Etape de lucru in scopul determinarii Performantei Energetice a Cladirii.

Incalzire
1.1. Stabilirea dimensiunilor caracteristice ale elementelor de constructie
exterioare si interioare care participa la bilantul energetic al cladirii:
1.2. Caracteristici termice
1.2.1. Calculul rezistentelor termice unidirectionale

m2 K
1
1
R Ri j Re j
a j j
i
e W
j a j j
i: coeficient de transfer termic superficial interior [W/m2K]
e: coeficient de transfer termic superficial exterior [W/m2K]
a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea
materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI
: conductivitatea termic de calcul
TABELUL II (din C107-3)

DIRECIA I SENSUL FLUXULUI

TERMIC

*)

Elemente de construcie n
contact cu:
exteriorul
pasaje deschise (ganguri)

Elemente de construcie n
contact cu spaii ventilate
nenclzite:
subsoluri i pivnie
poduri
balcoane i logii nchise
rosturi nchise
alte ncperi nenclzite
i/Rsi
e/Rse

i/Rsi

e/Rse

8
---0,125

24
-----0,042
*)

8
----0,125

12
-----0,084

8
---0,125

24
---0,042
*)

8
-----0,125

12
----0,084

6
----0,167

24
---0,042
*)

6
---0,167

12
---0,084

Pentru condiii de var : e = 12 W/(m2K), Rse = 0,084 m2K/W

1.2.2. Calculul rezistentelor termice corectate

W

mK

Elementul de
constructie

Detaliu

Perete
exterior

1. intersectie pereti cu
stilpisori
2. intersectie pereti fara
stilpisori
3. colt perete cu stilpisori
4. diafragme si grinzi
cuplare(sus)
5. diafragme si grinzi
cuplare(jos)
6. soclu subsol
7. timplarie

Placa peste
subsol

l m

Total
1.perete interior pe placa
peste subsol
2. soclu subsol
Total

Placa peste
ultimul etaj
1. atic terasa 1
Total

m2 K
1
R r R R
R l W
1
A

= transmitanta termica a puntii termice liniare

= transmitanta termica a puntii termice punctiforme

l = lungimea puntilor termice liniare de acelasi fel;

A = aria elementelor anvelopei;
R= rezistenta termic specific unidirectional aferent ariei A ;
R = rezistenta termic corectat;
r= coeficient de corectie pentru puntile termice

Rezistente termice corectate

W
l
K

Elementul
de
constructie
Perete
exterior
Planseu
peste subsol
Planseu
peste
ultimul
nivel

A m2

m2 K
R

l
W
l K A mWK

1 W
R m 2 K

m2 K
R

1.3. Parametrii climatici

1.3.1. Temperatura conventional exterioar de calcul
Pentru iarn, temperatura conventional de calcul a aerului exterior se consider in
functie de zona climatic in care se afl localitatea , conform STAS 1907/1.
Zona climatica te
I
-12 oC
II
-15 oC
III
-18 oC
IV
-21 oC
1.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare
Intensittile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare se stabilesc in
conformitate cu Mc001 PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea
respectiva.
1.4. Temperaturi de calcul ale spatiilor interioare
14.1. Temparatura interioar predominant a incperilor inclzite
Conform Metodologiei Mc001, temperatura predominant pentru cldiri de locuit este:
i 20 C
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioar a spatiilor
neinclzite de tip subsol si casa scrilor, se calculeaza pe baz de bilant termic.( detaliat
I.10.1)
1.4.2. Temperatura interioar de calcul
Conform Metodologiei Mc001 2006/PII, dac diferenta de temperatur intre volumul
inclzit si casa scrilor este mai mic de 4 C, intregii cldiri i se aplic calculul
monozonal. In acest caz, temperatura interioar de calcul a cldirii, este:
A
i ij j C .
Aj
1.5. Calculul coeficientilor de pierderi de cldur HT si HV

a. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H

H HV HT W / K
b. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin ventilare, HV

HV

a ca naV W
3,6

kG
a densitatea aerului =1,2 3

kJ
ca caldura specifica a aerului=1,005

kgK
na numarul mediu de schimburi de aer h 1 (MC001/I)

V volumul incalzit [ m ]
3

Numrul de schimburi de aer poate fi determinat din Anexa G din SR EN ISO

13790/2005, pentru cladiri cu alta destinatie decat cea de locuit.
Numrul de schimburi de aer poate fi determinat si tinand cont de un debit Vamin = 15
m3/hpers. n perioada de ocupare sau de 3 m3/h.m2. Pentru perioada de neocupare se
considera 0,2 m3/h.m2.
c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transmisie, H T
W
H T L HU
K
L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii
W
L U J AJ
K
W
U J transmitanta termic corectat a prtii j din anvelopa cldirii ( 2 )
m K
2
Aj = aria pentru care se calculeaz U J m

Elementul de
constructie
Perete
Planseu
Timplarie
Usa
Usa

Coeficienti de cuplaj termic ai spatiului incalzit

1
AJ

RJ
UJ

RJ
Exterior
Terasa
Lemn
Metal
Lemn

U J AJ

HU coeficient de pierderi termice prin anvelopa cldirii spre spatii neinclzite,

(conform SR EN ISO 13789)

W
HU H iu b ;Hiu - coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la
K
W
spatiile neincalzite
K
W
H iu LT ,iu HV ,iu ;
K
LT ,iu - coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol
HV ,iu - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la spatiile
neincalzite
c nV W
H V ,iu a a a
3,6
K

W
H iu LT ,iu H V ,iu
K
b

H ue
;
H iu H ue

W
Hue - coeficient de transfer de caldura de la spatiile neincalzite la mediul exterior
K
W
H ue LT ,ue HV ,ue
K
LT ,ue - coeficient de cuplaj termic al elementelor de constructie ale spatiului neincalzit in
contact cu mediul exterior
Hv,ue - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile neincalzite la mediul
exterior
c nV W
H V ,ue a a a u
3,6
K
W
HU H iu b
K
RATA SCHIMBURILOR CONVENIONALE DE AER

TABELUL IV(C107/3)
Nr.c
rt.

