Reabilitarea orala imediata a pacientului edentat

Context : O procedura ce foloseste 4 suruburi dentare in scopul unei reabilitari

protetice imediate pentru pacientii total edentati este scopul unui studiu
stiintific care utilizeaza metode moderne de evidentiere a unei tehnici clinice
inovative. Rezultate pe termen lung pentru acest tratament chirurgical si
protetic in scopul protezarii edentatiilor noi sau vechi ale pacientilor au fost si
continua sa fie obtinute de echipele medicale din intreaga lume, asa cum datele
clinice personale ale autorului in practica privata sunt evidentiate in acest
studiu.
Achizitii evidente : Un studiu independent in medicina dentara efectuat de
literatura de specialitate a folosit termeni care se vor identifica cu usurinta in
articolele corespunzatoare. Studiul a fost desfasurat intr o perioada de timp
limitata, intre anii 2010-2011 deoarece scopul acestui articol s-a bazat pe
probele evidente cu privire la aceasta tehnica stomatologica. In acest articol,
autorul s-a limitat la studiul in literatura gasita lunar in revistele care sunt
frecvent citite si primite in practica clinica stomatologica. Din cauza
specificului acestei proceduri, toate referintele istorice de tip toate 4 ale unei
proceduri au fost totodata incluse in baza de date a anchetei.
Sinteza evidenta : Studiile de specialitate au aratat ca tehnica de investigatie a
fost folosita in intreaga lume de multipli autori care au utilizat analize clinice
retrospective. In osul maxilar, rata plasarii implanturilor este intre 27 si 980
suruburi cu urmarirea lor ulterioara pe o perioada de 1 pana la 7 ani,
demonstrand un succes cumulat si cu data statistica intre 92,5% si 100%. La
arcada mandibulara, rata de succes cumulata este intre 93,8% si 100%, cu o
urmarire ulterioara de 1 pana la 10 ani si un numar statistic de 18 pana la
980 suruburi fixate. Datele clinice statistice personale ale cercetatorului au
fost comparate in mod favorabil cu ale altor echipe medicale , cu un total de
120 suruburi plasate in ambele oase (maxilar si mandibular) cu 6 ani de
urmarire ulterioara si o rata de succes de 100%. Stabilitatea pe termen lung a
reabilitarii protetice finale a fost de 99% in cel mai amplu raport statistic si de
100% in practica privata a autorului.
Concluzii : Bazat pe un raport amanuntit si de amploare al mai multor
clinicieni, tehnicile investigate cu legaturi stranse cu studii stiintifice de
bioinginerie si demonstratii clinice pe termen lung, ofera predictii favorabile pe

