Sunteți pe pagina 1din 34

Zona Zoster

Cioinaru Alexandra

Scoala Postliceala F.E.G


Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu Zona Zoster

Cioinaru Alexandra
AMG 1 B

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Cuprins
Capitolul I Anatomia si fiziologia pielii..p.4
1.1 Anatomia pieliip.4
1.2
1.3
1.4
1.5

Epidermul ....p.4
Dermul..p.5
Hipodermul...p.6
Functiile pielii...p.6

Capitolu II

Zona Zoster p.8

2.1 Definitie .p.8


2.2 Etiologie.p.8
2.3 Simptomatologiep.9
2.4 Investigatiip.10
2.5 Tratament..p.10

Capitolul III Rolul in ingrijirea pacientilor cu zona zoster...p.11


3.1 Rol propriu...p.11
3.2 Rol delegate.p.12
3.3 Obiectiv...p.12
3.4 Descrierea tehniciii punctiei venoase. Analize de laborator zona zoster.....p.12

Capitolul IV Studiu de caz .p.15


4.1 Culegerea de date...p.15
4.2 Grila de dependenta...p.18
4.3 Plan de ingrijire..p.23
4.4 Epicriza..p.29
4.5 Bibliografie....p.30

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Cap1

Anatomia si fiziologia pielii

1.1 Anatomia pielii


Pielea este un nveli membranos conjunctivo-vascular care acoper corpul n ntregime
i care se continua cu semimucoasele i mucoasele cavitilor naturale.Grosimea pielii variaz n
funcie de regiunea cutanat: 4 mm la palme i plante,i ntre 0,2-0,5 mm la pleoape, prepu i
gland. De asemenea grosimea pielii variaz cu sexul i vrsta, fiind mai subire la femei, copii i
btrni. Pielea este foarte elastica avnd o rezisten mare, o fie de 2-3 mm lime suportnd o
greutate de 2 kg. Culoarea pielii este n funcie de bogia n pigment melanic i de
vascularizaie, variind dup regiune i vrst.Suprafaa pielii, evaluate la aproximativ 1,5-2 m2,
este catifelat, onctuoas i umed.Suprafaa este brzdat de depresiuni, unele aparente
denumite pliuri sau cute, altele minuscule denumite depresiuni infundibuliforme.Pliurile pot fi
grosolane (ex: pliul submamar, interfesier, inghinogenital), mai discrete(ex: faa de flexie a
articulaiilor i sanuri fine i scurte, cele mai numeroase, prezente pe toat suprafaa corpului i
vizibile cu ochiul liber. Aceste anuri prin intersectare delimiteaz suprafee romboidale,
constituind cadrilajul normal al pielii. Pe suprafaa palmar i plantar se pot observa o serie de
anuri curbe, juxtapuse, care delimiteaz mici proeminene regulate denumite creste
papilare.Depresiunile infundibulare, cunoscute popular sub numele de pori, corespund orificiilor
glandelor sudoripare (greu distinse cu ochiul liber)i foliculilor pilo-sebacei (mult mai aparente).

1.2 Epidermul
. Epidermul este structurat n mai multe straturi de celule
, constituite dinkeratinocite, printre care se mai gsesc melanocitele i celulele
Langerhans. Din profunzimespre exterior avem urmtoarele straturi:
a.Stratul bazal sau germinativ.

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Este stratul unde are loc multiplicarea celular i are rol n refacerea pielii, realizndu-seastfel un
echilibru ntre producia de noi celule i descuamarea pielii.
Cnd acest echilibru
estemodificat apar boli cutanate care deregleaz epidermopoieza (de exemplu psoriazisul).Stratul
bazal este format dintr-un singur rnd de celule, nalte, poligonale cu axul marevertical, dispus
perpendicular pe membrana bazal. Celulele bazale au o activitate metabolicintens i un
nucleu mare cu nucleoli i o citoplasm bazofil. Printre celulele stratului bazal se gsesc din loc
n loc melanocite care sunt celule ce sintetizeaz i produc pigmentul melanic.

b. Stratul spinos (malpighian)


Este format din 5 pn la 8 rnduri de celule suprapuse, cu oform poliedric
(hexagonale). ntre aceste celule exist legturi care se numesc desmozomi,rolul lor fiind acela
de a ine celulele strns unite ntre ele. Aceti desmozomi conin substanintercelular sau
ciment intercelular, care pstreaz integritatea structurilor. Exist afeciuni carerup aceast
legtur dintre celule, urmate de manifestri clinice severe cu apariia unor bule, ca ncazul
pemfigusului vulgar.n interiorul celulelor din stratul spinos ncep s se formeze tonofibrilele
care vor forma nstraturile superioare o scleroprotein numit keratin, ce confer rezisten
pielii. Celulele din aceststrat au o citoplasm eozinofil cu nuclei mai mici dect cei din stratul
bazal fiindc nu au activitate germinativ.

c. Stratul granulos
Este un strat format din 3-4 rnduri de celule cu axul mare longitudinal. Nucleii celulelor
sunt mici i celula pierde activitatea germinativ, tonofibrilele devin tonofilamentei ncep s se
sudeze ntre ele, devenind tot mai rezistente.
d. Stratul cornos
Are celule fr nucleu (anucleate) aflate ntr-o mas compact constituitdintr-un material
aparent amorf care formeaz o barier pentru mediul exterior. Celulele nu permit ptrunderea
bacteriilor sau a substanelor chimice, dar cnd acest strat este afectat se poate pierdeintegritatea
cutanat i se formeaz a mic bre ce permite ptrunderea factorilor agresivi n piele.Stratul
superficial, din stratul cornos ce se exfoliaz poart denumirea de strat disjunct .

1.3 Dermul.
Este format din celule, fibre i substan fundamental. Dermul propriu-zis este mprit
astfel:

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

a. Dermul papilar
- poriunea de la nivelul papilelor dermice;
b. Dermul reticular
- zona dermului mijlociu format din fibre de colagen, fibre elastice ifibre reticulare;
c. dermul profund
-este o patur conjunctiva dens
- n substana fundamental,lng esutul de granite se afl fibrocite (care dezvolt fibre),
celule adipoase i ale sistemuluiimunitar: histiocite, limfocite;
- n reeaua de fibre elastic i colagene se gsesc vase sanguine, limfatice i
numeroase terminaii nervoase;
- se gasesc glande sudoripare si sebacee
1.4 Hipodermul:
-se compune din celule adipoase de mrimi diferite, vase sanguine, limfatice i centri
nervoi;
-ndeplinete funcia de sprijin a dermului,protejeaz organismul de lovituri mecanice;
-este numit i depozitul de energie;
-are grosime variabil, n funcie de zone(inexistent pe pleoape)
Anexele pielii sunt:
Cornoase: prul i unghiile,
Glandulare: glande sudoripare i glande sebacee.
1.5 Funciile pielii
1. Funcia de aprare
- const n faptul c pielea protejeaz organismul mpotriva noxelor biologice, chimice i fizice
din exterior. Pielea este o barier impermeabil pentru agenii infecioidin mediul exterior
(micotici, microbieni, parazitari).n momentul cnd aceast funcie este alterat i agentul
infecios depete bariera deaprare ale pielii, inocularea acestuia se face prin anumite pori de
intrare. Asemenea pori deintrare pot s apar la nivelul minilor (prin diverse substane
chimice), cu apariia unor manifestri clinice de tip dermatite de contact

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

- cnd aprarea local este nvins pot aprea furuncule, abcese,flegmoane, micoze i/sau infecii
virale cutanate.Elementul esenial al barierei este:
filmul sau pelicula hidro-lipidic a pielii, format din secreie de sebum i sudoare (sudoarea
este apoas i cu pH acid). Reducerea filmului se poate face prin: degresare excesiv, secreie
mai redus fiziologic, reducerea natural a secreiei la vrstnici.