Tipul de etanare la aer

na
( h -1 )

ntre spaiul nenclzit ( u ) i nclzit ( i )

Perei i planee fr goluri, ui sau ferestre

Ca la 1), dar cu ui sau ferestre etane

0,2

Ca la 1), dar cu ui sau ferestre obinuite

0,5

ntre spaiul nenclzit ( u ) i exterior ( e )

4

Elemente de construcie fra goluri sau orificii de ventilare

Elemente de construcie cu goluri nchise, dar fr orificii de ventilare

0
0,5

Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare

1,0

Elemente de construcie cu etaneitate redus

5,0

Elemente de construcie evident neetane

10,0

Spaiile nenclzite pot fi :

ncperi interioare de dimensiuni reduse i nconjurate n mare parte de
ncperi nclzite (cmri, debarale, vestibuluri, windfanguri nenclzite,
degajamente .a.) ;
spaii de dimensiuni mai mari, interioare sau adiacente cldirii (casa scrii
nenclzit, garaje, .a.) ;
rosturi nchise ;
poduri sau etaje tehnice nenclzite.
Coeficientul de pierderi de caldura al cladirii este:
W
H T L HU
K
W
H=Hv + HT
K
1.6. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare
In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de inclzire
preliminar, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru este
eo=12C.
Perioada de incalzire se determina cf. SR 4839 (De ex.:
a 10,7 C , altitudinea 96 m, coef. de corelare climatica K=0,84,
N1220 3150 grade zile D eo 192 zile

Luna
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai

Determinarea perioadei de incalzire

24 septembrie 4 aprilie
Valori conventionale

e Temperatura medie
t
zile
eo C
12
0
22
12
0
21,4
12
6
17,5
12
31
11,3
12
30
5,4
12
31
0,6
12
31
-2,0
12
28
0,1
12
31
4,5
12
4
11,1
12
0
16,7

em C

3,961

Iunie

12

0
192 zile incalzire

20,3

Tempertura exterioar medie pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie ponderat a

temperaturilor medii lunare cu numrul de zile cu inclzire ale fiecrei luni.

em

t e
t

1.6.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru eo=12C)
QL H (i e )tkWh
W
H - coeficient de pierderi de caldura al cladirii
K

C temperatura exterioara de calcul (

i C -temperatura interioara de calcul

em)

DZ durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic (zile/an)

t numar de ore perioada de incalzire (h).

QL H ( i e )tkWh / an

Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru eo=12C)

kWh
Qg Qi Qs
an
Qi degajari de cldur interne kWh
Qi i , h (1 b)i ,u t kWh

i, h fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite

i ,u 0 fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclzite
b

este factor de diminuare

NOTA Daca nu se specific altfel, se pot utiliza valorile degajrilor de cldur interne
indicate n SR EN ISO 13790 anexa K.

Ainc aria totala a spatiului inclzit

i,h i Ainc W
Qs aporturi solare prin elementele vitrate kWh

kWh

Qs I sj Asnj t

I sj radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1 m2 avand

W
orientarea j 2
m
Asnj aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]

Asnj A FS FF g m2

FS Fh Fo Ff -factor de corectie pentru umbrire

Fh factorul partial de corectie datorita orizontului;

Fo factorul partial de corectie pentru proeminente;
Ff factorul partial de corectie pentru aripioare.

FF factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

A
FF t
A
g Fw g
g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n
FW factor de transmisie solara =0,90
NOTA SR EN ISO 13790 anexa H prezint informaii despre factorii de umbrire
(corcetie).
NOTA - Pentru definirea factorului de umbrire i a transmitantei la energia solara a
vitrajului, se iau n considerare numai elementele de umbrire i de protectie solara
permanente.

Luna

Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire

Zile

Intensitatea radiatiei solare W / m2

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

31
28
31
4
0
0
0
0
6
31
30
31

NV
15,3
28,4
38,7
52,2
69,8
77,5
81,2
73,9
58,9
36,5
16,4
12,3

SE
70,3
94,7
93,1
90,4
85,1
26,23 91,7
107,0
119,8
116,6
109,1
60,4
59,2

82,33

SV
70,3
94,7
93,1
90,4
85,1
91,7
107,0
119,8
116,6
109,1
60,4
59,2

82,33

NE
15,3
28,4
38,7
52,2
69,8
77,5
81,2
73,9
58,9
36,5
16,4
12,3

26,23

Intensitatea radiatiei solare medii pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie

ponderat a intensittilor medii lunare, cu numrul de zile ale fiecrei luni.

Tip

Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS

Nr.
Orientare Latime Inaltime A m2
g
FS
FF
ferestre

As m2

25
10
10
10

F1
F2

SE
SE
SV
SV

Aporturi totale pe orientari

I SJ W / m2
ASNJ m2

Orientare

QSJ W

NV
SE
SV
NE
TOTAL

Qs I sj Asnj t kWh

Qg Qi Qs kWh

Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:

Qg
t

1.6.2. Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1

Qg
QL

; 1 1

1 a
1 a 1

- coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi;

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp

a ao
o
ao = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);
o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);
constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;
C

H
C- capacitatea termica interioara a cladirii
J
C j Aj ij cij dij Aj
K
= densitatea materialului;
c = capacitatea calorica masica a materialului;
d = grosimea stratului;
A = aria elementului;

Capacitatea termic interioar a cldirii, C, se calculeaz prin nsumarea capacitailor

termice ale tuturor elementelor de construcie n contact termic direct cu aerul interior al
zonei considerate:
C = jAj = ji ij cij dij Aj
unde:
j - capacitatea termica interioar raportata la arie a elementului de constructie j;
Aj - aria elementului j;
ij - densitatea materialului stratului i din elementul j
cij - cldura specific masica a materialului stratului i, din elementul j
dij - grosimea stratului i din elementul j
Suma se efectueaza pentru toate straturile fiecarui element de construcie, pornind de la
suprafata interioar pna fie la primul strat termoizolant, grosimea maxima fiind indicata
n tabelul 1.1, fie n mijlocul elementului de constructie, la distanta cea mai mica.
Tabelul 1.1 Grosimea maxima considerata la calculul capacitatii termice
Aplicare
Determinarea factorului
de utilizare
Efectul intermitentei

Grosime maxima
cm
10
3

C
= s Se transforma in h
H

a ao
1

1 a
1 a 1

1.6.3. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cldirii

a
ed id
H
ed temperatura de echilibru;
id = temperatura interioara de calcul;

id

iV j

j A j
Aj

factorul de utilizare al aporturilor

g W -aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire

Temperatura de echilibru a cladirii este: ed id

g
H

De ex.:
a 10,7 C

eo 15,9
K 0,58 D EO 228 zile

Luna
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

Determinarea perioadei de incalzire

8sept. 23aprilie
Valori conventionale

t zile
eo C
e Temperatura medie
15,9
0
22
15,9
0
21,4
15,9
23
17,5
15,9
31
11,3
15,9
30
5,4
15,9
31
0,6
15,9
31
-2,0
15,9
28
0,1
15,9
31
4,5
15,9
23
11,1
15,9
0
16,7
15,9
0
20,2
228 zile incalzire

1.7. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic

QL H (i e )t kWh ; t=228*24=5472 h
2.8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii
Qg Qi Qs kWh

Qi degajari de cldur interne kWh

Qi i , h (1 b)i ,u t kWh

i, h fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite

i 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. Mc001 PII,
Ainc aria totala a spatiului inclzit
i,h i Ainc W
i ,u 0 fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclzite
t 228 24 5472h

em C

5,56

Qs aporturi solare prin elementele vitrate kWh

kWh

Qs I sj Asnj t

I sj radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1m2 avand

W
orientarea j 2
m
Asnj aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]

Asnj A FS FF g m2
FS Fh Fo Ff

Fh factorul partial de corectie datorita orizontului;