termen lung al stabilitatii protetice pentru un pacient edentat . Articolul

evaluat, considerat bine cotat, releva folosirea a 4 implanturi pentru a fi
suportul unei proteze dentare fixe, oferind clinicianului si pacientului
posibilitatea alcatuirii unui protocol conservativ si imediat ce reduce
morbiditatea asociata cu pierderea dintilor, dar si morbiditatea asoiciata cu
purtarea de proteze dentare mobile traditionale.
Introducere : In ciuda fenomenelor biologice cunoscute de osteointegrare ,
domeniul implantologiei a fost totodata prezentat in mod controversat de catre
clinicienii inovativi, la fel ca si propunerile unor producatori reprezentativi din
domeniul implantologiei. O scurta lista a acestor discutii s-a focusat pe
suprafata alterata a implanturilor in cadrul structurii osoase si gingivale, pe
design-ul de macro sau micro geometrie a implanturilor , conexiunea cu corpul
implantului si modul imbunatatit de plasare computerizata a implanturilor.
Multe reviste editoriale, focusate pe un panou de control al discutiilor si al unor
conferinte dentare de mare amplitudine au fost dedicate justificarilor
multiplelor tehnici de implantologie.
Mediul de astazi folosit la studiile de baza este diferit fata de ultimele gasite in
biblioteca in timpul dezvoltand unor studii literare pentru o teza de masterat,
cu evidentierea unor carti , gasite cautand printre rafturi si vorbind cu
mentori/coordonatori. Introducerea internetului in studiile cu privire la baze
de date , invatarea folosirii acestora si chiar si facebook-ul au accelerat accesul
la informatiile stiintifice la un ritm care nu a mai fost niciodata vazut in studiile
academice si in practica clinica.
Chiar daca ritmul si volumul de informatii stiintifice a crescut in mod dramatic
, procedurile stiintifice de baza, observatiile si rapoartele raman fara indoiala
sursa principala din punct de vedere media.
Asociatia Dentara Americana (ADA) a evidentiat cu certitudine ideea de
stomatologie ca apropiere catre sanatatea orala care necesita integrarea
imperioasa a evaluarii sistemice a unei evidente clinice stiintifice relevante
relationata cu istoricul si conditiile medicale generale si orale ale pacientului ,
impreuna cu expertiza clinica stomatologica si cu nevoile si preferintele
tratamentului pacientului. Procedurile de baza au fost descrise in literatura
epidemiologica si stiintifica.
Este intentia autorului de a folosi principiile investigatiei stiintifice obtinute in
urma cu mai bine de 30 ani in timpul unei teze de masterat de la absolvirea
universitatii , impreuna cu noi instrumente bazate pe dovezi dentare de a
examina schimbari in curs de dezvoltare in implantologia dentara care

genereaza confuzii cu privire la ideile implementate de Dr. Branemark

(www.nobelbiocare.com/en_us/news-events/news/2012/p-i-br-nemarkcelebrates-the-dualanniversaries-of-osseointegration-with-nobel-biocare_7.aspx)
cu mai bine de 60 ani in urma. Traditionalistii au condamnat vehement aceste
proceduri inovatoare intrucat procedurile de adaptare precedente , firmele
producatoare si cativa antreprenori au promovat acest concept ca o avansare
semnificativa pentru pacientii care sunt pe cale de a deveni edentati sau cei
care deja sunt edentati. Scopul principal al acestui articol este o procedura
folosind patru suruburi dentare cu o protezare imediata a pacientului edentat
total.
PASUL 1 SI 2. Definitivarea protocolului si cercetrareasistematica a literaturii
Protocolul clinic cercetat in acest articol a fost prezentat initial de Malo si
colegii sai in 2003 intr-un studiu pilot realizat pe 44 de pacienti cu 176 de
implantemandibulare, incarcate imediat utilizand o procedura denumita allon4. Ceea ce urmeaza este o descriere a a acestei proceduri:
1. Plasarea a patru implanturi in premaxila sau mandibula anterioara, cu
cele mai distale 2 surburi inclinate la 45-60 grade si 2 implanturi
anterioare in pozitie verticala. Toate acestea sunt unite cu o proteza
acrilica insurubabila preferabil prin incarcare imediata. Procedura
chirulgicala a acestei tehnici poate fi folosita cu traditionalele lambouri
de grosime mare utilizand ghiduri chirurgicale maleabile sau ghiduri
chirurgicale stereolitografice computerizate realizate pe un maxilar
edentat.
2. Dupa verificarea stabilitatii primare a suruburilor prin diferite
masuratori clinice subiective si obiective, marginile lamboului sunt fixate
in vederea aplicarii unei proteze provizorii insurubabile.
3. Realizarea protezei provizorii se poate face direct in cabinet sau indirect
cu ajutorul laboratorului de tehnica dentara in 24 de ore de la inserarea
implantelor.
4. Dupa cateva luni in care se realizeaza o vindecare si este confirmata
osteointegrarea,pacientul este programat pentru realizarea protezei
definitive, care consta intr-o proteza acrilica ramforsata cu o bara de
titan realizata in sedintele 3-5 ale conceperii protezei.
Beneficiile acestui protocol sunt reprezentate de: reducerea
numarului de implanturi necesare pentru o proteza totala si cresterea
distantei intre implanturi ceea ce duce la imbunatatirea igienei orale in