2. Funcia de regenerare
-se produce prin procesul de keratinogenez i melanogenez
Dac nu ar exista aceast funcie de regenerare ar fi imposibil funcionarea ntregului
organism. Deaceast funcie este legat i procesul de reparaie cutanat care acioneaz atunci
cnd tegumentuleste agresionat i apare o lezare cutanat cu lips de substan.Keratinogeneza
este procesul prin care keratinocitele din stratul bazal, germineaz,regenereaz i prin funcia lor
de sintez iniiaz procesul de sintez de proteine (scleroproteine).Cnd printr- o agresiune se
rupe stratul bazal, regenerarea se face mai greu i las cicatrice. Dacagresiunea este mai
superficial, stratul bazal declaneaz procesul de reparaie care se face multmai rapid i aceast
ulceraie se vindec fr cicatrice.Tot la nivelul stratului bazal se gsesc i melanocitele care
contribuie la procesul de pigmentogenez cutanat cu bronzarea pielii sub aciunea razelor UV,
care protejeaz ulterior pieleampotriva aciunii agresive a acestora.
3. Funcia mecanic
-const n faptul c pielea ofer un suport elastic realizat prin dermul profund, cu rol de
protecie al structurilor subiacente i al organelor interne.
4. Funcia de organ de sim
-este reprezentat de simul tactil, termic realizat prin receptorii senzaia de durere i
prurit, prin terminaiile nervoase libere.
5. Funcia de meninere a echilibrului internal organismului (homeostazia intern)
- este realizat de piele prin protecia la nivelul stratului cornos mpotriva pierderilor
hidro-elecroliticeale organismului. La pacienii cu arsuri extinse pot aprea perturbri ale
homeostaziei interne, ceeace demonstreaz c severitatea arsurilor este proporional cu gradul
dezechilibrelor hidro-electolitice (pierderi de ap i sruri).
6. Funcia de organ imunologic

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

prin celulele Langerhans care preiau informaia antigenicde la nivelul pielii, o prelucreaz i o
transmit limfocitelor T ganglionare. Pielea este pe de-o parteun organ imunologic de sine
stttor, pe de alt parte este integrat n sistemul imun al organismului.Se dovedete c tot mai
multe afeciuni dermatologice, pn n prezent neelucidate ca patogenie aun mecanismul de
producere al bolii procese imunologice (dermatita de contact, dermatita atopic,vasculitele,
colagenozele, lichenul, psoriazisul).
7.Termoreglarea
-este un proces complex n care pielea, alturi de centrii nervoi superiorideine un rol important
n meninerea constant a temperaturii corpului. Pielea particip la acest proces prin
termoreceptori, reeaua vascular cutanat mpreun cu glandele sudoripare i prinesutul grsos
termoizolant al dermului profund.

8. Rolul endocrin al pielii


-este deinut de capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D subaciunea radiaiei solare.
9. Funcia estetic a pielii
-se realizeaz prin caracteristicile specifice fiecrui tip de piele(seboreic, uscat,
sensibil) i prin culoarea i textura pielii

Cap 2. ZONA ZOSTER


2.1 Deinitie
boal infecioas virotic localizat n ganglionii spinali i caracterizat prin dureri i prin
erupii veziculare pe traiectul nervilor senzoriali.
2.2 Etiologie
Zona zoster este o boala care afecteaza mai multe persoane decat s-ar crede, atacand
atunci cand organismul este slabit, sistemul imunitar nu mai functioneaza cum trebuie si infectia
se poate instala in voie.Virusul care provoaca aceasta afectiune este unul de natura herpetica,
varicela-zona zoster. Daca o persoana a avut varicela, virusul se poate activa si reactiona diferit
fata de prima data. Varsta inaintata, o alta boala sau unele medicamente care slabesc sistemul
imunitar, dar si o perioada stresanta sau unsoc puternic pot declansa zona zoster.
Boala nu este transmisibila ca atare, adica nu o vei lua daca stai langa o persoana care
sufera de ea, dar poti face varicela in acest fel. Se poate primi atat prin aer, cat si prin atingerea
zonei de piele afectata.

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Dupa cum declara dr. Bodan Macadon pentru Ziare.com, boala provoaca durere de cap, o
sensibilitate crescuta la lumina, mancarimi ale pielii sau durere, dupa care, in cateva zile, apare
eruptia ca atare, sub forma de banda, pe o singura parte a corpului. De obicei acestea se ivesc pe
piept, dar si spatele sau fata pot fi afectate.
Zona zoster are 3 stagii de dezvoltare, cu cat incepe sa fie tratata mai devreme, cu atat
fiind mai bine. In prima dintre ele, chiar inainte de eruptia propriu-zisa, persoana in cauza poate
crede ca se confrunta cu o raceala, numai ca una mai puternica, insotita de un tiuit in ureche,
dureri de stomac si diaree.
Dupa aceea apare eruptia in sine, de bubite pline cu un lichid, extrem de dureroase, ca si
cand cineva ti-ar infige ace in piele. Acestea se sparg treptat si apoi se formeaza o coaja (crusta),
care cade in cateva zile. Important este sa incerci sa nu iriti si mai mult zona, pentru ca nu cumva
sa ramana cicatrici.
Un asemenea episod dureaza in jur de o luna, dar daca nu sunt luate masuri si sistemul
imunitar continua sa fie la pamant, se poate prelungi chiar mai mult de un an. Pe langa iritatia ca
atare, mai rau este ca si durerea continua la fel de mult, fiind extrem la atingere, chiar si cea a
hainelor.
2.3 Simptomatologie
Cand virusul ce provoaca varicela s-a reactivat el provoaca zona zoster. Simptomele
precoce includ: dureri de cap, sensibilitate la lumina si alte simptome asemanatoare cu cele din
gripa, in afara de febra. Persoana bolnava mai poate experimenta mancarimi, tiuituri in urechi
sau durere mare in zona unde apare eruptia. Cateva zile mai tarziu, apare eruptia sub forma de
banda. Aceasta eruptie sub forma de banda este semnul cert al zonei zoster.
Eruptia cauzata de zona zoster provoaca mai mult durere decat mancarime. Radacinile
nervoase asigura sensibilitatea pielii si merg de fiecare parte a corpului. Cand virusul se
reactiveaza, el merge de-a lungul nervului in aria de piele pe care acesta o deserveste sub forma
de banda. De aceea eruptia apare pe o singura parte a corpului, de obicei pe piept sau pe spate si
cateodata pe fata, in jurul unui ochi. Este posibil sa apara mai multe benzi de eruptie pe corp.

