte. 10 repetri
18. n eznd sau stnd n picioare, braele ntinse spre napoi, innd
bastonul de capete la nivelul ezutei. Ducem braele spre napoi (le
deprtm de corp) cu coatele ntinse. Atenie! Trunchiul rmne la
vertical, nu ne aplecm spre nainte. 10 repetri
19. n eznd sau stnd n picioare, braele ntinse spre napoi, innd
bastonul de capete la nivelul ezutei, ndoim coatele i tragem bastonul
sus. Atenie! Trunchiul rmne la vertical, nu ne aplecm spre nainte,
umerii trai spre napoi. 10 repetri
20. n eznd sau stnd n picioare, cu braele ntinse lateral, innd n
mini gantere de 1kg, maxim 2 kg. Se realizeaz cerculee mici spre
napoi. Spatele se menine drept. 10 repetri
21. Stnd n picioare, cu braele pe lng corp, cu/sau fr gantere de 1 kg
n mini, ducem braele prin lateral sus, schimbnd orintarea minii atunci
cnd braele ajung paralele cu solul, micarea se continu pn braele
ajung sus dup care nainte de nceperea coborrii se schimb iar
orientarea miniilor. 10 repetri
22. Stnd n picioare, cu braele pe lng corp, cu/sau fr gantere de 1 kg
n mini, ndoim coatele dup care le ntindem n sus, apoi revenim. 10
repetri
23. Stnd n picioare, cu braele pe lng corp, cu/sau fr gantere de 1 kg
n mini, ducem alternativ cte un bra sus cu cotul ntins. 10 repetri
24. Culcat pe spate, braele ntinse pe lng corp, innd un baston de
capete sau gantere de cte 1 sau 2 kg. Se duc braele cu coatele ntinse
sus pe lng urechi, apoi revenim. Atenie! Dac sunt probleme la nivelul
coloanei lombare exerciiul se face cu ambii genunchi ndoii si cu tlpile
pe sol. 10 repetri
25. Culcat pe spate ( n cazul unei cifoze sau spate cifotic se poate pune
un sculet de nisip sub omoplai), braele ntinse lateral innd gantere de
cte 1 sau 2 kg. Se duc braele cu coatele ntinse sus, apoi revenim.
Atenie! Dac sunt probleme la nivelul coloanei lombare exerciiul se face
cu ambii genunchi ndoii si cu tlpile pe sol. 10 repetri
26. Culcat pe spate, braele ntinse pe lng corp, innd un baston de
capete. Se duce un bra n lateral sus pe lng ureche, n ambele pri.
10 repetri
27. Culcat pe spate, cu un baston inut de capete la nivelul pieptului, se
ntinde braul ntr-o parte i n cealalt. 10 repetri
28. Culcat pe burt, cu braele ntinse spre nainte, innd un baston de
capete, se ridic trunchiul. 10 repetri
29. Culcat pe burt, cu braele ntinse spre nainte, innd un baston de un
capt, se ridic trunchiul prin mutarea minilor pe baston. 10 repetri
30. Din poziie de cvadrupedie, se coboar bazinul pe clcie i se ntind

braele spre nainte, se menine 5 secunde i se revine (ruga


mahomedan).
10 repetri
31. Din poziia de cvadrupedie, se ntind mn-picior opus, abdomenul
fiind uor contractat. 10 repetri
32. Din poziia de cvadrupedie, se duce mna sus prin lateral. 10 repetri
33. n sprijin pe antebrae i pe picioare, se menine spatele drept 5-10
secunde, dup care relaxm. 10 repetri.
34. Atrnat la scara fix, se menine poziia ct mai mult timp posibil.
5 repetri

Hidro-termoterapia - se folosete ca procedur de relaxare


muscular i cretere a metabolismului tisular local prin vasodilataia
cutanat i muscular pe care o produce. Hidro-termoterapia cuprinde
proceduri ce dezvolt o mare cantitate de caldur, folosind ca mijloc
terapeutic apa, sub diferitele sale forme de agregare i la diverse
temperaturi, dar i alte elemente strns legate de aceasta.

Bile de abur complete (sauna) - se execut intr-o camer


suprancalzit de vapori, la diverse temperaturi.. Se mai pot practica i in
dulapuri speciale, orizontale sau verticale.Iniial se pornete de la
temperatura de 38-42 grade C i se urc treptat, pn la 50-55 grade C. n
timpul procedurii se aplic o compres rece pe cap, ceaf sau inim. Baia
se termin cu o procedur de rcire.
Bile de lumin - utilizeaz razele infraroii, n spaii nchise i
sunt proceduri de sudatie-transpiraie. Cele complete se realizeaz
n dulapuri de lemn cu becuri, iar cele pariale, cu ajutorul unor dispozitive
adaptate. Durata bilor este de 15 - 20 de minute, dup care se execut o
procedur de rcire. n tot acest timp, pacientul va purta o compres cu
ap la temperatura camerei, pe frunte. Cldura radiant produs de bile
de lumin este mai penetrant dect cea de abur sau aer cald, iar
transpiraia ncepe mai devreme. Bile de lumin scad tensiunea
arterial prin mecanismul de vasodilataie, produs treptat. Efectele bilor
de lumin sunt: hiperemie i efect analgezic.
Electroterapia - folosete in scop profilactic i curativ curentul electric,
sub diferite forme de aplicare i la intensiti bine stabilite anterior.
Electroterapia are unele aplicaii i n tratamentul deviaiilor cifotice ale
coloanei vertebrale. Principalele roluri ale sale sunt acelea de a reduce
retraciile i contracturile musculare, prin nclzirea profund a regiunii, de

a asupliza musculatura i ligamentele retractate i sclerozate i de a limita


efectele dureroase sau anchilozele din artrozele secundare.
Ionizrile - reprezint procedeele prin care se introduc n organism
diferite substane medicamentoase cu ajutorul curentului electric, care le
transport prin tegument i mucoase.

Masaj - aciunea fiziologic a manevrelor de masaj const n aceea


c, n timpul executrii lor, de la terminaiile nervoase cutanate pornesc
impulsuri spre sistemul nervos central, care mresc excitabilitatea i
mbuntesc starea funcional a scoarei cerebrale.