Sunteți pe pagina 1din 4

COROANA MIXTA METALO-CERAMICA

Prepararea bontului pentru CMMC necesita indepartarea a 2-2,5mm de tesut dentar


dur de pe toate suprafetele dintelui, cu realizarea unui prag cervical lat de aproximativ 1mm
si plasat la 0,5-1mm subgingival.

Macheta componentei metalice


Macheta componentei metalice a CMMC are cateva particularitati:
macroretentiile sunt contrainidicate
suprafata machetei va fi cat mai neteda, fara denivelari si rugozitati, deorece
unghiurile si muchiile contribuie la acumularea de tensiuni in masa ceramica, ceea ce
poate duce la fracturarea acesteia
grosimea scheletului metalic va fi de aprox. 0,3mm
retentiile care rezulta din morfo;ogia scheletului metalic sunt contraindicate,
tranzitia de la metal la ceramica trebuie sa se faca prin suprafete line, convexe
limita marginala metal-ceramica se face in unghi de 90O
jonctiunea metal-ceramica trebuie sa fie plasata la cel putin 1,5mm distanta de
contactele ocluzale
macheta trebuie sa asigure o grosime uniforma materialului ceramic
Pentru a asigura o grosime uniforma stratului ceramic, o conditie esentiala pentru
longevitatea restaurarii, mai inati se modeleaza macheta ca si pentru o coroana de acoperire
metalica, din care ulterior se indeparteaza un strat uniform de ceara, in zonele ce vor fi
acoperite de ceramica.

Aliajele utilizate la turnare pot fi:


nobile, pe baza de Au sau Pd
nenobile, Ti si aliaje, Co-Cr, Ni-Cr
Bazele teoretice ale lagaturii metalo-ceramice
1. Ipoteza legarii mecanice
Presupune realizarea unor retentii pe suprafata scheletului metalic, in care masa
ceramica patrunde si se fixeaza in timpul arderii. La interfata aliaj-ceramica apar forte
mecanice si de compresiune care se formeaza in cursul contractiei la ardere a maselor
ceramice. Din aceasta cauza in ultima perioada se considera retentiile mecanice nu sunt
indicate.
2. Ipoteza legaturilor fizice prin adeziune
Legatura se realizeaza prin forte van der Waals intermoleculare. Aceste forte apar intre
molecule care formeaza un dipol datorita constructiei lor diferite sau intre molecule ai caror
electroni polarizeaza in camp electric formand o configuratie dipol.
3. Ipoteza lagaturii chimice
Acestei legaturi I se datoreaza rezistenta deosebita de la interfata celor doua materiale
heterogene.
Masa ceramica realizeaza o retea cristalina constituita din ioni pozitivi si negativi,
stabila datorita fortelor de atractie a ionilor cu sarcini diferite. Aliajul formeaza o retea
cristalina, atomii fiind legati prin legaturi metalice.
Legatura chimica intre aliaje si ceramica se realizeaza de fapt prin intermediul unui
strat de oxizi format din elementele componente ale aliajelor. aceste elemente difuzeaza
spre suprafata aliajului , iar in timpull arderii masei ceramice, oxizii formati difuzeaza In masa
ceramica topita.
Stratul de oxizi de la suprafata scheletului metalic se realizeaza prin aducerea la
incandescenta a acestuia.

Realizarea componentei fizionomice


Masele ceramice destinate arderii pe aliaje metalice se prepara sub forma de pasta (
rezulatata din amestecul unei pulberi cu un lichid ) si se aplica in straturi succesive pe
scheletul metalic.
Componentele principale ale pulberii
feldspat este substanta de baza, din punct de vedere cantitativ. La
temperaturi inalte se fluidifica bine, omogenizand amestecul. Contribuie decisiv la obtinerea
transluciditatii placajului.
cuart reprezinta masa refractara la temperatura de ardere. Contribuie la
obtinerea luciului maselor ceramice.
caolin are o tripla functie: - amestecat cu apa confera masei ceramice o
stare plastica
conserva forma masei ceramica in timpul
arderii
la temperaturi inalte formeaza cristale
care intra in reactii chimice cu alte componente ale masei ceramice
Adaosuri la pulbere:
fondanti : fosfat de potasiu, carbonat de potasiu si de sodiu, care scad mult
temperatura de topire a masei ceramice
oxizi metalici: ofera posibilitatea colorarii maselor ceramice
Lichidul
Este constituit din apa distilata sau alcool, la care se adauga lianti si coloranti organici.
Depunerea, modelarea si arderea straturilor de mase ceramice
Sortimentele de pulberi se amesteca cu lichidul in godeuri de portelan sau pe placi de
sticla pana la obtinerea unor paste cremoase, care se depun pe scheletul metalic cu ajutorul
pensulalor.
In mod obisnuit, in functie de tipul masei ceramice sunt necesare patru sau cinci arderi
succesive:
arderea grundului ( opaqer )
arderea stratului de baza
arderea de corectie
glazurarea
1. Depunerea si arderea grundului
Rolul stratului opac este:
mascheaza culoarea aliajului
asigura legatura aliaj ceramica
3

confera placajului ceramic cuoarea de baza


Stratul de opac trebuie sa acopere in intregime scheletul metalic, si de obicei este
suficienta o singura arderea pentru aplicarea acestuia.

2. Depunerea, modelarea si arderea straturilor ceramice


Dupa arderea stratului de opac, urmeaza depuneea pastei pentru dentina si smalt. Ele
se depun peste stratul de opac, succesiv, in portii mari, cu ajutorul pensulelor. Pentru a
compensa contractiile din cursul arderilor, coroana se realizeaza supradimensionat.

Dupa ardere se pot observa deficiente ale formei si culorii. In aceasta situatie se pot
face o serie de prelucrari cu ajutorul frezelor, apoi se executa corecturi cu diferite mase
ceramice, dupa care urmeaza o noua ardere. Operatiunea se repeta pana la obtinerea unei
coroane corespunzatoare ca forma si culoare. Operatiunea nu este bine sa se repete de prea
multe ori, deoarece cu cat numarul arderilor este mai mare, cu atat riscul aparitiei fisurilor si
fracturilor in placajul ceramic este mai mare.
3. Glazurarea
Glazurarea se realizeaza prin aplicarea si arderea unui strat superficial de masa
transparente. Scopul acestei operatiuni il constituie crearea peste straturile depuse a unui
strat vitros foarte subtire care sa blocheze absorbtia fluidelor din mediul bucal.
Inainte de glazurare se mai pot face o serie de artificii cromatice.