Zona zoster se dezvolta in etape:

Prodromul (inainte de aparitia eruptiei)


- durere, senzatie de arsura, prurit, tiuituri in ureche, amorteala in zona afectata, toate
acestea apar cu cateva zile inainte de aparitia eruptiei; disconfortul apare pe o singura parte a

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

corpului, mai frecvent pe piept sau pe spate, dar poate apare si pe abdomen, pe cap, fata, gat, pe
o mana sau pe un picior
- simptome asemanatoare cu cele ale gripei (de obicei fara febra): frisoane, dureri de
stomac sau diaree; acestea pot apare chiar inainte sau in timpul aparitiei eruptiei
- poate apare inflamatia si sensibilitatea nodulilor limfatici.
Etapa activa (apare eruptia cu vezicule)
- apare o eruptie ce consta in vezicule mici umplute cu lichid, aparute pe o zona rosie de
o singura parte a corpului; fluidul din vezicule este clar la inceput dar poate deveni tulbure in 3
sau 4 zile
- eruptia poate apare pe frunte, pe obraz, nas si in jurul unui ochi (herpes zoster oftalmic);
aceasta poate afecta vederea daca pacientul nu primeste tratament prompt
- durerea extrema, descrisa ca "ace infipte in piele" poate acompania eruptia
- veziculele se pot sparge, lichidul se prelinge si crusta apare in 5 zile; vindecarea
completa are loc in 2-4 saptamani dar pot ramane cateva cicatrici.
Nevralgia postherpetica (etapa de durere cronica)

- este cea mai comuna complicatie a zonei zoster. Dureaza cel putin 30 zile si continua
luni de zile sau chiar ani; simptomele sunt:
- senzatie de arsura, durere intepatoare in zona afectata in cazul eruptiei recente
- durere persistenta care poate dura ani
- sensibilitate extrema la atingere
- durerea asociata cu nevralgia postherpetica afecteaza cel mai des fruntea sau pieptul si
face dificila alimentarea, somnul si activitatea zilnica a pacientului. De asemenea poate duce la
depresie.
Zona zoster poate fi confundata cu alte boli cu simptome asemanatoare (eruptie si
durere). Astfel de boli sunt: infectia cu herpes simplex sau apendicita.

Mecanism fiziopatogenetic

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Zona zoster este cauzata de acelasi virus ce provoaca si varicela. Dupa o varicela, virusul
ramane cantonat in tesuturile nervilor. Pe masura inaintarii in varsta, o boala sau un stres ce
slabeste sistemul imunitar poate duce la rectivarea virusului care apare sub forma zonei zoster.
La inceput pacientul are dureri de cap si simptome asemanatoare gripei (de obicei fara
febra), sensibilitate la lumina, apoi apare prurit si dureri severe in zona in care apare eruptia.
Durerea apare de obicei cu 1-3 zile inaintea eruptiei. Intre 3 si 5 zile apar veziculele cu lichid
care se sparg si se acopera cu o crusta. Vindecarea completa dureaza intre 2 si 4 saptamani dar
pot ramane cicatrici permanente.
Majoritatea persoanelor care au avut zona zoster nu vor mai face boala, dar exista si
persoane la care boala reapare.
2.4 Investigatii
De obicei zona zoster se diagnosticheaza in momentul aparitiei benzii de eruptie pe o
singura parte a corpului. Daca diagnosticul nu este clar, medicul poate recurge si la alte
investigatii de laborator, cel mai comun fiind testul pentru herpes, din celulele din vezicule.
Daca exista vreun motiv sa creada ca exista zona zoster, este posibil ca medicul sa nu mai
efectueze alte teste si sa inceapa tratamentul cu medicamente antivirale. Tratamentul precoce
scurteaza perioada de boala si previne complicatiile.
2.5 Tratament
Imediat ce este diagnosticata boala, medicul decide inceperea tratamentului cu antivirale.
Daca medicatia incepe cu 2-3 zile inainte de aparitia eruptiei, sansele de aparitie a complicatiilor
scad. Tratamentul precoce este important deoarece posibilele complicatii sunt serioase si
rezistente la tratament. De exemplu, 40%-50% din persoanele cu nevralgie postherpetica nu
raspund la tratament.
Tratamentele uzuale pentru zona zoster includ:

- medicatie antivirala, precum: aciclovir, famciclovir, valaciclovir, care reduc durerea si


perioada de boala
- medicamente pentru durere care nu necesita reteta, precum aspirina si ibuprofenul, care
scad durerea in timpul perioadei active a zonei zoster
- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, pentru scaderea durerii si a
duratei bolii
- 2antibiotice aplicate direct pe piele, care opresc infectia bacteriana.

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Tratament de intretinere
Daca durerea persista mai mult de o luna dupa ce se vindeca eruptia, medicul poate
diagnostica nevralgia postherpetica, cea mai comuna complicatie a zonei zoster. In acest caz
durerea poate tine luni sau chiar ani. Afecteaza 10%-15% din persoanele bolnave de zona zoster.
Tratamentul de reducere a durerii in cazul nevralgiei postherpetice include:

- antidepresive, precum antidepresivele triciclice


- anestezice topice, de exemplu plasturi cu lidocaina care amortesc zona
- medicamente anticonvulsivante (gabapentin)
- opioide de tipul codeinei.
Cremele aplicate pe piele ce contin capsaicina pot reduce intr-o anumita masura durerea.
Acesta substanta poate irita sau arde pielea la unele persoane si trebuie folosita cu precautie.

Tratament in cazul agravarii bolii


In anumite cazuri zona zoster poate duce la complicatii. Tratamentul este specific in
fiecare caz.
Nevralgia postherpetica

Este durerea persistenta timp de luni sau ani de zile dupa vindecarea eruptiei cutanate.
Anumite medicamente, precum anticonvulsivantele, antidepresivele si opioidele reduc durerea.
Majoritatea cazurilor de nevralgie postherpetica se rezolva intr-un an. In anumite situatii se
foloseste tratament chirurgical pentru acest tip de nevralgie si consta in sectionarea nervilor,
astfel blocandu-se semnalele dureroase.