Fo factorul partial de corectie pentru proeminente;
Ff factorul partial de corectie pentru aripioare.
Ff factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
At
A
g Fw g
g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n
FW factor de transmisie solara;
Ff

Luna

Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire

Zile
Intensitatea radiatiei solare
W / m2

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

31
28
31
29
0
0
0
0
28
31
30
31

Orientare
NV

NV
SE
15,3
70,3
28,4
94,7
38,7
93,1
52,2
90,4
69,8
85,1
77,5 31,95 91,7
81,2
107,0
73,9
119,8
58,9
116,6
36,5
109,1
16,4
60,4
12,3
59,2

SV
70,3
94,7
93,1
90,4
85,1
91,7
107,0
119,8
116,6
109,1
60,4
59,2

86,32

Aporturi totale pe orientari

I SJ W / m2
ASNJ m2

NE
15,3
28,4
38,7
52,2
69,8
86,32 77,5 31,95
81,2
73,9
58,9
36,5
16,4
12,3
QSJ W

SE
SV
NE
TOTAL

t 228 24 5472h
Qs I sj Asnj t kWh

Qg Qi Qs kWh

1.9. Necesarul de cldur pentru inclzirea cldirii, Qh

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile
de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma fiind
corectate cu un factor de diminuare, , astfel: Qh QL Qg ; = factor de utilizare;
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, ,
care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

Qg
QL

1 a 1
Qh QL Qg kWh / an

1.10. Consumul de energie pentru inclzire , Qfh

kWh
Q fh Qh Qth Qrh, h Qrwh
an
Qh kWh / an-necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;
Qth totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de
caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate
distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfect a temperaturii
interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara
conventionala;
kWh
Qth Qem Qd
an
Qem pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la
consumator
Qem Qem, str Qem,c kWh
Qem, str pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii;
Qem, str

1 em

em

Qh kWh

em eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire

(MC II-1 Anexa II. Tab.1B)

Qem,str

1 em

em

Qh kWh

Qem, c pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare

utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;
1 ec
Qem , c
Qh kWh

ec

ec eficienta sistemului de reglare (MC II-1 AnexaII. Tab. 3B);

1 ec
Qem,c
Qh kWh

ec

Qem Qem,str Qem,c kWh

kWh

Qd U i ( m ai ) Li t H
energia termica pierduta pe reteaua de distributie
an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura

Ui

1
d
1
ln a
2iz
di a d a

W
mK

iz coeficientul de conductie a izolatiei

mK
d a diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];
di diamentrul conductei fara izolatie [m];
1 W
coeficientul global de transfer termic
0,33 m2 K

m tur retur 70 C temperatura medie a agentului termic;
2
ai temperatura aerului exterior conductelor
Li lungimea conductei [m];
tH t 24 228 24 5472h -numarul de ore in pasul de timp [h];

Pierderi ale sistemului de distributie a caldurii catre consumatori

di m d a m Li m
kWh
W m C ai C t H h
Qd
Ui

an
mK

Subsol
Coloane
Racorduri

 kWh
an

Qth Qem Qd

kWh
Qrh,h
caldura recuperata de la subsistemul de incalzire: coloane + racorduri
an
Qrwh Qcoloane Qdistributie, acc caldura recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe
perioada de incalzire .

kWh
Qrwh Qcoloane,acc Qdistributie,acc
conform calcul apa calda
an
kWh
Q fh Qh Qth Qrh,h Qrwh
an
Emisia de CO2
kg
Eco 2 Q f , h,l f h, co 2 Q f , w,l f w, co 2 Wi ,l fi , co 2
an
kg
- factorul de emisie stabilit conform tabelului 1.13 i 1.14.
f h, co 2 f w, co 2
kWh
Tabel 1.13. Emisii de CO2 la utilizarea combustibililor convenionali

Combustibil

Factor emisie CO2

(kg/kWh)1
Carbune
0,342
Combustibil lichid
0,270
Gas
0,205
Lemn
0,036
Termoficare
0,24
1)
Valoare pentru cea mai mica Pci
kg
fi , co 2 f h, co 2 0,09
factorul de emisie electricitate stabilit conform tabelului
kWh
1.14.
Tabel 1.14. Emisiea de CO2 la utilizarea electricitii
Electricitate
Factor emisie CO2 (kg/kWh)1
Medie anuala
0,09
Iarna extrema
0,557
nclzire
0,224
1)
Valoare aplicat n Frana
Indicele de emisie echivalent CO2
E
kgCO
I co 2 co 2 2 2
Ainc m an

Producerea si utilizarea apei calde de consum

Se va face calculul necesarului de energie corespunztor instalaiilor de alimentare cu ap
cald de consum din cldiri, realizandu-se:
- calculul necesarului de energie aferent consumului de ap cald, pentru o zon
sau pentru o cldire avnd o anumit destinaie, Qac;
- calculul pierderilor de energie pe traseele distribuiei i recirculrii pentru
alimentarea cu ap cald, Qac,p,d;
- calculul pierderilor de energie corespunztoare sursei de producere a cldurii;
stocrii (acumulrii) sau furnizrii cu intermiten a apei calde de consum, Qac,p,s i
Qac,p,g.
Necesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum efectiv utilizate:
n

Qac =

* c * Vac * ( ac - ar )

[J]

i 1

n care:

c
Vac
ac
ar
consum [oC];
i

densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );

cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);
volumul necesar de ap cald de consum pe perioada considerat [m3];
temperatura de preparare a apei calde [oC];
temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de
1, n reprezint indice de calcul pentru categoriile de consumatori.

Vac = a x Nu / 1000

[ m3 ]

n care:
a
necesarul specific de ap cald de consum, la 60 oC [m3], pentru unitatea
de utilizare/folosin, pe perioada considerat;
Nu
numrul unitilor de utilizare / folosin a apei calde de consum
(persoane etc)
Valorile pentru a i Nu depind de:
- tipul i destinaia cldirii;
- tipul activitii desfurate n cldire;
- tipul activitilor, pe zone ale cldirii, atunci cnd n cldire exist mai multe
activiti care difereniaz volumele de ap cald consumate n cldire;
- standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numrul de stele pentru
hoteluri sau categoria restaurantelor.
Anexa II.3.A
(informativ)

Tabel A.1 - Necesarurile specifice de ap cald n funcie de destinaiile cldirilor

Nr.
crt.