jurul protezei, inlesnirea realizarii acesteia, simplificarea etapelor

chirurgicale si protetice, acceptarea mai buna din partea pacientului a
acestei metode de tratament.
Neacceptarea acestei tehnici din partea implantologilor este data
de: un risc crescut de esec al protezei cand un singur surub din cele 4 se
poate pierde in perioada de vindecare si/sau in perioada de purtare a
protezei definitive , protectia inacdecvata fata de fortele ocluzale care se
produc in timpul masticatiei asupra implantului si/ sau protezei,
utilizarea in exces a acestei tehnici cand exista si alte tehnici chirurgicale
si protetice disponibile, si comentarii din partea traditionalistilor si
implantologilor de renume care se opun acestei tehnici din motive
stiintifice, filozofice, politice si financiare.
Standardul de aur pentru o reabilitare de success a unui pacient
edentat total a fost stabilit de Profesorul Branemark in celebrul sau
articol publicat in 1977, in care sunt descrisi 10 ani de istorie a
tratamentului edentatului total. Metoda acestuia consta in plasarea intre
4 si 6 implanturi in osul mandibular infraforaminalori in premaxila,
anterior sinusului maxilar.Proteza finala este aplicata dupa o perioada de
vindecare de cel putin 3 luni pentru mandibula si 6 luni la maxilar.
Aceasta procedura a fost descrisa in literatura de multiplii autori ca fiind
una de cele mai de succes.Doctorul Branemark evalueaza o rata de
reusita pe o perioada de 10 ani astfel: la mandibula 88,4% pentru
proteze sustinute pe 4 implanturi si 93,2%pentru cele sustinute pe 6
implanturi; la maxilar 78,3% in cazul celor pe 4 implanturi, si 80,3% pe
6 implanturi. Urmatoarele articole confirma succesul acestei proceduri
pe termen lung.
Abordarea lui Branemark pentru pacientul edentat mandibular este
standardul dupa care ar trebui comparata orice tehnica emergentaorice
tehnica emergenta in practica clinica.Utilizarea adecvata a unei abordari
bazata pe dovezi ar fi o metodologie prudenta pentru evaluarea oricaror metode
noi de reabilitare a pacientului cu proteze fixe.
O cercetare folosind google pentru a revizui urmatoarele date au provenit
din diverse surse: EBB.ada .org dIn Asociatia Americana dentara, Jurnalul de
evidente- practici dentare din ELSEVIER/Moisby,Medline din US biblioteca
nationala de medicina, si biblioteca Cochrane din colaborea Cochrane.O
cercetare stomatologica independenta inspirat din literatura de specialitate
folosind termenii : incarcare imediara, sarcina imediata sarcina imediata
completa, implantare imediata, tehnica totul la patru, functie imediata, ghid
chirurgical si chirurgie asistata pe calculator ca si cuvinte chee in cercetare.

Aceste cuvinte cheie au fost cautate in anii 2010 si 2011 deoarece

obiectivul acestui articol s-a limitat la gandire curenta si la dovezile acestei
tehnici specifice.In acest articol, autorul a ales sa restictioneze cercetarile
literare din reviste care erau in mod frecvent citite si a primit in prectica sa
clinica o baza lunara. Revistele specifice de cercetare au fost Revista de
Parodontologie, Revista de protetica dentara, revista Asociatiei dentare
americane, Revista internationala de implanturi orale si maxilofaciale, revista
de parodontologie si stomatologie restaurativa si implanturi dentare. Din cauza
naturii specifice a cestei proceduri, toate datale referitoare la procedura all-onfor au fost de asemenea incluse in baza de date.

