UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
IAI

PROIECT LA DISCIPLINA
Managementul i planificarea
afacerilor

ndrumtor :
Moraru Radu

Student :
CPN GEORGETA

IAI - 2012

1. Sinteza Planului de Afaceri

1.1. Istoricul firmei si activitatea curenta
Societatea Ferma165 SRL si-a inceput activitatea in anul 2009 cu un capital social de 200
RON (echivalentul a 47,6 EUR1). Tipul activitatii principale este cresterea pasarilor. Capitalul
social este impartit in 2 parti sociale cu valoarea de 100 RON fiecare si este reprezentat de
aport in numerar si in natura (terenul pentru constructia fermei).

1.2. Conceptul si oportunitatea afacerii

Afacerea este considerata o oportunitate pe piata locala, prin caracterul specializat. Fiind o
ferma de crestere doar a puilor pentru carne, isi va concentra activitatea pentru optimizarea
productiei si pentru a valorifica un potential calitativ ridicat. Conceptul afacerii este de a
populariza pasarile de rasa in vederea devoltarii patrimoniului genetic n Romania cu rase
pure, de calitate. Piata la nivel national este dominata de 4 mari jucatori in acest domeniu, dar
scopul Ferma165 SRL este de a promova productia regionala (zona Bucuresti) de pui hraniti
ecologic.

1.3. Descrierea produselor

Carnea puilor broiler este considerata carne de calitate superioara, dietetica, ce se
caracterizeaza prin finete, suculenta, fragezime, gust si aroma deosebita a preparatelor
culinare, cantitate redusa de grasime.
Puii pentru carne au o viteza de crestere, se imbraca repede cu penaj, consumul specific este
redus, au pielea neteda, elastica, iar cartilajele sunt moi. Culoarea pielii va fi alba, dupa
cerintele pietei. Broilerul se valorifica la varsta de 8-9 saptamani, la o greutate de 14001500g.

1.4. Piata
Cresterea puilor de carne a cunoscut in tara
noastra in ultima perioada, transformari
radicale, devenind o ramura productiva si cu pondere insemnata, cu pronuntat caracter
industrial. Acest fapt este determinat atat de posibilitatea inmultirii lor rapide, cat si de
eficienta sporita, prin obtinerea unor productii mari de carne, cu mare rentabilitate. Puiul de
carne asigura realizarea a 100 tone carne pasare anual, pe o hala obisnuita de 5643m, cu un
consum specific de 2-2,5 kg nutret combinat pe kg spor.

1.5. Echipa manageriala

Conducerea fermei este asigurata de cei doi asociati fondatori, cu rol activ in societate,
ocupand posturile de Director de Productie si Director Comercial. Cei doi formeaza o echipa
atat prin calitatile comune (capacitati organizatorice, abilitati de lider, spirit practic), cat si
prin aptitudinile complementare pe care le poseda:
Asociat 1
Asociat 2
1

S-a considerat valoarea de referinta 1 EURO = 4,2 RON

Cei doi vor avea in subordine 25 angajati permanenti si 6 colaboratori sezonieri.

1.6. Solicitarile financiare

Pentru dezvoltarea activitatii, Ferma165 SRL si-a propus valorificarea terenului (4,5ha)
aportat de cei 2 asociati, prin construirea a 6 hale pentru cresterea broilerilor, a unui depozit si
a unui sediu pentru birouri.
Acest proiect necesita o suma initiala de ... EUR, detaliata in cadrul planului financiar.
Aceasta suma include:
- constructia halelor (inclusiv sistemul de izolatie):
- amenajarea adaposturilor (tarcuri):
- sistem de incalzire:
- sistem de ventilatie:
- sistem de hranire (inclusiv silozurile pentru furaje):
- sistem de supraveghere video:
- sistem de iluminare:
- constructia cladirii de birouri:
Pentru obtinerea acestei sume se are in vedere contributia financiara a unui investitor, implicat
pasiv in desfasurarea activitatii firmei.
Profitul mediu lunar estimat pentru primul an de activitate este in jur de ... EURO.
Cu aceste valori medii ale profitului, investitia se va recupera in minim ... luni, respectiv la
inceputul celui de-al .... an de la infiintare.
De asemenea, se estimeaza o crestere a veniturilor (incepand cu al doilea an de functionare)
cu ... % anual.
Investitorii interesati sa finanteze afacerea de fata urmeaza sa beneficieze de 30% cota parte
din noul capital social in urma investitiei.
Posibilitatile de parasire a afacerii disponibile pentru un potential investitor vor fi stabilite de
comun acord in momentul investirii fondurilor.

2. Descrierea Afacerii
2.1. Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii
Ferma165 SRL va avea ca obiect de activitate cresterea pasarilor (pentru carne), CAEN
A0147. Ferma urmeaza sa isi desfasoare activitatea pe terenul de 4,5ha detinut de cei doi
fondatori, in zona Ilfov (Clinceni, la 7km de Bucuresti).
Misiunea companiei este aceea de a valorifica potentialul productiei locale de broileri, rasa
pura, pentru a oferi consumatorilor produse cu valoare superioara .
De asemenea, valorile care stau la baza afacerii sunt calitatea si depasirea asteptarilor
clientilor.
Obiectiv general : Asigurarea productiei de pui pentru carne in 5 zone cheie ale judetului
Ilfov.
Obiective calitative :
- dezvoltarea unei imagini favorabile pe piata distribuitorilor zonali de carne de pasare;
pozitionarea in mintea potentialilor clienti (intermediari) ca ferma de la care se poate
obtine cel mai simplu carne sanatoasa de pui;
- crearea unor relatii cu furnizorii si distribuitorii bazate pe incredere si profesionalism;

- consolidarea imaginii pe piata prin promotii si campanii de fidelizare;

- cresterea gradului de loialitate al clientilor (intermediari) fata de produsele oferite;
- specializarea exclusiv pe zootehnia ecologica;
Obiective cantitative :
- dezvoltarea unui portofoliu de minim 5 clienti (distribuitori);
- atingerea unei cifre de afaceri de cel putin 1500000 euro;
-

atingerea unei cifre de afaceri de... euro;

amortizarea investitiei initiale in ... luni de la infiintare;
cresterea profitabilitatii productiei de legume cu ...%;

- extinderea portofoliului de clienti (intermediari) cu 30%;

- investitia a 80% din profitul obtinut in actualizarea tehnologiilor;
Realizarea obiectivelor propuse se va baza pe un sistem bine organizat al productiei si o
strategie de distributie flexibila si avantajoasa reciproc. De asemenea, unul din mijloacele de
obtinere a succesului pe piata se intentioneaza a fi o importanta investitie in mijloacele de
promovare in randul intermediarilor.