Zona zoster diseminata

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Eruptia de vezicule acopera o portiune mai mare a corpului si poate afecta inima,
plamanii, ficatul, pancreasul, articulatiile si tractul intestinal. Tratamentul include antivirale si
antibiotice pentru stoparea infectiei.

Zona zoster oftalmica

Eruptia apare pe frunte, obraz, nas si in jurul unui ochi, cauzand probleme de vedere.
Tratamentul in acest caz trebuie sa vina de la un medic oftalmolog si poate include odihna,
comprese reci, medicamente antivirale.

Daca virusul afecteaza nervii cranieni pot apare complicatii serioase la nivelul fetei,
ochilor, nasului si creierului. Tratamentul depinde de natura si localizarea complicatiilor.

Profilaxie
Nu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona
zoster la o varsta mai inaintata. Se poate evita luarea virusului care cauzeaza varicela si mai
tarziu zona zoster, prin vaccinare contra varicelei. Exista posibilitatea ca vaccinul sa stimuleze
imunitatea la zona zoster la aceia care au avut varicela in copilarie sau la adultii care au mai avut
zona zoster. Studii la adulti, pentru prevenirea zonei zoster cu ajutorul vaccinului, continua.
In cazul in care o persoana nu a avut varicela, se recomanda evitarea contactului
persoanei respective cu o persoana bolnava. Lichidul din vezicule este contagios si expunerea la
acesta poate cauza varicela (nu zona zoster) la persoanele care nu au avut varicela.

O persoana cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane, pana cand
veziculele se vindeca. Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special,
precum:

- femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

- o persoana care are o alta boala


- o persoana cu sistem imunitar slabit, ce nu poate lupta cu infectia (diabet, infectie cu
HIV).
Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei
zoster. Aplicarea pe acestea a unei pelicule ce absoarbe lichidul pare sa fie eficienta.

Tratament ambulatoriu
Durata bolii se poate reduce prin:
- grija pentru portiunile dureroase ale pielii, veziculele nu se scarpina si zona se pastreaza
curata
- utilizarea medicamentelor prescrise pentru tratarea zonei zoster sau nevralgiei
postherpetice (durerea dureaza cel putin 30 zile dupa vindecarea iritatiei)
- folosirea unor medicamente precum aspirina sau ibuprofenul, pentru reducerea durerii
din timpul perioadei active a zonei zoster sau din nevralgia postherpetica.
Daca tratamentul ambulator nu reduce durerea din nevralgia postherpetica trebuie
consultat un medic.

Tratament medicamentos
Medicamentele ajuta la scaderea durerii si disconfortului datorat zonei zoster, scurteaza
durata simptomelor si previn propagarea bolii. Medicamentele reduc sansele aparitiei
complicatiilor (nevralgia postherpatica si zona zoster diseminata). Tratamentul precoce este
important deoarece complicatiile sunt serioase si rezistente la tratament. De exemplu, 40%-50%
din persoanele cu nevralgie postherpetica nu raspund la tratament.

Optiuni de medicamente
Medicamentele utilizate pentru tratarea zonei zoster in timpul perioadei active a acesteia
includ:

- medicamente pentru reducerea durerii (aspirina sau ibuprofen)

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

- medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii


- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii
- antibiotice aplicate direct pe piele, ce impiedica infectarea veziculelor.

Medicamente utilizate in tratarea nevralgiei postherpetice:

- medicamente pentru durere, aspirina sau ibuprofen


- antidepresive triciclice
- aplicatii topice, plasturi cu lidocaina
- anticonvulsivante, precum gabapentin
- corticosteroizi, precum prednison
- injectii ce blocheaza transmiterea nervoasa
- opioide, precum codeina si morfina.

Pentru anumite persoane, medicamentele de reducere a durerii sunt suficiente pentru a


tine sub control durerea cauzata de zona zoster sau de nevralgia postherpetica.
Un medicament nou numit pregabalin, a fost aprobat pentru tratamentul durerii cauzate
de nevralgia postherpetica. Testarea lui a aratat ca acesta reduce rapid si pe termen lung durerea.
Acest medicament se va gasi in farmacii in curand.

Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical in cazul zonei zoster este rar si limitat la cazurile severe si
prelungite de nevralgie postherpetica. Aceasta nevralgie poate fi o problema continua, care
slabeste mai ales persoanele invarsta, dar care scade cu timpul. Cand toate celelalte tratamente
esueaza, reducerea si controlul durerii se poate obtine cu ajutorul chirurgiei.
Tratamentul chirurgical consta in intreruperea transmiterii semnalelor dureroase la creier,
prin sectionarea nervilor in craniu sau la nivelul coloanei vertebrale. Sunt anumite riscuri
importante in cazul chirurgiei. Se recomanda consultarea si altor medici inainte de a lua decizia
favorabila operatiei.

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Alte tratamente
Nevralgia postherpetica este dificil de tratat. Medicul poate recomanda si alte tratamente
in paralel cu medicatia, pentru a tine durerea sub control:
- acupunctura, o terapie chinezeasca folosita de secole pentru reducerea durerii
- biofeedback, o metoda de control a functiilor organismului, care in mod normal sunt
automate
- stimulare electrica nervoasa transcutanata, o terapie ce utilizeaza curent electric de
intensitate mica
- diatermia, terapie ce foloseste caldura pentru a creste fluxul sangvin, astfel reducanduse durerea
- terapia psihologica, ajuta in tolerarea durerii pe termen lung.
Aceste terapii invata sa se abata atentia de la durere, prin folosirea unor tratamente ca
tehnici de relaxare si consiliere. Se poate consulta si un specialist in managementul durerii,
atunci cand activitatea zilnica este afectata.

Capitolul III

Rolul in ingrijirea pacientilor cu zona zoster

3.1 Rolul propriu


- asigurarea igienei tegumentelor;
- schimbarea lenjeriei de pat i de corp ori de cte ori este nevoie;
- monitorizarea funciilor vitale;
- bazinete si urinare sterile n cazul leziunilordin zonele genital, perianal i fesiera;
- respectarea dietei;
- prevenirea suprainfeciilor leziunilor;
- efectuarea de educaie pentru sntate;

3.2 Rolul delegat

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

- recoltarea de analize
- prescrise de medic;
-aplicarea tratamentul prescris de medic
- aplicarea de pudre (rol absorbant);
- mixturi cu aciune antiinflamatorie;
- creme cu aciune emolient;
- bi pentru ndeprtarea crustelor,scuamelor i pentru hidratare cutanat;

3.3 Obiectiv

Ameliorarea durerii
Prevenirea extinderii leziunilor;
Prevenirea complicaiilor,
Redobandirea unei imagini de sine pozitiv;
Reintegrarea socio-profesional