Concluzii
Propunerea descrierii metodologiei initiale a acestor evidente particulare
este de a avertiza pe cititor cum sa conduca o cautare care va fi performata de
practica prudenta in clinica de zi cu zi stomatologica.
Intentia nu a fost de a face o cercetare extinsa care ar fi obositoare, cat
pentru o revizuire sistemica in revista a datelor despre incarcarea imediata a
pacientului cu implant.Abordarea folosita in acest articol a fost propusa de
Abhjjin Gune intr-un comentariu bazat pe dovezi stomatologice in revista
Colegiului American al medicinilor dentisti din 2010.
Dr Gune a sugerat o cercetare electronica pentru practicienii privati
privind faptul ca nu dureaza mai mult de 30 minute pentru a cauta un subiect
anume in revistele cel mai des citite de specialitate.Timpul total pentru a cauta
in acest articol a fost de 120 minute.
Pasul 3: Aprecierea validitatii dovezilor

Cel mai semnificativ articol din literatura a fost publicat de clinician care a fost
identificat drept primul raporrt din cadrul procedurilor clinice de succes.Malo
de asemenea a raportat in Revista asociatiei dentare americane in 2011.Ei au
relatat in 245 pacienti ce au primit 980 implanturi dentare relatand un succes
cu o rata de 93,8% la 10 ani.Rata supraviatuirii protezelor mandibulare a fost
de 99,2% tipm de 10 ani de urmarire.
Aceste rezultate sunt semnificative in raporturile de succes din scrierile lui
Branemark din 1977. Populatiile de pacientii originali Branemark au prezentat
o siguranta a osteointegrarii a 6 implanturi la reabilitarea pacientilor edentati
protezati cu proteze proteze fixe.

In plus, 3 articole au fost publicate folosind elemente finite. Aceste experimente

computerizate studiate de Silva in 2010,Fazi in 2011 si Kim in 2011
demonstrand niste conceptii teoretice.
The following principles and guidelines were suggested from
these articles:
Urmatoarele principii au fost sugerate in acest articol:
1.Implanturile distale reduc spatil anteroposterior minimalizand lungimea
consolei in protocolul de investigat.
2. Reducand lungimea consolei in protocolul de investigat e sunet biomecanic
si ar trebui considerat poarta pentru toate mplanturile fixe protetice.
3. Elemente finite modelatoare de stres au fost similare modelele toate in 4 si
toate in 6.
4. In mod corespunzator proiectul structurii protetice rigide sunt destinate sa
reduca vectorii de forta de la nivelul osului, bonturilor, suruburilor si a
biomaterialelor folosite pentru implanturile protetice fixe
Concluzie
Bazat pe volumul datelor clinice in cadrul tehnicii investigate, vor fi suficiente
referintele multiplilor autori aparute in cercetare.Parel si Filip au raportat intrun studiu din 2010 un mare numar de implanuri, 2131, localizate la maxilar si
mandibula pentru abordarea all-on-for(toate-la-4).Ei au au relatat o rata de
suces de 96,53% la maxilar si 99,30% la mandibula pentru abordarea alle-on-4
din 2008 la 2010.
n acest articol, folosirea a 4 implante la nivelul maxilarului i a mandibulei
pentru a oferi sprijin unei proteze imediate total acrilica este urmrit pentru a
determina dac succesul acestui tip de tratament l depete pe cel al
protocolului de mult implementat care folosete 2 etape de vindecare i
ntrzierea aplicrii protezei.
Pe lng studiile clinice, cercettorii au obinut mai multe articole recente care
folosesc metoda elementului finit de modelare cu ajutorul computerului pentru
a realiza analize matematice ale unei bare susinut de 4 structuri care
simuleaz implantele. n conformitate cu limitrile cunoscute ale acestei
metode la nivelul structurilor umane vii, se pare ca mai multe principii
mecanice care apar in momemtul curbarii unei bare sub diverse forte de
ncrcare pot fi determinate i chiar transferate n mediul clinic.