Destinaia cldirii

Cldiri de locuit (pentru o persoan pe zi)

a) n cazul preparrii centrale a apei calde de consum
b) n cazul preparrii locale a apei calde:
- n cazane funcionnd cu gaze sau n nclzitoare electrice
- n cazane funcionnd cu lemne,crbuni sau combustibil
lichid
Cldiri pentru birouri (pentru un funcionar pe schimb)

Necesar specific a , l
ap cald de consum
de 600C
75
60
55
5

Not:
1. Datele din tabelul A1 se iau n considerare la calculul necesarului de cldur i de
combustibil pentru prepararea apei calde de consum i la stabilirea capacitii
rezervorului de acumulare (pentru ap rece i ap cald de consum).
2. Necesarurile specifice de ap din tabel pot fi reduse dac se prevd msuri de reducere
a pierderilor i a risipei de ap.
Valorile pentru a i Nu depind de:
- tipul i destinaia cldirii;
- tipul activitii desfurate n cldire;
- tipul activitilor, pe zone ale cldirii, atunci cnd n cldire exist mai multe
activiti care difereniaz volumele de ap cald consumate n cldire;
- standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numrul de stele pentru
hoteluri sau categoria restaurantelor.
Pierderile totale de cldur corespunztoare instalaiei de alimentare cu ap cald
de consum, Qac,p se exprim prin suma pierderilor de cldur al fiecrui sistem
component, dup cum urmeaz:
Qac,p = Qac,c + Qac,d + Qac,s

[J]

n care:
Qac,c pierderea de cldur datorat furnizrii / utilizrii la consumator a apei calde la
temperatur diferit de temperatura nominal de calcul [ J ]
Qac,d pierderea de cldur pe conductele de distribuie [ J ];
Qac,s pierderea de cldur corespunztoare sistemelor de acumulare a apei calde de
consum [ J ];
n

Qac,c =

* c * Vac,c * ( ac,c - ar )

i 1

n care:

densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );

cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);

volumul corespunztor pierderilor i risipei de ap cald de consum pe
perioada considerat [m3];
ac,c temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum[oC];
ar
temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de
consum [oC];
i =1, n reprezint indicele de calcul pentru categoriile de consumatori.
c
Vac,c

Tabel 3.3 - densitatea i cldura specific a apei calde n funcie de temperatur

[oC]
5oC 10 oC 15 oC 40 oC 50 oC 55 oC 60 oC
3
[kg/m ] 999,9 999,7 999,1 992,2 988,0 985,6 983,2
c [J/(kg K)] 4200 4188 4184 4182 4182 4182 4183
n mod convenional, temperatura apei reci ar se consider egal cu 10 oC.
Pentru a ine seama de diferitele zone geografice se pot lua n considerare variaii locale
n funcie de categoria sursei, conform datelor din tabelul 3.4.
Tabelul 3.4 - Temperatura apei reci

I
5
5

Temperatura apei reci (oC), n lunile anului:

II
III IV V
VI VII VIII IX X
8
9
11 12 13 14 14
13 11
8
10 12 15 18 20 18
15 12

XI
9
10

XII Medie
7
10,5
7
12,5

10

11

12

13

13

14

13

12

10

11,0

10

10

11

11

11

12

12

12

12

11

11

10

11,5

Captare a apei din:

Rauri de munte
Rauri de campie sau
lacuri
Puuri de mic
adancime
Puuri de medie
adancime

Temperatura de preparare a apei calde de consum se difereniaz fa de temperatura de

utilizare a apei calde; pentru preparare, se adopt temperaturi de 45-60 oC, iar pentru
utilizare, temperaturile se ncadreaz n intervalul 35 i 60 oC, dup cum urmeaz:
- pentru igien corporal 35 40 oC;
- pentru splat / degresat 50-60 oC.
Temperatura de preparare a apei calde menajere este cuprins in intervalul 45-60 oC, n
funcie de poziia echipamentului de preparare n raport cu punctele de consum.
In scopul definirii unei date comparabile de calcul, se va folosi ca temperatur
nominal de preparare a apei calde de consum, temperatura de 60 oC.
Volumul de ap cald de consum corespunztor pierderilor i risipei de ap, Vac,c:
Pierderile de ap cald de consum se pot estima i cu ajutorul unor coeficieni de
calcul, astfel nct volumul real de ap cald necesar consumului este determinat de
valoarea teoretic a volumului de ap cald amendat de coeficieni supraunitari, care
majoreaz valoarea teoretic, n funcie de timpul de ateptare pentru furnizarea, la

punctele de consum (datorit lipsei sistemelor de recirculare a apei calde i datorit strii
tehnice a armturilor)

Vac Vac,c Vac f 1 f 2

[m3];

Se pot adopta urmtoarelor valori pentru coeficienii f:

f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate n sistem centralizat , fr recirculare
f1 = 1, 20 pentru obiective alimentate n sistem local centralizat
f1 = 1, 10 pentru obiective alimentate n sistem local
f2 = 1, 10 pentru instalaii echipate cu baterii clasice
f2 = 1, 05 pentru instalaii echipate cu baterii monocomand
n care:
f1 depinde de tipul instalaiei la care este racordat punctul de consum
f2 depinde de starea tehnic a armturilor la care are loc consumul de ap cald
Pierderea de cldur aferent unei conducte i de ap cald de consum se calculeaz cu
relaia:
[kWh/an]
Qac,d ,i 1 / 1000 U i Li m,ac,d ,i amb t ac z 12
n care:
coeficientul specific de pierderi de cldur pe unitatea de lungime de conduct
Ui
[W/m K]; Tabelul I.3 din MC001 II-3, Anexa II3.I. pag. 205
lungimea conductei i [m];
Li
m,ac,d,i temperatura medie a apei in conducta respectiv [oC]; 60 oC
amb temperatura aerului ambient din zona de amplasare a conductei [oC]; tsb
tac
durata de furnizare a apei calde de consum, respectiv intervalul de timp pentru
care se face evaluarea [zi/lun];
z
timpul efectiv de furnizare a apei calde [ore/zi].
Tabelul I.3 - Coeficieni specifici de pierdere de cldur pentru sisteme de distribuie a
apei calde de consum.

Sisteme
realizate
in
perioada
1950 1979

Amplasare
conducte

Aparente
neizolate

Descriere

Diametrul
exterior al
conductei
neizolate [mm]

Coeficient
specific de
pierdere de
cldur U
[W / mC]

Conducte din oel

sau cupru

D < 18
18 < D < 35
35 < D < 64
64 < D

0, 6
1, 0
2, 0
3, 0

Sisteme realizate in perioada 1980 prezent

ngropate in
perete exterior
neizolat

Conducte din oel,

cupru sau material
plastic

1, 4

ngropate n
perete exterior
izolat

Conducte din oel,

cupru sau material
plastic

1, 0

Aparente izolate

Conducte izolate cu
vat mineral i
manta metalic.