3.4 Descrierea punctiei venoase. Analize de laborator zona zoster


Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele pot fi
produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la individ e
nevoie s se respecte o serie de reguli i condiii de recoltare. Examenul de laborator exprim n
ceea ce privete morfologia,fizionomia i biochimia acestuia. Examenele de laborator efectuate
produselor biologice ( normale) i patologice, completeaz simptomatologia bolii cu elemente
obiective, reflectnd modificrile aprute n organism.
Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.
- reflect evoluia bolii
- reflect eficiena tratamentului
- confirm vindecarea
- semnaleaz apariia unor complicaii

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

De asemenea, examinrile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli infecioase


precum i persoanele purttoare de germeni patogeni,ele avnd rol n profilaxia bolilor
contagioase.
Utilitatea i obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum se
efectueaz examenul de laborator. Dup modul de efectuare a analizelor intr n sarcina
personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuat de asistenta medical, n
majoritatea situaiilor.
Pentru a se realiza n condiii optime recoltarea, asistenta trebuie s respecte urmtoarele
norme:
1. Orarul recoltrii
2. Efectuarea pregtirii psihice i fizice a bolnavului
3. Pregtirea instrumentarului i a materialului necesar pentru recoltare.
4. Tehnica recoltrii propriu-zise
5. Completarea buletinului de trimitere la laborator i etichetarea produsului recoltat
6. Pstrarea i transportarea produsului recoltat
Efectuarea pregtirii psihice
Pregtirea psihic va fi fcut cu mare atenie i const n instruirea lui privind
comportamentul su n timpul recoltrii, colabornd cu asistenta pentru reuita recoltrii i
nlturarea strii de team. Din punct de vedere fizic, bolnavul este pregtit fie printr-un regim
alimentar, fie printr-un repaus la pat aezndu-l ntr-o anumit poziie, fie prin ntreruperea unui
tratament medicamentos care ar putea influena rezultatul analizelor.
Completarea imediat a buletinelor de analiz i etichetarea produselor, asigur evitarea
nlocuirii rezultatelor ntre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.
Buletinul de analiz se completeaz cu numele,prenumele bolnavului,secia i numrul
salonului,natura produsului,analiza cerut,data recoltrii,numele celui care a recoltat. Pentru
anumite examinri ( serologice) se mai completeaz sexul, vrsta,dispensarul medical i
ntreprinderea unde lucreaz.
Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se
lipesc pe recipientele respective.
Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiz. Recoltarea unor produse n
condiii sterile urmrete ca produsul recoltat s nu fie suprainfectat- introducerea n produs a
unor germeni introdui din afar. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni strini

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

provenii de la bolnavi, de la asistent, din aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta va
transporta produsele recoltate astfel nct ele s ajung la laborator ct mai repede i-n starea n
care au fost n organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Cnd se transport de la un
spital la altul sau dintr-o localitate n alta,se ambaleaz astfel nct s nu se sparg, s nu se
deterioreze. Aceeai grij o va avea asistenta i pentru transportul de pe secie la laborator.
Recoltarea sngelui pentru examene hematologice i biochimice
Recoltarea se face prin nepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil faa
plantar a halucelui sau clci ) prin puncie venoas,puncie arterial.
Pentru majoritatea recoltrilor de snge este necesar ca bolnavul s fie nemncat(nu a
ingerat nici un aliment solid sau lichi timp de 12 ore). n practic se recomand bolnavului s nu
mai mnnce nimic de la cin pn dimineaa cnd se face recoltarea.
Materiale necesare: tav medical acoperit cu cmp steril, dou seringi de 10 cm
sterilizate, trei ace de puncie venoas cu mandren sterilizate, uscate i verificate, alcool,tinctur
de iod, tampoane de vat, garou de cauciuc, casolet cu compuse sterile, leucoplast, muama,
pern tare elastic pentru articulaia cotului, recipieni de recoltare, eprubete i flacoane sterile,
uscate, goale sau cu substane chimice, anticoagulante sau de alt natur n funcie de felul
analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion, medii de cultur,tvi renal.
Etape de execuie:
1. Pregtirea instrumentelor i a materialelor necesare:
- se aleg materialele necesare i se aeaz pe tav;
- se transport tava cu materialele n apropierea bolnavului.
2. Pregtirea fizic i psihic a bolnavului:
- se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii
- se aeaz bolnavul n poziia necesar ( n funcie de locul punciei);
- se dezbrac braul ales astfel ca hainele s nu mpiedice circulaia de ntoarcere;
- se aeaz sub braul bolnavului perna elastic i apoi muamaua;
- se solicit bolnavului s menin braul n poziia necesar.
3. Se monteaz seringa.
4. Stabilirea locului punciei:
- se stabilete braul la care se face puncia;

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

- se examineaz calitatea i starea venelor de la plica cotului;


- se stabilete locul de executare a punciei.

Cap IV Studiul de caz


4.1 Culegerea de date
1) Culegerea datelor :
Nume/Prenume :Cinori Constantin
Nationalitate :romana
Varsta :76 ani
Sex :masculin
Stare civila :casatorit
Ritm de viata :normal
Grup sangvin :AII ,Rh+
Motivele internarii :onicomicoza dermatologica
Data internarii : 28-II-2013
Data externarii : 10-III-2013
Spitalul : Spitalul Clinic Judetean Brasov
Sectia : Sectia III Dermatologie
2) Informatii fizice :
Cap :Tegumente si mucoase : Umede ,cu arii cutanate usor tumefiate ,cu margini rosii ,acoperite
cu scuame mari de culoare alba. Tegumentul afectat se fisureaza si zonele respective devenind
dureroase.
Cavitatea bucala :dentitie completa
Trunchi :Fara semne particulare
Tesut celular adipos :normal reprezentat,Fara probleme cardiace

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Membre :Fara semene particulare


Articulatii :mobile ,nedureroase
Sistem osteoarticullar :aparent integru
Sistem respirator :Ganglioni nepalpabili
Aparat respirator :Torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular
prezet;
Aparat cardiovascular : Soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice,
bine batute, prezinta hipertensiune arteriala 160/90 mmHg, AV= 90b/min;
Aparat digestiv :Abdomen suplu si moale,nedureros la palpare ,ficat si splina in limite normale
,tranzit intestinal prezent .
Aparat urogenital : Loji renale libere ,mictiuni spontane nedureroase ,Giordano(negativ)
Sistem nervos central : ROT prezente, reflex pupilar prezent
Elemente de igiena :
a)

Elemente legate de alimentatie : pacientul nu are apetit exagerat ,avand 3 mese pe zi

b)

Elemente legate de eliminare :

-scaun de aspect normal ,grup sanitar 1 scaun la 3 zile


-urina cu aspect normal ,grup sanitar 4 mictiuni pe zi
c) Elemente legate de igiena individuala :Activitate normala ,sadisfacerea nevoii de a dormi si
odihni
Greutate corporala :88 kg
Inaltimea :1.70cm
Temperatura :38C
Comunicare verbala :comunica cu personalul medical ,scrisul este descifrabil .
Comunicare nonverbala :facies suferid ,pacientul e orientata temporo-spatial
Atitudinea familiei fata de pacient : buna
3) Informatii mediale :
Antecedente heredocolaterale : cu antecedente de psoriazis palmo-plantar

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Antecedente personale :psoriazis palmo-plantar si unghial


Alergii :fara alergii
4) Diagnosticul medical :
Diagnostic de trimitere afectiuni dermatologice
Diagnostic de internare : zona zoster
diagnostic la 72 de ore : zona zoster
Diagnostic la externare : exema microbiana , zona zoster
5) Examen clinic la internare :
Pacientul se interneaza cu un diagnostic de zona zoster,cu o stare generala alterata .Din
cauza recidicarii zonei zoster , pacientul constientizeaza boala si are urmatoarele manifestari
:prurit la nivelul palmelor li a talpilor ,piele rosie ,ingrosata Din cauza semnelor descrise mai sus
e vorba zona zoster de aceea pacientul va fi internat pentru investigatii si tratament .