PASUL 4. FOLOSIREA DOVEZILOR LOR N PLANUL DE TRATAMENT PENTRU

A OFERII RECOMANDRI TERAPEUTICE PACIENILOR
DDin 2005, acest autor a folosit metoda de ghidaj chirurgical asistat de
calculator prin utilizarea unui ghid stereolitigrafic ori un dispozitiv chirurgical
maleabil plasat n cadrul unei operaii cu lambou la nivelul maxilarului sau a
mandibulei. Clinicienii care au condus acest studiu au mai folosit i alte tipuri
de metode pentru a trata pacienii edentati pe baza analizei obiective i
subiective a pacientului. n Tabel 3 este redata experien noastr clinica de
tratare a pacienilor edentati din 2005.
CONCLUZIE.
Planificarea tratamentului unui edentat ar trebui sa constea Intr-o analiza
sistemica a ofertei osoase, forelor prezente n cadrul anvelopei funcionale a
pacientului, radiografiilor, fiziologiei i a anatomiei osoase, a biomaterialelor, a
esteticii, a costurilor tratamentului i cel mai important nevoilor i dorinelor
pacientului. Alternativele de tratament pe care i le recomandam pacientului
trebuie sa fie bazate pe aceste evaluri, consimmntul informat i pe
principiul etic de autodeterminare.
n practica noastr, se pare ca tehnica investigat, la fel ca i alte protocoale
pentru pacienii edentati total ofer rezultate satisfctoare care sunt
comparabile cu cei 10 ani de proteza pe 4 mplnte a lui Mao i cu standardele
de aur ale lui BRANEMARK' S pentru supravieuirea cumulativa a implantelor
pe 5 implante. n orice caz, rezultatul clinic final pentru pacient este
reprezentat de durabilitatea protezei indiferent de numrul de implante de sub
aceasta. BRANEMARK n 1985 a raportat aceste date despre plasarea a patru
implante la nivelul mandibulei atunci cnd anatomia locala nu permitea
aplicarea a 6 implante. Cele 4 implante au fost acoperite cu o proteza fixa dup
confirmarea osteointegrarii folosind un protocol de vindecare n 2 etape.
BRANEMARK chiar a susinut ca rezultatele au fost aproape identice cu cele
care stau obinut la folosirea a 6 implante n ceea ce privete stabilitatea punii
evaluata la 5 i 12 ani. n Tabelul 4 sunt trecute evalurile stabilitii punilor
n cadrul a doua studii anterior menionate alturi de datele clinice ale
autorului.
Din aceste informaii se pare ca plasarea unei supraponderali pe implante
formata dintr- punte dentara fixa cu o substraturi din titan realizata la nivelul
acrilat i cu 2 extensii distante i ofer pacientului o funcionalitate predictibil
i o estetica acceptabila pe o perioada lunga de timp. Succesul rezultatului
protetic poate fi obinut prin utilizarea protocolului de vindecare n 2 etape
pentru osteointegrare sau protocolul cu o singura etapa i ncrcare imediata
att la maxilar ct i la mandibula.
PASUL 5. EVALUAREA REZULTATULUI PRIN PRISMA PACIENILOR

Ultima etapa a articoluluiexploreaza cea mai frecvent omisa arena de medicina

si stomatologie bazata pe dovezi: cum a mbuntit etapa clinica calitatea vieii
i sntatea pacientului ? Rspunsul la aceasta ntrebare poate fi dat doar de
pacientul care a fost supus protocolului experimentat. Din pcate sensul
conceptului de "calitatea vietii" este n mod constant dezbtut de psihologi,
epidemiologi i de cercettori din domeniul comportamental fr sa se ajung
la un consens n ceea ce privete cum poate fi el aplicat la un pacient
individual. Studiile privind impactul implanturilor dentare asupra calitii vieii
din punct de vedere tiinific pot fi slabe dar , n acelai timp, oricine care a
tratat acest tip de pacieni pe o perioada lunga de timp tie ca rezultatele clinice
obinute redau beneficiile osteointegrarii i ca proteza dentara fixa este un
eveniment n viaa pacientului.
MacEntee a susinut n 2006 ca :" atunci cnd individului tratat cu proteza fixa
i s-a adugat modelul BRANEMARK a simit ca n sfrit a redevenit persoana
care era nainte. " Ei s-au simit n siguran n interaciunile sociale i chiar siau rectigat atractivitatea ca rezultat al protezrii fixe. Pe o perioada de mai
muli ani pacienii au descris un status dentar satisfctor, care nu le- a
provocat durere sau jena. Pacienii au avut i sentimente de recunotin
pentru tehnica care a fcut posibil tratamentul lor cu proteze fixe.