0, 4

ngropate in
perete exterior
neizolat

Conducte din oel,

cupru sau material
plastic

0, 8

ngropate n
perete exterior
izolat

Conducte din oel,

cupru sau material
plastic

1, 0

Conducte izolate
Grosime
izolaie e = 1 / 2
estandard

Conducte amplasate
pe perei i tavan

0, 3

Conducte izolate
Grosime
izolaie e =
estandard

Conducte amplasate
n zone nenclzite

0, 2

Conducte izolate
Grosime
izolaie e = 2
estandard

mbuntirea
eficienei energetice

0, 15

Pentru ntreaga instalaie de distribuie, pierderea de cldur total se va calcula prin

nsumarea pierderilor de cldur aferente tronsoanelor de calcul componente:

Qac,d Qac,d,i
i

[kWh/an]

Pierderi ale sistemului de distributie a apei calde menajere catre consumatori

D (m) L m
Ui
tac
Qac,d
tINC
m C ai C
i
[W/mK]
[zi/luna] (kWh/an) (zile/an)

Qac,d
(kWh/an)

Subsol
Coloane
Racorduri

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru
perioada de incalzire:

kWh
Qrwh Qcoloane,acc Qdistributie,acc
an
Cantitatea anual de cldur disipat prin mantaua boilerului amplasat n subsolul
unei cldiri existente (ntr-un spaiu rece) se determin cu relaia:
Qac, s

0,001 S Lat
0,10

m iz

m iz

nh ( acb amb ) ,

[kWh/an]

(3.15)

n care:
[m2]
SLat - suprafaa lateral a acumulatorului
[m]
m - grosimea peretelui acumulatorului (metal)
[W/mK]
m - conductivitatea termic a peretelui
[m]
iz - grosimea medie a izolaiei
iz - conductivitatea termic a izolaiei, n funcie de starea acesteia [W/mK]
nhk - numrul mediu de ore de livrare a apei corespunztoare pentru fiecare lun k din
sezonul de nczire
[h/lun]
acb - temperatura medie a apei n acumulatorul de ap cald de consum, determinat cu
relaia:
(3.16)
acb 0,70 ac 0 ,
unde ac 0 reprezint temperatura de preparare a apei calde de consum, n seciunea de
ieire din echipamentul de stocare; se consider ac 0 55 60o C .
Consumul anual de cldur pentru prepararea apei calde de consum:
Qacc= Qac+Qac,p

Observatie: Transformarea din J in kWh/an se face impartind valoarea in J la 3,6 * 106.

A.2 Consumul specific mediu anual de energie electric pentru iluminat
Acesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de energie i
eficientizarea energetic a sistemelor de iluminat interior)
Acesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de energie i
eficientizarea energetic a sistemelor de iluminat interior)
t u Pn
kWh/ an
Wilum 6 A
unde:
1000

t u t D FD FO t N FO
Pn - puterea instalat;

t D - timpul de utilizare al luminii de zi n funcie de tipul cldirii (tabel 1, Anexa

II.4.A1)
t N - timpul n care nu este utilizat lumina natural (tabel 2, Anexa II.4.A1)
FD - factorul de dependen de lumina de zi ( tabel 2 Anexa II.4.A1) care depinde de
sistemul de control al iluminatului din cldire i de tipul de cldire.
FO - factorul de dependen de durata de utilizare (tabel 3 Anexa II.4.A1)

A - aria total a pardoselii folosite din cldire m 2 .

Numrul 6 din relaia de calcul reprezint 1kWh / m 2 / an (consumul de energie estimat
pentru ncrcarea bateriilor corpurilor de iluminat de siguran) la care se adaug
5kWh / m 2 / an (consumul de energie electric pentru sistemul de control al iluminatului).
Racire/Climatizare
Calculul necesarului de energie pentru racire, s-a realizat conform Metodologiei Mc001
PII- 2:
Calculul preliminar al temperaturii de echilibru - efectuat pentru o zi medie din
luna mai
Qsurse,z=Qs+Qint
Qint - cldura degajat de sursele interioare , [MJ];
QS - cldura provenit de la soare , [MJ].
Tabelul 2.8 Fluxul de cldur de la surse interioare, pentru cldiri nerezideniale
Tip cldire
Birou de proiectare
Birou informatic
Birou personal de
conducere
Sal de calculatoare
Sal de conferine
Hol
Birou
Restaurant

Oameni
(W/pers)
155
130

Iluminat
(W/m2)
22
9

Echipamente
(W/m2)
7
35

130

12

130
130
130
130
150

9
9
5
15
20

350
5
5
16
3

2.14.4. Aporturi de caldura solare (conform II.2.4.10 din MC001/II-2)

- energie solara patrunsa in zona de calcul, prin elemente

perimetrale exterioare ale cladirii

-radiatia solara totala pe perioada de calcul, pentru fiecare

orientare

-factor de reducere a aporturilor solare datorita umbririi prin

elemente exterioare, a ariei de captare efectiva corespunzatoare suprafetei k

o
-aria de captare efectiva a suprafetei k, pentru o orientare si un
unghi inclinat dat
Aria de captare efectiv a radiaiei solare pentru elemente opace
Ask Fcer p U p Ap

- factor de corecie ce ine cont de schimbul de cldur prin radiaie al

peretelui ctre bolta cereasc, [m2K/W];

o
- coeficient de absorbie a radiaiei solare de ctre elementul opac
considerat;tabel 3.3 pag25 NP048
o

- aria totala a peretelui considerat de calcul, [m2];

=1, [m2K/W];

o
o

- coeficientul global de transfer termic al peretelui, determinat conform

Partea I aMetodologiei , [W/m2K];

t
o Fcer 1 cer
(2.45)
p I s, p
n care :
cer
fluxul de cldur unitar datorat transferului de cldur prin radiaie ctre
bolta cereasc, [W/m2] ;
cer Ff hr ,e ecer ( hr,e = 5 W/m2K, ecer = 11K).
Ff factor de form dintre elementul opac i bolta cereasc (1 pentru teras orizontal
deschis, nemascat de vreun element constructiv, 0,5 pentru un perete exterior ne
mascat) ;
Is,P radiaia solar total integrat (energia solar) la nivelul elementului opac, [MJ/m2 ] ;
t perioada de calcul, [Ms] ;

Determinarea ariei de captare efectiva a radiatiei solare pentru elemente opace

ap
Ap
Fcer
Rp,se
Up
Asp [m2]
2
2
2
2
[m K/W]
[m K/W]
[W/m2K]
Tip Orientare [m ]
[W/m K]
PE

335.88

0.6470

0.70

1.84

152.12

PE

743.79

0.4908

0.70

1.86

255.53

PE

756.25

0.4908

0.70

0.52

70.11

TE

377.30

0.6226

0.67

0.74

157.38

Aporturi solare pe orientari pt elem opace

Orientare Asnj [m2] Isj [MJ/m2]
Qsj [MJ]
PE S
PE E
PE V
TE O
TOTAL
2.14.1. Stabilirea perioadei de racire
Durata sezonului de racire s-a determinat grafic.
Q
emz i 1 surse, z
H t
- temperatura interioara de calcul pentru climatizare
energia de la soare si surse interioare ,
calculate pentru o zi medie din luna mai (inceput de sezon de racire)conform II.2.4.9
si II.2.4.10 din MC001/II-2.

H =HT+Hv- coeficientul total de pierderi/aporturi de caldura al incaperii (de la

incalzire)
- durata unei zile

1 - factor de utilizare a pierderilor de caldura

1=a/(a+1)
a=ao+/0

C m * 3,6
[h]
HT
Tabelul 2.9: Valorile parametrului numeric 0 si ale constantei de timp de referin 0
Tipul de cldire referitor la funcionarea sistemului de 0 R
0 R [ore]
rcire
I
Cldiri rcite continuu (mai mult de 12 ore pe
zi): cldiri rezidentiale, hoteluri, spitale, locuine
- metoda lunar
1,0
15
- metoda sezoniera
0,8
30
II
Cldiri rcite numai pe parcursul zilei (mai puin
de 12 ore/zi): coli, birouri, sli de spectacole,
1,0
15

= constanta de timp a cldirii

magazine

Luna
15-ian
15-feb.
15-mar.
15-apr.
15-mai
15-iun
15-iul
15-aug.
15-sep.
15-oct.
15-nov.
15-dec.