4.2 Grila de dependenta


Analiza datelor pe nevoi Prima zi de spitalizare ,prima zi de investigatie
1)Nevoia de a fi curat ,ingrijit
de a proteja tegumentele si mucoasele : Manifestari de dependenta :
-senzatii de neliniste
-anxietate
-zone tegumentare rosii
-limitarea miscarilor
Sursa de dificultate :
-prurit
-alterarea tegumentelor
-durere,pete mici

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

2)Nevoia de a evita pericolele


Manifestari de dependenta :
-frica de complicatii
-deshidratare
-inflamatie
-incapacitatea sa urmeze prescrip-tiile

de igiena ,sa se spele


Sursa de dificultate :
-stare depresiva
-slabiciune
-durere
3)Nevoia de a comunica
Manifestari de dependenta :
-anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste)
-durere (transpiratii abundente ,iritabilitate ,facies crispat )
-risc de complicatii
Sursa de dificultate :
-amenintarea integritatii fizice
-lipsa de cunoastere a obiceiurilor
sanatoase de viata
-proces infectios
-lipsa de cunoastere a mijloacelor

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

preventive
-comunicare ineficienta

4)Nevoia de a se misca si a avea


o buna postura:

Manifestari de dependenta :
-senzatii de neliniste
-anxietate
-varsta inaintata .
-limitarea miscarilor
Sursa de dificultate :
-oboseala ,slabiciune
-alterarea tegumentelor
-durere

5)Nevoia de invata cum sa-si pastreze


sanatatea :

Manifestari de dependenta :
-frica de complicatii
-deshidratare
-nesiguranta ,neincredere
-incapacitatea sa urmeze prescrip-

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

tiile de igiena ,sa se spele ,sa-si


ingrijeasca unghiile
Sursa de dificultate :
-stare depresiva
-slabiciune,durere
6)Nevoia de a se imbraca
si dezbraca

Manifestari de dependenta :
-incapacitatea de a se imbraca si dezbraca
Sursa de dificultate :
-anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste)
-durere (transpiratii abundente ,iritabilitate ,facies crispat )
-risc de complicatii

7) Nevoia de a se misca si a avea


o buna postura:

Manifestari de dependenta :
- varsta inaintata
-anxietate
-limitarea miscarilor
Sursa de dificultate :
- durere,oboseala

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

8) Nevoia de a comunica :
Manifestari de dependenta :
-anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste)
-durere (transpiratii abundent,iritabilitate ,facies crispat )
-risc de complicatii
Sursa de dificultate :
-amenintarea integritatii fizice
-lipsa de cunoastere a obiceiurilor
sanatoase de viata
-proces infectios
-lipsa de cunoastere a mijloacelor
preventive
-comunicare ineficienta
9) Nevoia de a evita pericolele
Manifestari de dependenta :
-oboseala
-anxietate
Sursa de dificultate :
-lipsa informatiilor despre boala
-stare de neputinta ,slabiciune

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

4.3 Plan de ingrijire

Nevoia

Diagnostic de
ingrijire

1)Nevoia de a fi curat,
ingrijit si a proteja
tegumentele si mucoasele

Carenta de igiena,
unul din factorii ce
influienteaza
neputinta de a
sadisface nevoia este
varsta inaintata
pielea fiind
sensibila ,mai putin
rezistenta la microbi
si infectii .
Din cauza varstei ,
unghiile devin mai
putin rezistente ,
vulnerabile la infectii
.
Alterarea unghiilor sa produs din cauza
mediului umed si
carentei de igiena .
Incapacitatea de a se
pastra curat din
cauza anxietatii ,
slabiciunii ,durerii .
Necunoasterea de
informatii legate de
igiena tegumentelor
si a unghiilor , lasa
poarta deschisa
aparitiei infectiilor.

2)Nevoia de a evita

Vulnerabilitate fata

Obiective

Rol propriu/
delegat

Pacientul sa prezinte
tegumente si
mucoase curate

Se va analiza
anamneza
amanuntita .

Sa se simta in
siguranta ,sa se
acomodeze cu
mediul
intraspitalicesc.

Se apreciaza starea
generala a
pacientului .

Luarea de masuri
pentru ca pacientul
sa nu devina sursa de
infectii
nosocomiale .
Sa fie echilibrat
nutritional pentru
favorizarea
cicatrizarii leziunilor
cutanate .

Se va indeparta de pe
suprafata pielii
stratul cornos
descuamat prin
efectuarea toaletei .
Ajuta la ingrijirea
unghiilor sanatoase
si le fereste pe cele
afectate cu
pansamente sterile .

Pacientul sa prezinte
o stare de bine fizic
si psihic .

Identifica impreuna
cu pacientul cauzele
ce au dus la
neglijenta igienei
corporale .

Efectuarea igienei
zilnice .

Masoara functiile
vitale

Evaluare
In prima zi s-a
efectuat toaleta
pacientului ,
ajutandu-l si
sprijinindu-l pe
acesta .
S-au ingrijit
unghiile , taindu-le
cu atentie in vederea
indepartarii
depozitului
subunghial ce
contine germeni
patogeni ce ar putea
da risc de complicatii
.
T.A: 160/100mmHg
R: 19 resp/min
P : 90 p/min
Ts: 37sC

Linistirea pacientului
.

S-a asigurat un

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra
pericolele

de infectii datorita
altor boli pe care
acesta le are .

Pacientul sa
beneficieze de un
mediu de siguranta .

Anxietate ,durere ,
stare depresiva .

Pacientul sa fie ferit


de accidente si
infectii .

Pierderea stimei de
sine si a imaginii
corporale.
Frica de complicatii
Predispozitii la alte
infectii .
Neingrijirea
corespunzatoare a
acestor infectii ce pot
da complicatii.

Pacientul sa fie
echilibrat psihic .
Pacientul sa-si
sadisfaca nevoile
fundamentale .
Pacientul sa
beneficieze de
siguranta .
Sa se inlature starea
de anxietate si durere

Comportament
depresiv .
Anxietate datorita
afectiunii .