Din 1986, acest autor a primit comentari, pareri i sentimentele din partea
pacintilor care au primit proteze pe implant.Nu au fost inregistrate parerile lor
subiective si nici modul in care li s-a imbunatatit viata dupa o astfel de schimbare. In
incercarea de a inregistra experienta pacientului cu toate protocoalele pentru un
edentat total la un pacient fara stimulare financiara, fara a incalca codul etic si
respectand intimitatea pacientului, acest autor a fimat documentatia experientei
subiective a mai multor pacienti ce au primit tratament. Pacientilor li s-au adresat 5
intrebari:

1. Ce provocri rezolva acest tratament depeasc pentru tine

2.
3.
4.
5.

Cum a fost experiena dumneavoastra?

Ce nu trebuie s te mai confrunti de acum inainte?
Ce te-a surprins cu privire la aceasta experienta?
Ce ai spune altora despre experiena ta?

Aceste interviuri post-tratament care documenteaz pe termen lung i pe

termen scurt
pacienii sunt postate pe www.youtube/georgeduello/.com. Aceste interviuri cu
pacieni edentati total care au suferit i au fost tratati cu succes sunt dramatice
i traumatice.

Concluzie
Din punctul de vedere al pacientului,cu cat un handicap este rezolvat mai
repede si cu cat sanatatea este restabilita in timp cat mai scurt, cu
predictibilitate rezonabila, cu atat probabilitatea ca pacinetul sa isi dea
consimtamantul este mai mare. Bazat pe o multitudine de tratamente de succes
utilizand variate metode de tratment si numeroase intrebari de final, autorul a
observat din experienta proprie ca daca pacientii sunt pusi in fata unor alegeri
de genul o interventie chirurgicala si o procedura protetica intr-o sedinta cu
incarcare imediata versus mai multe proceduri intr-un interval prelungit de
timp, pacientii vor alege protocolul cel mai putin invaziv si cel mai rapid care sa
raspunda nevoilor lor.
Cel mai mare factor de descurajare in rezolvarea dizabilitatii unui edentat
n mod rapid este convingerea pacientului de probabilitatea unui rezultat de
succes. Cea mai mare factor de descurajare pentru rezolvarea dizabilitatea de
edentaie n mod rapid nu este convingtoare a pacientului de probabilitatea
unui rezultat de succes. Educarea i convingerea medicilor stomatologi ca
edentaia total este un handicap grav, care pot fi atenuat fr utilizarea de
proteze mobile care necesita multipli algoritmi de tratament care prelungesc
handicapul pacientului.
Criticii uneori nu pot intelege de ce pacientii si medicii stomatologi se
grabesc sa trateze pacientul ntr-un mod rapid, cnd protocoalele mai vechi,desi
mai lente, dau rezutate i au fost testate n timp. Cei care au aceste opinii
conservatoare, pe care si acest autor le-a avut pentru un timp, trebuie sa se
puna in locul pacientului inainte de a pune la indoiala nevoia reducerii
secventelor de tratament in cazul edentatiilor.