Determinarea perioadei de racire

26 mai - 9 septembrie
Valori conventionale
i [ C ] t [ zile ]
e temperatura medie [ C ]
25
0
-2.4
25
0
-0.1
25
0
4.8
25
0
11.3
25
6
16.7
25
30
20.2
25
31
22.0
25
31
21.2
25
9
16.9
25
0
10.8
25
0
5.2
25
0
0.2
107
zile de racire

emz [C ]
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84
17.84

Necesarul de energie pentru racirea cladirii:

Qsurse,R - energia totala furnizata de sursele de caldura, in situatia racirii cladirii [MJ]

QTr,R - energia totala transferata intre cladire si mediul exterior, in situatia racirii cladirii [MJ]

R - factorul de utilizare a pierderilor de caldura, in situatia racirii

2.14.2. Calculul transferului de caldura prin transmisie si ventilare HT si HV

caldura totala transferata
Transferul de caldura prin transmisie
HT- coeficient de transfer termic prin anvelopa exterioara a cladirii
- temperatura interioara de calcul pentru climatizare
t- numar ore racire[h]
e=em
Transferul de caldura prin ventilare
o
o

HV- coeficient de pierderi termice prin ventilare [W/k]

- temperatura interioara de calcul pentru climatizare

t- numar ore racire[h]

intr=em
2.14.3 Degajari de caldura de la surse interioare
Qsurse Qsurse,k 1 bl * Qsurse,nc,l
k

(2.35)

n care:

surse, k

surse, med , k t

Q surse, nc,l surse, med , nc,l t

unde:
Qsurse

energia furnizat de sursele interioare de cldur n timpul lunii

considerate, [MJ];
Qsurse,k
lunii
Qsurse,nc,l
bl

surse,med ,k

energia furnizat de sursa k n spaiul climatizat, n timpul sezonului sau

considerate, [MJ];
energia furnizat de sursa interioar l dintr-un spaiu adiacent neclimatizat,
n timpul sezonului sau lunii considerate, [MJ];se poate neglija
factor de reducere al efectului sursei interioare l din spaiul adiacent
neclimatizat,
fluxul de cldur mediu degajat de sursa interioar k, obinut pe baza
datelor definite la 2.4.9.2, [W];

 surse,med ,nc,l

fluxul de cldur mediu degajat de sursa interioar l, aflat n spaiul

adiacent neclimatizat, obinut pe baza datelor definite n 2.4.9.2 , [W];
durat perioadei de calcul (luna sau sezon), conform Anexei II.2.A, [Ms];
Fluxul total de cldur datorat surselor interioare se scrie:

surse oc ap,e il acmc i ,r ,V proc

n care:
surse

oc
ap,e
il
acmc

I , R ,V

(2.36)

fluxul de cldur total datorat surselor interioare, cedat ncperii

climatizate, [W];
fluxul de cldur cedat de ocupanti, cf. ANEXA II.2.D [W];
fluxul de cldur cedat de aparatura electric, cf. ANEXA II.2.D., [W];
fluxul de cldur cedat de iluminat, cf. ANEXA II.2.D., [W];
fluxul de cldur cedat de instalaiile de ap cald menajer i canalizare,
cf. 2.4.9.2.3 i cap.3, [W];-pot fi neglijate
fluxul de cldur cedat de instalaiile de nclzire, rcire i ventilare, cf.

2.4.9.2.4., [W]; pot fi neglijate

fluxul de cldur cedat de procese tehnologice i prepararea hranei, cf.
2.4.9.2.5., [W];-nu este cazul
2.14.4 Aporturi de caldura solare
Ca la incalzire pentru ferestre.
Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de racire
Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
Luna
Zile
S
V
E
N
Ianuarie
0
76.7
30.9
13.6
13.6
Februarie
0
106.9
53.9
20.7
20.7
Martie
0
103.5
65.9
30
30
Aprilie
0
94.8
76
39.6
39.6
Mai
6
91.6
74.9
65.9
65.9
Iunie
30
96.8
79.6
76.9
76.9
111.29
77.15
77.15
71.25
Iulie
31
94.9
72.2
70.1
70.1
August
31
138.1
78
73.8
73.8
Septembrie
9
136.8
84.6
51.2
51.2
Octombrie
0
125.7
66
25.2
25.2
Noiembrie
0
73.3
33
15.3
15.3
Decembrie
0
68.9
27.3
11.7
11.7

proc

Aporturi solare pe orientari pt elem vitrate

Orientare
S
E

Asnj [m2]
35.60
55.77

Isj [W/m2]
111.29
77.15

Qsj [W]
3962.26
4302.36

O
49.6
85.00
124.80
167.20 217.50
205.60
233.50
200.80
233.20
175.50
114.20
54.20
41.30

V
TOTAL

51.26

77.15

3954.45
12219.07

Pentru pereti ca mai sus cu t

2.14.5. Determinarea factorului de utilizare a pierderilor de caldura

tR/t0R - parametru adimensional ce depinde de constanta de

timp a cladirii pentru racire

Se recalculeaza perioada d eracire:

Durata sezonului de racire s-a determinat grafic.
Q
em i Tr , R surse, zR
H
Si se determina perioada reala de racire.
Apoi se reia de la pct. 2.14.2 in final calculandu-se
Ventilare
Consumul de energie pentru vehicularea aerului se bazeaz pe calculul consumului
specific de energie electric. Consumul specific de energie electric se determin pentru
fiecare ncpere sau grup de ncperi cu aceeai destinaie. Consumul total de energie
electric pentru vehicularea aerului dintr-un sistem de ventilare se obine prin nmulirea
consumului specific cu suprafaa total a spaiilor ventilate din cldire:
Qvt = Qv S
Relaia de calcul pentru consumul specific de energie electric al motoarelor
ventilatoarelor din cadrul sistemelor de ventilare este:
Qv Pv N h /1000
(kWh/m2,an)
unde:
Qv consum specific de energie electric al ventilatorului (kWh/m2,an)
p V ' (W/m2)
Pv

v3600

Pv putere electric specific pentru antrenarea ventilatorului (W/m2)

p pierderea de presiune din sistem (Pa) valoarea luat n calcul este valoarea
medie ntre dou schimburi ale filtrului de praf
V debit volumic specific de aer (raportat la suprafaa ncperii, m3/m2,h)

v eficiena ventilrii (pentru ntregul sistem de climatizare)

