Sunteți pe pagina 1din 9

PARCUL NAIONAL CLIMANI

Act de constituire
Muntii Calimani sunt o individualitate geologica bine conturata,
datorita structurii geologice originale, cu roci eruptive, cu aspecte
peisagistice particulare reflectate in special in craterele vechilor
vulcani, fiind cel mai inalt si cel mai impozant masiv vulcanic din
tara.
Vegetatia bogata de zambru (Pinus cembra) si jneapan ( Pinus
mugho) in zona montana superioara.
Habitatul cocosului de mesteacan, specie de interes vanatoresc
foarte rara in Romania.

Amplasarea teritoriala
Parcul National Calimani este situat in Muntii Calimani. Muntii
Calimani sunt situati in zona vulcanica a grupei centrale a Carpatilor
Orientali, fiind delimitati la nord de Muntii Bargaului si Depresiunile
Dornelor, la sud de Muntii Gurghiului prin Depresiunea Giurgelui, la
est de Muntii Rarau Giumalau si Muntii Giurgelui si la vest
Depresiunea Transilvaniei.

Geologie si morfologie
Muntii Calimani sunt cei mai inalti si cei mai importanti masivi
vulcanici din tara (Varful Pietrosu 2103 m) fiind alcatuiti in urma a
patru cicluri de eruptii din dacite in est (Bazinul Dragoiasa) in faza
mediteraneana, andezitele cu amfiboli din marele crater central in
faza sarmatiana, andezite cu piroxeni, din vest din cupola centrala
in faza pliocenului si din andezite piroxenice si bazalte pe latura
estica in faza postlevantina.

Hidrologie
Reteaua hidrologica este tributara raurilor Somesului, Bistritei
si Muresului.
Versantul nordic al Calimanilor este brazdat prin afluentul
Bistritei prin Neagra Salului cu un bazin hidrografic foarte ramificat,
numeroase paraie care izvorasc de sub varfurile cele mai inalte, care
delimiteaza marele crater al muntelui (Retitis cu Cascada Retitisului,
Pietricelul, Dumitrel, Platinul, Harlea, Bauca cu Cascada Duruitoarea
Baucai, Tiganul, Haita si Calimanelul). Dorna, alt afluent al Bistritei
are izvoarele sub Varful Gruiu si afluentii Barsan, Vorova, Dornisoara
etc.
Versantul sudic al Calimanului este drenat de numerosi afluenti
ai Muresului (Zapodea, Calul si Blidareasa, Rostolita cu Scurtu si
Percu, Iisoara Mica si Ilisoara Mare, Bistra cu Streja, Zapodea).
Versantul estic este strabatut de Toplita, cel mai mare afluent al
Muresului.
Versantul vestic este drenat de Sieul, afluent al Somesului
Mare.

Talvegul vailor reprezinta pante mari si un profil longitudinal


neechilibrat.
Alimentatia raurilor se face din ploi repezi si ape subterane.
Lacurile sunt aproape inexistente in Muntii Calimani Lacul
Bradul Ciont sau Iezer si Taul Zanelor.

Clima
Regimul termic se caracterizeaza prin oscilatiile evidente, cu
primaveri mai reci, ierni cu gradienti termici redusi, diferentiati
altitudinal si cu fenomene de inversiuni termice. Temperaturile medie
anuale scad de la 4 -6 C pe platourile vulcanice la sub 0 in regiunea
inalta a conurilor. Iernile sunt lunge si geroase, iar stratul de zapada
se mentine chiar la 200 zile/an in zona inalta si 120 de zile/an pe
platouri.
Precipitatiile atmosferice variaza intre 1200 1400 mm in
regiunile joase si peste 1400 mm la altitudini inalte. Maximul de
precipitatii se inregistreaza in iunie iulie
Vanturile au frecventa mare pe culmi (peste 90%), situatia de
cald fiind rara.

Vegetatie si flora
Plantele inferioare 164 micromicete, 96 licheni si 104 briofite.
Studiul florei lichenilor a evidentiat o specie noua (Coccynia
aeruginosa), 3 varietati noi (Toninia coerulus-nigricans var.
subcandida, Cladonia cornuta-radiata var. subulata, Lecanora altra
var. montana) si forma Lecidea parasema f. euphorea. Din categoria
briofitelor Gymnomitrium conncinatum, Bazzania tricrenata,
Ptilidium ciliare, Crimmia incurva, Tajlaria serrata. Cormofitele
cuprind 774 taxoni de plante superioare, apartinand la 82 familii.
Tipurile de paduri predominante sunt reprezentate de arborete
natural fundamentale din categoriile : amestec de rasinoase cu fag
cu flora de mull, ameste de rasinoase cu fag pe soluri scheletice,
molidis cu Vaccinium myrtillus, molidis cu Vaccinum myrtillus si
Oxalis accetosella. La acestea se adauga vegetatia forestiera de
limita altitudinala, constituita din arboretele naturale de zambru

(Pinus cembra), in amestec cu molid (Picea abies) si jneapan, unice


in Carpatii Orientali si foarte rare in Romania.
Din bogata flora montana si subalpina, compusa din peste 300
specii, cele mai rare sunt : ceapa de munte (Allium victorialis), oitele
(Anemone narcissifolia), potirasele (Soldanella montana), ciubotica
alpina (Primula minima) s.a.