2.2. Descrierea afacerii

Societatea Ferma165 SRL, persoana juridica romana, a fost infiintata pe data de....., avand ca
obiect principal de activitate cresterea pasarilor.
Tip de activitate desfasurat: productia de pui pentru carne.
Societatea este inregistrata la Registrul Comertului sub nr. si isi are sediul in...
In prezent, capitalul social al firmei este de 200 lei, fiind compus din 2 parti sociale cu valoare
unitara de 100 lei.
Actionariatul firmei este format din..... cu ... parti sociale si din..... cu .... parti sociale.
Stadiul de viata economica al domeniului de activitate al afacerii: perioada de lansare pe piata.
Produsele ce urmeaza a fi obtinute de Ferma165 SRL: pui de rasa pura pentru abatorizare.
Numarul de salariati ai firmei: 25.
Resursele firmei : materiale, financiare, umane, cum vor fi descrise detaliat in capitolele ce
urmeaza.
Tendinta vanzarilor firmei se previzioneaza a fi ascendenta.
Personalul va fi atent recrutat in functie de calificare, experienta si atitudine.
Capital propriu: fondurile investite initial la momentul constituirii (imprumuturi nu exista in
momentul de fata) si terenul pe care se va desfasura activitatea.
Aportul asociatilor: numerar, natura.
Fondatorii sunt reprezentati de 2 asociati cu experienta in domeniu, care vor avea un rol activ
in desfasurarea activitatii firmei.

Tabel 1: Descrierea fondatorilor agentiei

4

Asociat 1
Studii

Asociat 2

Domeniul agronomic

Domeniul economic (logistica si

economie agroalimentara)
Manager zonal de produs (preparate din
carne, 3 ani)
Director de productie (abator, 3 ani) Director de vanzari (utilaje agricole, 2
Experienta Inginer agronom (ferma zootehnica ani)
Coordonator logistica (ferma de pasari,
mixa, 5 ani)
1 an)
Director de productie va coordona Director comercial va coordona
Rol in
operatorii agronomi responsabili de
agentii de vanzari si responsabilii de
firma
hale, operatorii de siloz, inginerii
activitati logistice.
zootehnici si tehnicienii fermei.
Abilitatea de coordonare a echipelor Viziune in ansamblu, abilitati de
Puncte tari de operatori.
planificare, negociere.
Intelegerea procesului de crestere a
pasarilor.

2.3. Descrierea produselor

a) Descrierea fizica
Productia de carne obtinuta de ferma Ferma165 SRL va avea ca atuuri o capacitate mare de
productie (120000 capete / serie), un sistem de nutritie a pasarilor ecologic pentru o calitate
superioara si un sistem de distributie foarte riguros planificat. Productia se va baza in
principal pe cresterea broilerilor de rasa pura in vederea valorificarii carnii acestora.
Dintre rasele folosite pentru producerea broilerilor, ferma va creste pui rezultati din:
Plymouth-Rock, varietatea alba - ca linie materna si Cornish alb ca linie paterna, datorita
celor mai bune rezultate pe plan mondial si in tara noastra.

b) Utilitatea ofertei si interesul pietei

Infiintarea fermei se bazeaza pe interesul pietei tinta fata de carnea proaspata de pui obtinuta
printr-o nutritie sanatoasa si atent supravegheta. Caracteristicile unice ale afacerii de fata
constau in mixul inovativ de productie (planul de productie traditional, combinat cu un sistem
de nutritie ecologic). In Romania exista in acest moment 4 jucatori mari la nivel national in
industria productiei de carne de pui, dar la nivel zonal, unde urmeaza a se dezvolta afacerea,
piata este fragmentata. Cele mai multe ferme de pui sunt specializate pe metode traditionale
de crestere a puilor si un procent de 1% se ocupa cu cresterea puilor in mod ecologic. Un
avantaj al fermei este acela ca va combina cele doua metode pentru a obtine rase pure de o
calitate superioara si importanta va fi investitia in sistemul de hranire si nutrienti.

c) Gradul de dezvoltare
In prezent, ferma este in etapa lansarii pe piata, avand planul de productie stabilit si necesarul
de echipamente planificat. Pentru demararea afacerii se va opta pentru un sistem de productie
in etapa de popularizare si depopularizare a adaposturilor, fiind necesare contractarea unei
companii furnizoare de pui de o zi, respectiv un abator pentru finalizarea productiei.
Schema urmatoare arata pe larg procesul de productie:

2.4. Tehnologia actuala si pozitionarea produsului pe piata

Tehnologia de crestere a puilor pentru carne se va desfasura in hale cu o capacitate productiva
de 120000 de capete/ serie.
Tehnologia cresterii puilor pentru carne se va realiza pe asternut permanent, pe formatiuni de
hale, in vederea aplicarii principiului popularii si depopularii totale.
Adaposturile vor fi reprenzetate prin hale fara ferestre, avand dimensiunile de 71m lungime si
41m latime, cu suprafata utila de 2600mp.
Se vor amplasa in formatiuni de doua randuri, cu distanta de 35 m intre randuri si 13 m intre
adaposturi.
Halele sunt etanse pentru a evita patrunderea in interior a pasarilor salbatice si a rozatoarelor.
La intrarea in adapost exista o tavita dezinfectoare pentru dezinfectia incaltamintei si un
sistem de spalare si dezinfectie a mainilor ingrijitorilor.
Dupa instalarea asternutului se vor forma tarcurile, in care se aseaza tavitele de furaje si
adapatorile manuale. Cu 24 ore inaite de populare se verifica fuctionalitatea instalatiilor, se
incalzeste adapostul, se asigura furajul si apa.
Puii de o zi vor fi transportati de la statia de incubatie imediat dupa terminarea ecloziunii,
uscarii pufului si sortarii in cutii speciale din carton sau din material plastic.
Transportul se face cu mijloace speciale, dupa o verificare prealabila a conditiilor de
microclimat (temperatura).
Demarajul puilor pentru carne se face in spatii reduse, echipate cu eleveuze si utilaj pentru
hranire si adapare.Tarcul, confectionat fin PFL, trebuie sa aiba o forma circulara si se
monteaza la o distanta cuprinsa intre 0,6-1m de la marginea eleveuzei.O hala este populata cu
circa 20000 pui.
La introducerea puilor, temperatura sub eleveuze va trebui sa ajunga la 34-35C, iar in mediul
ambiant la 25-26C. Apa va fi pusa cu 2-3 ora inaintea sosirii puilor. Furajul se administreaza
o data cu introducerea puilor, pentru a fi proaspat. Regimul de lumina este de 23 ore pe
intreaga perioada de crestere.
In primele 3 zile se aplica tratamentul antistres.Vaccinarea antipseudopestoasa se deruleaza pe
perioadele 8-10, 23-24 si 48-50 zile, cu vaccine La Sota (apa, aerosoli, conjunctival). Ultima
vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de livrare. La fiecare vaccinare se intervine
antistresant cu Stresol 10 g +2ml colina la 10 litri apa.
Alimentarea cu apa a fermei se va face de la reteaua publica de apa, iar tratarea
antimicrobiana se va realiza conform regulilor de igiena in vigoare.
6

Echipamente
a) generator curent:
b) sistem de hranire:
c) silozuri:
d) transportor furaje:
e) sistem de adapare:
f) sistem de ventilatie:
In interiorul halelor vor fi prezente sisteme de ventilatie care sa asigure confortul broilerilor.
Avantajele utilizarii acesor sisteme in cadrul fermei sunt urmatoarele:
- reglarea fluxului de aer-automat;
- pre-incalzire a aerului rece care intra din exterior;
- distribuire a aerului in orice conditii;
- indepartarea continua a poluantilor din zona pasarilor;
- nu exista stratificare a caldurii - de aici reducerea semnificativa a costurilor de incalzire;
- distributie verticala a aerului pentru o racire eficienta, in special pe timpul verii;
- confortul total al pasarilor si distribuirea lor egala pe toata suprafata halei.
g)
h)
i)
j)
k)
l)
m)

set de filtrare si dozator de medicamente:

computer de control:
sistem de incalzire prin radiatie:
sistem iluminare:
sistem de cantarire:
eleveza:
tarcuri:

Conditii interne de mediu

a) Temperatura
Temperatura sub eleveza: 35 grade C in primele 3 zile, dupa care se reduce cu un grad pana in
ziua 12; pe urma se reduce cu un grad C pe saptamana.
b) Umiditatea
Umiditatea trebuie sa fie mai scazuta in prima perioada de viata si mai mare in a doua
perioada de crestere. Vor fi evitate atat umiditati prea mari, cat si umiditati prea scazute (sub
60% in primele saptamani si peste 60% in ultimele saptamani).
c) Curentii de aer
La temperaturile situate in zona confortului termic, curentii de aer nu influenteaza negative
sanatatea puilor. Se va actiona cu precautie in cazul temperaturilor mai scazute.
d) Factorii chimici ai microclimatului
Concentratia amoniacului nu va sa depasi 0,02%. Hidrogenul sulfurat va fi admis in
concentratie de 0,01%, iar bioxidul de carbon in concentratie de 0,5-0,6%.
e) Iluminatul
Indicele de lumina pentru halele fara ferestre ce urmeaza a fi construite (iluminarea se face
numai cu ajutorul luminii artificiale), reprezinta intensitatea luminii raportata la unitatea de
suprafata.
Mentinerea luminii aprinse toata noaptea se va evita, nefiind economica si nici urmata de o
sporire a productiei; aceasta pentru ca pasarile au nevoie de odihna, de care nu se pot bucura
atunci cand lumina este aprinsa tot timpul.
7

Iluminarea brusca consta in expunerea pasarilor la o lumina de mare intensitate, pe perioade

foarte scurte, prin utilizatea unor lampi de 1000-1500W, care se aprind de 3-4 ori pe noapte,
timp de 20-30 secunde.
f) Ventilatia
Ventilatia conditioneaza in masura hotaratoare posibilitatea cresterii pasarilor in spatii inchise.
Fiind vorba de adaposturi fara ferestre si cu o latime de peste 10m, ventilatia fermei va fi
realizata prin intermediul electroventilatoarelor.
Vor fi acceptate urmatoarele limite in ceea ce priveste viteza de circulatie a aerului in
interiorul halelor:
-la nivelul pasarilor 0,2-0,3m/sec;
-la nivelul orificiilor de admisie si evacuare, 1m/sec cel mult.
Necesarul de aer al pasarilor este in sransa legatura cu varsta (deci cu greutatea corporala).
Temperatura, ventilatia si lumina trebuie controlate de termostate si ceasuri programatoare.
g) Concentatia amoniacului: maxim 0,2 la mie.