Nh numr de ore de funcionare la sarcin nominal (h/an) valoarea se
consider conform datelor de funcionare ale sistemului de ventilare; valorile indicate sunt
date n Anexa II.2.K.
Observaii :
1) Dac nu sunt date disponibile privind pierderea de presiune i eficiena
ventilrii, puterea electric specific se determin conform relaiei:
Pv = PspV (W/m2)
unde:
Psp

(W/m3/h)

Psp putere specific ventilator (W/m3/h)

- randament ventilator
Valorile indicate pentru puterea specific a ventilatorului (pentru ntregul sistem
de climatizare) sunt date n Anexa II.2.L n funcie de tipul instalaiei (destinaia
ncperii) i eficiena energetic a instalaiilor.
2) Numrul de ore de funcionare la sarcin nominal este echivalat cu o valoare
energetic echivalent astfel nct pentru numrul de ore de funcionare la sarcin parial
trebuie s se in cont de raportul dintre puterea electric specific la sarcin redus i cea
la sarcin nominal pentru a obine o mrime echivalent. Dac nu sunt disponibile date
privind funcionarea n sarcin redus i eficiena energetic pentru aceasta, se recomand
utilizarea valorilor din Anexa II.2.K.

B. Elaborarea Certificatului Energetic al cladirii in starea sa actuala.

1. Penalizarile acordate cladirii.
Se determina penalizarile conform cap. III.3.4.5 din Metodologie partea a III-a. Se cere
discernamant la acordarea penalizarilor si nu este obligatoriu ca la toate cele 12 pozitii
mentionate de normativ sa se acorde cate o penalizare (ex. pentru o cladire individuala nu
se va penaliza lipsa contoarelor de caldura, daca aceasta este dotata cu sursa proprie de
caldura etc.). Se determina valoarea p0 conform relatiei (II.4.2) din Metodologie partea
a III-a.
2. Notarea energetica a cladirii.
2.1 Se determina NOTA energetica a cladirii in starea sa actuala cu relatia (II.4.1) din
Metodologie partea a III-a, in care valoarea qT se refera la suma utilitatilor termice care se
aplica la cladirea analizata (in general pentru cladiri de locuit: incalzirea spatiilor,
prepararea apei calde si iluminat) exprimate sub forma consumurilor specifice de caldura
[kWh/m2an].
exp B1 qT po B2 ,
qT po qTm kWh / m 2 an
pentru

qT po qTm kWh / m 2 an
pentru
100,
n care:

(II.4.1)

B1, B2 coeficieni numerici determinai din tabelul II.4.2 n funcie de cazul de

ncadrare a cldirii din punct de vedere al utilitilor existente conform
tabelului II.4.1,
po
- coeficient de penalizare a notei acordate cldirii funcie de gradul de utilizare a
energiei n raport cu nivelul raional, corespunztor normelor minime de igien
i ntreinere a cldirii i instalaiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5,
qTm - consumul specific anual normal de energie minim, obinut prin nsumarea
valorilor minime din scalele energetice proprii utilitilor existente / aplicabile,
conform fig. II.4.1.
2.2 Se incadreaza valorile PEC in clasele energetice (fig. II.4.1, cap. III.3.4.2 din
Metodologie partea a III-a);
2.3 Se determina PEC a cladii de referinta, cu referire la utilitatile termice aplicabile,
conform cap. III.3.4.6 din Metodologie partea a III-a.
Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristici
generale, valabile pentru toate tipurile de cldiri considerate conform Prii a III-a a
Metodologiei :
a) Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i cldirea real;
b) Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare, perei exteriori
vitrai) pentru cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale. Pentru
cldiri cu alt destinaie dect de locuit aria elementelor de construcie transparente
se determin pe baza indicaiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al
performanei energetice a cldirilor Partea I-a, n funcie de aria util a pardoselii
incintelor ocupate (spaiu condiionat);
c) Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din componena
anvelopei cldirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform
Metodologie Partea I, cap 11, tab. 11.4.
d) Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construcie opace sunt
aceleai ca n cazul cldirii reale;
e) Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este = 0,26;
f) Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare cldirii reale;
g) Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5 h-1,
considerndu-se c tmplria exterioar este dotat cu garnituri speciale de
etanare, iar ventilarea este de tip controlat, iar n cazul cldirilor publice / sociale,
valoarea corespunde asigurrii confortului fiziologic n spaiile ocupate (cap. 9.7
Metodologie Partea I);
h) Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum este, dup
caz:
- staie termic compact racordat la sistem districtual de alimentare cu cldur,
n cazul cldirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
- central termic proprie funcionnd cu combustibil gazos (gaze naturale sau
GPL) i cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru
cldiri care nu sunt racordate la un sistem de nclzire districtual;

i) Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice, dimensionate

conform reglementrilor tehnice n vigoare;
j) Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i hidraulic
att la baza coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la nivelul
corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare
de costuri de nclzire;
k) n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu contor de
cldur general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i
ap cald de consum la nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia
termic compact;
l) n cazul cldirilor de locuit colective, instalaia de ap cald este dotat cu
debitmetre nregistratoare montate pe punct de consum de ap cald din
apartamente;
m)Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n instalaiile interioare;
n) Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate
termic cu material caracterizat de conductivitate termic iz 0,05 W/mK, avnd o
grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o) Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i parametrii de
funcionare conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru prepararea
apei calde de consum este de 1068 . NP / Anc [kWh/man], unde NP reprezint
numrul mediu normalizat de persoane aferent cldirii certificate, iar Anc reprezint
aria util a spaiului nclzit / condiionat;
p) n cazul n care se impune climatizarea spaiilor ocupate, randamentul instalaiei de
climatizare este aferent instalaiei, mai corect reglat din punct de vedere aeraulic i
care funcioneaz conform procesului cu consum minim de energie;
q) n cazul climatizrii spaiilor ocupate, consumul de energie este determinat n
varianta utilizrii rcirii n orele de noapte pe baza ventilrii naturale / mecanice
(dup caz);
r) Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din normativul de fa, p0 = 1,00.
2.4 Se elaboreaza Certificatul Energetic conf. modelului din Anexa 8 din Metodologie
partea a III-a si se insoteste de Fisa de informatii.
C. Auditul energetic al cladirii.
Se vor propune minim trei solutii tehnice de crestere a PEC existente care vizeaza atat
anvelopa cat si instalatiile termice. Va veti orienta si in functie de notele din CE asupra
solutiilor cu impact semnificativ asupra PEC.
Solutiile tehnice pot fi de tipul: izolare termica elemente de anvelopa supraterane( izolare
planseu din pod, izolare planseu peste subsol sau ganguri de trecere, schimbare vitraj in
zona principala (cu mentinerea valorii ratei de ventilare in limita admisa de min. 0.5
sch/h), izolare terasa etc.) si remedierea izolatiei termice a conductelor de apa clada,
inlocuirea cazanelor, introducere de armaturi eficiente pentru apa calda, dotarea cu
debitmetre individuale pe racordurile de apa calda, contorizarea caldurii etc. pentru
instalatiile termice.
Veti compune minim trei pachete de solutii (combinarea solutiilor primare) si veti
determina pentru fiecare pachet in parte PECj in care j este numarul de ordine al