DISCUII

Punctul cheie in acest protocol este osteointegrarea, nu geometria

implantului (fixture-ului). Implantul (Fixture-ul) de titan poate fi plasat vertical,
inclinat sub diverse unghiuri pentru proteze dentare, inserat orizontal in
reconstructii maxilo-faciale pentru a sustine proteze faciale fabricate de
"anaplastologist" sau implantate chirurgical in unghiuri multiple in incizii liniare
pentru aparate auditive ancorate in os. De peste 50 de ani, literatura de
specialitate a formulat multiple protocoale de succes pentru reabilitarea unui
pacient edentat folosind diverse configuratii de plasare a implantului.

Tehnica propus de Malo i alii n 2003 i urmata de articolul lui Malo

i alii n 2011, indeplineste standardele de aur stabilite de profesorul
Branemark utilizand o analiza din 5 pasi bazat pe dovezi demonstraea in
articol. Protocolul investigat n acest articol definete limitele inferioare ale
numrul de implante necesare pentru un suport bun a unei proteze pe
implante la andibula sau la maxilar.
Eldredge i Gould n 1985 au declarat c evoluia biologic nu este un
proces constant i treptat. Aceti autori au subliniat faptul c exist de ani de
stabilitate, care sunt apoi ntrerupti de episoade de schimbare rapid. Si in
domeniul medicinii dentare evolutia poate urma aceleasi tipare stabile de
practic iar practicanii pot sa nu faca nici o modificare sau daca acestea exista
sunt minore in cadrul procedurilor
pe perioade prelungite. Apoi, un aa-numit "punct critic" n cercetare sau
inovaie clinica exercit presiuni asupra intregii practici medicale, care apoi
forteaza clinicianul sa evalueze dac este util sa isi schimbe obiceiurile, pe baza
noilor informaii.
David Chambers, n 2010, a declarat ntr-un comentariu despre
stomatologia bazata pe dovezi c "numai integrarea ntr-o practic unic
stabilita de literatura de specialitate a epidemiologiei clinice, deciziile
profesionale luate pe baza circumstanelor clinice ale pacientului i valoarea
conteaza ca dovez ini stomatologie. " Protocolul investigat n acest articol
definete limitele inferioare ale numrul de implante necesare pentru un
suport bun a unei proteze pe implante la andibula sau la maxilar.
In discursul sau de la primul simpozion stiintific P-I Branemark din
Gothenberg 2009, doctorul Branemark a discutat despre limitele a ceea ce se
poate face cu metode foarte sofisticate. Branemark a concluzionat cu o
declaraie care sugereaz abordri simplificate pentru tratamentul pacientului

afirmand: "Sper c veti ncerca s simplificati procedurile i sa le faceti mai

sigure." Dr. Branemark a susinut ntotdeauna ideea c mai puin este mai
bine. El a precizat c aceasta a fost ambiia lui atunci cnd vine vorba despre
dimensiunile i numrul de elemente de ancorare / agregare. Dar aceste
concepte trebuie sa tina cont de ideea ca sarcinile funcionale de pe protez nu
trebuie sa permita tensiuni nejustificate i stres care ar deteriora i distruge
tesutul osos, care este vital pentru pacient.
Procesul biologic de vindecare si de osteointegrare nu este determinat de
fixarea vertical, orizontal, sau nclinata a bontului implantului ci mai
degrab prin capacitatea organismului uman de a dezvolta o interfa stabila si
funcional ntre biomaterialul implantului i os. Odat ce osteointegrarea se
realizeaz, factori biomecanici adecvati trebuie s fie luati n considerare
pentru ca proteza recomandata sa nlocuiasca dinii i structurile orofaciale
pentru a menine osteointegrarea. Din observaiile din literatura de
specialitate, din practicarea clinica a protocolului investigat de mai multi
stomatologi din ntreaga lume si din pacientii proprii ai acestui clinician dupa
mai multe proceduri, se poate concluziona c implanturile osteointegrate
pozitionate n arcadele mandibulara sau maxilara sunt capabile sa susina o
protez fix, pentru a permite pentru o calitate mai bun a vieii pentru un
pacient edentat.