Materiale de constructii
Se vor folosi peretii de caramida.
Izolatia va fi asigurata pentru a reduce cheltuielile necesitate de sistemul de incalzire a
adapostului (iarna) si de racire a lui (vara). Deoarece schimburile de aer se fac la nivelul
peretilor si acoperisului, acestea sunt sunt de obicei locurile importante pe unde se pierde
caldura in timpul iernii si pe unde patrunde in timpul verii. De aceea se va investi intr-un
sistem bun de izolatie.
Pentru a reduce cantitatea de caldura care intra in timpul verii prin acoperis se va avea in
vedere ca acesta sa fie impregnat cu un amestec format dintr-o solultie de 600kg clorura de
Ca, 900 g Cu, 34,5 kg clorura de Na, 6 l melasa pentru 3000 m, asigurandu-se in felul acesta
o suprafata care refracta razele solare, ceea ce scade temperatura in interiorul halei cu cca. 5-6
C.
Ca material izolator se va achizitiona polistiren espandat.
Izolatia plafonului va fi mai exigenta, deoarece halele vor fi construite fara pod. In interior,
plafonul va fi protejat printr-un strat de vopsea, cu o buna valoare izolatoare.

1.6. Planul de productie

Ferma va avea ca obiect de activitate etapa de crestere a broilerilor din procesul complet de
productie. Activitatile ce tin de tineret de reproductie-parinti din rase grele, gaini de
reproductie-parinti din rase grele, statia de incubatie si ulterior cresterii, abatorizarea, vor fi
externalizate catre firme specializate. De asemenea, pe parcursul dezvoltarii afacerii, ferma va
actiona in directia crearii unei retele comerciale proprii.
Pentru integrarea procesului de productie in cazul prezentei afaceri sunt obligatorii umatoarele
princiii tehnologice:
- popularea si depupularea totala(totul plin,totul gol) trebuie sa se faca in hale;
- ciclulde productie pentru fiecare serie populata sa fie de 11 saptamani, din care 8
saptamani pentru crestere si 3 saptamani de pauza, necesara pentru executarea lucrarilor de
depopulare, curatenie, dezinfectie si odihna halelor.
Fiecare hala este populata din 11 in 11 saptamani, revenind in medie cate 4 serii de pui
crescuti anual.
Indeplinirea acestor deziderate permite o activitate industriala continua, in care toate
capacitatile de productie sunt folosite in mod rational si in acelasi timp, iar productia de carne
poate aproviziona continuu si in mod ritmic populatia urbana.

17 pui / mp;

5 % pierderi prin mortalitati;

16,1 pui / mp livrati la 8 saptamani;

1,6 kg greutatea medie a puilor;

25.8 kg greutatea in viu a puilor / mp / ciclu;

4,7 cicluri / an;

121 kg greutatea in viu a puilor / mp / an;

Ciclul de
productie
1
2
3
4

1-8
(ianfeb)
X

9-11
(mar
)
X

12-19
(marmai)
X

20-22
(mai)

Saptamana
23-30 31-33
(iun(aug)
iul)

34-41
(augoct)

42-44
(oct)

X
X

X
X

Legenda:
X Populare
X Depopulare

45-52
Planificare,
negociere
de noi
contracte,
reparatii

Procesul de productie pentru o

serie
Pregatirea tarcurilor
Verificarea instalatiilor,
pregatirea adaposturilor
Popularea
Vaccinarea antipseudopestoasa
Depopularea
Dezinfectie, curatenie

Saptamana
5 6 7 8

10 11

X
X
X X X X X X X X
X
X
X X

X
X

Durata
medie
(zile)
7
7
42
14
21
7

La populare, pui se introduc in tarcuri dotate cu cate o eleveza fiecare, utilajul de hranire si de
adapare pentru prima perioda de viata. Tarcul este confectionat din PFL, are forma circulara si
se monteaza la 1m de marginea elevezei. In interioar se afla stratul de asternut de 10 cm
grosime (coji de floarea soarelui, orez, paie, talas, etc). In fiecare tarc se introduc 800 - 1000
de pui, cate o adapatoare si o hranitoare la 100 de pui, care se amplaseaza circular langa
marginea elevezei Temperatura sub eleveza la introducerea puilor trebuie sa fie de 34 - 35
grade C, iar in hala 25 - 26 grade C.
La varsta de 4 zile se largeste tarcul, iar la o saptamana puii trebuie obisnuiti sa consume apa
si hrana din utilajele automate astfel ca la 14 zile sa poata fi demontate tarcurile si utilajele
folosite in primele 7 zile.
Hranirea puilor pentru carne
La puii pentru carne si, in general, la tineretul avicol nu se pot fixa cerinte zilnice energetice,
deoarece puii isi schimba in permanenta varsta, greutatea corporala si cerintele zilnice. De
aceea normele de consum nu sunt date pe zi, ci in corelare cu nivelul proteic al retetelor.
In structura medie a furajelor combinate din materii prime, se vor regasi componente bio,
dupa cum urmeaza:

Perioada
0-4 saptamani
4-8 saptamani

Procent proteina bruta

22,8
22,2

10

In urma acestui plan de productie se estimeaza o productie totala de 720 tone/ an.
Procesul productiei este format din componente realizate de firma, cu subcontactari ale unor
activitati ca procesul de incubatie si abatorizarea.
Investitia va necesita un teren total de aprx. 4,5ha, alocati astfel (Anexa X):
- 6 hale x 3330mp: 2ha;
- Cladire de birouri 1600mp;
- Depozit: 900mp;
- Spatiu exterior pentru silozuri si zona logistica: 2,25ha.
Acest teren este detinut de fondatorii afacerii.
Ca tip de echipamente sunt cele descrise la partea de tehnologii si se vor concretiza in:
- generator curent;
- sistem de hranire;
- silozuri;
- transportor furaje;
- sistem de adapare;
- sistem de ventilatie;
- set de filtrare si dozator de medicamente;
- computer de control;
- sistem de incalzire prin radiatie;
- sistem iluminare;
- sistem de cantarire;
- eleveza;
- tarcuri.
Necesitatile de depozitare vor fi asigurate de 6 silozuri in cazul furajelor si de un depozit
pentru echipamente tehnologice. Pentru carnea de pui produsa nu este nevoie de un spatiu de
depozitare, deoarece aceasta va fi transportata catre abatorul contractat in perioada depopularii.
Stocurile de furaje, precum si productia efectiva a fermei se va controla prin rapoarte zilnice si
evidente in baza de date.