Fauna
236 specii de nevertebrate care traiesc in sol mai ales in
molidisurile de limita si tufarisurile subalpine, din care 104 specii
apartin Ordinului Oribatida, 57 Ordinului Gomasida si 75 specii
Ordinului Colembola INSECTA.
Avifauna Calimanilor este mai saraca datorita conditiilor aspre
montane si prezentei permanente umane.
In golurile de munte, jnepenisurile si crapaturile de stanci in
lumea pasarilor este slab reprezentata intalnindu-se specii de fasa
de munte (Anthus Spnioletta), brumarita alpina (Prunella Colaris),
codros (Phoneicurus ochururos), corb (Corvus corax), viderel (Falco
tinnunculus), petrar (Ooenanthe oenanthe), codobatura alba si
cenusie (Motacilla alba).
Avifauna molidisurilor cu zambru este constituita din 25 de
specii cocosul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes
bonasia) , cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix).
Fauna de mamifere: cerb carpatin (Cervus elaphus), mistret
(Sus scrofa), caprior (Capreolus capreolus), urs (Ursus arctos), lup
(Canis lupus), ras (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), vulpe
( Vulpes vulpes).
Ihtiofauna : pastrav, lostrita, lipan etc.
Alti localnici : amfibieni, reptile si mamifere mici.

Habitate, ecosisteme si peisaje caracteristice


Habitatele predominante in parc sunt cele ale ecosistemelor
forestiere reprezentate majoritar de molidisuri.
Se mentioneaza ca unele arborete de molid sunt virgine si
cvasivirgine de varsta seculara rare in Romania si in Europa.

Vegetatia Calimanilor este dispusa etajat : etajul montan


inferior, cel mai afectat antropic datorita extinderii pajistilor si
asezarilor umane, etajul montan mijlociu si etajul montan superior
dominat de molidisuri in parte seculare si spre limita superioara
fitocenozei de molid cu zambru sau molidisuri cu ienupar, etajul
subalpin si etajul alpin. Vegetatia ierbacee este dominata de
fitocentoze ale asociatiilor Primulo-minimae, Fasticetum suspinae,
Juncetum trifidi, Juncus trifidis.
Peisaje caracteristice : cupola impresionanta a aparatului
vulcanic central, cu altitudini de 1900-2100 m, care se inalta la 350450 m deasupra platoului vulcanic, cu aspect general natural
salbatic.
Peisaje unicat : padurile de molid virgine si cvasivirgine de
varsta seculara ; arboretele de molid in amestec cu zambru, unicate
in Carpatii Orientali si foarte rare in Europa.

Arii naturale protejate


Rezervatia Jnepanisul cu Pinus cembra Calimani
prezinta o importanta deosebita pentru stiinta, intrucat include
arborete natural de molid si zambru in amestec intim, unice in
Carpatii Orientali si foarte rare in Romania si Europa.
-Rezervatia este amplasata in Muntii Calimani in bazinul Neagra
Sarului
-Substrat litologic de tip vulcanic
-Clima de tip boreal, rece si umeda
-Tipuri de statiune montan
-Tipuri de padure molidis
-Tipuri de ecosistem forestier : molidis mijlociu productiv cu
moder
-Formatie ecosistemice : molidisuri si cembrete
-Compozitia arboretului : 60% molid si 40% zambru
-Arboretele sunt inchise
-Marea diversitate structurala a arboretelui cu inaltimi intre 535 m si diametre de 4-84 cm

-Reducerea elementelor dimensionale ale arboretelor prezenta jneapanului este majoritara (Molid, zambru, scorus, arin,
smardarul, larice, jneapan)
Alte specii ierboase rare : ghintura galbena (Gentiana lutea),
specie declarata monument al naturii, gentiana punctata, getarutul
(Soldanella montana), ciubotica cucului (Primula minima).

Rezervatia 12 Apostoli
Este situata in nordul Muntilor Calimani pe creasta cumpenei
apelor dintre bazinele Neagra Sarului si Poiana Negri.

Tinovul Mare Poiana Stampei cea mai intinsa rezervatie de


turba naturala din Romania. Prezinta o importanta stiintifica
deosebita datorita conservarii unor specii relictuale si a altora
actuale, oferind posibilitatea stabilirii evolutiei succesiune vegetatiei
din Romania.
In Tinovul Mare Poiana Stampei specia dominanta este pinul,
alaturi de mesteacanul pufos cu specii de molid, scorus si plop
tremurator.
Ca specie relict glaciar sunt : ruginarea (Andromeda polipholia),
mestecanis (Betula humilis), speciile rare roua cerului (Drosera
rotundifolia), curechii (Ligueoria siberica, forma arancosa) si mai ales
relictul arctic (Sphagnum ulffianum), un muschi caracteristic zonelor
periferice de zavoaie de tip filantric.
Fauna Tinovului Mare este deosebita prin relictele cantonate in
rezervatii cum ar fii furnica si paianjenii.
Tinovul Sarul Dornei are o suprafata mica (circa 35 ha) este
situat pe terasa paraului Neagra Sarului, are vegetatie de tip arctic
peste care s-a instalat un arboret de pin.

Obiective manageriale
Obiective principale : conservarea biodiversitatii si faunei,
mentinerea cadrului fizico-geografic natural, recreerea in natura,

reconstructia ecologica a zonei afectata de zonele de exploatarile de


sulf.
Obiective secundare : protejarea speciilor salbatice si a
elementelor naturale/culturale specificie, cercetare stiintifica.
Obiective potential aplicabile : utilizarea durabila a resurselor
naturale din zonele de tampon si periferice ale parcurilor, practicarea
si incurajarea activitatilor traditionale ale comunitatilor locale.
In parc nu exista comunitati locale.

Traditii, istorice, economice, sociale si culturale


Activitatile economice ale judetului Suceava includ industria
extractiva, energetica, mecanica, chimica, usoara si alimentara.
Tinutul Bucovinei impresioneaza pe vizitatori prin istorie si
legenda : Manastirea Voronet, Manastirea Moldovita, Manastirea
Arbore, Manastirea Humor, Manastirea Sucevita, Manastirea Putna.