Sunteți pe pagina 1din 4

Renaterea de apogeu

fig. 1. Bramante. Santa Maria presso San Satiro. Milano

fig. 3. Bramante. Santa Maria Presso San Satiro. Milano

fig. 5. Bramante. Santa Maria delle


Grazie. Milano

fig. 6. Bramante. Santa Maria


delle Grazie. Milano

fig. 2. Bramante. Santa Maria presso San


Satiro. Milano. Exteriorul capelei

fig. 4. Bramante. Santa Maria presso


San Satiro. Milano. Vedere altar

fig.7. Bramante. Santa Maria delle


Grazie. Milano

Renaterea de apogeu

fig. 7. Bramante. Claustrul bisericii Santa Maria della Pace. Roma


Studiul proporiilor edificiului i al rapoartelor ntre elemente

fig. 8. Bramante. Claustrul


bisericii Santa Maria
della Pace. Roma

fig. 9. Bramante. Tempietto. Roma


Proiectul iniial cu amenajarea
claustrului

fig. 10. Bramante. Tempietto. Roma


Situaia actual

fig. 11. Bramante. Tempietto. Roma

Renaterea de apogeu

fig. 12. Bramante. Proiectul pentru Vatican, cu amenajarea curii Belvedere i reconstrucia catedralei San Pietro

fig. 13. Bramante. Curtea Belvedere. Vatican. n partea stng a imaginii se afl, vila lui Inoceniu al VIIIlea iar
n dreapta este reedina papal. Cele dou cldiri sunt unite de dou galerii dezvoltate n lungime, pe o
distan de 300 m. Corpurile de legtur sunt acoperite la acelai nivel dar nlimea lor este variabil,
din cauza denivelrii terenului.

Renaterea de apogeu

fig. 14. Bramante. Curtea Belvedere. Vatican


Seciune prin curtea de jos

fig. 16. Leonardo da Vinci. Studiu pentru


o cldire de tip central

10

fig. 15. Bramante. Curtea Belvedere. Vatican


Arhitecura galeriilor care nchid curtea
reproduce motivul arcului de triumf
care, prin maiestate i plasticitate,
creaz un cadru monumental

fig. 17. Bramante. Planul catedralei San Pietro. Roma


Soluia lui Bramante pentru aceast cldire a fost
influenat, fr discuie, de studiile lui da Vinci.
Compoziia are la baz principiul adiionrii i al
subordonrii. Spaiul principal, o cruce cu brae
egale, este nconjurat de spaii secundare, care
preiau planul n cruce greac.