2.5. Descrierea mediului legislativ in care va opera afacerea

Ferma isi va desfasura activitatea tinand cont de reglementarile aferente acestui domeniu.
Din acest motiv, suprafata de productie se va afla in mediul rural, iar distanta fata de ultima
locuinta va fi de minim 1000m.
Deasemeni trebuie sa tii cont de distantele pana la prima locuinta care trebuie sa fie de 1000
m.
Aprobarile necesare demararii afacerii sunt:
avizul de amplasament;

avize si acorduri pentru accesul la utilitati precum apa, curenta, energia electrica, sursa
de incalzire;

avizul unitatii de pompieri;

avizul comandantului de Protectie Civila, al Inspectoratului pentru Sanatatea Medie.

11

Toate aceste avize vor fi inscrise in Certificatul de Urbanism solicitat de fondatori de la

Administratia Publica Locala.
De asemenea dupa realizarea adaposturilor, instalatiilor si a celorlate constructii din ferma,
pentru a fi data in functiune, actionarii se vor adresa Directiei Sanitar Veterinara si pentru
Siguranta Alimentara, cat si Directiei Judetene de Sanatate Publica, care vor verifica daca
noua constructie respecta normele si regulamentele specifice si daca instalatiile functioneaza
la parametrii proiectati. In urma acestor verificari DSVSA, va elibera avizul sanitar veterinar
si pentru siguranta alimentara, in conformitate cu ordinul 139/2005, publicat in Monitorul
Oficial Nr 107 bis /2 februarie 2005.
Distantele dintre diferitele unitati zootehnice trebuie sa asigure prevenirea transmiterii bolilor
prin curentii de aer si insectele vectoare. Sunt stabilite oficial urmatoarele distante minime:
100 m - intre fermele cu pui de carne; 1 500 m - ntre fermele avicole i abatorul de psri;
100 - 200 m - ntre unitile cu animale de blan i celelalte uniti zootehnice; 1 500 m - ntre
fermele de porci/psri de reproducie i celelalte ferme zootehnice.

3. Planul de Marketing
Fundamentarea actiunilor firmei porneste de la urmatoarele premise si anume: firma va fi
orientata in permanenta catre clienti si catre piata. Intreaga activitate si intreg personalul vor fi
canalizate in directia satisfacerii cererii clientilor intermediari si finali.
Planul de marketing este un instrument de baza in coordonarea activitatii ...si pe baza acestuia
se vor lua decizii care influenteaza directia in care se indreapta activitatea fermei, pentru a-si
atinge obiectivele propuse. In acest sens exista o structura bine definita a actiunilor care fac
obiectul programului de promovare, precum si o repartizare orientata spre eficienta a resurselor
umane, materiale si financiare.

3.1. Descrierea Pietei

Datele UNCPR2 arata ca in 2008 piata carnii de pui (incluzand carnea procesata) a ajuns la
700-800 de milioane de euro, cu 20-25% mai mult decat in 2007.
Productia de carne a fost de 66831 tone, in luna iulie 2009, fata de luna precedenta, in scadere
cu 5987 tone fata de luna precedenta. In comparatie cu aceeasi luna a anului 2008, numarul
animalelor sacrificate a scazut la bovine (de la 99.000 la 76000), ovine si caprine (de la
274.000 la 23 1.000) si a crescut la porcine (de la 293000 la 300000) si pasari (de la 17277 la
18674).
Comparand luna iulie 2009 cu iulie 2008, specialistii INS3 au constatat ca
numarul total al pasarilor sacrificate a crescut, cu 8,1%, iar greutatea in carcasa a acestora a
scazut, cu 4,9%. In unitatile industriale specializate s-au inregistrat cresteri la numarul
pasarilor sacrificate si la greutatea in carcasa a acestora, cu 13,5%, respectiv cu 8,2%.
Piata interna de carne se ridica la aproximativ 1 miliard de euro, principalii jucatori fiind:
Transavia,
Agricola
Bacau,
Agrisol,
Avicola
Calarasi.

2
3

Uniunea Nationala a Crescatorilor de Pasari

Institutul National de Statistica

12

3.2. Segmentul tinta

Mai jos sunt detaliate informatii cu privire la clientii vizati, caracteristicile lor comune,
precum si modul in care privesc acestia principalul beneficiu al ofertei ...:
...
Pe termen lung, se urmareste mentinerea si fidelizarea acestor clienti si in acelasi timp
atragerea de noi firme interesate de ..., lucru care va implica si un consum mai mare de
resurse umane, financiare si materiale.

3.3. Concurenta
a) Gradul de concurenta
Concurenta este una puternica la nivel de industrie si se remarca urmatoarele categorii de
concurenti directi:
- principalele companii cu distributie la nivel national (Transavia, Agricola Bacau, Agrisol,
Avicola Calarasi);
- micii producatori de broileri din zona Bucurestiului;
- fermele de pui (de carne) care folosesc tehnologia de crestere a puilor in baterii.
Transavia
Producatorul de carne de pasare Transavia a inregistrat in primele cinci luni ale acestui an o
crestere a vanzarilor de circa 20% fata de acceasi perioada a anului trecut, pe fondul majorarii
productiei, in urma prelurii Avicola Brasov, si al demararii exporturilor in urm cu o luna si
jumatate.
Dup o cifra de afaceri de 95 milioane de euro in 2008 si un profit de 4,4 mil. euro, estimarile
pentru 2009 vizeaza o marja de crestere minima de 35%.
Agricola Bacau
Agricola Bacau deine o cot de 16% din productia de carne de pasare realizata de unitatile
specializate din Romania, respectiv o cota de piata de 10% si o notorietate asistat de 78% in
randul consumatorilor. Compania comercializeaza 100 tone de carne si produse din carne si
peste 300 de mii de oua in fiecare zi.
Estimeaza pentru 2009 afaceri de 253 milioane de lei, dupa ce, in 2008, compania a
inregistrat afaceri in valoare de aproape 270 milioane lei.
Al doilea loc din top, fostul lider, Agricola Bacau, ar putea fi amenintat de grupul libanez
Agroli, care planuieste investitii in abator, ferme greenfield si magazine de aproape 40 de
milioane de euro in urmatorii doi ani.
Agrisol International
In 2007 a obtinut un profit net de 12,7 mil. lei, circa 3,8 mil. euro, in scadere cu 65% fata de
rezultatul net obtinut in urma cu doi ani.
Avicola Calarasi
Compania a inregistrat in 2008 pierderi de 5,5 mil. lei (1,5 mil. euro), de peste doua ori mai
mari
fata
de
rezultatul
negativ
din
anul
anterior.
Pe de alta parte, cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut cu 15,6%, pana la 114,9 mil.
lei (31,2 mil. euro).
O sursa prezenta de concurenta o constituie si restul pietei de profil care este foarte
fragmentata, mai ales producatorii care cresc pui pentru carne in baterii. Cresterea puilor
13