Asigura conditi de
mediu adecvate
pentru a evita
pericolele prin
accidentare .
Ia masuri sporite de
evitare a transmiterii
infectiei .
Urmareste si
apreciaza correct
potentialul infectios
al pacientului ,
receptivitatea sa si
aplica masuri de
izolare a surselor de
infectie .

mediu adecvat pentru


evitarea pericolelor .
S-au luat masuri de
evitare a transmiterii
infectiilor .
Se urmareste in
permanenta pacientul
.
Pacientul s-a adaptat
la mediul spitalicesc .
Pacientul a fost
informat despre
boala sa .

Va stabili impreuna
cu pacientul planul
de recuperare a starii
de sanatate si
cresterii rezistentei
organismului .
Furnizeaza informatii
cu privire la boala sa

3)Nevoia de a comunica
Comunicare
ineficienta cu
personalul medical.
Agitatie ,confuzie ,
singuratate .
Dificultate in
comunicarea cu

Pacientul sa fie
informat .
Pacientul sa fie
echilibrat psihic .
Pacientul sa
foloseasca mijloace
de comunicare
adecvate .

Linisteste bolnavul
cu privire la starea de
sanatate .

Observa si noteaza
schimbarile survenite
:
-dispozitie ,

Explica scopul si
natura interventiilor
ce vor avea loc .

-expresia verbala si
nonverbala .

Asigura un mediu de
securitate , linistit.

Evalueaza
schimbarile survenite
in comportamentul

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra
personalul medical.
Insuficiente
informatii despre
boala si despre
evolutia ei in caz de
netratare la timp .
Teama de complicatii
.

Sa fie ferit de
pericole .
Sa se combata
anxietatea si
durerea .
Sa comunice liber cu
asistenta medicala .

Recolteaza sange
pentru examenele de
laborator .
Da posibilitatea
pacientului sa-si
exprime nevoile,
sentimentele ,
dorintele ,ideile .
Invata pacientul sa
efectueze tehnici de
relaxare .

bolnavului fata de
alti pacienti .
S-a administrat o
fiola de Algocalmin
pentru combaterea
durerii .
In ziua urmatoare se
va institui un
tratament
medicamentos .

Antreneaza pacientul
in diferite activitati
care sa-I dea
sentimentul de
utilitate .
Supravegheaza
paciSe va face
toaleta locala .

4)Nevoia de a se misca si
a avea o buna postura

Forta redusa din


cauza varstei .
Postura inadecvata ,
circulatie inadecvata
datorita diminuarii
mobilitatii .
Dificultate in a se
misca din cauza
durerii ,oboselii si
slabiciunii .
Dificultate de a face
activitati zilnice

Stabileste impreuna
cu pacientul nevoile
de exeritiu fizic .
Sa se foloseasca
tehnici de destindere
si relaxare .
Pacientul sa-si
mentina integritatea
tegumentelor in
timpul activitatii
fizice.
Sa fie informat
despre rezultatele de
laborator , despre
examenele
paraclinice ce vor fi
efectuate si despre
tratamentul instituit .

Se vor dezinfecta
unghiile .

Pacientului i s-a
explicat analizelor de
laborator :
-VSH-11mm

Va administra
tratamentul prescris d
e medic .
Pregateste psihic
pacientul in vederea
efectuarii tehnicilor
de ingrijire .
Ii explica necesitatea
tratamentului .
Ii explica necesitatea
efectuarii tehnicilor
de ingrijire .
Asigura un mediu
linistit pentru a avea

Creatinina1,1mg/100ml
Thymol-1 UML
Va fi pregatit pentru
examenul radiologic
si efectuarea EKGului .
Se va administra
tratamentul prescris
de medic :
-tratamentul topic :
Calciferol

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra
confort .
Informeaza pacientul
in caz de neclaritate

Asigura igiena
tegumentelor si
unghiilor .entul .

-Betametozon :e
aplica de doua ori pe
zi.
-Penicilina G 2ml
500 000UI la 6 ore .
-Ketotifen 2 capsule .
Pacientul va fi
ingrijit,i se vor
proteja tegumentele

Pacientul sa
acumuleze noi
cunostinte .

5)Nevoia de invata cum


sa-si pastreze sanatatea

Cunostinte
insuficiente .
Dificultate in
dobandirea unor
cunostinte despre
afectiunea pe care o
are .
Nesiguranta si frica
de necunoscut .
Neobisnuinta in
abordarea anumitelor
actiuni pentru
redobandirea starii
de bine .
Lipsa de informatii.
Dificultate in
invatarea masurilor
preventive si curative
.

Pacientul sa
dobandeasca
atitudini si
deprinderi noi.

Exploreaza nivelul
de cunostinte al
bolnavului privind
boala, modul de
manifestare .

Modificarea
comportamen-tului
fata de tratamant si
investigatii .

Exploreaza masurile
preventive si curative
,modul de participare
la investigatii ,la
procesul de
recuperare .

Stimularea dorintei
si interesului de a
participa la invatarea
tratamentului .

Stimuleaza dorinta
de cunoastere .
Identifica
deprinderile gresite
ale bolnavului .
Incurajeaza pacientul
in permanenta .
Il insoteste la
examenele
paraclinice .
Administreaza
tratamentul prescris .
Invata sa-si aleaga
imbracamintea

Aplicarea la indicatia
medicului de
Betametozon .
Administreaza cate o
fiola din vitaminele
B1 , B6 ,Metospor.
La examenul
radiologic s-a
observat o
transparenta
pulmonara crescuta ,
decolorare
incompleta sinusal
costo-diafragmatic
drept si stang ,
opacitati in banda
supradiafragma-tica .
Hil marite difuz ,
conturate ,accentuate .
Pacientul si-a
recuperat increderea
in fortele proprii si
prezinta o buna
dispozitie .
S-a efectuat
examenul local la
nivelul unghiilor .

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra
corespunzatoare.

6)Nevoia de a se imbraca
si dezbraca

Pacientil sa cunoasca
importanta
sadisfacerii acestei
nevoi .

Incurajeaza pacientul
pentru a-si alege o
imbracaminte
adecvata .

Incapacitate de a se
imbraca si dezbraca
singur .

Pacientul sa se poata
imbraca si dezbraca
singur .

Noteaza interesul
pacientului pentru a
se imbraca si
dezbraca .

Durere la nivel
unghial ducand la
incapacitatea
indeplinirii acestei
nevoi .

Sa fie sfatuit in a
purta haine curate si
cat mai largi .

Dezinteres fata de
tinuta vestimentara.
Imbracaminte
inconfortabila ce
stanjeneste o buna
circulatie sangvina .

Sa evite contactul
leziunii unghiale cu
haine sau substante
ce ar putea complica
afectiunea .
Ajutarea
pacientului .
Sprijinirea si
informarea acestuia .