pachetului de solutii. In cazul izolarii termice veti relua procedura de determinare a

rezistentelor termice corectate pe care ati utilizat-o in cazul cladirii actuale.
Analiza eficientei economice a pachetelor de solutii se face in conformitate cu cap. III.2.3
din Metodologie partea a III-a. Indicatorii cei mai importanti sunt: NR durata de
recuperare a investitiei suplimentare, determinata prin rezolvarea ec. (I.3.8) din cap.
III.2.3 din Metodologie partea a III-a si costul energiei economisite cu relatia (I.3.9). Se
accepta numai solutii in care NR<NS si in general se admite ca NR<10 ani. Se recomanda:
f = 0.10 si i = 0.04. Se considera ca se dispune de intreaga suma necesara realizarii
modernizarii energetice.
Soluiile tehnice propuse pentru reabilitarea energetic a obiectivului analizat se
refer la intervenii asupra cldirii si asupra instalaiilor:
a) nlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termorezistente cu tmplrie din PVC;
b) izolarea termic exterioar a planeului de teras si izolarea termic exterioar
a pereilor exteriori
Analiza economic a msurilor de modernizare energetic a cldirilor existente
conduce la alegerea msurilor eficiente din punct de vedere economic, prin prisma
indicatorilor economici printre care indicatorul fundamental l reprezint valoarea net
actualizat, VNA(m) . Implementarea efectiv a unui proiect de modernizare energetic
presupune ns i analiza finanrii posibile a proiectului, din punct de vedere al schemei
de finanare posibil de aplicat i din punct de vedere al suportabilitii beneficiarului
proiectului.
Valoarea Net Actualizat (VNA) este dat de relaia:
VNA C0 CEk X k

(I.3.2)

n care:
1 fk
X k
t 1 1 i
N

C0
CE
f
i
k
N

(I.3.1)

costul investiiei totale n anul 0 [Euro];

costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
rata anual de cretere a costului cldurii [ ];
rata anual de depreciere a monedei (Euro) [ ];
indice
n
funcie
de
tipul
energiei
utilizate
(1 gaz natural, 2 energie termic, 3 energie electric)
durata fizic de via a sistemului analizat [ani].

n cazul sectorului privat rata de depreciere asumat se consider 0,11.

VNA aferent investiiei suplimentare datorat aplicrii proiectelor de
modernizare energetic i economiei de energie rezultat prin aplicarea proiectelor
menionate:
(I.3.4)
VNA( m ) C( m ) CEk X k
k

n care:
C(m) costul investiiei aferente proiectului de modernizare energetic, la nivelul
anului 0, [Euro];

CE reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicrii proiectelor de

modernizare energetic la nivelul anului de referin, [Euro/an]:
CEk c k E k
(I.3.5)
n care
Ek - reprezint economia anual de energie k estimat, obinut prin implementarea
unei msuri de modernizare energetic, [kWh/an],
ck - reprezint costul actual al unitii de energie k, [Euro / kWh].
Condiia ca o investiie n soluia de modernizare energetic s fie eficient este
urmtoarea:
VNA(m) 0

respectiv:
X A in care

C( m )

CE

Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de

modernizare energetic, NR, se determin prin nlocuirea duratei de via estimat cu NR
ca valoare necunoscut n relaia (I.3.4) explicitat conform relaiei (I.3.1), i prin
punerea condiiei de recuperare a investiiei: VNA(m) 0 :
C( m )

NR

1 fk
c k E k
k 1
t 1 1 i
k

Costul unitii de energie economisit prin implementarea proiectului de modernizare

energetic a unei cldiri existente (sau costul unui kWh economisit) se determin cu
relaia:
C( m )
e
, [Euro/kWh]
N E
n ceea ce privete investiia suplimentar C(m) , proiectat la nivelul anului 0
beneficiarul de investiie dispune de ntreaga sum la momentul 0, caz n care VNA,
corespunztoare investiiei, coincide cu valoarea C(m);
a) Analiza eficienei economice referitoare la nlocuirea ferestrelor simple cu
ferestre termorezistente cu tmplrie din PVC
Relaia de determinare a costului pentru modernizarea tmplriei exterioare este
urmtoarea:

CT C ATE

[Euro]

n care
C reprezint costul unitar
ATE reprezint aria total a tmplriei exterioare,
C = 40 EUR/m2

ATE = 993 m2 (inclusiv usi exterioare)

CT = 39720 EUR = C(m)
VNA C0 CEk X k
k

n care:
X k

1 f

1 ik

t 1

C0 =39720 Euro;
CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
CE= CE2
CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an
CE=72056 EUR/an
f = 0,1; i = 0,04
X2 = 26.17
N = 20 [ani].
VNA = 1925301 EUR
VNA( m ) C( m ) CEk X k
k

C(m) =39720 [Euro];

E2 = Q=(2467696-2171572) = 296123 kWh/an,
C2 = 0,0292 Euro / kWh
CE= c2* E2=8646,8 Euro/an
VNA(m)= 39720-8646,8 *26,17 = -186566 EUR
Cum VNA(m)<0, solutia adoptat este eficient din punct de vedere economic.
Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de
modernizare energetic, NR, se obine prin rezolvarea ecuaiei:
C( m )

NR
1f
c k E k 1 ik
k 1
t 1
k

Rezult: NR = 4,5 ani

Costul unitii de energie economisit:
C( m )
e
=0,006 Euro/kWh
N E
b) Analiza eficienei economice referitoare la izolarea termic exterioar a
planeului de teras si a peretilor exteriori cu cu panouri termoizolante din PUR cu
grosimea de 4 cm.
Relaia general de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de
construcie exterioare opace este urmtoarea:

CT A A IZ

n care

[Euro]

AIZ reprezint aria total a pereilor care urmeaz a fi termoizolai, msurat la

exteriorul acestora = 14103 m2,
A reprezint costul unitar al materialului termoizolant (pe m2).
A = 20 Euro/m2;
CT = 282160 Euro
VNA C0 CEk X k
k

n care:
1 fk
X k
t 1 1 i
N

C0 =282160 Euro;
CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an
CE=72056 EUR/an
f = 0,1; i = 0,04
X2 = 26.17
N = 20 [ani].
VNA = 656847 EUR
VNA( m ) C( m ) CEk X k
k

C(m) =282160 [Euro];

E2 = Q2=2467696-2139874= 327822 kWh/an,
C2 = 0,0292 Euro / kWh
CE= c2* E2=9572 Euro/an
VNA(m)= 282160-9572*26,17 = 31650
Soluia nu este eficient din punct de vedere economic deoarece VNA(m)>0.
Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de
modernizare energetic, NR, se obine prin rezolvarea ecuaiei:
C( m )

NR

1 fk
c k E k
k 1
t 1 1 i
k

Rezult: NR = 27,5 ani

Costul unitii de energie economisit:
C( m )
e
=0,043 Euro/kWh
N E
n concluzie cea mai eficient din punct de vedere economic soluie de
modernizare energetic este inlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termoizolante tip
termopan.