pentru carne in baterii este o tehnologie mai recenta, dar se aplica pe scara din ce in ce mai
larga in tara noastra. Se considera o tehnologie superioara prin urmatoarele avantaje:
-venituri suplimentare datorita cresterii numarului de capete pe unitatea de suprafata,
marirea numarului de serii pe an, lipsa asternutului;
-controlul mai eficient al unor boli (coccidioza);
-valorificarea mai buna a furajelor, ca urmare a miscarii limitate a puilor;
-productivitatea muncii mult marita.
Ca dezavantaj este incidenta deprecierii carcaselor, respectiv bursitele sternului si
hematoamele subcutanate.
Concurenta indirecta este reprezentata de:
- ferme de alte tipuri de carne (porcine, bovine, ovine) ;
- producatorii individuali de carne de pasare (gospodariile) ;
- companiile cu activitatea bazata pe productia de alimente vegetale, ca substituienti ai
carnii in general.

b) Surse de concurenta viitoare

Fermele avicole ecologice sunt considerate principale surse de concurenta viitoare, deoarece
pe termen lung, populatia Romaniei va acorda o mai mare atentie produselor bio certifcate. In
prezent, industria alimentatiei bio este foarte slab reprezentata in tara noastra, dar pe termen
lung are perspective multiple de dezvoltare, datorita tendintelor globale. In acest sens, ...
urmareste deschiderea unei linii de productie bio in urmatorii ani.

c) Bariere de intrare pe piata

3.4. Strategia de marketing

b) Obiective de marketing si abordare strategica generala

Pentru primul an de activitate, ...isi propune urmatoarele obiective:
Calitative:
...
Cantitative:
...
Strategia de vanzari ...
Ca metoda de vanzare se intentioneaza a se aborda ...
Tehnica de vanzare ce urmeaza a fi implementata se va concretiza prin ...
Prin aceasta metoda se urmareste atat crearea unui portofoliu, cat si crearea unei imagine
profesioniste pe piata, iar companiilor sa le fie cunoscut ulterior numele ...

a) Politica de pret
... Ca obiective ale politicii de pret sunt urmatoarele:
- Confruntarea concurentei prin preturi competitive;
- Crearea unei imagini in randul clientilor de practicare a unui pret corect,
indicator al calitatii serviciilor oferite;

14

- Obtinerea unui profit minim dupa primul an de 10 000 euro;

- Asigurarea unei valori medii/ contract incheiat de 10 000 euro;
- Obtinerea unei rate de 6-9% de recuperare a investitiilor in primul an.
Fiind o afacere la momentul de intrare pe aceasta piata, strategia de pret va fi una de
penetrare, bazata pe diminuarea costurilor unitare prin cresterea volumului productiei. De
asemenea,pentru inceput se urmareste o aliniere la preturile concurentei. Dupa o perioada in
care serviciile vor atinge o stabilitate pe piata, pretul isi va permite sa le depaseasca pe cele
ale concurentei, bazandu-se pe o imagine diferentiata a serviciilor.
In Anexa ...sunt atasate liste cu preturi orientative pentru serviciile oferite de ...pentru primul
an de activitate.

b) Promovarea si relatiile publice

c) Analiza amplasamentului si amenajarile necesare
d) Feedback-ul din partea clientilor
Feedback-ul din partea clientilor va juca un rol important atat pe termen scurt, pentru
gestionarea eficienta a sugestiilor/ reclamatiilor, cat si pe termen lung, deoarece cu timpul se
va incepe actiunea de fidelizare a clientilor existenti. Va exista o baza de date in acest sens in
cadrul ...si abordarea clientilor va fi una directa, concentrata pe imbunatatirea ofertei de
servicii.
De asemenea, orice contract incheiat va fi urmat de un formular de feedback din partea
clientilor.

4. Planul operational

15

4.1. Forta de vanzare

Forta de vanzare va fi reprezentata de personalul ...
Metodele de vanzare vor fi ...
Ca targeturi si criterii de evaluare a activitatii de vanzari a ...sunt fixate urmatoarele, pentru
fiecare agent ...:
Numar clienti potentiali contactati/ zi: ...
Numar companii in baza de newsletter a agentiei dupa primele 3 luni: ...
Primul contract: ...
Clienti/ luna4: ...
In cadrul prezentarilor ofertei vor fi disponibile urmatoarele materiale informative si
promotionale:
- Mapa de prezentare:
- Carte de vizita;
- Materiale publicitare
Agentii ...vor studia in prealabil piata, vor intocmi rapoarte legate de situatia existenta si
tendinte in urmatoarea perioada, precum se vor documenta despre companiile pe care urmeaza
sa le abordeze.
Principalele obiectii pe care le pot avea potentialii clienti pot fi legate de:
- Neincrederea provocata de experienta pe piata ...;
- ... (negocierea tarifelor);
Echipa ...va intampina aceste categorii de obiectii printr-o argumentare justificata bazata pe
dovezi, precum si pe o atitudine increzatoare si profesionista. Ca raspunsuri pentru obiectii in
acest sens, mapa de prezentare descrisa mai sus va cuprinde:
- Fise cu beneficiile ...;
- Comparatii de preturi si estimari de rezultate ...
- Prezentarea posibilitatii negocierii tarifelor.
Persoanele de decizie care vor fi vizate de agentii ...vor fi reprezentanti ai
Departamentelor ...., precum si persoane din conducerea firmelor, in cazul societatilor de
dimensiuni mici.
Echipa de Client Service va lucra pe sistem salariu fix + comision ...% din incasarile pe ...
dupa depasirea targetului fixat.
Clientii nemultumiti vor beneficia de reduceri de pana la 30% din tariful stabilit initial, daca
aceste reclamatii se dovedesc a fi fondate. Va exista si posibilitatea renegocierii termenilor
contractuali, in cazul in care clientii devin nemultumiti din diferite motive justificate.