Pacientul sa poata
efectua nevoia de a
se misca si a avea o
buna postura.

7)Nevoia de a se misca si
a avea o buna postura

Circulatie neadecvata
din cauza diminuarii
mobilitatii .
Dificultate de a-si
misca anumite parti a
corpului datorita

Sa-si mentina
integritatea
tegumentelor si a
mucoaselor .

Sa-si poata efectua


singur igiena
unghiala.

Pregatirea lenjeriei la
indemana pacientului
.

S-a efectuat toaleta si


s-a administrat
tratamentul cu
Betametozon si
comprese cu solutie
de acid boric si
Ketotifen .
Pacientul in urma
interventiilor si
tratamentului
prezinta o stare
generala buna .

Efectueaza igiena
unghiilor .
Administreaza
medicatia prescrisa
de medic .
Supravegheata
functiile vitale .

Stabileste impreuna
cu pacientul , nevoile
de exercitii fizic ,
adaptate capacitatii
sale fizice .

Pacientul poate
efectua sadisfacerea
acestei nevoi .
Invata noi informatii
despre tratament .

Educa in efectuarea
tehnicilor de
destindere si relaxare
.

I s-au inlaturat
temerile cu privire la
riscul de complicatii .

Invata pacientul in
efectuarea unor

S-au efectuat
badijonari cu solutie

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra
durerii ,oboselii ,
slabiciunii .

Sa fie echilibrat
psihic .

tehnici de ingrijire a
unghiilor .

Postura inadecvata .

Sa-si mentina
sadisfacute celelalte
nevoi fundamentale .

Suplineste pacientul
in sadisfacerea nevoii
sale . Supravegheaza
in permanenta
pacientul si evolutia
tratamentului .
Efectueaza bai
caldute .
Administreza
tratamentul prescris
de medic.

Dificultate de a face
anumite activitati
zilnice.
Frica ,anxietate
datorita riscului de
complicatii .

Inlaturarea oboselii
si anxietatii .
Informarea asupra
diagnosticului si
explicarea
tratamentului si
eficacitatii acestuia .

Sa fie echiulibrat
psihic .
Sa foloseasca
mijloace de
comunicare adecvate
.

Comunicare
ineficienta cu
personalul medical.
8)Nevoia de a comunica
Insuficiente
informatii despre
boala si despre
evolutia ei in caz de
netratare la timp .

Sa comunice cu
personalul medical .
Sa aiba incredere in
personalul medical .
Sa respecte
tratamentul
medicamentos ,
pentru a favoriza
vindecarea .

Teama de complicatii

Sa-si exprime
diminuarea anxietatii
.

Sa-si exprime
intelegerea fata de
ingrijirile unghiale .

Asistenta informeaza
pacientul cu privire
la tratamentul
medicamentos .
Administreaza
medicatia prescrisa .
Verifica posibilitatile
de comunicare a
bolnavului .

de acid boric .
S-a administrat
tratamentul cu
Betametozon si
Ketotifen .

A incurajat pacientul
si l-a sfatuit .
Actioneaza pentru a
recastiga stima de
sine a bolnavului .
Se administreaza
tratamentul cu
Betametozon si
Ketotifen .

Supravegheaza in
permanenta
bolnavul .
Ii creeaza un mediu
linistit .

Informeaza pacientul
si-l asculta ori de
cate ori are vreo
neintelegere cu
privire la tratamentul
administrat .
Educa pacientul ca
dupa ce se

S-a administrat
tratamentul topic
dupa o prealabila
dezinfectie a mainii .
S-a observat ca
unghiile incep sa se
vindece .

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

9)Nevoia de a evita
pericolele

Lipsa de cunoastere
a mijloacelor de
prevenire ce pot duce
la complicatiile z.
zoster

Sa aiba interes in
ameliorarea starii
depresive si de
oboseala .

Diminuarea stimei de
sine .

Sa-si exprime
cresterea stimei de
sine .

Dificultatea de
adaptare la
modificarea
tegumentelor .

Sa previna reaparitia
infectiei unghiale
prin indepartarea
obiceiurilor
nesanatoase .

Lipsa de cunoastere
a obiceiurilor
sanatoase de viata .

externeaza sa evite
obiceiurile de viata
nesanatoase ce pot
contribui la reaparitia
psoriazisului
unghial .

Asistenta a informat
pacientul cu privire
la tratamentul
prescris si de durata
si eficienta acestuia

Invata pacientul ca sa
respecte tratamentul .
Administreaza
tratamentul prescris
si monitorizeaza
functiile vitale .
Ajuta la nevoie
pacientul .

A masurat tensiunea
arteriala :
T.A :120/95 mmHg

Pacientul prezinta o
stare generala buna .

4.4 Epicriza
Pacientul se interneaza cu un diagnostic zona zoster,cu o stare generala alterata .Urmeaza
tratamentul sistemic cu medicamente orale si cu tratament local specific cu evolutie buna .Se
interneaza cu o stare ameliotata. Diagnosticul clinic stabilit in baza acuzelor bolnavului,
anamnezei, datelor obiective si explorarilor paraclinice este de zona zoster .
Tratamentul efectuat:
- medicamente pentru reducerea durerii (aspirina sau ibuprofen)
- medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii
- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii
- antibiotice aplicate direct pe piele, ce impiedica infectarea veziculelor.

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

Medicamente utilizate in tratarea nevralgiei postherpetice:


- medicamente pentru durere, aspirina sau ibuprofen
- antidepresive triciclice
- aplicatii topice, plasturi cu lidocaina
- anticonvulsivante, precum gabapentin
- corticosteroizi, precum prednison
- injectii ce blocheaza transmiterea nervoasa
- opioide, precum codeina si morfina.

Bibliografie :

CORNELIU BORUDEL,Manual de Medicin Intern Pentru Cadrele Medii-Editura ALL

LUCRETIA TITIRCA,Urgene medico-cliirurgicale. Sinteze. Editura Medical. 1998

DR. GEORGETA AURELIA Tehnici speciale de ngrijire abolnavilor, Editura Didactic


ANTOANETA METAXATOS Pedagogic, Bucureti, 1983
MARIA-OTILIA STNESCU

Zona Zoster
Cioinaru Alexandra

LUCRETIA TITIRC
AGLAI KYOWSSKI
NICOLAE CRANGULESCU
Dr. VIOREL MATEESCU CORNELIA NENCESCU
LUCRETIA TITIRC
C AROL MOZACH
Manual de Medicin Intern Specialiti nrudite i ngrijiri paliative, Editura Bucureti,
1998. Radiodiagnostic, Radioterapie i Anatomie funcional. Editura Bucureti, 1997.
Breviar de exporri funcionale i de ngrijiri speciale acordate bolnavului Editura Viaa
Romneasc, Bucureti, 1997.
Tehnici de ngrijire a bolnavilor Editura 1974.