5. Management si organizarea afacerii

5.1. Descrierea echipei manageriale
5.1.1. Intreprinzatorii
Intreprinzatorii afacerii detin atat parti egale din capitalul social, cat sunt si persoane implicate
in activitatea firmei, in procesul efectiv de conducere. Acestia vor ocupa posturile de ...
4

Valoare medie, pentru primul an de activitate

16

5.1.2. Directorii
Fiind o afacere in faza de lansare, intreprinzatorii se vor implica activ si in partea de
manageriat, impreuna cu ceilalti directori care vor fi alesi pentru a conduce departamentele ...
Mai jos sunt caracteristici pe care se urmareste a le indeplini fiecare manager de departament.
5.1.3. Corpul consilierilor
Consilierii vor fi reprezentati de ..., care se vor ocupa si cu procesul de planificare a propriei
activitati de .... Deciziile in acest sens vor fi luate de managerul acestui departament, dupa o
consultare prealabila cu toti reprezentantii departamentelor.
5.1.4. Consultantii-cheie
Deoarece compania este in perioada de lansare pe piata ... si nu are un portofoliu de clienti
(experienta) pana in prezent, se va apela la consultanti-cheie din domeniul ..., pentru o
infruntare mai sigura a concurentei din domeniu si pentru o intampinare mai eficienta a cererii
pietei. De asemenea, se va incheia un contract de prestari servicii cu un contabil.

5.2. Organizarea afacerii

ORGANIGRAMA RED TREE GROUP
FIGURA NR.2 Organigrama firmei
Cost total cu salariile: ... euro
Ca plan de recrutare preliminar, se urmareste ...

5.3. Proprietarii afacerii

Investitorii interesati sa finanteze o parte din afacerea descrisa urmeaza sa beneficieze de 30%
cota parte din noul capital social in urma investitiei.

5.4. Politica de management a resurselor umane

5.5. Identificarea riscurilor
Posibilii factori de risc care pot aparea sunt: ...
Factorii de risc interni pot fi evitati printr-o planificare corespunzatoare pe termen scurt si
lung, pe cand factorii externi sunt extrem de greu de evitat
Riscurile identificate care pot pune in pericol afacerea sau buna desfasurare a activitatilor sunt
urmatoarele:
d) Costurile de productie depasesc estimarile;
e) Un colaborator important nu-si indeplineste obligatiile (+/- la timp);
f) O importanta campanie de comunicare esueaza/ nu aduce rezultatele sperate de client;
g) Competitorii imita tehnologia utilizata;

17

h) Nu se realizeaza numarul de contracte previzionate;

Pentru a preveni aceste riscuri, sau pentru a face fata unei situatii nefavorabile de acest gen,
conducerea companiei va lua urmatoarele masuri:
Pastrarea unei marje de resurse financiare care sa acopere eventuale cheltuieli
neprevazute in planul de productie;
Asigurarea prin solutii de back-up pentru situatiile in care poate interveni
nerespectarea obligatiilor de catre colaborator;
Avizarea clientilor atat de sansele de reusita, cat si de riscurile de nereusita in
urma ... ( responsabilitatea urmand a fi impartita in mod egal intre partile
contractante);
Pe masura acumularii profitului, o buna parte sa fie reinvestita in procesul de
inovare (aparatura, metode de lucru etc);
Pentru a preveni riscul de neindeplinire a targetului de contracte, conducerea
...va lua masuri de sanctionare, dar in acelasi timp si de impulsionare a
agentilor de la ...;
Va exista o riguroasa documentare cu privire la ....
MSURI CU PRIVIRE LA ANGAJAI I/ SAU VIZITATORI
a. Micri de personal sau vizitatori n ferm
Personalul de serviciu (mecanici, electricieni, fochiti, tractoriti), chiar dac nu intr n
contact cu psrile, respect programul de splare i dezinfecie ca i personalul din ferm
(du i schimb de haine pentru persoane, dezinfecie cu formalin pentru echipament).
b. Contacte cu psri din afara fermei
Angajaii care lucreaz n ferme i abatoare nu au voie s creasc psri n ograd.

Angajaii din fermele avicole nu pot avea al doilea serviciu tot n ferme de psri.

Dup concediu, personalul din ferme trebuie s stea n carantin 72 ore (fr contact
cu psrile) nainte de nceperea serviciului.

MSURI CU PRIVIRE LA INTRODUCEREA N FERM A MATERIALELOR DIN

MEDIUL EXTERN
a. Diverse materiale care intr n contact direct cu pasrile sau dejeciile
Aceste tipuri de materiale trebuie cumprate exclusiv noi i dezinfectate cu formalin
nainte de introducerea n ferme.

Este interzis refolosirea acestor materiale.

a. Materiale care nu intr n contact cu psrile sau dejeciile

Aceste tipuri de materiale sunt mai puin riscante, dar trebuie dezinfectate corespunztor la
intrarea n ferm.
c. Mijloace de transport dejecii
Mijloacele de transport dejecii din ferm n exterior, pe parcursul unui ciclu de
producie, trebuie s aparin unei singure platforme de producie i sunt splate i
dezinfectate la fiecare intrare n ferm.

Este interzis folosirea acelorai mijloace de transport al dejeciilor n mai multe

platforme de producie.

18

d. Ingrediente furajere
Fiecare ingredient furajer are propriul su risc de contaminare. Ingredientele cu risc
mare sunt monitorizate cu atenie. Exist registre corespunztoare pentru fiecare
furnizor de ingrediente furajere i sunt create baze de date ale controlului calitii
pentru fiecare furnizor.

Se ntocmete un plan de utilizare a ingredientelor cu risc mare n hrana anumitor

psri, precum: psrile cu vrste foarte mici, psri stresate sau psri de reproducie.
Psrile sunt vulnerabile la diferite infecii, de aceea sunt folosite cele mai bune
materii prime, salubre i nutreuri granulate i tratate antimicrobian.

Fabrica de nutreuri combinate are un program de biosecuritate funcional i dispune

de zone tampon care mpiedic persoanele neautorizate s ptrund n fabric.
Vizitatorii sunt considerai contaminai i de aceea sunt echipai cu haine i
nclminte aseptice.

Roztoarele i psrile slbatice sunt eliminate din fabric sau din apropierea acesteia.
Perimetrul cldirii trebuie s fie intact cu toate uile i ferestrele nchise i sigilate.
Materialele propice pentru cuibrit sunt nlturate, iar potenialele locuri de cuibrit
eliminate.

Modul de circulaie al angajailor este conceput, astfel nct s minimalizeze

posibilitatea contaminrii ncruciate. Angajaii de la primire ingrediente nu au voie s
circule n zona furajelor finite i invers. Adesea se folosesc echipamente de culori
diferite pentru diferite categorii de angajai.

Zona de primire a ingredientelor este curat i bine organizat. Ingredientele cu

dejecii de roztoare i/sau de psri, infestate cu insecte sunt respinse nainte de
descrcare. Gurile sau zonele de descrcare sunt lipsite de urme vizibile ale
ingredientelor anterioare. Pentru salubrizarea gurilor de descrcare se folosete adesea
porumbul mcinat (45 kg) coninnd ntre 0,5-1% substane antimicrobiene (amestec
de acizi organici i srurile acestora);

Vehiculele de transport sunt inspectate i salubrizate dup o schem regulat.

Aternutul, deeurile de abator sau mortalitile nu sunt niciodat transportate cu
utilajele destinate transportului de ingrediente. Pentru furajele de reproducie se
folosesc mijloace de transport speciale.

Se folosesc numai furaje granulate sau tratate antimicrobian pentru puii de carne sau
furaje numai tratate antimicrobian pentru celelalte categorii de psri.

Fabricile de furaje au proiecte speciale de instruire a salariailor pentru mbuntirea

programului.

MSURI PRIVIND EVACUAREA DEEURILOR I GUNOIULUI DE GRAJD

a. Psrile moarte

19

Colectarea i eliminarea pasrilor moarte se face prin incinerare n ferm sau

ngropare.

n situaia n care se transport la protan pentru incinerare, psrile moarte se

ambaleaz corespunztor i se transport cu mijloace corespunztoare.

b. Resturi de incubaie
Deeurile rezultate n urma procesului de incubaie se incinereaz conform legislaiei
n vigoare, OM 723/2003, OM 42/2005, OG 47/2005.

nainte de a fi transportate la locul de incinerare sunt dezinfectate i ambalate

corespunztor ntr-o ncpere special amenajat.

Incinerarea acestor deeuri se face de ctre o persoan nominalizat i specializat.

c. Deeurile de abator
Deeurile de abator sunt sterilizate prin procesare i transformate n finuri proteice la
temperatura de 135oC timp de 20 minute.

Finurile proteice rezultate nu sunt folosite n hrana animalelor de ferm, ci urmeaz

destinaia conform legislaiei n vigoare OM 723/2003, OM 42/2005, OG 47/2005.

n cazul n care nu exist sisteme de sterilizare prin procesare i transformare n finuri

proteice, deeurile de abator sunt livrate spre incinerare la cel mai apropiat incinerator,
avnd condiia ca transportul s se fac n containere perfect etane.

d. Dejeciile din ferm (gunoiul de grajd)

Sunt depozitate i dezinfectate pe platforme special amenajate, mprejmuite, urmnd a
fi utilizate doar dup o anumit perioad de timp.

Pentru fermele de gini outoare (crescute n baterii) dejeciile sunt depozitate n

batale speciale.

MSURI PENTRU PREVENIREA INFECIEI N ABATOR

a. Meninerea igienei n abator
Se urmrete funcionarea corect a urmtoarelor activiti:
Splarea i dezinfecia cutilor i a autovehiculelor de transport psri vii;

Folosirea unei staii de preparare a detergenilor;

Splarea i dezinfecia utilajului mobil ntr-un spaiu special amenajat;

Prevenirea ptrunderii insectelor i psrilor slbatice n abator prin existena unor

amenajri speciale;

Sterilizarea cuitelor, instrumentelor i a altor accesorii folosite de personal n procesul

de producie n sterilizatoare speciale;

Folosirea materialului de protecie pentru personalul care lucreaz n abator (mnui,

masc i eventual ochelari).
20

b. Igiena personalului
Este obligatoriu s existe:
Surse suficiente de ap pentru but;

Chiuvete pentru spaiile tehnologice i cele auxiliare (vestiare, sli de mese, toalete
etc.);

Cabinete de toalet pentru brbai i femei;

Spltorie pentru echipamentele de protecie;

Spaii pentru servit masa i pentru punct sanitar.

6. Planul financiar
Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.2 Lei / EUR.
Capitalul necesar este calculat in asa fel incat, in situatia unor devieri de la performantele
financiare anticipate, probleme neprevazute sau dezechilibre de trezorerie, acesta sa fie
capabil sa regleze situatia financiara.

6.1.1. Modul de finantare

Pentru finantarea activelor imobilizate prin intermediul unui investitor, se va opta pentru
participarea la capitalui social al firmei, printr-o cota de maxim 30%, in functie de
posibilitatea de finantare.

21